miercuri, 28 octombrie 2009

Politicienii nu se pot ţine departe de cele sfinte. Goana după moaşte, obicei de campanie electorală?

Romania trebuie salvata!
27 Oct 2009 Cristina Mihalascu

Moaştele şi hramurile bisericeşti au înfierbântat candidaţii la Preşedinţie înainte şi după startul oficial al campaniei electorale, domniile lor folosind abil evenimentele religioase drept momente prielnice pentru a face băi de mulţime.
Concomitent, un raport recent al Departamentului de Stat American atrage atenţia că legătura electorală strânsă dintre religios şi politic în ţara noastră afectează bunul mers al democraţiei.
Candidatul social democraţilor, Mircea Geoană, a participat la slujba religioasă a Sfântului Dumitru de la Patriarhie, unde a iscat valuri de nemulţumiri pentru că nu a stat la coadă şi s-a băgat în faţă pentru a se închina la moaştele sfinţilor, în condiţiile în care o mie de oameni aşteptau să facă acelaşi lucru.


Pe 14 octombrie, după acelaşi model, preşedintele în exerciţiu şi prezidenţiabilul pedelist Traian Băsescu s-a închinat la moaştele Sfintei Parascheva şi, pentru a nu-şi lua înjurături, a declarat plin de indignare că fotografii exagerează cu imaginea sa şi nu lasă femeile să ajungă la catafalc.
La ieşirea din biserică, preşedintele a dăruit plin de pioşenie unei fete de 12 ani o icoană a Sfintei Parascheva şi a decis să nu mai meargă la cantină pentru a gusta sarmale alături de pelerini.

Raportul publicat ieri de administraţia Obama critică violent „alianţa electorală“ dintre politicieni şi Biserica Ortodoxă, spunând că apariţiile publice ale feţelor bisericeşti alături de lideri politici importanţi au scopuri politice şi îndeamnă la susţinerea anumitor poziţii politice.
„Având în vedere contextul electoral, în martie şi mai 2008, Guvernul a alocat circa 200 de milioane de dolari pentru construirea şi repararea bisericilor, iar majoritatea fondurilor au revenit Bisericii Ortodoxe; parlamentarii liberali au propus un proiect de lege pentru restituirea pădurilor primite de mănăstiri în perioada interbelică, iar Partidul Social Democrat a propus creşterea salariilor clerului şi a cerut ca preoţii să nu fie anchetaţi pentru posibilele legături cu Securitatea“, condamnă negru pe alb raportul americanilor.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe nu au o lege expresă care să le interzică legătura cu oamenii politici, ci o hotărâre a Sfântului Sinod, care face „un călduros apel către liderii partidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti“.
Aceeaşi hotărâre explică cum printre îndeletnicirile incompatibile clerului se numără politica partinică, participarea la campaniile electorale, calitatea de membru al unui partid politic, candidatura la primărie, preşedinţie sau candidatura pentru a deveni membru al Parlamentului sau Consiliilor Locale.
În cazul nerespectării acestor recomandări, reprezentanţii Bisericii sunt pedepsiţi şi sancţiunea poate merge până la excluderea din preoţie.
Părintele Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei, a declarat pentru Cotidianul că raportul întocmit de americani este inspirat „din presa românească“ şi de către reprezentanţii societăţilor civile. În plus, părintele consideră că autorii raportului nu au ţinut cont de solicitarea Patriarhului României, Prea Fericitul Daniel, de a contacta Biserica pentru a-şi prezenta punctul de vedere. „Văd o serie de acuzaţii, dar nu găsesc probele. BOR este neutră din punct de vedere politic, nu există vreun gest de susţinere a vreunui candidat la Preşedinţie”,ne-a declarat părintele Stoica.
În privinţa acuzelor de creştere salarială a clericilor, părintele este de părere că de aceşti bani beneficiază toţi membrii cultelor şi ei reprezintă contribuţiile enoriaşilor la bugetul de stat, nu finanţări partizane.
Referitor la suma de 200 de milioane de dolari investită în construirea şi repararea bisericilor, părintele a spus că 80% din patrimoniul naţional este reprezentat de locaşurile de cult şi restaurarea lor este responsabilitatea statului, care nu a restituit Bisericii toate proprietăţile pe care le are.

Potrivit părintelui Stoica, prezenţa oamenilor politici la evenimentele religioase este un fapt firesc pentru că nimănui, om politic ori ba, nu i se poate interzice participarea la liturghie. „Responsabilitatea revine strict politicianului care se afişează, dar nu putem uita faptul că şi el este creştin ortodox. Ar fi fost de-a dreptul condamnabil dacă politicienii ar fi folosit aceste prilejuri şi s-ar fi suit pe podium să susţină discursuri pentru oamenii prezenţi la eveniment“, este de părere părintele Stoica.

Referitor la coincidenţa că actuala campanie a avut loc în acelaşi timp cu sărbătorile religioase şi cu faptul că s-au celebrat şase moaşte, părintele Stoica spune că nu are vreo legătură cu faptul că este an electoral, ci cu faptul că „anul acesta este pentru Patriarhia Română an comemorativ“.


Cultele, „miluite“ în plină criză

Iniţial, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru susţinerea cultelor au fost alocate 105,8 milioane de lei. La rectificarea din aprilie, anul curent, suma a fost diminuată cu 10,6 milioane de lei. Din aceşti bani, circa 61,4 milioane de lei au fost alocate la 816 unităţi de cult, care au obligaţia să transmită până la 21 noiembrie, anul curent, documentaţia privind modul în care banii vor fi folosiţi. Majoritatea fondurilor merg la repararea sau restaurarea locaşurilor de cult sau la construirea unora noi. Restul de 33,6 milioane de lei au rămas în vistieria Ministerului Culturii. Bugetul pentru salariile preoţilor, ale profesorilor la facultăţile de teologie şi ale personalului neclerical a crescut de la 186,8 milioane de lei în 2008 la 280,6 milioane de lei în 2009. (Adrian Popa)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu