Superofertă imobiliară pentru partide: sedii de la stat în rate, cu avans 10%. Hrebenciuc: “Nu-s palate. E ici-colo câte o casă, voi îi ziceţi vilă”

Romania trebuie salvata!

de Anca SIMINA, Cristian ANDREI
Publicat la: 17.03.2013 20:00Ultima actualizare: 18.03.2013 11:36


Înainte ca Guvernul să scoată la vânzare casele de protocol ale statului, parlamentarii au luat-o înainte, asigurându-le propriilor partide dreptul de a-şi cumpăra sediile închiriate de la stat prin negociere directă, fără concurenţă. Şi pentru că încercările de a se împrumuta pe la bănci au eşuat în ultimii ani, partidele au primit, printr-o lege promulgată miercuri de preşedintele Traian Băsescu, o alternativă avantajoasă: posibilitatea de a-şi cumpăra sediile în rate, întinse pe trei ani, cu avans de 10%, ocolind creditele.

Legea a fost votată cu o largă majoritate în Camera Deputaţilor - 250 de voturi pentru, deşi avea nevoie doar de 207 pentru a fi adoptată.



Partidele politice au primit, în ultimii 20 de ani, cel puţin pentru sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei în care au stat foarte mulţi ani cu chirii modice. PSD şi PNL s-au instalat în Kiseleff, lângă Arcul de Triumf, PDL pe Aleea Modrogan, în apropiere de sediul Guvernului, PC pe strada Muzeul Zambaccian, UDMR pe Alexandru Puşkin, în cartierul Primăverii. Liderii politici contactaţi de gândul au confirmat interesul partidelor de a-şi cumpăra sediile de la stat, cu atât mai mult în noile condiţii.

Marile avantaje ale noii legi

Noua lege, trecută prin Senat în legistatura trecută şi preluată de noii deputaţi, include, pe lângă primării, şi regiile autonome în lista celor care pot vinde imobilele acum închiriate partidelor. Astfel, sunt puse practic la dispoziţia partidelor politice nu doar sediile mici din teritoriu, luate cu chirie de la primărie, ci şi cele centrale, atribuite prin Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Pentru a le achiziţiona, fără licitaţie, partidele au două variante: plata integrală a preţului stabilit de evaluator sau plata în rate, timp de trei ani, cu avans de 10%.

Partidele nu trebuie să caute însă bani şi pentru terenuri. Dacă nu au cu ce să le cumpere la valoarea de piaţă, noua reglementare le oferă varianta concesiunii pe durata existenţei clădirii. Terenurile de pe Kiselleff, Modrogan sau din Primăverii sunt printre cele mai scumpe din Bucureşti.

Dacă până acum exista obligaţia de a nu înstrăina o astfel de proprietate timp de şapte ani, perioada se reduce la trei. Singura condiţie pentru ca actualul chiriaş la stat să devină proprietar este aceea ca spaţiul să fi fost închiriat cel puţin trei luni înainte de vânzare. După publicarea în Monitorul Oficial a noii legi, Guvernul are 30 de zile să reglementeze normele de vânzare.

Preda (PDL): "Unii cred că fac legi pentru ei, dar ajung să le facă pentru aţii"

Legea are ca autori un grup de 9 PDL-işti şi un deputat din partea minorităţilor din care doar doi au fost realeşi în actualul parlament şi numai unul - Mircea Grosaru de la minorităţi - a mai votat favorabil. PDL-ul a depus iniţiativa în 2011, când era la putere şi făcea planuri pentru achiziţionarea sediului filialei Bucureşti, o fostă casă boierească folosită mai ales ca sediu de campanie. Pe atunci, iniţiatorii PDL-işti din care doar Daniel Geantă mai figurează azi ca deputat - includeau şi asociaţiile şi fundaţiile pe lista chiriaşilor favorizaţi, atât Institutul de Studii Popolare cât şi Fundaţia Creştin-Democrată, cele două tink-tank-uri ale partidului stând cu chirie la RA-APPS în sedii centrale.

Între timp, PDL a rămas după campania electorală cu datorii estimate, după unele calcule interne, la 2 milioane de euro. Cert este că la votul din 19 februarie din Camera Deputaţilor Geantă a anunţat că nu îşi mai susţine proiectul, iar PDL-iştii au votat contra. Legea a primit în schimb, voturile actualei puteri (121 de la PSD, 82 de la PNL, 13 de la PC, 13 de la minorităţi), dar şi ale unor "disidenţi" ai opoziţiei - 15 de la UDMR, 4 de la PPDD şi 2 de la PDL. În total, 250 din 325 de voturi.

"Aşa-i în politică. Unii cred că fac legi pentru ei, dar de fapt ajung să le facă pentru alţii", constată prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda care a votat împotrivă întrucât "aşa a decis grupul, în condiţiile în care iniţiatorul nu şi-a mai susţinut propriul proiect". Admite însă avantajul net al partidelor de care inclusiv PDL poate acum profita. "Cred că sunt condiţii avantajoase. Dacă mergi să te împrumuţi la bancă, banca îţi cere garanţii. Ce garanţii să ofere un partid? Este un mare interes peste tot în a cumpăra sediile. Am avut în partid preşedinţi de consilii judeţene, baroni cu bani, care au preferat să stea cu chirie, în timp ce noi ăştilalţi am strâns bani şi le-am cumpărat. Dar dacă stai într-un sediu cu chirie şi vine altul la putere îţi poate rezilia oricând contractul", explică Cezar Preda, în opinia căruia "stabilirea unui patrimoniu clar al partidelor poate crea un cadru transparent şi pentru finanţarea partidelor".



Sediul central al PDL din Aleea Modrogan nr. 1. Sursa foto: Mediafax

Cu toate datoriile din campanie ale PDL, liderul filialei Bucureşti, Adriean Videanu, a reconfirmat pentru gândul interesul partidului pentru a cumpăra clădirea din Modrogan 22, chiar dacă, spune el, valoarea la care ar putea fi scoasă la vânzare nu se cunoaşte încă.

În 2010, Guvernul Boc a trecut vila de la Ministerul de Externe, la care PDL fusese chiriaş 17 ani, la RA-APPS. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă a scos din evidenţa contabilă jumatate din suprafaţa de 2.000 de metri pătraţi a terenului aferent şi a redus cu 300 de metri pătraţi suprafaţa construită, invocând măsurătorile cadastrale. În felul acesta a scăzut practic şi valoarea de piaţă a clădirii. O procedură similară a fost aplicată şi pentru sediul din Bucureşti al UDMR, de pe strada Alexandru Puskin nr. 5.

Hrebenciuc (PSD): "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central"

Noua formulă aduce şi PSD mai aproape de visul mai vechi de a cumpăra vila din Kiseleff nr 10, evaluată din 2010 la 900.000 de euro, pentru care social-democraţii nu au reuşit însă nicoi până acum să ia uin credit bancar. "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central. E mult zgomot pentru nimic", spune Viorel Hrebenciuc, care a votat la rândul său pentru, conducând chiar şedinţa Camerei în ziua trecerii legii.



Sediul central al PSD de pe Şoseaua Kiseleff. Sursa foto: Mediafax

Deputatul PSD spune însă că "îşi aminteşte vag" de detaliile procesului de vânzare, votând legea cu valul: "Am votat-o dacă tot au vrut colegii, n-am văzut o problemă. Dacă vrem să avem democraţie în România trebuie să şi plătim pentru asta".

Cât despre condiţiile preferenţiale pentru partide, Viorel Hrebenciuc nu vede în asta un chilipir. "Având în vedere că avansul e de 10%, condiţiile sunt similare cu cele ale unui credit bancar. Nu văd un avantaj deosebit. Să nu-şi închipuie lumea acum că sediile partidelor sunt palate. Sunt câte două-trei camere acolo. Sediul central da, e altceva. Dar în provincie nu e mare lucru. E ici colo câte o casă la care îi ziceţi voi vilă", a explicat el pentru gândul.

În mod concret, dacă se păstrează preţul deja stabilit, PSD va putea însă să cumpere sediul din Kiseleff în rate cu avans de 90.000 de euro, fără a se mai împrumuta la bancă.

Sediul central al PNL se află în litigiu. Liberalii caută un alt sediu

Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, a declarat pentru gândul că sediul central al partidului se află în litigiu, fiind revendicat de foştii proprietari.

“La momentul acesta, există un proces de revendicare pe rol pentru clădirea din Aviatorilor. Dacă justiţia va considera că trebuie retrocedat, evident că se pierde sediul din Aviatorilor şi probabil în acel moment vom solicita un nou sediu la RAAPPS”, a spus pentru gândul secretarul general al PNL.



Sediul PNL de lângă Arcul de Triumf din Bucureşti. Sursa foto: Mediafax

El a precizat că, în acest moment, PNL plăteşte lunar pentru ambele sedii o chirie către RAAPPS.

„Dacă sediul din Aviatorilor este în litigiu, sediul din Kiseleff nu este contestat. E prematur să discutăm dacă vom cumpăra sediul din Kiseleff pentru că nu ştim care ar fi suma exactă pentru sediu, dacă avem capacitatea financiară să-l achiziţionăm. Se va face o evaluare”, a precizat Eduard Hellvig.



Sediul central al PNL din Bd. Aviatorilor, aflat în litigiu. Sursa Foto: Mediafax

Constantin (PC): "Suntem interesaţi să cumpărăm"

Mai hotărâţi sunt liderii PC, chiriaşi din 2007 într-o vilă din strada Muzeul Zambaccian, nr 17. “Suntem interesaţi!”, a confirmat pentru gândul preşedintele PC, Daniel Constantin, care spune că "încă nu a fost făcută o evaluare" privind preţul.



Sediul cental al PC. Sursa foto: Mediafax

Cât despre cumpărarea de la stat fără concurent pe piaţă, pentru care inclusiv PC a votat în plen, purtătorul de cuvânt al partidului e convins că "nu va pune probleme". "E o modalitate uzuală pe piaţă. Dreptul de preemţiune nu mi se pare extraordinar cât timp securizăm statul că îşi primeşte banii. Dacă partidul are bani, poate să facă această investiţie. De ce nu?", spune deputatul PC Bogdan Ciucă.

Cumpărarea sediilor a fost o ţintă permanentă şi pentru UDMR. "În principiu, este o idee bună. Dă partidelor posibilitatea să facă întâlniri într-un sediu pus la punct. Nu am discutat despre cumpărare, dar nu excludem acaestă variantă. Noi am cumpărat în ultimii ani sedii în mai multe judeţe acolo unde ne-am permis. Unde nu ne-am permis am rămas cu chirie”, a explicat Peter Kovacs, secretarul general al UDMR.

UDMR are în Bucureşti trei sedii: unul pe str. Dr Lister, în zona Eroilor, cumpărat de Uniune, altul pe str. Silvestru şi cel mai recent închiriat de la RA-APPS - pe str. Puşkin, în apropierea vilelor de protocol Lac2 şi Lac 3.

Partidele chiriaşe la stat. Marii datornici

Dincolo de sediile partidelor parlamentare, RA-APPS a dat sedii bine plasate mai tuturor formaţiunilor politice. Partidul Ecologist Român îşi are cartierul general pe Calea Victoriei, PIN deţine un spaţiu în Piaţa Presei Libere nr 1, UNPR a primit încă de la înfiinţare două sedii ale Regiei, unul în strada Gheorghe Brătianu nr. 7 altul în strada Crângului nr. 11.

Partida Romilor Pro Europa a închiriat un spaţiu în Piaţa Valter Mărăcineanu, lângă Parcul Cişmigiu, P.S.D. „Constantin Titel Petrescu” a primit spaţiu la aceeaşi adresă, Asociaţia Italienilor din România a luat în chirie de la RA-APPS un sediu pe strada Lipscani, Asociaţia Macedonenilor beneficiază de un sediu pe strada Thomas Masarik, iar Uniunea Ucrainienilor din România s-a instalat pe Calea Victoriei.

Partidele nu sunt însă şi cei mai corecţi chiriaşi. Datele guvernului arată că PSD Bucureşti nu şi-a mai plătit chiria de 14 ani. Filiala preluată în 2011 de Ecaterina Andronescu de la Marian Vanghelie are cea mai mare datorie în rândul partidelor - 719.444 de lei, în condiţiile în care chiria lunară este de 4.265 de lei pentru mai bine de 1.300 de metri pătraţi.

PNL Ilfov are 258.099 de lei datorie, echivalentul pe 250 de luni al chiriei de 1.003 lei pe care filiala de partid o are de plătit la RA-APPS. Pe listă se află şi PC, partidul fondat de Dan Voiculescu fiind dator cu 210.352 de lei la stat, chiria pe 8 ani şi jumătate.

Alte datorii apar în dreptul Partidului Ecologist Român - 330.050 de lei, invitat la conciliere cu statul ca şi PIN, fondat de Cozmin Guşă şi de Lavinia Şandru şi restant cu 156.342 de lei.

PDL pe de altă parte are de achitat contravaloarea chiriei pe trei ani (74.953 de lei) pentru filiala Ilfov, preluată de fostul deputat Mircea Marin, cu tot cu datorii, de la Cristache Rădulescu.