Statul ignoră distrugerea spațiului verde! Afaceri cu parcuri şi grădini publice

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro


Precedentul cedării Parcului Bordei - ca formă ciudată de troc în privința retrocedărilor care ridică mari semne de întrebare -, dacă nu va fi stopat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, va aduce cu sine o realitate din registrul mutanților. Rechinii imobiliari, asistați de cozi de topor din administrația publică locală, vor termina și parcurile și ne vor năpădi și ultimul spațiu verde din viața noastră: vor ajunge să facă "dezvoltare imobiliară" și în ghivecele de pe balcoane. Pare de râs, dar, în ritmul acesta, nu mai e mult până acolo!

Dacă anumite prevederi legale vor fi modificate în favoarea nesătuilor rechini imobiliari, numai în Bucureşti vor dispărea sub coloși din beton și sticlă care vor râde în soare: 12 hectare din Parcul Titan și câte trei hectare din Parcul Politehnica, Parcul Tineretului, din Parcul Herăstrău, întregul Parc Izvor, Parcul Circului, Parcul Păsărari. Ce e la fel de grav e că vor dispărea şi mii de scuaruri dintre blocuri.

Spaţiile verzi ale Bucureștilor s-au împuținat în ultimii 18 ani într-o proporţie de două treimi. De la 35 de milioane de metri pătrați de spații verzi, Capitala abia mai are aproximativ 11 milioane de metri pătraţi de spaţii verzi.

Cu cei 2,5 mp de spaţiu verde, un bucureştean are parte doar de o pătrime din norma minimă europeană. Londra are 64 metri pătraţi pe cap de locuitor.

Aproximativ 65% dintre bucureşteni se supun zilnic unor concentraţii mai mari decât maximumul acceptat la nivel european de oxizi de azot, sulf, plumb şi monoxid de carbon.

Deși un pedelist de frunte precum Negoiță de la sectorul 3 și-a făcut un parc în jurul viloiului din Balotești, Capitala se sufocă după dispariția sau diminuarea suprafeței unor parcuri.

Amenințate sunt și acum parcurile: Plumbuita, Verdi, Herăstrău, Tineretului, Băneasa. Organizații neguvernamentale precum Eco-Civica se luptă din greu să le salveze.

Care sunt amenințările?

Terenuri din Parcul Tineretului au fost scose la mezat. În tot parcul se fălesc mândre opt cârciumi și numai două locuri de joacă pentru copii. Afacerea a fost legată în presă de numele fostului primar Inimăroiu. Tot Lacul Tineretului era concesionat pentru ridicola sumă de vreo 3.500 de euro pe an.

Și prin Parcul Duca au apărut tehnicieni puși pe măsurat: nu coroanele copacilor sau lungime băncilor, să fim bine înțeleși!

După ce retrocedările făcute în parcurile mari ale Capitalei au început să bată la ochi, băieţii deştepţi s-au reorientat spre spaţiile verzi mai mici, dintre blocuri: pruncilor le sunt nimicite locurile de joacă.

La un moment dat, conform "Jurnalului Național", două parcuri din sectoarele 4 şi 6 au ajuns pe mâinile unui afacerist, care le-a şi "pregătit" pentru un complex comercial şi un bloc de locuinţe. Parcul de pe Aleea Ciceu a ajuns în prima fază în proprietatea unui bărbat de 92 de ani, graţie comisiei conduse de pediști.

Acelaşi om de afaceri a mai primit 5.500 de metri pătraţi în Parcul Favorit. Terenul a fost oferit în recompensare pentru un lot deţinut în urmă cu ani buni în comuna Lupeasca.

Parcurile Cișmigiu și Floreasca sunt sub blestemul cifrei 30: ambele sunt amenințate de trântirea unor monștri de 30 de etaje.

Și în spatele Palatului Universul e pe cale să se ridice un turn de 27 de etaje, dar care vor fi asezonate "pentru echilibru" cu înălțarea semeață a altor trei turnuri lângă bătrâna Grădină Cișmigiu.

Și terenul Institutului de cercetări din domeniul agricol din nordul Bucureștilor are mari probleme și e vânat de mulți nesătui. O parte din zonă deja a căzut răpusă de Popoviciu, mai vechea cunoștință a unui Băsescu.

Și în țară lucrurile se repetă

Botoşani, supranumit cândva „Oraşul Grădinilor", a devenit o localitate plină de „betoane".

În Târgu Jiu există 64 de hectare de parcuri şi spaţii verzi. Raportat la numărul locuitorilor, cota de spaţiu verde pentru fiecare persoană este de 6-8 metri pătraţi, cu mult sub minimumul acceptat în Uniunea Europeană.

Pe ultimele locuri în ceea ce priveşte spaţiul verde se află:

Călăraşi - 4,2% din suprafaţa judeţului;

Teleorman - 5% din suprafaţa judeţului;

Constanţa - 5,5% din suprafaţa judeţului;

Brăila - 5,7% din suprafaţa judeţului;

Ialomiţa - 5,8% din suprafaţa judeţului;

Galaţi - 8,3% din suprafaţa judeţului;

Olt - 9,6% din suprafaţa judeţului.

La un moment dat se atinsese culmea urbanismului: spaţiile verzi din zona centrală a Galaţilor erau în curs de a fi transformate în parcări.

O concluzie amară: beton ai, verde ce-ți mai trebuie!

Accesari: 276
Publicat acum 4 ore si 12 minute Cristian Oprea