Invincibilele: Anastase contribuie decisiv la muşamalizarea scandalului Udrea

Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Romulus Georgescu



Elena Udrea a scăpat de un scandal în Comisia juridică şi în plenul parlamentului după un şir de decizii la limită luate de Parchet şi de şefa Camerei Deputaţilor, colega sa de partid Roberta Anastase.
Dacă procurorii s-au întrecut în a dispune neînceperea urmăririi penale a Elenei Udrea şi pentru fapte pentru care n-au fost sesizaţi de parlament, Anastase a avut grijă ca informarea Parchetului în acest caz să nu ajungă la deputaţi decât după termenul de 20 de zile pe care îl aveau la dispoziţie pentru a contesta documentul magistraţilor.

După ce magistraţii „au albit-o” în avans pe Elena Udrea, şefa Camerei a ţinut documentul la sertar până când a expirat termenul în care putea fi contestat.
Cum s-a separat dosarul

Cheltuirea banilor publici de la Ministerul Turismului a făcut, anul trecut, obiectul unei comisii de anchetă parlamentare care a acuzat existenţa mai multor ilegalităţi. Deputaţii au cerut Parchetului însă doar declanşarea cercetărilor pentru subordonaţii Elenei Udrea, întrucât aceştia nu au imunitate.


Cât priveşte urmărirea penală a ministrului, recomandările în acest sens ale comisiei de anchetă au fost trimise pentru raport Comisiei juridice, conduse tot de un PDL-ist, Daniel Buda.


Dosarul nu a fost pus nici până în ziua de azi pe ordinea de zi a comisiei, astfel că deputaţii n-au făcut o cerere oficială de urmărire penală a Elenei Udrea, procedură prevăzută de Constituţie în cazul miniştrilorparlamentari.
Un răspuns nesolicitat
Cu toate acestea, Parchetul General a răspuns Camerei Depu taţilor că a decis neînceperea urmăririi penale în cazul „Elena Udrea”. Mai mult, Parchetul a găsit-o nevinovată pe Udrea de 8 capete de acuzare, cu toate că parlamentarii nu formulaseră la adresa ei decât 4.
Raportul Parchetului a fost gata pe 18 decembrie 2009 şi, în aceeaşi zi, a fost trimis nu Camerei Deputaţilor, ci Elenei Udrea care l-a prezentat Colegiului Director al PDL, în şedinţa dedicată desemnării miniştrilor din cabinetul Boc.

Documentul a fost înregistrat la parlament pe 21 decembrie, cu o zi înainte de audierea miniştrilor în comisiile parlamentare. Procurorul-şef Marius Iacob a transmis Camerei Deputaţilor, într-o notă anexată raportului, că soluţia Parchetului poate fi contestată în termen de 20 de zile de la comunicare.

Raportul Parchetului, ţinut la sertar
Documentul nu a intrat însă pe ordinea de zi a conducerii Camerei decât pe 3 februarie, după expirarea termenului. Şi aceasta cu toate că Biroul Permanent a avut 3 şedinţe în intervalul de 20 de zile de la primirea documentului de la Parchet.

Şefa Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, nu vede nimic neobişnuit în această procedură: „Despre existenţa acestei decizii de neîncepere a urmăririi penale ştia absolut toată lumea. A vorbit doamna Udrea despre ea, am făcut- o şi eu publică. Eu nu ştiu cine era în poziţia să o conteste, nu ştiu să vă spun din punct de vedere juridic. Eu am pus-o pe ordinea de zi în momentul în care am primit-o de la secretariatul general”.


Explicaţiile lui Kovesi

Termenul de 20 de zile, prevăzut de lege, este invocat şi de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, când vine vorba despre procedura urmată de subordonaţii săi.
„Am comunicat parlamentului încă din 21 decembrie anul trecut soluţia dată în cazul sesizării transmise de Camera Deputaţilor. Orice persoană interesată putea să formuleze plângere la instanţă în cazul în care ar fi apreciat că rezoluţia procurorilor nu se susţine”, a declarat Kovesi.
"Am comunicat parlamentului soluţia din 21 decembrie. Orice persoană interesată putea să formuleze plângere în instanţă în cazul în care ar fi apreciat că rezoluţia procurorilor nu se susţine.",

Laura Codruţa Kovesi, procuror general al României

CONTRADICŢII

Ce au sesizat deputaţii

•Săvârşirea de către persoanele care au semnat în numele ministrului turismului a infracţiunii de „uzurpare de calităţi oficiale”, prevăzută de art. 240 din Codul Penal.

•Cercetarea infracţiunii de „deturnare de fonduri”, prevăzută de art. 302 din Codul Penal, săvârşită de către angajaţi din minister, cu atribuţii în domeniu, cu ocazia realizării execuţiei bugetare la Ministerul Turismului;
•Cercetarea faptelor care pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de „deturnare de fonduri” prevăzută de art. 302 şi ale infracţiunii de „abuz în serviciu contra intereselor publice”, conform art. 248 din Codul Penal cu ocazia derulării procedurilor de achiziţii în cadrul programului „Paşte în Bucovina”.

Ce a dispus Parchetul

Neînceperea urmăririi penale faţă de Elena Udrea pentru comiterea infracţiunilor de:


•Abuz în serviciu contra intereselor publice, art. 248 Cod Penal;

•Abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, art 248 Cod Penal;

•Instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, art. 248 Cod Penal;


•Neglijenţă în serviciu, art. 249 Cod Penal;

•Deturnare de fonduri, art. 302 Cod Penal;

•Conflict de interese, art. 253 Cod Penal;
•Prezentare de date inexacte parlamentului, art. 8 din Legea 115/1999;
•Refuz nejustificat de a prezenta parla mentului informaţii şi documente, art. 8 din Legea 115/1999;

CONTROVERSE PROCEDURALE
Chiuariu: „Procedurile nu s-au respectat”

Modul în care a acţionat Parchetul trezeşte controverse printre deputaţii din Comisia juridică. Fostul ministrul al justiţiei Tudor Chiuariu (PNL) susţine că nu au fost respectate procedurile.
„În mod normal, raportul comisiei de anchetă în ceea ce priveşte urmărirea penală a unui ministru trebuia să ajungă la Comisia juridică. Plenul ar trebui să se pronunţe pe baza raportului Comisiei juridice”, susţine Chiuariu.
El spune că abia în acest moment trebuia să intervină Parchetul. „Însă ei au recurs la o şmecherie pentru a o scoate nevinovată pe Elena Udrea”, spune liberalul.

Daniel Buda (PDL), şeful comisiei, susţine că nu este nimic anormal la mijloc. „Parchetul poate primi o sesizare cu privire la persoane sau la fapte. Parchetul a făcut o evaluare a stării de fapt şi a constatat că nu există activitate infracţională pentru niciun funcţionar şi, prin urmare, nu există nici pentru ministru”, precizează Buda. „Nu poţi să fii pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă”, este opinia lui Buda.

Ulterior, deputatul PDL ne-a contactat şi a ţinut să adauge că materialul întocmit de comisia de anchetă conţinea şi referiri la Elena Udrea, ceea ce ar justifica răspunsul Parchetului.