Biserici şi street-ball din rezerva bugetară

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
02 Noi 2009 Doru Cireasa

Fondul, destinat intervenţiei în caz de calamităţi, a mers în acest an de criză pe festivaluri, autostrăzi electorale şi pe terenuri de baschet.
Ferit de catastrofe care să îl oblige să bage mâna adânc în buzunar pentru a reconstrui infrastructura de transport afectată de inundaţii sau pentru a ridica alte case sinistraţilor, guvernul a beneficiat în acest an de aproximativ 100 de milioane de euro în fondul de rezervă bugetară, folosit după pofta inimii sale. Cu două luni înainte de finalul anului, fondul este secătuit, mai având în el doar şapte milioane de lei. Executivul a adoptat în acest an aproximativ 60 de hotărâri de guvern prin care a împărţit banii, nu însă pentru situaţii urgente sau neprevăzute, după cum prevede legea.

Dacă multe hotărâri de guvern adoptate în 2009 prevăd transferul unor sume către administraţia locală, pentru asigurarea salariilor din învăţământ sau pentru subvenţionarea costurilor cu încălzirea există şi decizii stranii.
Guvernul a decis alocarea a 70.000 de euro pentru construirea unui teren de street-ball (un tip de baschet) la Târgu-Jiu. Alte sume cuprinse între câteva mii şi sute de mii de euro au fost date pentru repararea sau construirea a peste 40 de locaşe de cult. Nu au fost uitate nici festivalurile din comunele şi satele patriei. În anumite situaţii banii au fost daţi cu destinaţie bine precizată, cum ar fi îndiguiri, reparaţii de drumuri, construire de şcoli, iar în alte situaţii banii au fost alocaţi la grămadă fără menţionarea destinaţiei, ci doar a beneficiarilor. În luna mai, Guvernul a dat din fond primăriilor a câteva mii de localităţi aproape 40 de milioane de euro. Printre beneficiari se regăsesc comune care şi-au cheltuit banii pe festivaluri. Comuna Văleni din judeţul Olt, organizatoarea festivalului „Lubeniţei“, a primit 50.000 de lei şi la fel alte comune organizatoare a celor peste 300 de festivaluri şi evenimente care au loc lunar în România.

Nici infrastructura nu a fost uitată, cum Emil Boc s-a angajat să definitiveze autostrada Transilvania până la 1 decembrie 2009. Premierul a decis direcţionarea a 60 de milioane de lei din ultimele 100 de milioane din fondul de rezervă al Guvernului către autostrada Transilvania, iar 10 milioane de lei au mers către centura ocolitoare Cluj-Napoca Est. Alte obiective au fost organizarea referendumului convocat de preşedintele Băsescu pentru 22 noiembrie, combaterea gripei porcine, organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, finanţarea Aeroclubului României etc.
Fondul de rezervă bugetară a devenit robinetul prin care Guvernul poate câştiga simpatiile legătorilor, spun economiştii şi instituţiile financiare. „Guvernele (României - n.r.) au înclinat spre utilizarea politicii fiscale ca instrumente pentru câştigarea sprijinului populaţiei, în timp ce reformele macroeconomice dificile au fost desconsiderate (…), vulnerabilitatea României la criza mondială a fost amplificată, în toamna anului trecut, de creşterea creditării externe şi a cheltuielilor guvernamentale înainte de alegerile parlamentare“, spun analiştii firmei de evaluare Moody’s. Anul trecut a fost unul de vârf din acest punct de vedere. În ultimul semestru al anului trecut, în preajma alegerilor, au fost date aproape 2,8 miliarde de lei administraţiilor locale şi bugetului de pensii, cu ajutorul fondului de rezervă. Două miliarde de lei din total au mers către cheltuielile curente - de personal şi cu bunuri şi servicii - ale unităţilor teritoriale.

Fost ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu spune că folosirea politică a banilor din fondul de rezervă este singurul punct critic. Fondul riscă să fie un „instrument politic“, iar justeţea cheltuirii banilor intră în sarcina Curţii de Conturi. „Nu este corect ca un cetăţean să sufere pentru că primarul localităţii sale are altă culoare politică“, spune acesta. Vlădescu spune că banii trebuie alocaţi într-adevăr pentru situaţii de maximă importanţă, dar dacă nu a fost cazul direcţionării lor către astfel de situaţii, nu există motiv pentru ca ei să nu fie cheltuiţi judicios.

„Chiar şi organizarea unui festival într-un sat aduce bucurie localnicilor“, spune acesta. Discuţiile referitoare la cheltuirea fondului de rezervă se bazează pe o perspectivă greşită, cu priză în mass-media, anume că oricât de puţini bani am avea trebuie să facem economii din aceştia, în loc să ne gândim cum putem mări suma de bani pe care o avem. Cheltuielile administraţiei locale au crescut mult mai mult decât cele ale administraţiei centrale în urma creşterii autonomiei locale, care presupun trecerea unor categorii întregi, precum profesorii pe statele de plată ale primăriilor.