Romania trebuie salvata!
de Victor Cozmei, Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Luni, 23 septembrie 2013, 17:55
Compania rusa Lukoil - unul dintre jucatorii importanti pe piata energetica - organizeaza licitatia de realizare a centrului de date pentru ANRM, institutia care gestioneaza toate resursele minerale ale Romaniei (petrol, gaze, minereuri etc), dupa cum reiese dintr-un document obtinut de HotNews.ro in luna august. HotNews.ro a solicitat Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) mai multe detalii si o explicatie: de ce o companie privata se ocupa de realizarea unui sistem informatic critic pentru gestionarea resurselor naturale din Romania, cuprinzand informatii cu diferite grade de secretizare. Raspunsul ANRM a venit dupa 38 de zile, timp in care Lukoil a anulat licitatia. Potrivit ANRM, Lukoil este responsabil sa realizeze Data Center-ul ca urmare a incheierii a doua acorduri petroliere cu statul in 2011.
•Fostul sef al ANRM a declarat pentru HotNews.ro ca Lukoil doar finanteaza realizarea Data Center-ului si ca nu va avea acces la informatii: "Este o procedura conform Legii Petrolului. Sunt cheltuieli care nu sunt prevazute prin bugetul de stat si de aceea sunt suportate de catre companii". Surse din industria extractiva au spus pentru HotNews.ro ca este neuzuala incredintarea catre o companie privata a unui astfel de proiect sensibil.
•Desi contractul cu Lukoil a fost semnat in 2011 (pe vremea guvernarii Boc), informatia a aparut in spatiul public abia acum, cand Lukoil a demarat licitatia pentru realizarea centrului de date. Continutul contractelor din 2011 dintre ANRM si Lukoil este secret, asa cum se arata in Hotararile de Guvern 1054 si 1055 din 2011.
Lukoil organizeaza licitatia pentru realizarea unui centru de date pentru Resursele Minerale ale Romaniei
HotNews.ro a intrat, la inceputul lunii august, in posesia unui document transmis de catre Lukoil Overseas Atash B.V. catre diferite companii in care era prezentata licitatia ATA/001/06-13/001 ce prevede realizarea unui Data Center pentru Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.
Potrivit documentului, compania Lukoil este cea care deruleaza licitatia pentru obiectivul mentionat, iar documentul reprezenta un ghid pentru companiile interesate sa participe la licitatie.
Potrivit documentului, procedurile din cadrul licitatiei au inceput pe data de 9 iulie si avea termen limita data de 4 octombrie pentru semnarea contractului.
Anunt Lukoil Overseas Atash BV - Data Center ANRM
Anunt Lukoil Overseas Atash BV - Data Center ANRM
Foto: Captura de ecran
Intre 9 si 11 iulie, timp de 4 zile, Lukoil ar fi dispus publicarea de anunturi privind licitatia "in ziarele adecvate".
La o cautare pe internet anuntul celor de la Lukoil apare pe site-uri precum anunulmagic.ro, anunturi-utile.ro, anunturi.ro, anunturibazar.ro sau stocuri.com.
In descrierea anuntului se precizeaza ca "obiectul licitatiei consta in: furnizarea si instalarea de echipamente hardware si software asociat, furnizarea de servicii tehnice asociate pentru dezvoltarea, implementarea, upgradarea, migrarea bazei de date existente, testarea, pregatirea profesionala si punerea in functiune a centrului de date, inclusiv integrarea solutiilor aplicatiilor pe platforma noua de hardware, integrare cu sistemul deja existent in sediul central al ANRM, astfel incat noua sa forma sa permita gestionarea, prelucrarea si analiza tuturor informatiilor legate de resurse minerale".
Criteriile de evaluarea ale ofertelor nu au fost detaliate in anuntul Lukoil
In documentul obtinut de HotNews.ro si transmis companiilor interesate sa participe la licitatie, Lukoil Overseas Atash B.V., denumita "Compania", ofera detalii despre modul de participare, conditiile financiare pentru a intra in licitatie, situatiile de conflict de interese, precum si o detaliere a documentelor si a procedurilor din cadrul licitatiei.
In document se precizeaza ca Lukoil poate dispune descalificarea ofertelor sau intreruperea procedurii de licitatie in orice moment.
In documentul citat se mai specifica si faptul ca participantii la licitatie trebuie sa ofere o garantie in valoare de 20.000 de dolari.
Nu este specificat in acest document modul detaliat si criteriile dupa care vor fi evaluate ofertele.
In document, referitor la obiectul contractului, se dau detalii despre elemente hardware precum servere, calculatoare, solutii de stocare, back-up, elementele software precum programe si licente pentru diferite programe, sisteme GIS, un geo-portal pentru ANRM s.a., precum si implementarea si dezvoltarea infrastructurii intregului sistem. In plus, sunt incluse si sesiuni de training-uri si suport tehnic.
Compania care ar urma sa castige licitatia va purta intalniri periodice cu Lukoil si va informa constant compania in legatura cu progresul lucrarilor, potrivit informatiilor din documentul citat. In plus, potrivit documentului, compania care ar urma sa castige licitatia va pune la dispozitia Lukoil copii ale documentelor sau a schitelor din proiect.
Lukoil a declarat licitatia nula dupa termenul de deschidere al ofertelor
Licitatie invalidata de Lukoil
Licitatie invalidata de Lukoil
Foto: Hotnews
Avand in vedere natura sensibila a obiectului din contract - realizarea unui Data Center care sa contine informatiile Agentiei pentru Resurse Minerale ale Romaniei - si realizarea licitatiei de catre o companie internationala cu puternice interese in piata autohtona, HotNews.ro a solicitat pe 13 august Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale mai multe detalii si explicatii privind licitatia organizata si cum a ajuns Lukoil sa se ocupe de asa ceva.
Presedintele ANRM, Gheorghe Dutu, a declarat atunci pentru HotNews.ro ca institutia va transmite toate raspunsurile solicitate, insa explicatiile institutiei a venit abia dupa 38 de zile, pe 16 septembrie.
Intre timp, intr-o nota emisa pe 22 august - la 9 zile dupa ce HotNews.ro a solicitat informatiile la ANRM si la 2 zile dupa data deschiderii ofertelor asa cum reiese din programul din documentul initial - Lukoil Overseas Atash B.V a transmis companiilor ca licitatia a fost declarata nula.
Ce spune ANRM
"Proiectul de realizare a unui Data Center in cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale are ca scop gestionarea, prelucrarea si analizarea unitara a informatiilor din domeniul resurselor minerale, remodelarea fluxurilor informationale, imbunatatirea proceselor interne ale institutiei, optimizarea comunicarii, imbunatatirea infrastructurii IT astfel incat A.N.R.M sa isi poata desfasura si indeplini, in conditii de eficienta, intreaga activitate si obligatiile ce ii revin potrivit legii, concomitent cu oferirea unei maxime transparente in relatiile cu mediul de afaceri si alte institutii publice", se arata intr-un raspuns al ANRM transmis HotNews.ro.
"Responsabilitatea implementarii proiectului revine firmei careia i se va atribui contractul in urma licitatiei organizate de Lukoil Overseas Atash B.V. Avand in vedere ca procedura de selectare este in curs, costul serviciilor privind realizarea unui Data Center urmeaza sa fie stabilite in urma evaluarii ofertelor ce vor fi depuse", se mai arata in raspunsul ANRM.
Cum s-a ajuns ca Lukoil sa organizeze licitatia?
Potrivit ANRM, "in cadrul rundei a X-a, organizata de ANRM in anul 2010, LUKOIL Overseas Atash B.V. a participat la o licitatie publica pentru concesionarea operatiunilor petroliere, desfasurata transparent prin publicarea anuntului si listei perimetrelor in Jurnalul oficial al Uniunii Europene. LUKOIL Overseas Atash B.V. a castigat doua dintre perimetrele scoase la concesionare pentru explorare petroliera. Au fost incheiate doua acorduri petroliere intre ANRM si LUKOIL Overseas Atash B.V. aprobate prin Hotarare de Guvern".
"Ca orice alta companie cu care ANRM incheie un acord in conditiile prezentate mai sus, Lukoil Overseas Atash B.V. are obligativitatea sa suporte cheltuielile aferente programelor de transfer de tehnologie si perfectionare profesionala incluse in acordurile petroliere, conform art.48 alin.(1) lit. k, din Legea petrolului nr. 238/2004, in beneficiul partilor contractante. Programele de transfer de tehnologie sunt convenite de A.N.R.M. si de titular in baza art. 95 din Normelor metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobat prin HG nr. 2075/2004 si au drept scop realizarea urmatoarelor actiuni:
a) achizitie de echipamente si servicii necesare desfasurarii activitatii acestora;
b) participarea personalului acestora la programele de pregatire profesionala in domeniile de specialitate (geologie, geofizica, petrol), mediu, legislatie, negocieri etc.;
c) schimb de experienta si participarea personalului acestora la evenimentele organizate de firme specializate, organisme si organizatii internationale, in scopul promovarii imaginii externe a Romaniei in domeniul petrolier;
d) transfer de know-how.
Licitatia pentru achizitionarea Data Center-ului este organizata de LUKOIL Overseas Atash B.V., conform procedurilor sale interne, deoarece cheltuielile aferente sunt suportate de titularul acordurilor petroliere", se mai arata in raspunsul oficial al Agentiei.
Fost sef al ANRM: "Lukoil doar finanteaza proiectul. Nu va avea acces la informatii"
Fostul sef al ANRM in perioada in care s-a semnat acordul cu Lukoil, Alexandru Patruti, a declarat pentru HotNews.ro ca Lukoil doar finanteaza realizarea Data Center-ului si ca nu va avea acces la informatii.
Alexandru Patruti, presedintele ANRM
Alexandru Patruti, fostul presedintele ANRM
Foto: Hotnews
"Nu Lukoil realizeaza un Data Center, este doar finantatorul. Acest lucru nu inseamna ca va avea acces la informatii, ci doar suporta costurile lucrarilor. Proiectul este scos la licitatie, iar cel care castiga lucrarea isi asuma si clauze de confidentialitate. Cu siguranta nu va avea acces la date. Este o procedura obisnuita, prevazuta in Legea Petrolului 238/2004, prin care ANRM sa fie finantat pentru diverse proiecte. Sunt cheltuieli care nu sunt prevazute prin bugetul de stat si de aceea sunt suportate de catre companii. De-a lungul anilor, au fost mai multe proiecte suportate de catre companiile cu care ANRM a incheiat acorduri. Este o obligatie a companiilor", a explicat pentru HotNews.ro Alexandru Patruti, fost sef al ANRM.
Cu toate acestea, surse din industria extractiva au spus pentru HotNews.ro ca este neuzuala incredintarea catre o companie privata a unui astfel de proiect sensibil.
•Desi contractul cu Lukoil a fost semnat in 2011 (in vremea guvernului Boc), informatia a aparut in spatiul public abia acum, cand Lukoil a demarat licitatia pentru realizarea centrului de date. Continutul contractelor din 2011 dintre ANRM si Lukoil este secret, asa cum se arata in Hotararile de Guvern 1054 si 1055 din 2011.
•Acordurile petroliere din 2011 au fost semnate de catre Premierul de atunci Emil Boc, Presedintele ANRM, Alexandru Patruti, Secretarul de stat in Miniesterul economiei, comertului si mediului de afaceri, Constantin Claudiu Stafie, Ministrul mediului si padurilor, Laszlo Borbely si Ministrul finantelor publice, Gheorghe Ialomitianu.
marți, 24 septembrie 2013
joi, 5 septembrie 2013
STENOGRAMELE ROMGAZ. Vosganian şi Videanu, acuzaţi că au ignorat notele SRI şi au dezinformat Guvernul ca să îl ajute pe Niculae
Romania trebuie salvata!
Publicat la: 03.09.2013 19:14
de Sorina Ionaşc, Anca SIMINA, Andrei Luca POPESCU
gandul.ro
Actualul ministru al Economiei, Varujan Vosganian (PNL), şi fostul titular al portofoliului, Adriean Videanu (PDL), cercetaţi de DIICOT pentru subminarea economiei naţionale, au ignorat în totalitate informările şi sesizările primite de la SRI, au acţionat premeditat pentru sprijinirea grupului infracţional din jurul omului de afaceri Ioan Niculae şi au prezentat în Guvern o situaţie eronată pentru ca Executivul să îşi asume o serie de acte normative, susţin procurorii în referatul transmis Senatului şi Preşedinţiei şi obţinut de gândul.
Dosarul preliminar are 15 volume şi aşteaptă aprobarea Senatului şi respectiv a preşedintelui Traian Băsescu pentru a fi continuat.
UPDATE: Preşedintele Traian Băsescu a confirmat că a primit cererea procurorilor DIICOT în cazul lui Adriean Videanu, arătând că nu a luat încă o decizie. “Cu certitudine, după ce mă uit pe documente, voi lua o decizie”, a spus ţeful statului. În ceea ce îl priveşte pe Varujan Vosganian, Băsescu a evitat să anticipeze suspendarea acestuia din Guvern, până la avizul Senatului pentru care nu s-a stability încă un calendar. “Să aşteptăm să vedem decizia Senatului, nu vreau să prejudec o decizie a Senatului”, a adăugat el.
Pentru a justifica cererea avizului pentru începerea urmăririi penale în cazul celor doi miniştri, DIICOT explică cum l-au ajutat Vosganian şi Videanu pe Niculae mai întâi să devină unul din "băieţii deştepţi"ai gazelor naturale. Mai întâi acestuia i s-au acordat, prin ANRE, licenţe prin care compania sa, Interagro SA, devenea nu consumator, ci furnizor de gaze naturale pentru mai multe combinate chimice. Gazele de la Romgaz au ajuns la Interagro cu subvenţii importante nelegale, după cum susţin procurorii, sub pretextul că în felul acesta este ajutată agriculotura, beneficiarul final al îngrăşămintelor.
Efectul deciziilor celor doi miniştri a fost însă, în accepţiunea DIICOT, doar periclitarea stocurilor de gaze pentru iarnă care ar fi trebuit să asigure consumatorii interni în situaţia unor temperaturi foarte scăzute sau a unei crize externe şi utilizarea Romgaz în interesul privat al SC INTERAGRO SA.
Favorizarea lui Niculae nu era o necunoscută în Guvern, unul dintre secretarii de stat din Ministerul Economiei fiind interceptat în dosar într-o convorbire cu preşedinte CA al Romgaz, Ioana Apan, în care îi spune acesteia că "îi facem curul mare lui Ioan Niculae ... cam asta e situaţia".
Vosganian şi Videanu au trecut peste "atenţionările" SRI
Procurorii susţin că au “Indicii temeinice” pentru comiterea de către Varujan Vosganian şi Adriean Videanu a infracţiunilor de complot şi subminare a economiei naţionale şi solicită urmărirea penală “pentru stabilirea concretă a situaţiei de fapt”.
"Cei doi ministri au ignorant în totalitate informările şi sesizările primite de la SRI în intervalul 2007-2010 prin care se atenţiona asupra riscurilor majore rezultate prin alocarea şi menţinerea facilităţilor acordate SC INTERAGRO", se arată în referatul DIICOT.
În aceste condiţii, având în vedere informările periodice ale SRI pe această temă ajunse în compartimentul pentru Informaţii Clasificate de la minister şi întotdeauna la ministru, Videanu şi Vosganian "nu numai că nu pot invoca necunoaşterea situaţiei de fapt, dar rezultă fără dubiu faptul că au acţionat în cunoştinţă de cauză şi premeditat pentru sprijinirea grupului infracţional, deşi trebuia de îndată, în virtutea atribuţiilor conferite de legislaţia în materie, să intervină pentru stoparea demersurilor efectuate vădit în defavoarea SNGN ROMGAZ şi pentru înlăturarea oricărui pericol pentru sistemul energetic national în general şi pe segmentul gazelor natural în special".
Mai mult, arată procurorii, ambii miniştri, Vosganian din 2006 până în 2008, iar videanu ulterior, până în 2010, ar fi prezentat membrilor Guvernului "o situaţie eronată" care a dus la emiterea ordonanţei care l-a favorizat pe Niculae. "Demersurile grupului infracţional au atins apogeul prin emiterea OUG 54/2009 , aprobată ulterior prin legea 332/2009, membrilor Guvernului României prezentându-li-se o situaţie eronată în sensul că prin acest act normativ era ajutată industria chimică, implicit agricultura românească, când în realitate acesta viza favorizarea intereselor private ale INTERAGO", se arată în documentul citat.
La baza aprobării ordonanţei a stat o notă de fundamentare "elaborată sub girul ministrului Adriean Videanu", de Tudor Şerban, Ioana Apan, Marcel Adrian Piteiu şi Alpar Kramer, precum şi de vicepreşedintele ANRE, Eugen Georgescu.
În ceea ce îl priveşte pe fostul şi actualul ministru liberal Varujan Vosganian, acesta este acuzat că în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, “a aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de 6 ordine, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul Ioan Niculae şi a utilizat Romgaz în interesul privat al SC INTERAGRO SA”. În cazul său, în referatul ajuns astăzi la Senat şi semnat de procurorul general Tiberiu Niţu se arată că “există suspiciunea rezonabilă de cooptare a sa în grupul infracţional”.
Stenograme. "Îi facem curul mare lui Ioan Niculae". Cum a fost presat şeful Romgaz de Videanu
În 2009, fostul secretar de stat de la Ministerul Economiei, Tudor Şerban, îi acuza pe şefa Consiliului de Administraţie a Romgaz, Ioana Apan, şi pe fostul director al Romgaz, că prin aceste facilităţi la preţul de la gaze îi făceau “curul mare lui Ioan Niculae” şi că situaţia bate la ochi. Iată stenogramele prezentate de DIICOT în referatul trimis la Parlament:
27.11.2009, ora 11.08:
ŞERBAN TUDOR: Treburile sunt încurcate… că pe o parte lucrăm la nişte chestii să le facem fundul mare la unii şi pe partea ailaltă nu avem soluţii pentru noi. Deci vreau să îţi spun că începând de luni, doamna Duică nu mai are gaze la Elcen Bucureşti, intră în faliment… o împinge să ia gaze din export… ca să facem curul mare lui Ioan Niculae… cam asta e situaţia.
APAN IOANA: Domnule ministru, eu sunt în şedinţă la Romgaz… da, doamna Duică e de apreciat cum îşi apără poziţia, dar şi ce datorii are la Romgaz, mă doare capul să vă spun… ( aceste datorii erau cu mult mai mici decât cele ale SC INTERAGRO SA- n.n.);
ŞERBAN TUDOR: Păi datoriile le-a făcut că totdeauna a avut condiţii din astea… dar nu mi se pare normal să-mi bag în faliment societăţile mele de stat, să facem economia privată înfloritoare, să exporte afară, da? Inclusiv Romgazul, din luna iunie, să-ţi spună Piteiu, intră în faliment, intră pe minus…;
APAN IOANA: Da, de la anul, da…;
ŞERBAN TUDOR: Deocamdată, de aici, de la stat luăm banii, tată, nu de la Ioan Niculae…
27.11.2009, ora 11:
Şerban Tudor: Trebuie să ne protejăm şi noi, că ai făcut Interagro, l-ai pus în primii o sută pe locul 5;
Piteiu Marcel Adrian: Eu l-am pus?
Şerban Tudor: I-ai făcut curul mare, tu, toată lumea ştie că tu eşti;
Piteiu Marcel Adrian: Vedeţi că-i acolo pe palier acela;
Şerban Tudor: Nu-i aici acum… păi, acum face pe fata mare, ştii… ochiu peste cap, ca şi când nu ştie cine a lucrat, dar s-a lucrat cu bună ştiinţă, nu întâmplător;
23.12.2009, ora 9.32:
Şerban Tudor: Am luat azi dimineaţă o bătaie cu discounturile tale, că am dat drumul la două hârtii către cei care cereau discounturi şi le-am spus că nu mai am bani de discounturi… Şi m-am trezit că nu înţeleg politica guvernului, că toată lumea face eforturi să scoată România din criză… asta nu-i politică… trag de tine şi de mine…;
Piteiu Marcel Adrian: Da, asta nu e politica guvernului;
Şerban Tudor: Nu ştiu a cui este, dar este foarte urât…;
Piteiu Marcel Adrian: I-am spus şi ieri ministrului că mă bagă în faliment…;
Şerban Tudor: I-am spus şi eu, dar mi-a spus că nu vă bagă în niciun căcat, că ce ai putut până acum şi acum nu mai poţi?!...
28.12.2011, ora 16.48:
Piteiu Marcel Adrian: …Îmi zicea: lasă bă, că toate merg, îmi zicea Adriean, îmi ziceau toţi. Nu-i nicio problemă, mă, îs chestii comerciale. Daţi-i drumul înainte. Şi uite unde am ajuns…;
Staicu Florin: ştiu, eu ştiu toată povestea. Unii fac şmecheriile şi alţii trag.
O altă convorbire telefonică, dintre Adriean Videanu şi directoarea din ministerul Economiei Ioana Apan, numită şefă a CA al Romgaz, arată că fostul ministru al Economiei încerca să dea o aparenţă de protecţie socială a locurilor de muncă acestor măsuri de reduceri de preţ pentru Interagro.
9.06.2009, ora 11.15:
ADRIEAN VIDEANU: Ioana.
IOANA APAN: Da.
ADRIEAN VIDEANU: Voi n-aţi făcut modificările alea în preambul, că se referă la modul general pentru toţi şi nu numai pentru chimie şi… ?
IOANA APAN: Cum să nu?
ADRIEAN VIDEANU: La domnul Prim Ministru a ajuns aia, numai pentru chimie şi siderurgie, atât.
IOANA APAN: Vai de capul meu! Acum vorbesc cu RADU ADRIAN, dar noi am făcut-o! Imediat, acuma, ajunge imediat!
ADRIEAN VIDEANU: Şi a doua: inseraţi următoarea chestie într-un alineat doi: prin ordinul comun cutare se va avea în vedere păstrarea locurilor, găsiţi o formulă, ceva de genul ăsta.
IOANA APAN: Să apară şi ordinul comun, da?
ADRIEAN VIDEANU: Exact, da.
IOANA APAN: Am înţeles.
ADRIEAN VIDEANU: Prin ordinul comun, prevăzut la articolul cutare, cutare, cutare, se vor prevedea măsuri pentru protecţia locurilor de muncă, o chestie ceva de genul ăsta.
IOANA APAN: Gata şefu, imediat da.
ADRIEAN VIDEANU: Te rog eu mult de tot, te ocupi personal să ajungă la cabinet la Primul Ministru.
IOANA APAN: Da, şefu, acum.
Procurorii mai arată că ministrul Adriean Videanu l-a presat pe directorul Romgaz, Marcel Piteiu, să furnizeze gaze la preţ preferenţial către Interagro, chiar dacă acesta i-a avertizat pe mai mulţi oficiali, inclusiv pe Videanu, că asta înseamnă să ia gaz din rezerva de siguranţă pentru populaţie.
Convorbire între Piteiu, şeful Romgaz, şi Muntean, şeful Transgaz:
MUNTEAN NICOLAE FLORIN: Ce faci domn director?
PITEIU MARCEL ADRIAN: Stau şi… domn director.
MUNTEAN NICOLAE FLORIN: În continuare?
PITEIU MARCEL ADRIAN: Da, la 9 jumătate mă duc iar.
MUNTEAN NICOLAE FLORIN: Aha, deci a fost, eşti în etape?
....................
PITEIU MARCEL ADRIAN: Nu ştiu… foarte… nu, nu-s chestii foarte serioase mă… nu, nu, modul în care se pune problema e foarte deranjant. Că nu-i vorba de curaj, îi vorba că am ajuns într-o situaţie… care nu se poarte face nimic! Orice ar fi nu, nu ştiu, şi obligaţiile până la urmă nu-s a mele, că-s ale altcuiva care nu vrea să-şi asume nicio răspundere.
MUNTEAN NICOLAE FLORIN: Bineînţeles că nu ne permitem să facem prostii de-astea.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Deci eu nu. Mă MUNTEAN, eu am un copil la facultate, mă.
………………….
PITEIU MARCEL ADRIAN: Eu am vrut să viu azi, dar a început să urle, să strige… bă i-am zis tu poţi să strigi la cine vrei dar nu la mine… nu mai tot ăsta… îţi arăt acte scrise semnate de tine, semnate de ăia, nişte contracte… trebuie respectate termene, nu le-o respectat, nu am ce-i face.
Convorbire Videanu-Piteiu, în care ministrul îl presează pe şeful Romgaz să facă ce i se cere:
PITEIU MARCEL ADRIAN: Alo.
ADRIEAN VIDEANU: Neaţa!
PITEIU MARCEL ADRIAN: No venit nimeni ieri.
ADRIEAN VIDEANU: Ţi-l trimit un pic pe MARIUS să stai de vorbă cu el acolo?
PITEIU MARCEL ADRIAN: Când?
ADRIEAN VIDEANU: Când zici tu.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Da din punctul meu de vedere-i reglată treaba acolo. El, el are nişte probleme.
ADRIEAN VIDEANU: Păi nu. Să mai stai de vorbă cu el. Staţi mai pe îndelete.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Da vin eu la Bucureşti săptămâna ce vine când ne întâlnim cu MARIANA GHEORGHE. Am făcut o analiză.
ADRIEAN VIDEANU: Da.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Sub nicio formă nu mai putem da discoutul de 40 USD sau mărim preţul, altfel nu mai facem investiţiile.
ADRIEAN VIDEANU: Vii şi….
PITEIU MARCEL ADRIAN: Suntem aproape peste costuri cu dacă mergem tot anul. Nici nu l-am prins pentru la anul în buget.
ADRIEAN VIDEANU: Ok.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Ar fi un dezastru.
ADRIEAN VIDEANU: Vii şi stăm de vorbă.
Niculae, singurul câştigător dovedit al afacerii
Faptul că de pe urma ordonanţei au avut de câştigat doar Niculae şi compania sa este argumentat de procurori care aduc în sprijinul acestei teze mai multe date concrete. "Romgaz a livrat în această manieră către INTERAGRO gaze din producţia proprie în valoare de circa 1.500.000.000 de lei, circa 500.000.000 de dolari, din care circa 270.000.000 de lei, respectiv 92.000.000 de dolari reprezintă valoarea reducerilor acordate nelegal", arată procurorii.
Din acelaşi referat rezultă că impozitul pe profit datorat la bugetul de stat (diminuat ca urmare a reducerilor nelegal acordate) de către Romgaz, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro este de circa 43.000.000 de lei (aproximativ 15.000.000 de dolari), iar TVA este de circa 54.000.000 de lei (aproximativ 19.000.000 de euro).
"Reducerile acordate nelegal Interagro reprezintă 51% din totalul de circa 500.000.000 de lei aferent reducerilor acordate consumatorilor eligibili în perioada februarie 2008- decembrie 2010 şi 40% din cele 650 de milioane de lei acordate tuturor clienţilor Romgaz în aceeaşi perioadă", adaugă DIICOT.
Procurorii susţin de altfel că, în final, agricultura nu a avut niciun beneficiu: "Marea majoritate a îngrăşămintelor chimince produse în cele 6 combinate controlate de Ioan Niculae au fost exportate în detrimentul agriculturii româneşti". Interagro livra gaze pentru combinatele AMURCO SRL Bacău, VIROMET SA Victoria, NITROPOR%OS SRL Făgăraş, GA PRO CHEMICALS SA, Săvineşti, DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele, şi AMONIL SA Slobozia profilate pe fabricarea îngrăşămintelor, Niculae profilându-se în faţa decidenţilor politici drept reprezentant al acestui grup. Calitate contestată de procurori care spun că, în liupsa unei legislaţii de holding în România, Niculae nu era de fapt reprezentantul lor, ci doar un interpus.
De altfel, "situaţia economico-financiară a celor 6 combinate nu a cunoscut nicio îmbunătăţire, deoarece beneficiile au fost transferate către interagro sau către membrii grupării infracţionale", arată DIICOT.
În perioada 2005-2010 Interagro a deţinut calitatea de furnizor, nu de consumator de gaze, obţinând 4 licenţe în acest sens de la ANRE.
Efectul: rezevele de gaz pentru iarnă, puse în pericol şi azi
Procurorii susţin de asemenea că la semnarea contrctelor nu s-a ţinut cont de datoriile foarte mari pe care compania lui Niculae le avea, reprezentând 70% din bugetul anual al companiei Romgaz. “Societatea naţională a fost transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat, fiind pus în pericol sistemul energetic national pe segmentul gazelor naturale”, asigură DIICOT.
Două au fost principalele efecte ale deciziilor celor doi miniştri, în viziunea procurorilor. Prim,ul: punerea în "permanent pericol" a rezervelor naţionale de gaz pentru iarnă şi pentru perioadele de criză. Al doilea: compromiterea situaţiei bugetare a Romgaz.
Pe de o parte procurorii semnalează "starea permanent de pericol în care a fost pus Sistemul Energetic Naţional (evidentă mai ales în perioada sezoanelor reci)". “Soluţia conjuncturală” adoptată prin OUG 54/2009 "a făcut imposibilă repartizarea de către ROMGAZ a unor cantităţi suficiente pentru realizarea programului de înmagazinare care se realizeată în perioada aprilie-octombrie a fiecărui an”. Acest program face posibilă continuarea alimentării consumatorilor interni în perioadele cu temperature foarte scăzute sau în perioadele de criză pe plan extern. "Efectele sunt resimţite şi în prezent, întrucât resursele de gaze sunt neregenerabile, iar cele autohtone sunt limitate", se arată în solicitarea DIICOT adresată Senatului.
Pe de altă parte, "au fost grav afectate principalele activităţi ale Romgaz şi în special cele de cercetare geologică pentru descoperirea de noi rezerve, depozitare în condiţii de calitate, precum şi programele naţionale de investiţii", consideră procurorii.
Publicat la: 03.09.2013 19:14
de Sorina Ionaşc, Anca SIMINA, Andrei Luca POPESCU
gandul.ro
Actualul ministru al Economiei, Varujan Vosganian (PNL), şi fostul titular al portofoliului, Adriean Videanu (PDL), cercetaţi de DIICOT pentru subminarea economiei naţionale, au ignorat în totalitate informările şi sesizările primite de la SRI, au acţionat premeditat pentru sprijinirea grupului infracţional din jurul omului de afaceri Ioan Niculae şi au prezentat în Guvern o situaţie eronată pentru ca Executivul să îşi asume o serie de acte normative, susţin procurorii în referatul transmis Senatului şi Preşedinţiei şi obţinut de gândul.
Dosarul preliminar are 15 volume şi aşteaptă aprobarea Senatului şi respectiv a preşedintelui Traian Băsescu pentru a fi continuat.
UPDATE: Preşedintele Traian Băsescu a confirmat că a primit cererea procurorilor DIICOT în cazul lui Adriean Videanu, arătând că nu a luat încă o decizie. “Cu certitudine, după ce mă uit pe documente, voi lua o decizie”, a spus ţeful statului. În ceea ce îl priveşte pe Varujan Vosganian, Băsescu a evitat să anticipeze suspendarea acestuia din Guvern, până la avizul Senatului pentru care nu s-a stability încă un calendar. “Să aşteptăm să vedem decizia Senatului, nu vreau să prejudec o decizie a Senatului”, a adăugat el.
Pentru a justifica cererea avizului pentru începerea urmăririi penale în cazul celor doi miniştri, DIICOT explică cum l-au ajutat Vosganian şi Videanu pe Niculae mai întâi să devină unul din "băieţii deştepţi"ai gazelor naturale. Mai întâi acestuia i s-au acordat, prin ANRE, licenţe prin care compania sa, Interagro SA, devenea nu consumator, ci furnizor de gaze naturale pentru mai multe combinate chimice. Gazele de la Romgaz au ajuns la Interagro cu subvenţii importante nelegale, după cum susţin procurorii, sub pretextul că în felul acesta este ajutată agriculotura, beneficiarul final al îngrăşămintelor.
Efectul deciziilor celor doi miniştri a fost însă, în accepţiunea DIICOT, doar periclitarea stocurilor de gaze pentru iarnă care ar fi trebuit să asigure consumatorii interni în situaţia unor temperaturi foarte scăzute sau a unei crize externe şi utilizarea Romgaz în interesul privat al SC INTERAGRO SA.
Favorizarea lui Niculae nu era o necunoscută în Guvern, unul dintre secretarii de stat din Ministerul Economiei fiind interceptat în dosar într-o convorbire cu preşedinte CA al Romgaz, Ioana Apan, în care îi spune acesteia că "îi facem curul mare lui Ioan Niculae ... cam asta e situaţia".
Vosganian şi Videanu au trecut peste "atenţionările" SRI
Procurorii susţin că au “Indicii temeinice” pentru comiterea de către Varujan Vosganian şi Adriean Videanu a infracţiunilor de complot şi subminare a economiei naţionale şi solicită urmărirea penală “pentru stabilirea concretă a situaţiei de fapt”.
"Cei doi ministri au ignorant în totalitate informările şi sesizările primite de la SRI în intervalul 2007-2010 prin care se atenţiona asupra riscurilor majore rezultate prin alocarea şi menţinerea facilităţilor acordate SC INTERAGRO", se arată în referatul DIICOT.
În aceste condiţii, având în vedere informările periodice ale SRI pe această temă ajunse în compartimentul pentru Informaţii Clasificate de la minister şi întotdeauna la ministru, Videanu şi Vosganian "nu numai că nu pot invoca necunoaşterea situaţiei de fapt, dar rezultă fără dubiu faptul că au acţionat în cunoştinţă de cauză şi premeditat pentru sprijinirea grupului infracţional, deşi trebuia de îndată, în virtutea atribuţiilor conferite de legislaţia în materie, să intervină pentru stoparea demersurilor efectuate vădit în defavoarea SNGN ROMGAZ şi pentru înlăturarea oricărui pericol pentru sistemul energetic national în general şi pe segmentul gazelor natural în special".
Mai mult, arată procurorii, ambii miniştri, Vosganian din 2006 până în 2008, iar videanu ulterior, până în 2010, ar fi prezentat membrilor Guvernului "o situaţie eronată" care a dus la emiterea ordonanţei care l-a favorizat pe Niculae. "Demersurile grupului infracţional au atins apogeul prin emiterea OUG 54/2009 , aprobată ulterior prin legea 332/2009, membrilor Guvernului României prezentându-li-se o situaţie eronată în sensul că prin acest act normativ era ajutată industria chimică, implicit agricultura românească, când în realitate acesta viza favorizarea intereselor private ale INTERAGO", se arată în documentul citat.
La baza aprobării ordonanţei a stat o notă de fundamentare "elaborată sub girul ministrului Adriean Videanu", de Tudor Şerban, Ioana Apan, Marcel Adrian Piteiu şi Alpar Kramer, precum şi de vicepreşedintele ANRE, Eugen Georgescu.
În ceea ce îl priveşte pe fostul şi actualul ministru liberal Varujan Vosganian, acesta este acuzat că în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, “a aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de 6 ordine, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul Ioan Niculae şi a utilizat Romgaz în interesul privat al SC INTERAGRO SA”. În cazul său, în referatul ajuns astăzi la Senat şi semnat de procurorul general Tiberiu Niţu se arată că “există suspiciunea rezonabilă de cooptare a sa în grupul infracţional”.
Stenograme. "Îi facem curul mare lui Ioan Niculae". Cum a fost presat şeful Romgaz de Videanu
În 2009, fostul secretar de stat de la Ministerul Economiei, Tudor Şerban, îi acuza pe şefa Consiliului de Administraţie a Romgaz, Ioana Apan, şi pe fostul director al Romgaz, că prin aceste facilităţi la preţul de la gaze îi făceau “curul mare lui Ioan Niculae” şi că situaţia bate la ochi. Iată stenogramele prezentate de DIICOT în referatul trimis la Parlament:
27.11.2009, ora 11.08:
ŞERBAN TUDOR: Treburile sunt încurcate… că pe o parte lucrăm la nişte chestii să le facem fundul mare la unii şi pe partea ailaltă nu avem soluţii pentru noi. Deci vreau să îţi spun că începând de luni, doamna Duică nu mai are gaze la Elcen Bucureşti, intră în faliment… o împinge să ia gaze din export… ca să facem curul mare lui Ioan Niculae… cam asta e situaţia.
APAN IOANA: Domnule ministru, eu sunt în şedinţă la Romgaz… da, doamna Duică e de apreciat cum îşi apără poziţia, dar şi ce datorii are la Romgaz, mă doare capul să vă spun… ( aceste datorii erau cu mult mai mici decât cele ale SC INTERAGRO SA- n.n.);
ŞERBAN TUDOR: Păi datoriile le-a făcut că totdeauna a avut condiţii din astea… dar nu mi se pare normal să-mi bag în faliment societăţile mele de stat, să facem economia privată înfloritoare, să exporte afară, da? Inclusiv Romgazul, din luna iunie, să-ţi spună Piteiu, intră în faliment, intră pe minus…;
APAN IOANA: Da, de la anul, da…;
ŞERBAN TUDOR: Deocamdată, de aici, de la stat luăm banii, tată, nu de la Ioan Niculae…
27.11.2009, ora 11:
Şerban Tudor: Trebuie să ne protejăm şi noi, că ai făcut Interagro, l-ai pus în primii o sută pe locul 5;
Piteiu Marcel Adrian: Eu l-am pus?
Şerban Tudor: I-ai făcut curul mare, tu, toată lumea ştie că tu eşti;
Piteiu Marcel Adrian: Vedeţi că-i acolo pe palier acela;
Şerban Tudor: Nu-i aici acum… păi, acum face pe fata mare, ştii… ochiu peste cap, ca şi când nu ştie cine a lucrat, dar s-a lucrat cu bună ştiinţă, nu întâmplător;
23.12.2009, ora 9.32:
Şerban Tudor: Am luat azi dimineaţă o bătaie cu discounturile tale, că am dat drumul la două hârtii către cei care cereau discounturi şi le-am spus că nu mai am bani de discounturi… Şi m-am trezit că nu înţeleg politica guvernului, că toată lumea face eforturi să scoată România din criză… asta nu-i politică… trag de tine şi de mine…;
Piteiu Marcel Adrian: Da, asta nu e politica guvernului;
Şerban Tudor: Nu ştiu a cui este, dar este foarte urât…;
Piteiu Marcel Adrian: I-am spus şi ieri ministrului că mă bagă în faliment…;
Şerban Tudor: I-am spus şi eu, dar mi-a spus că nu vă bagă în niciun căcat, că ce ai putut până acum şi acum nu mai poţi?!...
28.12.2011, ora 16.48:
Piteiu Marcel Adrian: …Îmi zicea: lasă bă, că toate merg, îmi zicea Adriean, îmi ziceau toţi. Nu-i nicio problemă, mă, îs chestii comerciale. Daţi-i drumul înainte. Şi uite unde am ajuns…;
Staicu Florin: ştiu, eu ştiu toată povestea. Unii fac şmecheriile şi alţii trag.
O altă convorbire telefonică, dintre Adriean Videanu şi directoarea din ministerul Economiei Ioana Apan, numită şefă a CA al Romgaz, arată că fostul ministru al Economiei încerca să dea o aparenţă de protecţie socială a locurilor de muncă acestor măsuri de reduceri de preţ pentru Interagro.
9.06.2009, ora 11.15:
ADRIEAN VIDEANU: Ioana.
IOANA APAN: Da.
ADRIEAN VIDEANU: Voi n-aţi făcut modificările alea în preambul, că se referă la modul general pentru toţi şi nu numai pentru chimie şi… ?
IOANA APAN: Cum să nu?
ADRIEAN VIDEANU: La domnul Prim Ministru a ajuns aia, numai pentru chimie şi siderurgie, atât.
IOANA APAN: Vai de capul meu! Acum vorbesc cu RADU ADRIAN, dar noi am făcut-o! Imediat, acuma, ajunge imediat!
ADRIEAN VIDEANU: Şi a doua: inseraţi următoarea chestie într-un alineat doi: prin ordinul comun cutare se va avea în vedere păstrarea locurilor, găsiţi o formulă, ceva de genul ăsta.
IOANA APAN: Să apară şi ordinul comun, da?
ADRIEAN VIDEANU: Exact, da.
IOANA APAN: Am înţeles.
ADRIEAN VIDEANU: Prin ordinul comun, prevăzut la articolul cutare, cutare, cutare, se vor prevedea măsuri pentru protecţia locurilor de muncă, o chestie ceva de genul ăsta.
IOANA APAN: Gata şefu, imediat da.
ADRIEAN VIDEANU: Te rog eu mult de tot, te ocupi personal să ajungă la cabinet la Primul Ministru.
IOANA APAN: Da, şefu, acum.
Procurorii mai arată că ministrul Adriean Videanu l-a presat pe directorul Romgaz, Marcel Piteiu, să furnizeze gaze la preţ preferenţial către Interagro, chiar dacă acesta i-a avertizat pe mai mulţi oficiali, inclusiv pe Videanu, că asta înseamnă să ia gaz din rezerva de siguranţă pentru populaţie.
Convorbire între Piteiu, şeful Romgaz, şi Muntean, şeful Transgaz:
MUNTEAN NICOLAE FLORIN: Ce faci domn director?
PITEIU MARCEL ADRIAN: Stau şi… domn director.
MUNTEAN NICOLAE FLORIN: În continuare?
PITEIU MARCEL ADRIAN: Da, la 9 jumătate mă duc iar.
MUNTEAN NICOLAE FLORIN: Aha, deci a fost, eşti în etape?
....................
PITEIU MARCEL ADRIAN: Nu ştiu… foarte… nu, nu-s chestii foarte serioase mă… nu, nu, modul în care se pune problema e foarte deranjant. Că nu-i vorba de curaj, îi vorba că am ajuns într-o situaţie… care nu se poarte face nimic! Orice ar fi nu, nu ştiu, şi obligaţiile până la urmă nu-s a mele, că-s ale altcuiva care nu vrea să-şi asume nicio răspundere.
MUNTEAN NICOLAE FLORIN: Bineînţeles că nu ne permitem să facem prostii de-astea.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Deci eu nu. Mă MUNTEAN, eu am un copil la facultate, mă.
………………….
PITEIU MARCEL ADRIAN: Eu am vrut să viu azi, dar a început să urle, să strige… bă i-am zis tu poţi să strigi la cine vrei dar nu la mine… nu mai tot ăsta… îţi arăt acte scrise semnate de tine, semnate de ăia, nişte contracte… trebuie respectate termene, nu le-o respectat, nu am ce-i face.
Convorbire Videanu-Piteiu, în care ministrul îl presează pe şeful Romgaz să facă ce i se cere:
PITEIU MARCEL ADRIAN: Alo.
ADRIEAN VIDEANU: Neaţa!
PITEIU MARCEL ADRIAN: No venit nimeni ieri.
ADRIEAN VIDEANU: Ţi-l trimit un pic pe MARIUS să stai de vorbă cu el acolo?
PITEIU MARCEL ADRIAN: Când?
ADRIEAN VIDEANU: Când zici tu.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Da din punctul meu de vedere-i reglată treaba acolo. El, el are nişte probleme.
ADRIEAN VIDEANU: Păi nu. Să mai stai de vorbă cu el. Staţi mai pe îndelete.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Da vin eu la Bucureşti săptămâna ce vine când ne întâlnim cu MARIANA GHEORGHE. Am făcut o analiză.
ADRIEAN VIDEANU: Da.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Sub nicio formă nu mai putem da discoutul de 40 USD sau mărim preţul, altfel nu mai facem investiţiile.
ADRIEAN VIDEANU: Vii şi….
PITEIU MARCEL ADRIAN: Suntem aproape peste costuri cu dacă mergem tot anul. Nici nu l-am prins pentru la anul în buget.
ADRIEAN VIDEANU: Ok.
PITEIU MARCEL ADRIAN: Ar fi un dezastru.
ADRIEAN VIDEANU: Vii şi stăm de vorbă.
Niculae, singurul câştigător dovedit al afacerii
Faptul că de pe urma ordonanţei au avut de câştigat doar Niculae şi compania sa este argumentat de procurori care aduc în sprijinul acestei teze mai multe date concrete. "Romgaz a livrat în această manieră către INTERAGRO gaze din producţia proprie în valoare de circa 1.500.000.000 de lei, circa 500.000.000 de dolari, din care circa 270.000.000 de lei, respectiv 92.000.000 de dolari reprezintă valoarea reducerilor acordate nelegal", arată procurorii.
Din acelaşi referat rezultă că impozitul pe profit datorat la bugetul de stat (diminuat ca urmare a reducerilor nelegal acordate) de către Romgaz, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro este de circa 43.000.000 de lei (aproximativ 15.000.000 de dolari), iar TVA este de circa 54.000.000 de lei (aproximativ 19.000.000 de euro).
"Reducerile acordate nelegal Interagro reprezintă 51% din totalul de circa 500.000.000 de lei aferent reducerilor acordate consumatorilor eligibili în perioada februarie 2008- decembrie 2010 şi 40% din cele 650 de milioane de lei acordate tuturor clienţilor Romgaz în aceeaşi perioadă", adaugă DIICOT.
Procurorii susţin de altfel că, în final, agricultura nu a avut niciun beneficiu: "Marea majoritate a îngrăşămintelor chimince produse în cele 6 combinate controlate de Ioan Niculae au fost exportate în detrimentul agriculturii româneşti". Interagro livra gaze pentru combinatele AMURCO SRL Bacău, VIROMET SA Victoria, NITROPOR%OS SRL Făgăraş, GA PRO CHEMICALS SA, Săvineşti, DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele, şi AMONIL SA Slobozia profilate pe fabricarea îngrăşămintelor, Niculae profilându-se în faţa decidenţilor politici drept reprezentant al acestui grup. Calitate contestată de procurori care spun că, în liupsa unei legislaţii de holding în România, Niculae nu era de fapt reprezentantul lor, ci doar un interpus.
De altfel, "situaţia economico-financiară a celor 6 combinate nu a cunoscut nicio îmbunătăţire, deoarece beneficiile au fost transferate către interagro sau către membrii grupării infracţionale", arată DIICOT.
În perioada 2005-2010 Interagro a deţinut calitatea de furnizor, nu de consumator de gaze, obţinând 4 licenţe în acest sens de la ANRE.
Efectul: rezevele de gaz pentru iarnă, puse în pericol şi azi
Procurorii susţin de asemenea că la semnarea contrctelor nu s-a ţinut cont de datoriile foarte mari pe care compania lui Niculae le avea, reprezentând 70% din bugetul anual al companiei Romgaz. “Societatea naţională a fost transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat, fiind pus în pericol sistemul energetic national pe segmentul gazelor naturale”, asigură DIICOT.
Două au fost principalele efecte ale deciziilor celor doi miniştri, în viziunea procurorilor. Prim,ul: punerea în "permanent pericol" a rezervelor naţionale de gaz pentru iarnă şi pentru perioadele de criză. Al doilea: compromiterea situaţiei bugetare a Romgaz.
Pe de o parte procurorii semnalează "starea permanent de pericol în care a fost pus Sistemul Energetic Naţional (evidentă mai ales în perioada sezoanelor reci)". “Soluţia conjuncturală” adoptată prin OUG 54/2009 "a făcut imposibilă repartizarea de către ROMGAZ a unor cantităţi suficiente pentru realizarea programului de înmagazinare care se realizeată în perioada aprilie-octombrie a fiecărui an”. Acest program face posibilă continuarea alimentării consumatorilor interni în perioadele cu temperature foarte scăzute sau în perioadele de criză pe plan extern. "Efectele sunt resimţite şi în prezent, întrucât resursele de gaze sunt neregenerabile, iar cele autohtone sunt limitate", se arată în solicitarea DIICOT adresată Senatului.
Pe de altă parte, "au fost grav afectate principalele activităţi ale Romgaz şi în special cele de cercetare geologică pentru descoperirea de noi rezerve, depozitare în condiţii de calitate, precum şi programele naţionale de investiţii", consideră procurorii.
duminică, 4 august 2013
Contractul cu Bechtel, care l-ar face invidios pe orice rege al asfaltului, „desecretizat” selectiv de ministrul Şova: cum arată MITA în contract
Romania trebuie salvata!
de Loredana VOICULESCU Publicat la: 31.07.2013 12:30 Ultima actualizare: 31.07.2013 17:21
Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) condus de ministrul delegat Dan Şova a anunţat marţi că a publicat pe pagina sa de web documentele „declasificate” referitoare la contractul dintre statul român şi Bechtel International pentru construirea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.
Pe pagina de internet a DPIIS au fost afişate însă doar acordurile din 2006 şi, respectiv 2011, privind modificarea contractului semnat de Guvernul Năstase în 2003, precum şi acordul de încetare a contractului, parafat în acest an.
DPIIS nu a publicat contractul iniţial, aprobat în 2003 de Guvernul Năstase şi nici contractele de consultanţă juridică şi valoarea acestora.
Documentele desecretizate arată că, din start, pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, Bechtel primea 70 de milioane de euro, iar un milion de euro pe lună era „cost indirect de capital”.
Contractul cu Bechtel mai prevedea şi alte zeci de costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului. Numai pentru defrişări, preţul era de 4.099 euro pe hectar.
Mita din contract
Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Borş, varianta rezultată în urma negocierilor din 2006, are un subcapitol denumit „Mita”. Pe scurt, aici se scrie că dacă Bechtel sau un angajat al Bechtel dă mită sau daruri pentru a face orice acţiune legată de contract, atunci CNADNR putea cere rezilierea contractului.
„Dacă antreprenorul sau afiliaţii antreprenorului sau un angajat al antreprenorului sau al oricăruia dintre afiliaţii antreprenorului dă sau se oferă să dea unei persoane orice mită, daruri sau o liberalitate sau un comision ca un stimulent sau ca o răsplată: a) pentru a face sau a se abţine să facă orice acţiune în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul sau b) pentru a favoriza/defavoriza sau pentru a se abţine să favorizeze/defavorizeze orice persoană în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul atunci Beneficiarul va putea, după transmiterea unei notificări scrise transmisă Antreprenorului cu 14 zile înainte incluzând dovezile de mai sus, să rezilieze angajarea Antreprenorului în baza Contractului şi să îl evacueze de pe amplasament”, se arată în Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Borş, varianta din 2006.
„Mobilizare” de 70 de milioane de euro
Preţul contractului nu a fost unul fix. Anexa preţurilor unitare, din acordul de modificare a contractului de construire a autostrăzii Transilvania, datat februarie 2006, detalia cheltuielile statului în cadrul contractului.
Astfel, numai pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, preţul unitar pe care statul român se angaja să îl plătească a fost de 70 de milioane de euro (sumă fixă). Pe scurt, pentru această sumă Bechtel trebuia, în principal, să iniţieze activităţile administrative, să înceapă organizarea de şantier, să facă planul de siguranţă a muncii şi să livreze echipamentele.
Fostul premier al României, Adrian Năstase, şi fostul ambasador al SUA, Michael Guest
Un milion de euro pe lună, „cost indirect de capital”
Contractul cu Bechtel prevedea ca, lunar, pe toată perioada contractului, statul român să plătească firmei americane o sumă de un milion de euro drept „costuri indirecte de capital”.
Definiţia acestor costuri este pe cât de scurtă, pe atât de eliptică. „Costurile indirecte de capital se referă la costurile făcute de un antreprenor străin care sunt suportate ca o funcţie de sprijinire a activităţilor de construire” , se arată în contract.
Defrişări de 4.099 euro pe hectar
Contractul cu Bechtel mai prevedea şi alte costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului.
Astfel, americanii de la Bechtel primeau pentru curăţarea şi defrişarea terasamentelor un preţ unitar prevăzut în contract de fix 4.099 euro pe hectar.
Excavările erau mai ieftine. „Excavarea stratului vegetal” scotea din buzunar statului român 3,43 euro/mc, pentru „excavarea oricărui material exceptând stratul vegetal” - 5,73 euro/mc.
Pentru „dubla manipulare a materialului de terasamente” preţul unitar perceput de Bechtel a fost de 3,57 euro/mc. „Materialul de împrumut” avea un preţ pentru excavare mai mare, de 5,65 euro/mc.
„Procurarea stratului de nisip” era taxată cu 25,06 euro/mc, umplerea cu piatră a stratului de formă pentru ramblee avea un preţ unitar de 15,30 euro pe mc, în timp ce supraîncărcarea – care include răspândirea, nivelarea şi compactarea materialelor – avea un preţ de 7,13 euro/mc.
Tratamente de stabilizare a umpluturii – 130 de euro/tona
Pentru „tratamentul de stabilizare a umpluturii”, statul era taxat de Bechtel cu 130 de euro pe tonă, iar pentru stratul de fundaţie – 25 euro pe mc, in timp cer agregatele naturale stabilizate cu ciment ne-au costat 50,04 euro/mc.
Aşternerea stratului de bază din mixtura asfaltică, a stratului de legătură din beton asfaltic, sau stratului de uzură din beton asfaltic a avut costuri între 42 şi 68 de euro pe tonă.
Ulterior, după negocierile purtate în 2011, ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, anunţa că americanii au fost de acord cu stabilirea unor preţuri fixe la lucrările executate. Boagiu a precizat la acea vreme că autostrada ar fi costat 9 miliarde de euro.
Ordinul de desecretizare a contractului incheiat de autoritatile romane cu compania americană Bechtel a fost publicat în Monitorul Oficial, iar cele câteva mii de pagini ale documentului ar putea fi publicate pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investitii Străine până la sfârşitul lunii iulie, promitea pe 15 iulie ministrul delegat Dan Şova.
Contractul cu Bechtel, companie americană căreia Guvernul Năstase i-a încredinţat direct contractul pentru construirea Autostrăzii Transilvania (Braşov-Borş), cu o lungime proiectată de 415 km, avea o valoare de 2,2 miliarde de euro.
Cei 415 km aveau termen de execuţie 2012. Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executaţi doar 52 de kilometri.
de Loredana VOICULESCU Publicat la: 31.07.2013 12:30 Ultima actualizare: 31.07.2013 17:21
Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) condus de ministrul delegat Dan Şova a anunţat marţi că a publicat pe pagina sa de web documentele „declasificate” referitoare la contractul dintre statul român şi Bechtel International pentru construirea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.
Pe pagina de internet a DPIIS au fost afişate însă doar acordurile din 2006 şi, respectiv 2011, privind modificarea contractului semnat de Guvernul Năstase în 2003, precum şi acordul de încetare a contractului, parafat în acest an.
DPIIS nu a publicat contractul iniţial, aprobat în 2003 de Guvernul Năstase şi nici contractele de consultanţă juridică şi valoarea acestora.
Documentele desecretizate arată că, din start, pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, Bechtel primea 70 de milioane de euro, iar un milion de euro pe lună era „cost indirect de capital”.
Contractul cu Bechtel mai prevedea şi alte zeci de costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului. Numai pentru defrişări, preţul era de 4.099 euro pe hectar.
Mita din contract
Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Borş, varianta rezultată în urma negocierilor din 2006, are un subcapitol denumit „Mita”. Pe scurt, aici se scrie că dacă Bechtel sau un angajat al Bechtel dă mită sau daruri pentru a face orice acţiune legată de contract, atunci CNADNR putea cere rezilierea contractului.
„Dacă antreprenorul sau afiliaţii antreprenorului sau un angajat al antreprenorului sau al oricăruia dintre afiliaţii antreprenorului dă sau se oferă să dea unei persoane orice mită, daruri sau o liberalitate sau un comision ca un stimulent sau ca o răsplată: a) pentru a face sau a se abţine să facă orice acţiune în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul sau b) pentru a favoriza/defavoriza sau pentru a se abţine să favorizeze/defavorizeze orice persoană în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul atunci Beneficiarul va putea, după transmiterea unei notificări scrise transmisă Antreprenorului cu 14 zile înainte incluzând dovezile de mai sus, să rezilieze angajarea Antreprenorului în baza Contractului şi să îl evacueze de pe amplasament”, se arată în Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Borş, varianta din 2006.
„Mobilizare” de 70 de milioane de euro
Preţul contractului nu a fost unul fix. Anexa preţurilor unitare, din acordul de modificare a contractului de construire a autostrăzii Transilvania, datat februarie 2006, detalia cheltuielile statului în cadrul contractului.
Astfel, numai pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, preţul unitar pe care statul român se angaja să îl plătească a fost de 70 de milioane de euro (sumă fixă). Pe scurt, pentru această sumă Bechtel trebuia, în principal, să iniţieze activităţile administrative, să înceapă organizarea de şantier, să facă planul de siguranţă a muncii şi să livreze echipamentele.
Fostul premier al României, Adrian Năstase, şi fostul ambasador al SUA, Michael Guest
Un milion de euro pe lună, „cost indirect de capital”
Contractul cu Bechtel prevedea ca, lunar, pe toată perioada contractului, statul român să plătească firmei americane o sumă de un milion de euro drept „costuri indirecte de capital”.
Definiţia acestor costuri este pe cât de scurtă, pe atât de eliptică. „Costurile indirecte de capital se referă la costurile făcute de un antreprenor străin care sunt suportate ca o funcţie de sprijinire a activităţilor de construire” , se arată în contract.
Defrişări de 4.099 euro pe hectar
Contractul cu Bechtel mai prevedea şi alte costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului.
Astfel, americanii de la Bechtel primeau pentru curăţarea şi defrişarea terasamentelor un preţ unitar prevăzut în contract de fix 4.099 euro pe hectar.
Excavările erau mai ieftine. „Excavarea stratului vegetal” scotea din buzunar statului român 3,43 euro/mc, pentru „excavarea oricărui material exceptând stratul vegetal” - 5,73 euro/mc.
Pentru „dubla manipulare a materialului de terasamente” preţul unitar perceput de Bechtel a fost de 3,57 euro/mc. „Materialul de împrumut” avea un preţ pentru excavare mai mare, de 5,65 euro/mc.
„Procurarea stratului de nisip” era taxată cu 25,06 euro/mc, umplerea cu piatră a stratului de formă pentru ramblee avea un preţ unitar de 15,30 euro pe mc, în timp ce supraîncărcarea – care include răspândirea, nivelarea şi compactarea materialelor – avea un preţ de 7,13 euro/mc.
Tratamente de stabilizare a umpluturii – 130 de euro/tona
Pentru „tratamentul de stabilizare a umpluturii”, statul era taxat de Bechtel cu 130 de euro pe tonă, iar pentru stratul de fundaţie – 25 euro pe mc, in timp cer agregatele naturale stabilizate cu ciment ne-au costat 50,04 euro/mc.
Aşternerea stratului de bază din mixtura asfaltică, a stratului de legătură din beton asfaltic, sau stratului de uzură din beton asfaltic a avut costuri între 42 şi 68 de euro pe tonă.
Ulterior, după negocierile purtate în 2011, ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, anunţa că americanii au fost de acord cu stabilirea unor preţuri fixe la lucrările executate. Boagiu a precizat la acea vreme că autostrada ar fi costat 9 miliarde de euro.
Ordinul de desecretizare a contractului incheiat de autoritatile romane cu compania americană Bechtel a fost publicat în Monitorul Oficial, iar cele câteva mii de pagini ale documentului ar putea fi publicate pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investitii Străine până la sfârşitul lunii iulie, promitea pe 15 iulie ministrul delegat Dan Şova.
Contractul cu Bechtel, companie americană căreia Guvernul Năstase i-a încredinţat direct contractul pentru construirea Autostrăzii Transilvania (Braşov-Borş), cu o lungime proiectată de 415 km, avea o valoare de 2,2 miliarde de euro.
Cei 415 km aveau termen de execuţie 2012. Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executaţi doar 52 de kilometri.
vineri, 2 august 2013
Dan Sova: Contractul initial cu Bechtel nu a fost desecretizat pentru ca nu poate fi gasit
Romania trebuie salvata!
de CP HotNews.ro
Joi, 1 august 2013, 11:53 Economie | Companii
Contractul original semnat cu Bechtel in 2003 nu poate fi gasit, a declarat miercuri seara la Digi 24 ministrul pentru Marile Proiecte, Dan Sova. Ministrul sustine ca acesta este motivul pentru care documentul respectiv nu a fost desecretizat, insa prevederile sale vor fi publicate, imediat ce se va da de urma contractului. "Nu am reusit la Ministerul Transporturilor sa se gaseasca varianta originala a contractului semnat. Desecretizarea se face pe contractul original. Contractul desecretizat publicat in 2006 e cel original din 2003, dar updatat cu actele aditionale din 2005. Nu s-a gasit varianta originala din 2003. Anexele au aparut dupa 2005. Contractul a fost desecretizat in 2006", a afirmat Dan Sova.
Ministrul precizeaza ca pretul mentionat din actul aditional a ajuns la 10 miliarde de euro, de la 2,2 miliarde de euro. "Boagiu (fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu, n.r.) a spus intr-o conferinta de presa ca a trebuit sa rezilieze partial. E clar ca modificarile din 2005 au dus contractul la 10 miliarde de euro. Oamenii asteapta sa vada pe ce cheltuieli nejustificate s-au dus banii", a mai spus Dan Sova.
Reamintim ca Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine a publicat marti, pe site-ul sau (www.dpiis.ro), cateva documente declasificate referitoare la contractul dintre statul roman si Bechtel International Inc. Pe site au fost publicate, insa, doar niste clauze care modifica acordul initial semnat in 2003. Practic, contractul initial nu a fost inca desecretizat. Ceea ce a publicat Departamentul condus de ministrul Dan Sova sunt niste acorduri de modificare din 2006 si 2011 a contractului initial semnat in perioada guvernarii Nastase.
Prim-vicepresedinte PDL Anca Boagiu a cerut guvernantilor sa faca publice, "de urgenta", contractele semnate cu avocatii care au supervizat "afacerea Bechtel" si, mai ales, "valoarea acestor contracte precum si comisioanele incasate". Potrivit Ancai Boagiu, desecretizarea anuntata de Guvern privind contractul incheiat de autoritatile romane cu compania americana Bechtel reprezinta "praf in ochi marca Sova&Fenechiu".
Proiectul Autostrazii Transilvania a fost aprobat, in baza unui contract de 2,2 miliarde de euro incheiat cu Bechtel. Autostrada trebuie finalizata pana in 2012. Proiectul de construire a Autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov - Bors a fost inceput in anul 2004 de catre compania americana Bechtel International Inc., pana la momentul rezilierii contractului fiind contruiti 52 de km din cei 415 km prevazuti in contract, pentru suma de 1,4 miliarde de euro. Contractul a fost reziliat in mai 2013. Suma pe care o datoreaza statul, conform contractului pentru reziliere, este de 37,2 milioane euro, cu tot cu TVA. Contractul initial a fost modificat in 2006, in perioada in care ministru al transporturilor era Gheorghe Dobre, si in 2011, cand ministru era Anca Boagiu.
de CP HotNews.ro
Joi, 1 august 2013, 11:53 Economie | Companii
Contractul original semnat cu Bechtel in 2003 nu poate fi gasit, a declarat miercuri seara la Digi 24 ministrul pentru Marile Proiecte, Dan Sova. Ministrul sustine ca acesta este motivul pentru care documentul respectiv nu a fost desecretizat, insa prevederile sale vor fi publicate, imediat ce se va da de urma contractului. "Nu am reusit la Ministerul Transporturilor sa se gaseasca varianta originala a contractului semnat. Desecretizarea se face pe contractul original. Contractul desecretizat publicat in 2006 e cel original din 2003, dar updatat cu actele aditionale din 2005. Nu s-a gasit varianta originala din 2003. Anexele au aparut dupa 2005. Contractul a fost desecretizat in 2006", a afirmat Dan Sova.
Ministrul precizeaza ca pretul mentionat din actul aditional a ajuns la 10 miliarde de euro, de la 2,2 miliarde de euro. "Boagiu (fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu, n.r.) a spus intr-o conferinta de presa ca a trebuit sa rezilieze partial. E clar ca modificarile din 2005 au dus contractul la 10 miliarde de euro. Oamenii asteapta sa vada pe ce cheltuieli nejustificate s-au dus banii", a mai spus Dan Sova.
Reamintim ca Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine a publicat marti, pe site-ul sau (www.dpiis.ro), cateva documente declasificate referitoare la contractul dintre statul roman si Bechtel International Inc. Pe site au fost publicate, insa, doar niste clauze care modifica acordul initial semnat in 2003. Practic, contractul initial nu a fost inca desecretizat. Ceea ce a publicat Departamentul condus de ministrul Dan Sova sunt niste acorduri de modificare din 2006 si 2011 a contractului initial semnat in perioada guvernarii Nastase.
Prim-vicepresedinte PDL Anca Boagiu a cerut guvernantilor sa faca publice, "de urgenta", contractele semnate cu avocatii care au supervizat "afacerea Bechtel" si, mai ales, "valoarea acestor contracte precum si comisioanele incasate". Potrivit Ancai Boagiu, desecretizarea anuntata de Guvern privind contractul incheiat de autoritatile romane cu compania americana Bechtel reprezinta "praf in ochi marca Sova&Fenechiu".
Proiectul Autostrazii Transilvania a fost aprobat, in baza unui contract de 2,2 miliarde de euro incheiat cu Bechtel. Autostrada trebuie finalizata pana in 2012. Proiectul de construire a Autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov - Bors a fost inceput in anul 2004 de catre compania americana Bechtel International Inc., pana la momentul rezilierii contractului fiind contruiti 52 de km din cei 415 km prevazuti in contract, pentru suma de 1,4 miliarde de euro. Contractul a fost reziliat in mai 2013. Suma pe care o datoreaza statul, conform contractului pentru reziliere, este de 37,2 milioane euro, cu tot cu TVA. Contractul initial a fost modificat in 2006, in perioada in care ministru al transporturilor era Gheorghe Dobre, si in 2011, cand ministru era Anca Boagiu.
Documente Romgaz, despre dosarul de subminare a economiei nationale si favorizarea InterAgro: Romgaz a acordat discounturi neautorizate, in perioada 2005-2010, in baza unor aprobari obtinute de la Ministerul Economiei si Finantelor
Romania trebuie salvata!
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Joi, 1 august 2013, 16:44 Economie | Energie
Actionarii companiei Romgaz au luat o decizie care ridica anumite semne de intrebare. Practic, actionarii au aprobat transmiterea unei "solicitari ferme" catre auditorul independent Deloitte Audit S.R.L pentru eliminarea dintr-un raport de audit a unui punct care face referire la investigatia demarata de DIICOT la inceputul lui 2012 in dosarul de subminare a economiei nationale, in afacerea InterAgro. In acest dosar sunt investigati 27 de fosti si actuali angajati ai Romgaz. HotNews.ro a verificat raportul de audit care, la randul sau, face trimitere la un document al Romgaz in care se arata ca DIICOT suspecteaza ca au fost acordate "discounturi neautorizate" in perioada 2005-2010. Aceste discounturi au condus la o paguba pentru Romgaz de 92 milioane dolari si au fost acordate in baza unor aprobari obtinute de la Ministerul Economiei si Finantelor, se arata in documente.
In 2005-2006, ministru a fost Codrut Seres, in perioada 2007-2008, Varujan Vosganian, iar in perioada 2009-2010 Adriean Videanu. In ianuarie 2012, Varujan Vosganian solicita, intr-o scrisoare deschisa adresata DIICOT, sa fie audiat in dosarul Niculae-ROMGAZ, alaturi de presedintele Traian Basescu si de premierul Emil Boc, pentru "a ajuta, prin informatiile pe care le detin si prin documentele pe care le posed, la limpezirea acestei situatii". Vosganian considera drept "halucinanta si neverosimila" ipoteza potrivit careia "timp de sapte ani, mai toata conducerea unui minister reprezentat in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si una dintre cele mai puternice companii romanesti au fost lasate sa comploteze nestingherite pentru subminarea economiei romanesti.
Informatiile din documente nu au fost anuntate oficial niciodata de catre organele de ancheta. Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax in ianuarie 2012, desi stia ce datorii avea catre Romgaz, prin interpusi, InterAgro a obtinut decizii ale ministrului Economiei, "prin care interesul sau financiar era aparat in dauna bugetului public". InterAgro a stabilit relatii la nivel de minister si Romgaz, desi societatea pe care o reprezenta nu indeplinea cerintele pentru a beneficia intre anii 2008-2010 de facilitati, nici macar in cunatum de 17 dolari/1.000 metri cubi, asa cum beneficiase intre 2005-2007, au declarat sursele.
Printre persoanele anchetate penal de DIICOT se afla si actuali directori
•Context Reamintim ca in ianuarie 2012, DIICOT a anuntat ca mai multi directori din cadrul Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz sunt anchetati pentru ca ar fi favorizat o firma prin preturi preferentiale la gaze. Firma faviorizata era InterAgro, controlata de omul de afaceri Ioan Niculae. Procurorii DIICOT mai precizau ca au dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de 40 de persoane cu functii de conducere. Potrivit DIICOT, invinuitii ar fi desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane dolari patrimoniului Romgaz si bugetului consolidat al statului. ALte amanunte nu au fost furnizate, lasand loc speculatiilor in presa. Ceea ce se stia clar era ca in baza unor acte normative aprobate si de Guvern si de Parlament, InterAgro a beneficiat din mai 2009 pana in octombrie 2010 de gaze naturale doar din productia interna, ceea ce inseamna costuri mult mai mici fata de oricare alt consumator. In acea perioada, gazele din productia interna costau aproximativ 160 de dolari/1.000 mc, in timp ce pretul gazului din import ajunge pana la 380 dolari/1.000 mc. Varujan Vosganian, care in prezent detine functia de ministru al economiei, a declarat in aprilie, intr-un interviu acordat HotNews, ca ar trebuie asigurat, din nou, un regim diferit marilor consumatori. Ministrul a facut referire la consumatorii intreruptibili si la o formula prin care acestia ar putea fi sprijiniti. Adica,o masura asemantoare cu cea din 2009-2010.
Insa documentele Romgaz arata ca DIICOT ancheteaza presupuse fapte penale petrecute in perioada 2005- 2010. (Vezi documentele atasate)
Documentul 1 "Hotararea AGA nr. 12 din 26 iulie": Se aprobă, cu unanimitate de voturi, transmiterea de către acţionari a unei solicitări ferme către auditorul independent S.C. Deloitte Audit S.R.L., prin care să se solicite revizuirea Raportului auditorului financiar independent asupra situaţiilor financiare pentru exerciţiul financiar 2012, în privinţa punctului 9 din cuprinsul acestuia (investigaţii DIICOT şi ANI), respectiv eliminarea acestuia din cuprinsul raportului de audit. Ce contine punctul 9 pe care Romgaz doreste sa-l elimine? Raspunsul in documentul 2.
Documentul 2 " Raportul de audit, punctul 9": Dupa cum este discutat in nota 25 (i), un numar de 27 de fosti si actuali angajati ai societatii sunt investigati de DIICOT pentru acordarea de discounturi neautorizate catre unul din clientii societatii in perioada 2005-2010. De asemenea, in cursul anului 2013, ANI a declansat o investigatie impotriva uui fost director general al societatii, ca urmare a identificarii unor indicii potrivit carora acesta se afla in conflict de interese in atribuirea unor contracte firmei la acre a fost administrator inainte de a deveni director general al Romgaz. Conducerea a analizat si a concluzionat faptul ca aceasta urmarire penala, respectiv investigatie nu vor avea niciun impact negativ asupra situatiilor financiare ale societatii. Ce contine nota 25 din situatia financiara? Raspunsul in documentul 3.
Documentul 3 "Situatia financiara pe 2012": In data de 28 decembrie 2011, un numar de 27 de fosti si actuali angajati ai societatii au primit instiintare de la Directia de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism (DIICOT) in legatura cu o investigatie ce vizeaza contractele de vanzare incheiate cu unul din clientii societatii, in care se suspecteaza ca au fost acordate discounturi neautorizate catre acest client in perioada 2005-2010. Instiintarea DIICOT a mentionat faptul ca acordarea acestor discounturi a condus la o paguba de 92 milioane dolari pentru societate. Societatea a efectuat o analiza interna in cadrul careia a evidentiat faptul ca discounturile in cauza au fost acordate pe baza de aprobari obtinute de la Ministerul Economiei si Finantelor si din partea Consiliului de Administratie. Conducerea societatii considera ca aceasta investigatie este nemeritata si nu va avea un impact negativ asupra situatiilor financiare ale societatii. De asemenea, in cursul anului 2013, Agentia Nationala de Integritate a declansat o investigatie impotriva unui fost director general al Societatii, ca urmare a identificarii unor indicii potrivit carora acesta se afla in conflict de interese in atribuirea unor contracte firmei in care a fost administrator inainte de a deveni director general al Romgaz. Conducerea a analizat si a concluzionat faptul ca aceasta investigatie nu va avea niciun impact negativ asupra situatiilor financiare ale Societatii.
Practic, actionarii au cerut eliminarea unui punct din raportul de audit care face referire la doua posibile fapte de coruptie. Una legata de ancheta DIICOT si cealalta legata de investigatia ANI. Agentia Nationala de Integritate a anuntat in februarie 2013 ca a constatat "existenta indiciilor referitoare la savarsirea infractiunilor de conflict de interese, precum si a celor asimilate infractiunilor de coruptie", de catre Marcel Adrian Piteiu, fost director general al Romgaz. ANI a sesizat cazul institutiilor judiciare competente. In momentul anuntului, Piteiu detinea functia de director al directiei explorare. Piteiu este una dintre persoanele implicate si in dosarul DIICOT de subminare a economiei nationale si de favorizare a firmei InterAgro. Dupa anuntul ANI, Piteiu si-a dat demisia.
Insa, la conducerea Romgaz au ramas alte persoane urmarite penal in dosarul InterAgro. Corin Cindrea este una dintre aceste persoane si ocupa atunci functia de preşedinte al clubului Gaz Metan Mediaş. El a fost numit director general al Romgaz in iunie 2012 si a ocupat aceasta functie timp de un an pana a fost numit un manager privat, Virgil Metea. Insa, Cindrea a fost pastrat in continuare in managementul companiei, pe post de adjunct. Potrivit unor surse din companie, Corin Cindrea este var cu Ioan Cindrea, preşedintele PSD Sibiu si presedintele Consiliului Judeţean Sibiu. Alte functii in managementul executiv sunt detinute de Adrian Lucian Stancu si Lucia Ionascu, care, de asemenea, se aflau pe lista celor anchetati de DIICOT.
•Vezi aici persoanele cercetate de DIICOT in ianuarie 2012
Nota Din ianuarie 2012 si pana acum, DIICOT nu a mai venit cu alte precizari legate de stadiul dosarului InterAgro. HotNews.ro a transmis solicitari catre DIICOT, Departamentul pentru Energie si Romgaz pentru amanunte.
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Joi, 1 august 2013, 16:44 Economie | Energie
Actionarii companiei Romgaz au luat o decizie care ridica anumite semne de intrebare. Practic, actionarii au aprobat transmiterea unei "solicitari ferme" catre auditorul independent Deloitte Audit S.R.L pentru eliminarea dintr-un raport de audit a unui punct care face referire la investigatia demarata de DIICOT la inceputul lui 2012 in dosarul de subminare a economiei nationale, in afacerea InterAgro. In acest dosar sunt investigati 27 de fosti si actuali angajati ai Romgaz. HotNews.ro a verificat raportul de audit care, la randul sau, face trimitere la un document al Romgaz in care se arata ca DIICOT suspecteaza ca au fost acordate "discounturi neautorizate" in perioada 2005-2010. Aceste discounturi au condus la o paguba pentru Romgaz de 92 milioane dolari si au fost acordate in baza unor aprobari obtinute de la Ministerul Economiei si Finantelor, se arata in documente.
In 2005-2006, ministru a fost Codrut Seres, in perioada 2007-2008, Varujan Vosganian, iar in perioada 2009-2010 Adriean Videanu. In ianuarie 2012, Varujan Vosganian solicita, intr-o scrisoare deschisa adresata DIICOT, sa fie audiat in dosarul Niculae-ROMGAZ, alaturi de presedintele Traian Basescu si de premierul Emil Boc, pentru "a ajuta, prin informatiile pe care le detin si prin documentele pe care le posed, la limpezirea acestei situatii". Vosganian considera drept "halucinanta si neverosimila" ipoteza potrivit careia "timp de sapte ani, mai toata conducerea unui minister reprezentat in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si una dintre cele mai puternice companii romanesti au fost lasate sa comploteze nestingherite pentru subminarea economiei romanesti.
Informatiile din documente nu au fost anuntate oficial niciodata de catre organele de ancheta. Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax in ianuarie 2012, desi stia ce datorii avea catre Romgaz, prin interpusi, InterAgro a obtinut decizii ale ministrului Economiei, "prin care interesul sau financiar era aparat in dauna bugetului public". InterAgro a stabilit relatii la nivel de minister si Romgaz, desi societatea pe care o reprezenta nu indeplinea cerintele pentru a beneficia intre anii 2008-2010 de facilitati, nici macar in cunatum de 17 dolari/1.000 metri cubi, asa cum beneficiase intre 2005-2007, au declarat sursele.
Printre persoanele anchetate penal de DIICOT se afla si actuali directori
•Context Reamintim ca in ianuarie 2012, DIICOT a anuntat ca mai multi directori din cadrul Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz sunt anchetati pentru ca ar fi favorizat o firma prin preturi preferentiale la gaze. Firma faviorizata era InterAgro, controlata de omul de afaceri Ioan Niculae. Procurorii DIICOT mai precizau ca au dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de 40 de persoane cu functii de conducere. Potrivit DIICOT, invinuitii ar fi desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane dolari patrimoniului Romgaz si bugetului consolidat al statului. ALte amanunte nu au fost furnizate, lasand loc speculatiilor in presa. Ceea ce se stia clar era ca in baza unor acte normative aprobate si de Guvern si de Parlament, InterAgro a beneficiat din mai 2009 pana in octombrie 2010 de gaze naturale doar din productia interna, ceea ce inseamna costuri mult mai mici fata de oricare alt consumator. In acea perioada, gazele din productia interna costau aproximativ 160 de dolari/1.000 mc, in timp ce pretul gazului din import ajunge pana la 380 dolari/1.000 mc. Varujan Vosganian, care in prezent detine functia de ministru al economiei, a declarat in aprilie, intr-un interviu acordat HotNews, ca ar trebuie asigurat, din nou, un regim diferit marilor consumatori. Ministrul a facut referire la consumatorii intreruptibili si la o formula prin care acestia ar putea fi sprijiniti. Adica,o masura asemantoare cu cea din 2009-2010.
Insa documentele Romgaz arata ca DIICOT ancheteaza presupuse fapte penale petrecute in perioada 2005- 2010. (Vezi documentele atasate)
Documentul 1 "Hotararea AGA nr. 12 din 26 iulie": Se aprobă, cu unanimitate de voturi, transmiterea de către acţionari a unei solicitări ferme către auditorul independent S.C. Deloitte Audit S.R.L., prin care să se solicite revizuirea Raportului auditorului financiar independent asupra situaţiilor financiare pentru exerciţiul financiar 2012, în privinţa punctului 9 din cuprinsul acestuia (investigaţii DIICOT şi ANI), respectiv eliminarea acestuia din cuprinsul raportului de audit. Ce contine punctul 9 pe care Romgaz doreste sa-l elimine? Raspunsul in documentul 2.
Documentul 2 " Raportul de audit, punctul 9": Dupa cum este discutat in nota 25 (i), un numar de 27 de fosti si actuali angajati ai societatii sunt investigati de DIICOT pentru acordarea de discounturi neautorizate catre unul din clientii societatii in perioada 2005-2010. De asemenea, in cursul anului 2013, ANI a declansat o investigatie impotriva uui fost director general al societatii, ca urmare a identificarii unor indicii potrivit carora acesta se afla in conflict de interese in atribuirea unor contracte firmei la acre a fost administrator inainte de a deveni director general al Romgaz. Conducerea a analizat si a concluzionat faptul ca aceasta urmarire penala, respectiv investigatie nu vor avea niciun impact negativ asupra situatiilor financiare ale societatii. Ce contine nota 25 din situatia financiara? Raspunsul in documentul 3.
Documentul 3 "Situatia financiara pe 2012": In data de 28 decembrie 2011, un numar de 27 de fosti si actuali angajati ai societatii au primit instiintare de la Directia de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism (DIICOT) in legatura cu o investigatie ce vizeaza contractele de vanzare incheiate cu unul din clientii societatii, in care se suspecteaza ca au fost acordate discounturi neautorizate catre acest client in perioada 2005-2010. Instiintarea DIICOT a mentionat faptul ca acordarea acestor discounturi a condus la o paguba de 92 milioane dolari pentru societate. Societatea a efectuat o analiza interna in cadrul careia a evidentiat faptul ca discounturile in cauza au fost acordate pe baza de aprobari obtinute de la Ministerul Economiei si Finantelor si din partea Consiliului de Administratie. Conducerea societatii considera ca aceasta investigatie este nemeritata si nu va avea un impact negativ asupra situatiilor financiare ale societatii. De asemenea, in cursul anului 2013, Agentia Nationala de Integritate a declansat o investigatie impotriva unui fost director general al Societatii, ca urmare a identificarii unor indicii potrivit carora acesta se afla in conflict de interese in atribuirea unor contracte firmei in care a fost administrator inainte de a deveni director general al Romgaz. Conducerea a analizat si a concluzionat faptul ca aceasta investigatie nu va avea niciun impact negativ asupra situatiilor financiare ale Societatii.
Practic, actionarii au cerut eliminarea unui punct din raportul de audit care face referire la doua posibile fapte de coruptie. Una legata de ancheta DIICOT si cealalta legata de investigatia ANI. Agentia Nationala de Integritate a anuntat in februarie 2013 ca a constatat "existenta indiciilor referitoare la savarsirea infractiunilor de conflict de interese, precum si a celor asimilate infractiunilor de coruptie", de catre Marcel Adrian Piteiu, fost director general al Romgaz. ANI a sesizat cazul institutiilor judiciare competente. In momentul anuntului, Piteiu detinea functia de director al directiei explorare. Piteiu este una dintre persoanele implicate si in dosarul DIICOT de subminare a economiei nationale si de favorizare a firmei InterAgro. Dupa anuntul ANI, Piteiu si-a dat demisia.
Insa, la conducerea Romgaz au ramas alte persoane urmarite penal in dosarul InterAgro. Corin Cindrea este una dintre aceste persoane si ocupa atunci functia de preşedinte al clubului Gaz Metan Mediaş. El a fost numit director general al Romgaz in iunie 2012 si a ocupat aceasta functie timp de un an pana a fost numit un manager privat, Virgil Metea. Insa, Cindrea a fost pastrat in continuare in managementul companiei, pe post de adjunct. Potrivit unor surse din companie, Corin Cindrea este var cu Ioan Cindrea, preşedintele PSD Sibiu si presedintele Consiliului Judeţean Sibiu. Alte functii in managementul executiv sunt detinute de Adrian Lucian Stancu si Lucia Ionascu, care, de asemenea, se aflau pe lista celor anchetati de DIICOT.
•Vezi aici persoanele cercetate de DIICOT in ianuarie 2012
Nota Din ianuarie 2012 si pana acum, DIICOT nu a mai venit cu alte precizari legate de stadiul dosarului InterAgro. HotNews.ro a transmis solicitari catre DIICOT, Departamentul pentru Energie si Romgaz pentru amanunte.
luni, 29 iulie 2013
EXCLUSIV EVZ. Dosarul secret al sponsorizărilor lui Dragnea
Romania trebuie salvata!
Autor: Petrişor Cană, Violeta Fotache
În loc să fie urmărit penal, Florin Tunaru, fost consilier al lui Liviu Dragnea, cărăuşul sponsorizărilor ilegale făcute pentru campania electorală din 2008 a alianţei PSD+PC, a fost avansat. Astăzi este numărul doi la conducerea Fiscului. În schimb, poliţistul care l-a audiat pe omul lui Dragnea este anchetat.
Vicepremierul Liviu Dragnea ar putea avea probleme în acest dosar ținut prin sertare, spun surse din JustițieSursa: NICU DÎRDÎIACAproape trei ani de zile, dosarul sponsorizărilor ilegale, făcute pentru campania electorală din 2008 a alianţei PSD+PC, s-a plimbat între Poliţia judeţului Teleorman şi Parchetul Tribunalului aferent. La un moment dat, ancheta părea să se îndrepte către organizatorul metodei de lucru, spun surse din poliţia locală, dar lucrurile s-au schimbat după audierea fostului subordonat al lui Liviu Dragnea, pe vremea când acesta era stăpânul Consiliului Judeţean (CJ). Este vorba despre Florin Tunaru, vicepre şe dinte al ANAF.
Poliţia spune că Tunaru e acuzat
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului(IPJ) Teleorman a confirmat, pentru EVZ, că face cercetări în dosarul sponsorizărilor „în care este acuzat şi Tunaru”. Oficialii IPJ ne-au comunicat: „Dosarul penal la care faceţi referire se află în lucru la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman – Serviciul de Investigare a Fraudelor, fiind efectuate cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală”. Ofiţerul de presă al instituţiei, comisarul Adrian Ilicea, a adăugat că dosarul penal este sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman.
Cărăuşul PSD
Poliţiştii spun că au finalizat o dată ancheta începută în noiembrie 2010 şi au făcut nişte propuneri, dar dosarul le-a fost returnat „pentru completări”. Între timp, Florin Tunaru, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al ANAF, în luna mai 2012, odată cu învestirea Guvernului Ponta I.
Ofiţerii de la Investigarea Fraudelor au audiat mai mulţi oameni de afaceri şi funcţionari publici care au apărut, în Monitorul Oficial, ca sponsori ai alianţei PSD+PC. Unul dintre aspectele sesizate de oamenii legii a fost acela că importante sume de bani au fost virate nejustificat în conturile PSD, fără plata taxelor către stat. Însă unii dintre „donatori” habar nu aveau de acest lucru. Când au fost luaţi la întrebări, au declarat că Florin Tunaru, pe atunci director al CJ Teleorman, îi îndemna să cotizeze la partid şi că acesta a transportat banii colectaţi în judeţ la sediul PSD din Bucureşti.
Spre exemplu, Dacian Florin Teacă a spus anchetatorilor că s-a trezit „sponsor”, deşi nu a dat niciun ban pentru campanie. Ar fi acceptat, însă, în noiembrie 2008, să fie mandatarul omului de afaceri Dan Pena, în baza căruia afaceristul urma să-i dea „mijlocitorului” Teacă 170.000 de lei pentru a-i vira în contul PSD.
Au semnat alţii pentru ei
Afaceristul Dan Pena, unul dintre acţionarii Modul Proiect şi al altor firme cu greutate din judeţ, a recunoscut cele spuse de Teacă, dar a declarat că a sponsorizat PSD la solicitarea lui Florin Tunaru. Alţi doi afacerişti din judeţ apar pe listele de sponsori fără să ştie. Pena spunea că, la insistenţele lui Tunaru, i-a contactat pe Mircea Băluţescu şi Ion Preda şi a dus formularele cu numele lor, în care apăreau ca sponsori, la sediul PSD.
Ion Preda figurează în Monitorul Oficial că ar fi sponsorizat PSD cu 120.000 de lei, dar nu a dat niciun ban. Mircea Băluţescu, celălalt „sponsor” al PSD, cu 200.000 de lei, spunea că a fost contactat de Dan Pena, pentru a-i semna un contract de sponsorizare, pentru o sumă mult mai mică, dar nu pentru PSD, ci pentru biserica Sfântul Ioan din Roşiorii de Vede (unde ar fi fost preot bunicul lui Dan Pena).
Fragment din declaraţia lui Mircea Băluţescu, care apare în Monitorul Ofi cial ca sponsor cu 200.000 de lei
Tunaru:„Am procedat la transportarea unor colete”
În faţa poliţiştilor, Florin Tunaru a declarat că habar nu avea ce transporta, în plicuri, către sediul central din Capitală. „Cu ocazia unor deplasări efectuate la Bucureşti, în mai multe rânduri, am procedat la transportarea unor documente, situaţii, dosare şi chiar colete de la organizaţia judeţeană de partid a PSD către sediul central din Bucureşti, precum şi invers, respectiv de la Bucureşti la Alexandria.
În unele cazuri, aveam la cunoştinţă despre conţinutul materialelor pe care le transportam şi despre destinatar, iar în alte cazuri nu, acestea fiind în plicuri sau pachete sigilate. (…) Este posibil ca, în acea perioadă, domnul Pena Dan să se fi prezentat la sediul organizaţiei judeţene a PSD şi să fi lăsat un plic sau un pachet sigilat despre conţinutul căruia să nu am cunoştinţă, pe care să îl fi transportat la sediul central din Bucureşti al PSD (…).
În legătură cu afirmaţia făcută de dânsul că a lăsat banii şi contractele la mine pe birou, declar că acest lucru este posibil, numai în condiţiile arătate mai sus, făcându-mi menţiunea mie, sau altei persoane din birou, că trebuie dus la sediul din Bucureşti, neaducându-mi aminte acest lucru”, le-a spus Tunaru anchetatorilor.
Sponsorul PSD Dan Pena, urmărit penal pentru evaziune fiscală
Au trecut trei ani de tăcere şi de „du-te-vino” cu dosarul între Poliţie şi Parchet. Somaţi să ne răspundă potrivit legii, procurorii Parchetului Tribunalului Teleorman spun că în acest dosar a fost deja începută urmărirea penală împotriva afaceristului Dan Pena. Acesta este acuzat de evaziune fiscală, fiind urmărit penal încă din data de 26 iunie 2011.
De atunci, în mod ciudat, anchetatorii bat pasul pe loc. Ei se apără, spunând: „La dosarul iniţial, ulterior au fost conexate mai multe cauze vizând aceeaşi persoană, astfel cauza respectivă devenind complexă şi necesitând mai mult timp pentru efectuarea cercetărilor.” În răspunsul primit la redacţie aflăm că: „Ofiţerul de poliţie care a instrumentat cauza a procedat la audierea mai multor persoane, printre care şi a numitului Tunaru Florin (actualul vicepreşedinte A.N.A.F.), în legătură cu anumite sponsorizări, presupuse ca fiind ilegale, din acea campanie electorală”. În versiunea procurorilor, Tunaru nu este acuzat.
Cazul devine şi mai interesant, după ce aflăm că dosarul a fost mutat la Bucureşti, la un parchet competent să-l cerceteze pe poliţistul care l-a audiat pe Tunaru! Motivul? Ar fi existat indicii că declaraţiile lui Florin Tunaru „ar fi fost puse la dispoziţia unei persoane care nu avea calitatea să le deţină şi au fost folosite întro emisiune TV din timpul campaniei electorale din anul 2012”. „Întreg dosarul nu mai e la noi, a fost declinat, în decembrie 2012, la Parchetul Curţii de Apel sau la DNA, nu ştiu exact!”, a declarat, pentru EVZ, procurorul Traian Nedelcuţă, purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Teleorman.
Miting al Alianței PSD+PC în campania electorală din 2008, intrată în atenția anchetatorilor inițial pentru suspiciuni de spălare de bani
„Cărăuşul” Tunaru, avansat la Finanţe, apoi la Fisc
În anul 2008, atunci când a colectat bani pentru campania electorală, Florin Tunaru era director executiv-adjunct la CJ Teleorman, al cărui preşedinte era Liviu Dragnea. Actualul vicepremier era şi liderul PSD Teleorman. Un an mai târziu, Tunaru a fost numit director- adjunct la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Teleorman.
În 2010, când a început ancheta poliţiştilor, era consilier la cabinetul şefului CJ Liviu Dragnea şi avea ca atribuţii: „Consiliere în domeniul financiar-contabil şi al finanţelor publice”. Din 2011 şi până în aprilie 2012, el a fost director executiv la CJ, iar din luna mai a fost „avansat” ca vicepreşedinte ANAF.
I-a crescut şi averea
Aşa cum reiese din declaraţiile de avere, care se regăsesc la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi depuse în calitate de funcţionar public, Florin Tunaru a prosperat odată cu avansările în funcţii.
● 2009 – director executiv-adjunct la Consiliul Judeţean Teleorman. Conturi bancare: 40.766 lei; venituri – 53.114 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui;un autoturism Volkswagen.
● 2011 – director executiv-adjunct la Consiliul Judeţean Teleorman. Conturi bancare: 60.254 lei; venituri din salarii şi servicii de contabilitate:77.225 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui;un autoturism Volkswagen.
● 2012 – numit vicepreşedinte ANAF. Declaraţia la instalare. Conturi bancare:83.415 lei; venituri: 77.627 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui; un autoturism Volkswagen.
● 2013 - luna mai - vicepreşedinte ANAF. Conturi bancare: 84.941 lei; venituri:50.441 lei. Pe lângă bunurile deja declarate, printre proprietăţi apare un autoturism Mercedes. Tot acum apar şi primele împrumuturi în valoare de 33.600 lei.
● 2013 – luna iunie – vicepreşedinte ANAF şi membru în Consiliul de Administraţie CEC. Faţă de bunurile din penultima declaraţie, diferenţa este că brusc cresc conturile bancare: 161.079 lei (cont la CEC 76.795 lei, faţă de 122 lei, în luna mai); venituri: 50.441 lei.
Florin Tunaru a cărat pachetele cu bani. El nu a reclamat faptul că nu au fost folosite băncile, care ar fi raportat imediat orice suspiciune de spălare de bani. Şi, totuşi, e şef la Fisc!
Agenția Națională pentru Administrație Fiscală, condusă din poziția a doua, de Florin Tunaru, are ca țintă evazioniștii fiscali
ANI îl verifică pe „Primarul Tel Drum”
Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au declanşat cercetările faţă de primarul oraşului Zimnicea, Petre Pârvu, suspectat că s-a aflat în conflict de interese. Sursele noastre ne-au precizat că inspectorii ANI „au plecat deja în teritoriu”. Reamintim că „Evenimentul zilei” a dezvăluit, săptămâna trecută, o afacere ţinută „la secret” parafată între Petre Pârvu, edilul din Zimnicea, şi Tel Drum, firma „moşită” spre privatizare de Liviu Dragnea, pe vremea când acesta conducea destinele judeţului Teleorman, din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.
Chirie de un milion de lei pe lună
Documentul exploziv, intrat în posesia EVZ, demonstrează că primarul în funcţie şi azi şi-a închiriat garsoniera firmei Tel Drum, care prestează servicii pentru Primărie. Actul, încheiat la data de 14 iulie 2005, este valabil până în 2015, iar chiria lunară a fost stabilită „la 1 .000.000 de lei”. Pe perioada de valabilitate a acestui contract, Primăria condusă de Petre Pârvu a încheiat cel puţin două contracte pentru prestări servicii cu Tel Drum, firma parteneră cu Turiss-ul lui Liviu Dragnea.
Dracu’ l-a pus?!
Edilul prins „cu mâţa în sac” a spus că nu a luat, de fapt, niciun ban pentru închirierea acelui spaţiu „în care funcţionează Radio Z, care este al celor de la Tel Drum”. Cu toate acestea nu s-a gândit nicio clipă să rezilieze contractul. Întrebat de EVZ de ce a semnat un asemenea contract, primarul Pârvu a avut un răspuns năucitor: „De ce am încheiat contractul? De dracu’, că n-am avut de lucru! Şi asta a fost prostia mea!”. Acum el trebuie să dea explicaţii inspectorilor de integritate.
Citiţi mai mult: EXCLUSIV EVZ. Dosarul secret al sponsorizărilor lui Dragnea - Exclusiv EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-evz-dosarul-secret-al-sponsorizarilor-lui-dragnea-1049679.html#ixzz2aTDfgfJX
EVZ.ro
Autor: Petrişor Cană, Violeta Fotache
În loc să fie urmărit penal, Florin Tunaru, fost consilier al lui Liviu Dragnea, cărăuşul sponsorizărilor ilegale făcute pentru campania electorală din 2008 a alianţei PSD+PC, a fost avansat. Astăzi este numărul doi la conducerea Fiscului. În schimb, poliţistul care l-a audiat pe omul lui Dragnea este anchetat.
Vicepremierul Liviu Dragnea ar putea avea probleme în acest dosar ținut prin sertare, spun surse din JustițieSursa: NICU DÎRDÎIACAproape trei ani de zile, dosarul sponsorizărilor ilegale, făcute pentru campania electorală din 2008 a alianţei PSD+PC, s-a plimbat între Poliţia judeţului Teleorman şi Parchetul Tribunalului aferent. La un moment dat, ancheta părea să se îndrepte către organizatorul metodei de lucru, spun surse din poliţia locală, dar lucrurile s-au schimbat după audierea fostului subordonat al lui Liviu Dragnea, pe vremea când acesta era stăpânul Consiliului Judeţean (CJ). Este vorba despre Florin Tunaru, vicepre şe dinte al ANAF.
Poliţia spune că Tunaru e acuzat
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului(IPJ) Teleorman a confirmat, pentru EVZ, că face cercetări în dosarul sponsorizărilor „în care este acuzat şi Tunaru”. Oficialii IPJ ne-au comunicat: „Dosarul penal la care faceţi referire se află în lucru la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman – Serviciul de Investigare a Fraudelor, fiind efectuate cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală”. Ofiţerul de presă al instituţiei, comisarul Adrian Ilicea, a adăugat că dosarul penal este sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman.
Cărăuşul PSD
Poliţiştii spun că au finalizat o dată ancheta începută în noiembrie 2010 şi au făcut nişte propuneri, dar dosarul le-a fost returnat „pentru completări”. Între timp, Florin Tunaru, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al ANAF, în luna mai 2012, odată cu învestirea Guvernului Ponta I.
Ofiţerii de la Investigarea Fraudelor au audiat mai mulţi oameni de afaceri şi funcţionari publici care au apărut, în Monitorul Oficial, ca sponsori ai alianţei PSD+PC. Unul dintre aspectele sesizate de oamenii legii a fost acela că importante sume de bani au fost virate nejustificat în conturile PSD, fără plata taxelor către stat. Însă unii dintre „donatori” habar nu aveau de acest lucru. Când au fost luaţi la întrebări, au declarat că Florin Tunaru, pe atunci director al CJ Teleorman, îi îndemna să cotizeze la partid şi că acesta a transportat banii colectaţi în judeţ la sediul PSD din Bucureşti.
Spre exemplu, Dacian Florin Teacă a spus anchetatorilor că s-a trezit „sponsor”, deşi nu a dat niciun ban pentru campanie. Ar fi acceptat, însă, în noiembrie 2008, să fie mandatarul omului de afaceri Dan Pena, în baza căruia afaceristul urma să-i dea „mijlocitorului” Teacă 170.000 de lei pentru a-i vira în contul PSD.
Au semnat alţii pentru ei
Afaceristul Dan Pena, unul dintre acţionarii Modul Proiect şi al altor firme cu greutate din judeţ, a recunoscut cele spuse de Teacă, dar a declarat că a sponsorizat PSD la solicitarea lui Florin Tunaru. Alţi doi afacerişti din judeţ apar pe listele de sponsori fără să ştie. Pena spunea că, la insistenţele lui Tunaru, i-a contactat pe Mircea Băluţescu şi Ion Preda şi a dus formularele cu numele lor, în care apăreau ca sponsori, la sediul PSD.
Ion Preda figurează în Monitorul Oficial că ar fi sponsorizat PSD cu 120.000 de lei, dar nu a dat niciun ban. Mircea Băluţescu, celălalt „sponsor” al PSD, cu 200.000 de lei, spunea că a fost contactat de Dan Pena, pentru a-i semna un contract de sponsorizare, pentru o sumă mult mai mică, dar nu pentru PSD, ci pentru biserica Sfântul Ioan din Roşiorii de Vede (unde ar fi fost preot bunicul lui Dan Pena).
Fragment din declaraţia lui Mircea Băluţescu, care apare în Monitorul Ofi cial ca sponsor cu 200.000 de lei
Tunaru:„Am procedat la transportarea unor colete”
În faţa poliţiştilor, Florin Tunaru a declarat că habar nu avea ce transporta, în plicuri, către sediul central din Capitală. „Cu ocazia unor deplasări efectuate la Bucureşti, în mai multe rânduri, am procedat la transportarea unor documente, situaţii, dosare şi chiar colete de la organizaţia judeţeană de partid a PSD către sediul central din Bucureşti, precum şi invers, respectiv de la Bucureşti la Alexandria.
În unele cazuri, aveam la cunoştinţă despre conţinutul materialelor pe care le transportam şi despre destinatar, iar în alte cazuri nu, acestea fiind în plicuri sau pachete sigilate. (…) Este posibil ca, în acea perioadă, domnul Pena Dan să se fi prezentat la sediul organizaţiei judeţene a PSD şi să fi lăsat un plic sau un pachet sigilat despre conţinutul căruia să nu am cunoştinţă, pe care să îl fi transportat la sediul central din Bucureşti al PSD (…).
În legătură cu afirmaţia făcută de dânsul că a lăsat banii şi contractele la mine pe birou, declar că acest lucru este posibil, numai în condiţiile arătate mai sus, făcându-mi menţiunea mie, sau altei persoane din birou, că trebuie dus la sediul din Bucureşti, neaducându-mi aminte acest lucru”, le-a spus Tunaru anchetatorilor.
Sponsorul PSD Dan Pena, urmărit penal pentru evaziune fiscală
Au trecut trei ani de tăcere şi de „du-te-vino” cu dosarul între Poliţie şi Parchet. Somaţi să ne răspundă potrivit legii, procurorii Parchetului Tribunalului Teleorman spun că în acest dosar a fost deja începută urmărirea penală împotriva afaceristului Dan Pena. Acesta este acuzat de evaziune fiscală, fiind urmărit penal încă din data de 26 iunie 2011.
De atunci, în mod ciudat, anchetatorii bat pasul pe loc. Ei se apără, spunând: „La dosarul iniţial, ulterior au fost conexate mai multe cauze vizând aceeaşi persoană, astfel cauza respectivă devenind complexă şi necesitând mai mult timp pentru efectuarea cercetărilor.” În răspunsul primit la redacţie aflăm că: „Ofiţerul de poliţie care a instrumentat cauza a procedat la audierea mai multor persoane, printre care şi a numitului Tunaru Florin (actualul vicepreşedinte A.N.A.F.), în legătură cu anumite sponsorizări, presupuse ca fiind ilegale, din acea campanie electorală”. În versiunea procurorilor, Tunaru nu este acuzat.
Cazul devine şi mai interesant, după ce aflăm că dosarul a fost mutat la Bucureşti, la un parchet competent să-l cerceteze pe poliţistul care l-a audiat pe Tunaru! Motivul? Ar fi existat indicii că declaraţiile lui Florin Tunaru „ar fi fost puse la dispoziţia unei persoane care nu avea calitatea să le deţină şi au fost folosite întro emisiune TV din timpul campaniei electorale din anul 2012”. „Întreg dosarul nu mai e la noi, a fost declinat, în decembrie 2012, la Parchetul Curţii de Apel sau la DNA, nu ştiu exact!”, a declarat, pentru EVZ, procurorul Traian Nedelcuţă, purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Teleorman.
Miting al Alianței PSD+PC în campania electorală din 2008, intrată în atenția anchetatorilor inițial pentru suspiciuni de spălare de bani
„Cărăuşul” Tunaru, avansat la Finanţe, apoi la Fisc
În anul 2008, atunci când a colectat bani pentru campania electorală, Florin Tunaru era director executiv-adjunct la CJ Teleorman, al cărui preşedinte era Liviu Dragnea. Actualul vicepremier era şi liderul PSD Teleorman. Un an mai târziu, Tunaru a fost numit director- adjunct la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Teleorman.
În 2010, când a început ancheta poliţiştilor, era consilier la cabinetul şefului CJ Liviu Dragnea şi avea ca atribuţii: „Consiliere în domeniul financiar-contabil şi al finanţelor publice”. Din 2011 şi până în aprilie 2012, el a fost director executiv la CJ, iar din luna mai a fost „avansat” ca vicepreşedinte ANAF.
I-a crescut şi averea
Aşa cum reiese din declaraţiile de avere, care se regăsesc la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi depuse în calitate de funcţionar public, Florin Tunaru a prosperat odată cu avansările în funcţii.
● 2009 – director executiv-adjunct la Consiliul Judeţean Teleorman. Conturi bancare: 40.766 lei; venituri – 53.114 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui;un autoturism Volkswagen.
● 2011 – director executiv-adjunct la Consiliul Judeţean Teleorman. Conturi bancare: 60.254 lei; venituri din salarii şi servicii de contabilitate:77.225 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui;un autoturism Volkswagen.
● 2012 – numit vicepreşedinte ANAF. Declaraţia la instalare. Conturi bancare:83.415 lei; venituri: 77.627 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui; un autoturism Volkswagen.
● 2013 - luna mai - vicepreşedinte ANAF. Conturi bancare: 84.941 lei; venituri:50.441 lei. Pe lângă bunurile deja declarate, printre proprietăţi apare un autoturism Mercedes. Tot acum apar şi primele împrumuturi în valoare de 33.600 lei.
● 2013 – luna iunie – vicepreşedinte ANAF şi membru în Consiliul de Administraţie CEC. Faţă de bunurile din penultima declaraţie, diferenţa este că brusc cresc conturile bancare: 161.079 lei (cont la CEC 76.795 lei, faţă de 122 lei, în luna mai); venituri: 50.441 lei.
Florin Tunaru a cărat pachetele cu bani. El nu a reclamat faptul că nu au fost folosite băncile, care ar fi raportat imediat orice suspiciune de spălare de bani. Şi, totuşi, e şef la Fisc!
Agenția Națională pentru Administrație Fiscală, condusă din poziția a doua, de Florin Tunaru, are ca țintă evazioniștii fiscali
ANI îl verifică pe „Primarul Tel Drum”
Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au declanşat cercetările faţă de primarul oraşului Zimnicea, Petre Pârvu, suspectat că s-a aflat în conflict de interese. Sursele noastre ne-au precizat că inspectorii ANI „au plecat deja în teritoriu”. Reamintim că „Evenimentul zilei” a dezvăluit, săptămâna trecută, o afacere ţinută „la secret” parafată între Petre Pârvu, edilul din Zimnicea, şi Tel Drum, firma „moşită” spre privatizare de Liviu Dragnea, pe vremea când acesta conducea destinele judeţului Teleorman, din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.
Chirie de un milion de lei pe lună
Documentul exploziv, intrat în posesia EVZ, demonstrează că primarul în funcţie şi azi şi-a închiriat garsoniera firmei Tel Drum, care prestează servicii pentru Primărie. Actul, încheiat la data de 14 iulie 2005, este valabil până în 2015, iar chiria lunară a fost stabilită „la 1 .000.000 de lei”. Pe perioada de valabilitate a acestui contract, Primăria condusă de Petre Pârvu a încheiat cel puţin două contracte pentru prestări servicii cu Tel Drum, firma parteneră cu Turiss-ul lui Liviu Dragnea.
Dracu’ l-a pus?!
Edilul prins „cu mâţa în sac” a spus că nu a luat, de fapt, niciun ban pentru închirierea acelui spaţiu „în care funcţionează Radio Z, care este al celor de la Tel Drum”. Cu toate acestea nu s-a gândit nicio clipă să rezilieze contractul. Întrebat de EVZ de ce a semnat un asemenea contract, primarul Pârvu a avut un răspuns năucitor: „De ce am încheiat contractul? De dracu’, că n-am avut de lucru! Şi asta a fost prostia mea!”. Acum el trebuie să dea explicaţii inspectorilor de integritate.
Citiţi mai mult: EXCLUSIV EVZ. Dosarul secret al sponsorizărilor lui Dragnea - Exclusiv EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-evz-dosarul-secret-al-sponsorizarilor-lui-dragnea-1049679.html#ixzz2aTDfgfJX
EVZ.ro
Omar Hayssam şi DISTRUGEREA unei perle a economiei româneşti
Romania trebuie salvata!
Autor: Raluca Florescu
Înfiinţată în 1962, IPRS (Întreprinderea de piese radio şi semiconductori) Băneasa a fost o companie producătoare de componente electronice şi aparatură electronică şi electrotehnică.
1 /4.
La doi ani după înfiinţare, compania începe să producă şi pentru export. În 1964 s-a făcut primul export de componente (în Franta).
De la un an la altul erau introduse noi produse în fabricaţie, iar din 1967 o mulţime de brevete au fost obţinute de la OSIM, acestea având succes la export: monocristale, punţi auto; dispozitive rapide prin tehnologia de iradiere; celule solare; tehnologie de asperizare folie de Al; implantare ionică.
Îniante de 1989, IPRS era cunoscută drept cel mai bun furnizor de tranzistori din zonă, iar la nivel local dingura companie care îi făcea concurenţă era Microelectronica.
Iată ce spune Doina Didiv, fost director general al IPRS, şi care a lucrat în companie timp de 32 de ani: "Cam 2-3 ani (după Revoluţie), lucrurile au decurs oarecum normal, dar cu multe temeri pentru că industria autohtonă a început să se destrame. Ne-am pus serios problema unor noi fabricaţii în locul componentelor. Soluţiile au fost timide şi greu de creat cam 5.000 de locuri de munca şi cam peste 15.000 de metri pătraţi de hale de ocupat. Componentele, la rândul lor se cereau din ce în ce mai puţine, şi pentru că erau depăşite tehnologic".
Potrivit acesteia, decăderea IPRS a avut mai mulţi factori. "Unul intern românesc, dărâmarea semnificativă a industriei autohtone şi înlocuirea treptată cu producători străini sau interni, cu alte interese privind furnizorii de materiale; puteau să supravieţuiască destule familii de componente dacă era un anumit interes. Altă alternativă puteau fi firmele mixte pentru export; pentru exportul punţilor auto în SUA s-a înfiinţat o firmă în Luxemburg şi apoi în Insulele Virgine; a mers un timp", a msi spus aceasta într-un interviu acordat în 2010.
După anul 1989, firma a început să decadă, în special din cauza dezinteresului autorităţilor.
Cu toate astea, în 2002 compania avea încă 870 de angajaţi. Extrem de important era şi patrimoniul imobiliar al societăţii. În anul 2006, IPRS avea în proprietate două terenuri 118.845 mp în Voluntari şi 2.498 mp în sectorul 2 din Bucureşti, evaluate atunci la 20 milioane de euro.
Devalizarea IPRS
În 2003 pachetul majoritar de 51,4% de acţiuni a fost cumpărat de la AVAS (fosta APAPS) de compania Ogharit Trading CO Siria, controlată de Omar Hayssam. Elmefa B.V, un holding olandez specializat în producţia electrică şi electronică, interesat de asemenea de IPRS, a fost eliminat de la privatizare.
Ogharit Trading a oferit 3,1 milioane de euro, sumă în care era inclusă şi plata datoriilor societăţii. La scurt timp după tranzacţie, statul român a şters aproape toată datoria IPRS, astfel că în realitate Ogharit Trading a cumpărat societatea pentru suma de 140.000 de euro. După ce au preluat societatea, sirienii nu au făcut nici o investiţie.
După condamnarea lui Omar Hayssam pentru acte de terorism în cazul răpirii jurnaliştilor români în Iraq, Tribunalul Bucureşti a decis la 15 iunie 2007 anularea contractului de vânzare-cumpărare a 51,4% acţiuni la Întreprinderea de Piese Radio şi Semiconductoare Băneasa, încheiat în septembrie 2003, între AVAS (fosta APAPS) şi societatea siriană, controlată de Omar Hayssam, Ogharit Trading CO Siria.
Potrivit judecătorilor, societatea siriană avea obiect de activitate import-export de mărfuri generale şi de construcţii. "Mai mult, aceasta fusese înfiinţată în anul 2001, astfel că, şi în situaţia în care ar fi avut acest obiect de activitate, nu ar fi îndeplinit un alt criteriu de precalificare stabilit de APAPS, respectiv experienţă de cinci ani în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor", arătau judecătorii în 2005. În 2006, AVAS vindea pe bucăţi 1,4 hectare din terenul companiei către familia libaneză Jabra.
Un caz de succes
Cazul unei companii similare IPRS, dar care a avut parte de o privatizare de succes, arată cum ar fi putut evolua lucrurile dacă exista voinţă politică. La 500 de kilometri de Bucureşti, în buricul Timişoarei, a fost înfiinţată o "fabrică de calculatoare" sub regimul comunist, loc unde Institutul Politehnic Timişoara a produs echipamente de vârf pentru acea perioadă.
În 1990 s-a transformat în societatea Datatim, dar nu a avut soarta IPRS Băneasa şi exemplul acestei companii ne arată că România putea să fie acum pe alt drum, dacă era gestionată corect toată privatizarea economiei comuniste. Noua companie a devenit una dintre cele mai puternice din regiune şi mai mult decât atât. În perioada în care sistemul judiciar românesc începea să caute probe pentru frauda comisă la IPRS Băneasa şi Justiţia desfiinţa privatizarea, Alcatel România devenea centrul operaţional al multinaţionalei Alcatel pentru Balcani şi Europa de Est.
Citiţi mai mult: Omar Hayssam şi DISTRUGEREA unei perle a economiei româneşti - Economie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/omar-hayssam-si-distrugerea-unei-perle-a-economiei-romanesti-1049735.html#ixzz2aT9GkdQF
EVZ.ro
Autor: Raluca Florescu
Înfiinţată în 1962, IPRS (Întreprinderea de piese radio şi semiconductori) Băneasa a fost o companie producătoare de componente electronice şi aparatură electronică şi electrotehnică.
1 /4.
La doi ani după înfiinţare, compania începe să producă şi pentru export. În 1964 s-a făcut primul export de componente (în Franta).
De la un an la altul erau introduse noi produse în fabricaţie, iar din 1967 o mulţime de brevete au fost obţinute de la OSIM, acestea având succes la export: monocristale, punţi auto; dispozitive rapide prin tehnologia de iradiere; celule solare; tehnologie de asperizare folie de Al; implantare ionică.
Îniante de 1989, IPRS era cunoscută drept cel mai bun furnizor de tranzistori din zonă, iar la nivel local dingura companie care îi făcea concurenţă era Microelectronica.
Iată ce spune Doina Didiv, fost director general al IPRS, şi care a lucrat în companie timp de 32 de ani: "Cam 2-3 ani (după Revoluţie), lucrurile au decurs oarecum normal, dar cu multe temeri pentru că industria autohtonă a început să se destrame. Ne-am pus serios problema unor noi fabricaţii în locul componentelor. Soluţiile au fost timide şi greu de creat cam 5.000 de locuri de munca şi cam peste 15.000 de metri pătraţi de hale de ocupat. Componentele, la rândul lor se cereau din ce în ce mai puţine, şi pentru că erau depăşite tehnologic".
Potrivit acesteia, decăderea IPRS a avut mai mulţi factori. "Unul intern românesc, dărâmarea semnificativă a industriei autohtone şi înlocuirea treptată cu producători străini sau interni, cu alte interese privind furnizorii de materiale; puteau să supravieţuiască destule familii de componente dacă era un anumit interes. Altă alternativă puteau fi firmele mixte pentru export; pentru exportul punţilor auto în SUA s-a înfiinţat o firmă în Luxemburg şi apoi în Insulele Virgine; a mers un timp", a msi spus aceasta într-un interviu acordat în 2010.
După anul 1989, firma a început să decadă, în special din cauza dezinteresului autorităţilor.
Cu toate astea, în 2002 compania avea încă 870 de angajaţi. Extrem de important era şi patrimoniul imobiliar al societăţii. În anul 2006, IPRS avea în proprietate două terenuri 118.845 mp în Voluntari şi 2.498 mp în sectorul 2 din Bucureşti, evaluate atunci la 20 milioane de euro.
Devalizarea IPRS
În 2003 pachetul majoritar de 51,4% de acţiuni a fost cumpărat de la AVAS (fosta APAPS) de compania Ogharit Trading CO Siria, controlată de Omar Hayssam. Elmefa B.V, un holding olandez specializat în producţia electrică şi electronică, interesat de asemenea de IPRS, a fost eliminat de la privatizare.
Ogharit Trading a oferit 3,1 milioane de euro, sumă în care era inclusă şi plata datoriilor societăţii. La scurt timp după tranzacţie, statul român a şters aproape toată datoria IPRS, astfel că în realitate Ogharit Trading a cumpărat societatea pentru suma de 140.000 de euro. După ce au preluat societatea, sirienii nu au făcut nici o investiţie.
După condamnarea lui Omar Hayssam pentru acte de terorism în cazul răpirii jurnaliştilor români în Iraq, Tribunalul Bucureşti a decis la 15 iunie 2007 anularea contractului de vânzare-cumpărare a 51,4% acţiuni la Întreprinderea de Piese Radio şi Semiconductoare Băneasa, încheiat în septembrie 2003, între AVAS (fosta APAPS) şi societatea siriană, controlată de Omar Hayssam, Ogharit Trading CO Siria.
Potrivit judecătorilor, societatea siriană avea obiect de activitate import-export de mărfuri generale şi de construcţii. "Mai mult, aceasta fusese înfiinţată în anul 2001, astfel că, şi în situaţia în care ar fi avut acest obiect de activitate, nu ar fi îndeplinit un alt criteriu de precalificare stabilit de APAPS, respectiv experienţă de cinci ani în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor", arătau judecătorii în 2005. În 2006, AVAS vindea pe bucăţi 1,4 hectare din terenul companiei către familia libaneză Jabra.
Un caz de succes
Cazul unei companii similare IPRS, dar care a avut parte de o privatizare de succes, arată cum ar fi putut evolua lucrurile dacă exista voinţă politică. La 500 de kilometri de Bucureşti, în buricul Timişoarei, a fost înfiinţată o "fabrică de calculatoare" sub regimul comunist, loc unde Institutul Politehnic Timişoara a produs echipamente de vârf pentru acea perioadă.
În 1990 s-a transformat în societatea Datatim, dar nu a avut soarta IPRS Băneasa şi exemplul acestei companii ne arată că România putea să fie acum pe alt drum, dacă era gestionată corect toată privatizarea economiei comuniste. Noua companie a devenit una dintre cele mai puternice din regiune şi mai mult decât atât. În perioada în care sistemul judiciar românesc începea să caute probe pentru frauda comisă la IPRS Băneasa şi Justiţia desfiinţa privatizarea, Alcatel România devenea centrul operaţional al multinaţionalei Alcatel pentru Balcani şi Europa de Est.
Citiţi mai mult: Omar Hayssam şi DISTRUGEREA unei perle a economiei româneşti - Economie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/omar-hayssam-si-distrugerea-unei-perle-a-economiei-romanesti-1049735.html#ixzz2aT9GkdQF
EVZ.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)