Patronul Unirii Urziceni, şmen imobiliar cu Onţanu după modelul Popoviciu

Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 03 Iun 2009


Pe locul unei foste pieţe din cartierul bucureştean Floreasca, patronul Unirii Urziceni, Dumitru Bucşaru, ridică o clădire de birouri. Ar fi fost de aplaudat, dacă afacerea n-ar fi fost ilegală. Terenul pieţei fiind domeniu public al statului, primarul Onţanu de la sectorul 2 (unde e situată piaţa) nu avea voie să încheie nici un parteneriat cu un privat care să schimbe destinaţia suprafeţei. Modelul, însă, a fost testat cu succes în cazul pieţei Obor, dată de Onţanu cu dedicaţie lui Puiu Popoviciu.


Onţanu face banu' pentru Bambina şi gaşca lui Nassar

În afară de piaţa Aghireş din Floreasca – despre dînsa făceam vorbire mai sus –, Onţanu a încercat privatizarea tuturor celorlalte pieţe din sector.
Dar toate tentativele primarului de la 2 de a se asocia cu privaţi s-au transformat în afaceri catastrofale pentru bugetul sectorului. Adică, în locul pieţelor au apărut supermarketuri, săli de biliard sau chiar cluburi de noapte. Toate astea, prin contracte dezavantajoase pentru Administraţia Pieţelor şi pentru Consiliul Local al sectorului 2. În afara Pieţei Obor, mega-tunul imobiliar supervizat de Onţanu pentru Puiu Popoviciu, şi a celei de la Aghireş, edilul sectorului 2 a mai încercat să scoată la mezat pentru privaţi pieţele Mihai Bravu, Baicului, Morarilor şi Piaţa Latină. Printre clienţi s-au numărat nu numai Bucşaru sau Popoviciu, dar şi Bambina sau Rodica Nassar. Practic, din cele şase pieţe transformate în afaceri private, doar una singură este în picioare în momentul de faţă. Atîta că ea e finanţată tot din bugetul local şi e mai tot timpul pustie.


Patronul de la Urziceni, prieten cu preşedintele de la Cotroceni

La fel ca şi în cazul lui Puiu Popoviciu, Dumitru Bucşaru a intrat în graţiile lui Onţanu pe filiera PD-L. Cu recomandarea partidului prezidenţial în buzunar, Bucşaru a primit în folosinţă gratuită un teren de 525 mp în Floreasca. Este de notorietate prietenia dintre Băsescu şi controversatul om de afaceri, pentru care preşedintele a intervenit cu o rezoluţie pe lîngă fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre. Conform acelei rezoluţii, Băsescu îi cerea lui Dobre să-i plătească lui Bucşaru trei milioane de euro pe nişte contracte pline de ilegalităţi între firmele lui Bucşaru şi CFR.
Scandalul a izbucnit odată cu războiul bileţelelor dintre Controceni şi Palatul Victoria, dacă vă mai amintiţi. Bileţelul cu tripleta Băse-Dobre-Bucşaru a fost replica lui Tăriceanu la bileţelul lui Băsescu privind intervenţia fostului premier la Parchet pentru Dinu Patriciu.
Tot ca o coincidenţă, trebuie spus că, pe vremea cînd era primar general Traian Băsescu, una din societăţile lui Bucşaru a primit pe mînă o afacere de cîteva milioane de euro, cu spaţii publicitare amplasate în cele mai bune zone ale Bucureştiului.


Piaţa Aghireş, un Obor mai mic pentru Dumitru Bucşaru

În septembrie 2006, firma lui Bucşaru, Valahorum, cîştigă contractul de parteneriat public-privat pentru piaţa Aghireş, urmînd ca societatea patronului Unirii Urziceni să ridice un complex agro-alimentar şi comercial pe şase niveluri, pe care să-l exploateze timp de 30 de ani.
La fel ca şi în cazul Pieţei Obor, terenul pus la bătaie de Primăria sectorului 2 este proprietate publică a statului. Conform legii, parteneriatele public-privat vizează strict proprietatea privată a statului. Concluzia: fault grosolan asupra legii.
Apoi, deşi contractul s-a semnat în 2006, lucrările au început abia în februarie 2009, cu termen de execuţie un an. Conform angajamentului iniţiar, investitorul se obliga să pregătească proiectul de autorizare a constucţiilor în 45 de zile de la data aprobării contractului sau să finalizeze contrucţia în zece luni. Cît îi revine statului din acest parteneriat? În primii cinci ani, 2.800 euro pe lună, ajungînd abia după 30 de ani pînă la 4.800 euro.


Bucşaru, răsfăţatul urmăritului internaţional Necolaiciuc

Nu avem, însă, nici un dubiu că Bucşaru se va descurca cu acest contract vitreg. Mai ales că situaţia nu e una neobişnuită pentru el, care a fost răsfăţatul multor contracte şi pomeni din bani publici din 2000 încoace. Bucşaru a avut relaţii privilegiate cu lideri ai PSD precum Mihai Necolaiciuc, Sergiu Sechelariu, Miron Mitrea sau Gabriel Oprea. Din istoria contractelor lui, să le amintim pe cele penale cu CFR (din afacerea Astoria Snagov, în care Necolaiciuc i-a marcat nu mai puţin de 18 milioane de euro pentru refacerea complexului), afacerea cu cartierul de vile de lux ANL din spatele Romexpo sau afacerea Comaico (din care Bucşaru s-a ales cu fostele sere ale lui Ceauşescu). Tot PSD i-a ţinut spatele finanţatorului Unirii şi atunci cînd firmele acestuia au reuşit să acumuleze datorii record la bugetul de stat.


Piaţa Mihai Bravu nu e piaţă

Deşi pe o parte a clădirii (în fapt o hală, ridicată în baza unui contract de asociere cu SC Future Star Exim) scrie foarte convingător "Piaţa agroalimentară Mihai Bravu", înăuntru e supermarket toată ziua. Lucru confirmat şi de sigla agăţată la intrare, pe care scrie "Safe Way Supermarket". Ca să perfecteze parteneriatul cu supermarketul, Onţanu nu s-a sfiit să încalce o hotărîre a Consiliului General al municipiului Bucureşti, care în 1997 a trecut terenul cu pricina din administrarea Direcţiei Generale de Administrare a Fondului Imobiliar în administrarea Consiliului Local Sector 2. Cu condiţia de a i se păstra destinaţia de piaţă volantă. Schimbarea destinaţiei atrage după sine anularea întregii hotărîri, însă PMB nu s-a formalizat şi s-a făcut că nu vede ilegalitatea. Chiar şi în contractul de asociere încheiat în 2003, scrie negru pe alb că imobilul pe care investitorul urmează să-l construiască are destinaţia de piată agroalimentară. Cît priveşte partea economică, contractul stabileşte aportul părţilor ca fiind de 20% pentru Administraţia Pieţelor şi de 80% pentru asociatul Future Star Exim, care are obligaţia să plătească 5% din profitul net realizat din exploatarea pieţei, dar nu mai puţin de 700 de euro pe lună, către Administraţia Pieţelor.
Future Star Exim aparţine lui Foaud Boutros Karam, un membru al grupului oamenilor de afaceri arabi care derulează afaceri prospere în sectorul 2 sub aripa ocrotitoare a deputatului Rodica Nassar. Legăturile lui Onţanu cu colega sa de partid, care printre altele este şi şefa PSD sector 2, au evoluat aşa: de la un teren pentru vila lu' madam Nassar, trecut din proprietatea municipalităţii în cea a Primăriei Sector 2, pentru a rezolva problema lipsei de locuinţe a bucureştenilor, pînă la năşit. Soţii Nassar, adică, au cununat-o pe fata lui Onţanu.


Piaţa Latină: supermarket, biliard şi club de noapte

Terenul destinat Pieţei Latine, situat pe Bulevardul Carol, a fost preluat de SC Millenium Euro, aparţinînd lui Costel Georgescu, nimeni altul decît fiul binecunoscutei florărese Bambina. Familia Georgescu s-a remarcat pe afişele electorale de susţinere a candidaturii lui Onţanu la alegerile locale de anul trecut, iar edilul s-a remarcat la nunta fiicei lui Georgescu, prinţesa Bambina.
Contractul de asociere dintre Millenium şi Pieţe a fost semnat în 2003 şi prevede în mod expres destinaţia de piaţă agroalimentară. Aportul părţilor este de 15% pentru Administraţia Pieţelor şi 85% pentru asociat, care se obligă să plătească lunar 15% din profitul net realizat din exploatarea Pieţei, dar numai puţin de 2.000 de euro pe lună. 2.000 de euro pentru o clădire de cinci etaje în buricul tîrgului, la parterul căreia s-au trîntit un Mega Image şi un club de noapte, iar la etajul 2 un club de biliard.


Investiţii de 6 milioane de lei pentru trei tarabagii

În noiembrie 2006, Consiliului Local Sector 2 a aprobat două contracte de parteneriat public privat pentru ce se dorea să devină Piaţa Baicului şi Piaţa Morarilor, tot cu transmitere în folosinţă gratuită a terenului către investitori.

Pentru Baicului, contractul s-a semnat cu SC Cospet Com Obor pentru o perioadă de 35 de ani. Firma urma să ridice pe un teren de 868 mp o clădire de trei niveluri, investiţia ridicîndu-se la 688.000 euro. Lucrările nici măcar nu au început, pentru că s-a descoperit recent că pe sub terenul aferent trec reţele de apă, gaze şi telefonie care trebuie deviate. O altă dovadă a geniului în afaceri a lui Onţanu este că firma Cospet are datorii numai către stat de 134.000 RON, pentru care a început procedura executării silite.

În cazul Pieţei Morarilor, compania Jules Verne Imobiliare (care a cîştigat licitaţia) nu a mai vrut să semneze contractul, după ce acesta fusese aprobat de Consiliul Local. Pînă la urmă, piaţa s-a făcut, dar pe bani publici. Aşa că Primăria 2 a scos de la buget 6,2 milioane de RON, iar constructorul ales a fost societatea Recon & Doje, una din firmele de casă ale lui Onţanu. Investiţia se confruntă, însă, cu o mare problemă: piaţă deja dată în folosinţă e aproape pustie. În fiecare zi vin doar trei-patru comercianţi să-şi vîndă marfa la tarabă, cînd în mod normal ar fi loc de cam o sută.


Onţanu, trei case şi două terenuri în oraş

Recent, Neculai Onţanu a intrat în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate, care verifica averea nejustificată a edilului sectorului 2. Cu venituri numai din salariu, dom' primar a reuşit să pună deoparte pentru el şi pentru copilaşi două terenuri intravilane şi două case de locuit în comuna Voluntari, un apartament în Bucureşti, bijuterii şi obiecte de artă (pe care le-a aproximat la 15.000-25.000 euro), a vîndut în 2004 un Volkswagen Passat cu 57.400 de RON şi s-a îndatorat la BCR cu 77.500 de lei noi şi la o persoană fizică cu 35.000 de euro. Deşi nu a declarat alte venituri în afara salariului de 67.000 de RON anual, Onţanu s-a arătat suprins de vestea intrării sale în colimatorul ANI.