PDL a pus mâna pe Compania Energetică Naţională, o afacere de 24 de miliarde de euro, a cărei înfiinţare a fost respinsă de Traian Băsescu în CSAT. În contrapartidă, în pixul lui Mircea Geoană au fost puse 11 miliarde de euro de la CEC, EximBank, RA-APPS şi Fondul Proprietatea.
Înfiinţarea Companiei Energetice Naţionale de către guvernul Tăriceanu a fost cea mai hulită iniţiativă a liberalilor în ultimele luni de guvernare. Mircea Geoană promitea o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul „va îndrăzni” să o înfiinţeze, acuzând „ultimul tun al guvernului liberal”. În septembrie, CSAT a respins înfiinţarea CEN, Traian Băsescu acuzându-l voalat pe Tăriceanu că a luat această decizie în urma unei întâlniri secrete cu „mogulii”. Tot atunci, Băsescu recomanda Guvernului „să reanalizeze oportunitatea creării unei concentrări de societăţi producătoare de energie”, despre care spunea că e posibil „să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari”.
La rândul său, preşedintele PDL, actual premier, ataca la pachet PSD şi PNL pe aceeaşi temă.
„Miza CEN este banul public, un profit de 800 de milioane de euro pe următorii patru ani. Miza o reprezintă modul în care membrii PNL şi cei ai PSD vor fi plasaţi în consilii de administraţie pe salarii de zeci de mii de euro pentru a mulge şi această companie”, declara Emil Boc în noiembrie 2008, adică în plină campanie electorală.
Însă, odată instalaţi la putere, Mircea Geoană, Emil Boc şi Traian Băsescu au uitat rapid de promisiunile privind desfiinţarea CEN. La marea împărţeală dintre PSD şi PDL, democraţii au cerut şi au primit administrarea Companiei, pe care Adriean Videanu o vrea în subordinea Ministerului Economiei, aşa cum a anunţat chiar la audierile de la comisiile economice ale Parlamentului. Videanu a declarat atunci că a fost o greşeală transferarea companiilor energetice în subordinea AVAS şi că acestea ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei.
Pentru funcţia de preşedinte al CEN, Videanu îl propune pe unul dintre foştii săi viceprimari de la Primăria Capitalei, Ionuţ Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul că numele său este propus pentru ocuparea acestei funcţii. „Nu vă pot da deocamdată nici o informaţie clară, ştiu că sunt luat în discuţie pentru această funcţie, ca şi pentru altă funcţie din administraţia locală (viceprimar - n.n.), dar o să ştiu ceva mai sigur odată ce se va termina de discutat pachetul de analiză din cadrul partidului”, a explicat Popa.
Compania Energetică Naţională este o afacere estimată la 20-24 de miliarde de euro, iar cifra sa de afaceri va fi de aproape 2,5-3 miliarde de euro, profitul urmând să se situeze în 2012 la 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei va plasa CEN pe locul 2 în România - după Petrom - şi în primele 25 de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est. Conform HG adoptate de guvernul Tăriceanu, CEN cuprinde Compania Electrica (împreună cu distribuţiile de energie neprivatizate Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud) şi va „înghiţi“ Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari.
Geoană dă funcţii de 11 miliarde de euro
Nici societăţile şi companiile care au ajuns în ograda PSD nu au o valoare lipsită de importanţă, ba, dimpotrivă, greutatea lor economică făcându-l pe Mircea Geoană să îşi rezerve dreptul de a decide personal şefii unora dintre cele mai importante. La ultima şedinţă a conducerii PSD a oprit pentru sine numirile în funcţiile de conducere la RA-APPS, CEC, EximBank, Garda Financiară şi la Fondul Proprietatea, toate acestea fiind obţinute de PSD la negocierile cu PD. Conform cifrelor de la sfârşitul anului trecut, activele CEC aveau o valoare de 3,7 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a fost evaluat la circa 4 miliarde de euro, EximBank avea o valoare raportată de 780 de milioane de euro în 2007, iar patrimoniul RA-APPS este estimat la 2,12 miliarde de euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu