Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
17 Noi 2009 Adina Stancu, Toader Stefan
Toate şedinţele de lucru în dosarul fugii lui Hayssam se desfăşurau în prezenţa lui Coldea“, a declarat Angela Ciurea, fost adjunct al şefului DIICOT, luni seară, la „Ora de foc“.
Dezvăluirea s-a pierdut în contrele din studio venite din partea PDL-istului Cristian Boureanu. Pus să distorsioneze orice formă de gravitate a dezvăluirilor fostului procuror DIICOT, Boureanu a întrebat-o pe Ciurea dacă era ilegală prezenţa prim-adjunctului Serviciului Român de Informaţii la astfel de şedinţe de „lucru“ ale anchetatorilor. Ciurea a explicat categoric: „Nu are ce să caute într-o anchetă un ofiţer de informaţii. Punct!“. Povestea nu se încheie aici. Noi dezvăluiri scot la iveală modul în care a acţionat SRI la nivelul Parchetului General. „Punctul“ nu poate să închidă acest subiect. Este mult prea grav. Dezvăluirile de azi vin să confirme faptul că preşedintele conduce România prin serviciul care are cea mai întinsă organigramă din România.Cotidianul a contactat-o pe Angela Ciurea pentru a detalia aspectele legate de întâlnirile cu prim-adjunctul Florian Coldea de la SRI.Cum s-a implicat SRI în ancheta de la ParchetCiurea declară: „Procurorul general al României, Codruţa Kövesi, era chemat la telefon şi nouă ni se transmitea, telefonic, că trebuie să plecăm la SRI.
Discutam pe chestiuni operative care se regăsesc în dosar, dându-ni-se drept variantă clară, pe care ar trebui să o urmărim, doar cea cu Constanţa şi nava IMAM-T. A fost şi un moment în care am fost chemată separat de colegul meu Nastasiu, la cabinetul doamnei Kövesi, unde era venit domnul Coldea, care mi-a zis să am mai multă grijă cum se mişcă Nastasiu, că ei au muncit la SRI să găsească indicii, şi să-l conving eu pe Nastasiu că asta e varianta pe care trebuie să se meargă. Ulterior, am fost apostrofată de doamna Kövesi, care mi-a zis că, dacă nu cred în dosar, atunci să-l predau, şi la un moment dat nu am mai suportat presiunile şi l-am lăsat“.Angela Ciurea îşi aminteşte şi de o altă discuţie de la SRI, unde a mers şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru. „Acesta mi-a zis pe urmă că s-a simţit umilit că nu-l prea băga nimeni în seamă. Acolo, la domnul Coldea erau şi alţi ofiţeri. Domnul Olaru mi-a zis că nu-mi dau eu seama, dar acest dosar ne poate duce pe culmile gloriei. Exact aşa s-a exprimat. Ei au crezut tot timpul că sunt o gâsculiţă blondă şi proastă, care, fiind şef al lui Nastasiu şi lucrând cu el în caz, aş putea să-l manipulez cum se voia.“În legătură cu dosarul „Trafic de arme“, Angela Ciurea spune că a lucrat mult cu Poliţia de Frontieră şi cu Direcţia de Informaţii a Armatei. În ce priveşte SRI, iată ce s-a întâmplat: „SRI mi-a trimis doi ofiţeri pentru prinderea lui Ion Busuioc, şi încă doi, la insistenţele mele. Am avut note trimise de la SRI cu Viktor Bouth, dar nu ştiu ce a făcut domnul Codruţ Olaru cu ele. Nu le-am văzut niciodată“, spune fostul adjunct al DIICOT. Benyatov este singura persoană asupra căreia este începută, în acest dosar, urmărirea penală. „SRI nu ne-a trimis nimic cu Benyatov până când s-a dus Nastasiu la SRI şi un ofiţer de acolo, de bună-credinţă, a dat toate notele, fără să facă o selecţie, unde apărea Benyatov. Din câte ştiu, acest ofiţer n-o duce acum prea bine“, mai spune Ciurea.Udrea vorbea des cu STS-ulReferindu-se la indiciile prezentate instanţei supreme pentru emiterea autorizaţiilor de interceptare a Elenei Udrea, a lui Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Dorin Cocoş, Verestoy Attila şi a lui Bogdan Chirieac, fostul magistrat arată doar faptul că această necesitate procedurală a reieşit din discuţiile telefonice ale altor persoane interceptate în cazul respectiv, care ofereau elemente despre posibile implicări în ALRO ale celor sus-menţionaţi. „Nu ştiu de ce SRI nu ne-a oferit nici măcar un transcript al ascultărilor pe 30 de zile dintre aceste persoane, dar tot ce pot să vă spun este că SRI, dacă era vorba de discuţii între aceste persoane şi preşedintele României, putea să facă o selecţie şi pe acelea să nu le dea. Dar restul?“, se întreabă Ciurea. Conform fostului adjunct al DIICOT, din listingul aparţinând Elenei Udrea, multe dintre convorbiri erau cu STS-ul.Un aspect la fel de important este cel al întâlnirii dintre Stamen Stancev şi anchetatorul din dosarul ALRO Slatina la acea dată, care a avut loc la Nisa, în prezenţa avocatului acestuia, Alexandru Chiciu (fost procuror în Parchetul General şi DNA). Dar Angela Ciurea nu vrea să facă nici un fel de comentariu şi nici să dezvăluie ce informaţii au fost oferite de inculpatul Stancev fostului procuror DIICOT. „Sunt chestiuni foarte grave şi dacă aş spune acum măcar un cuvânt, mi-e teamă de ceea ce ar putea să mi se-ntâmple.“Fostul procuror Angela Ciurea a avertizat opinia publică de presiunile care se exercită asupra sa de către conducerea Parchetului Înaltei Curţi încă din luna iulie a acestui an, când a făcut şi cerere de protecţie la instituţiile abilitate ale statului. Deci, momentul de început al dezvăluirilor acesteia nu coincide cu apariţia cărţii „Prădarea României“.Reacţia CSM, aproape inutilăConsiliul Superior al Magistraturii s-a trezit ieri la realitate şi a decis să verifice acuzaţiile aduse de cei doi conducerii Parchetului Înaltei Curţi. Aşa fiind, procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, vor fi chemaţi să dea lămuriri cu privire la toate aspectele semnalate de cei doi foşti magistraţi. În acelaşi timp, procurorul general Kövesi a făcut cerere de apărare a reputaţiei, tot la CSM. Numai că CSM nu va putea să dea un verdict în această lucrare până ce nu va decide inspecţia judiciară dacă acuzaţiile lui Ciurea şi Nastasiu se adeveresc. Şansele să se schimbe ceva în atitudinea Parchetului faţă de cei doi foşti procurori sunt însă foarte mici. În primul rând, procurorul general Kövesi, proaspăt numit pentru al doilea mandat în fruntea PÎCCJ de către preşedintele României, este cel care a solicitat revocarea lui Nastasiu, dar şi declanşarea procedurii disciplinare prin care Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Iar CSM, prin Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori, a fost de acord. De altfel, dacă procurorii de la CSM voiau să facă lumină în cazul Ciurea, atunci procedurile s-ar fi desfăşurat cu totul altfel. Dacă erau convinşi că Nastasiu nu a acţionat în eliberarea lui Hayssam de unul singur, dacă ar fi luat în consideraţie şi alte audieri în cauză, nu l-ar fi sancţionat pe acesta. La această oră, Kövesi şi Olaru au toate şansele să iasă neşifonaţi din aceste demersuri. (A.S.)Arestare în ziua suspendăriiÎn cadrul emisiunii „Ora de foc“, fostul adjunct al DIICOT Angela Ciurea a spus, la un moment dat, că i s-a cerut să facă o arestare în dosarul “Fuga lui Hayssam”, dar nu a vrut să dea un nume, spunând că s-a cerut mai târziu arestarea acelui personaj, după ce dosarul nu a mai fost la cei doi anchetatori. Surse judiciare ne-au dezvăluit despre cine era vorba. Despre armatorul Mustafa Tartoussi. Arestarea ar fi trebuit să fie cerută în ziua de 18 aprilie 2007. Coincidenţă sau nu, în acea zi, de 18 aprilie 2007, Parlamentul urma să voteze asupra suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Rămâne o enigmă cu ce ar fi schimbat arestarea armatorului votul din plenul celor două Camere ale Parlamentului. 322 de parlamentari au votat în acea zi pentru suspendarea lui Băsescu. Ceva mai târziu, după ce dosarul ajunsese la procurorul Cătălin Borcoman, acesta a finalizat ancheta „Fuga lui Hayssam“ şi a solicitat arestarea lui Tartoussi odată cu trimiterea rechizitoriului deşi nu apăruseră probe în plus faţă de luna aprilie, când dosarul era la Ciurea. Cererea a fost respinsă la Curtea de Apel Bucureşti, de judecătorul Adriana Bejan. Interesant este faptul că, a doua zi, lui Borcoman i-a încetat detaşarea la Bucureşti, a ajuns înapoi la Braşov şi, în scurt timp, a ajuns şef la DIICOT Braşov. În 21 februarie 2008, acelaşi judecător, în mod suspect, a dispus reinstituirea interdicţiei de a părăsi ţara pentru Mustafa Tartoussi. (A.S.)SRI, umflat cu pompaNe-am interesat deunăzi care este numărul angajaţilor din această structură. Răspunsul SRI a fost acela că numărul angajaţilor e „secret de stat“, chestiune anormală pentru că bugetul instituţiei alocat în ultimii ani a fost unul foarte mare în comparaţie cu cel al altor structuri informative. Redăm mai jos răspunsul SRI la solicitarea noastră: „Potrivit art. 26 şi 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, structura organizatorică şi efectivele instituţiei în timp de pace şi în timp de război se aprobă de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar documentele interne şi activitatea operativă a Serviciului Român de Informaţii constituie «secret de stat». Articolul 17 litera b) şi f) din Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate, numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.Având în vedere aspectele relevate, datele solicitate se prezintă după cum urmează:(milioane RON)INDICATORI 2006 2007 2008 2009 BUGET SRI - TOTAL, din care: 1.007,0 1.203,1 1.349,1 1.263,4 SUME PROVENITE DIN VENITURI PROPRII - - 0,6 0,9 CHELTUIELI DE CAPITAL - - 245,4 150,3 Se poate observa, aşadar, că bugetul SRI a crescut constant din 2005 până în 2008 şi a scăzut foarte puţin în 2009, pentru că bătea la ochi ca toate celelalte instituţii bugetare să sufere reduceri de personal, să se reducă scheme şi bugetul, doar cel al SRI să rămână neatins. Celălalt serviciu de informaţii superstrategic, SIE, care are nevoi şi necesităţi ce privesc acoperirea informativă pe un teritoriu mult mai amplu decât cel al SRI (cu atribuţii doar pe teritoriul României), a primit anul acesta de la buget 223.212 mii lei. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a primit, pe 2009, aproape dublu faţă de SIE, adică 412.230 mii lei. Aceste aspecte legate de susţinerea financiară a serviciilor de informaţii, dar cu predilecţie a SRI, dovedesc că această structură reprezintă „pilonul“ pe care se bazează politica CSAT.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu