Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Noi 2009 Adrian Popa, Doru Cireasa
Măsura amânării la plată a obligaţiilor la buget timp de şase luni, lansată cu tam-tam în vară de către tandemul Pogea-Boc, funcţionează doar pe hârtia Guvernului
La începutul verii, Guvernul anunţa victorios adoptarea unei măsuri menite să salveze din criză firmele româneşti. Potrivit OUG 92/2009, firmele care pe 28 septembrie 2008, deci anterior crizei, nu aveau datorii la buget, dar care după această dată au strâns astfel de datorii, aveau posibilitatea de a cere Fiscului amânarea la plată timp de şase luni a acestor obligaţii. Din start mecanismul era unul greoi, lucru evident chiar şi pentru un neiniţiat în treburile economiei, nu şi pentru responsabilii economiei şi finanţelor româneşti. Firmelor li se cereau, pentru a li se aproba amânarea datoriilor, garanţii bancare şi imobiliare în sumă egală cu valoarea debitelor reprogramate.
În cazul garanţiilor imobiliare, valoarea acestora urma să fie stabilită de experţi. Firmele trebuiau să nu fie în procedură de insolvenţă. Emil Boc nu a pierdut ocazia de a-şi face propagandă din adoptarea iniţiativei. „“De ce am luat această măsură? Dacă nu o luam, 56.000 de firme, câte sunt într-o asemenea situaţie în momentul de faţă în România, erau în pericolul ca mâine să închidă obloanele, să trimită oamenii în şomaj şi nu mai aveam nici un fel de venit la bugetul de stat“, a spus Emil Boc, în iulie, după adoptarea măsurii. Cam nimeni nu a auzit ca măsura lui Boc şi Pogea să fi ajutat pe cineva sau să fi trezit interesul cuiva. O spun oameni de afaceri, jurişti, şefi de patronate. „Din cunoştinţele noastre efectul a fost zero. Firmele au nevoie de o scrisoare de garanţie de la bancă pe care nu o pot obţine tocmai din cauza datoriilor pe care le au. Şi oricum, dacă firmele sunt amânate cu şase luni, apoi tot trebuie să plătească. Dacă nu au de unde acum, nu vor avea nici atunci“, ne-a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. Potrivit acestuia, firmele preferă să ia credite pentru a-şi plăti datoriile la buget pentru a evita birocraţia. „Mai mult, când firmele se duc la bancă să ceară scrisoare de garanţie, dacă au o relaţie bună cu banca, aceasta le propune să le dea mai degrabă un credit“, mai spune Pârvan. Opinia este împărtăşită şi de Gabriel Biriş, avocat specializat în probleme fiscale. „Nu m-a întrebat nimeni de ea, nu am găsit situaţii în care să o recomand“, spune acesta. Biriş detaliază. „În primul rând, că este cerută depunerea unei garanţii. În al doilea rând, de ce ar plăti cineva Fiscului o dobândă de 36% pe an, adică 0,1% pe zi timp de 365 de zile, când poate lua un credit de la bancă cu 20%? Sunt mimate facilităţile“, afirmă avocatul. Dacă nu s-ar fi cerut garanţii, ar fi fost altceva, crede Biriş. Nici managerii nu văd măsura ca fiind una eficientă, considerând mai degrabă că ea e destinată clienţilor statului care sunt rău-platnici. „Cu ce mă avantajează pe mine să plătesc peste şase luni? Oricum, în această perioadă plătesc penalităţi de 0,1% pe zi, respectiv 36% pe an, singurul beneficiu fiind că nu mă execută în aceste şase luni. Prefer să iau credit de la bancă şi să plătesc datoriile, deoarece este mai ieftin decât dacă plătesc penalizările. Pentru firmele sănătoase aceasta nu e o măsură stimulativă“, ne-a declarat directorul executiv al firmei de distribuţie Cyrom România, Cătălin Tapi. „Nu ştiu pe nimeni să fi folosit această facilitate. Scrisoare de garanţie bancară înseamnă birocraţie şi costuri suplimentare. Îl pun pe om să ia garanţia şi îl şi penalizez punându-l să plătească dublu (diferenţa dintre 20 şi 36% - n.r.) faţă de costul creditului bancar. E praf în ochi ca să nu se zică că nu au făcut ceva pentru firme. Din 500.000 de firme or fi păcălit câteva care nu au ştiut să calculeze costurile“, spune profesorul de economie Ovidiu Nicolescu, şef al Centrului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii.
joi, 5 noiembrie 2009
Investiţie de necesitate pe timp de criză la Palatul Cotroceni
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Noi 2009 Cristian Oprea
Peste un miliard şi jumătate de lei vechi, din banii contribuabililor români, a cheltuit Administraţia Prezidenţială în mandatul lui Traian Băsescu numai pentru turnarea clopotului din bisericuţa din incinta Palatului Cotroceni, lăcaş de cult care a costat bugetul de stat al ţării peste 33 de miliarde de lei (1.000.000 de euro)
Ridicarea bisericii celei noi din incinta Administraţiei Prezidenţiale a fost o ambiţie tipică a actualului şef al statului român, pentru că sub mandatul lui Ion Iliescu fusese ridicată o alta, dar mai modestă şi mai ieftină, în care însă nu se puteau ţine slujbe.
Cei mai mulţi au uitat că, totuşi, primul dintre şefii de stat postdecembrişti ai României care s-au preocupat de refacerea bisericii din incinta Palatului Cotroceni a fost Emil Constantinescu. În august 1998, în timpul unei discuţii cu părintele Vasile Ţepordei - figură emblematică a ortodoxiei române şi fost deţinut politic -, cel care-l şi botezase la Tighina, Emil Constantinescu anunţa că demarase proiectele de refacere a bisericii demolate de Nicolae Ceauşescu.
Emil Constantinescu proiecta atunci o fundaţie dedicată reconstrucţiei bisericii şi era primul care îi mulţumea directorului firmei Aedificia Carpaţi că a conservat planurile şi elemente ale ansamblului arhitectonic distrus de Ceauşescu. Tot în vremea aceea, pe locul vechii biserici demolate, din care se mai vedeau fundaţiile, a fost ridicată o cruce din piatră care fusese şi sfinţită. Care a dispărut.
După instalarea sa în fotoliul de şef al statului, Traian Băsescu nu a fost mulţumit că biserica din incinta Palatului Cotroceni nu avea şi funcţie liturgică - adică nu se putea sluji în ea pentru că nu avea toate părţile necesare de canoane - şi s-a decis să o reconstruiască adăugându-i aceste componente obligatorii. Cea iniţial-reconstruită, care avea doar valoare de memorial, avea un cost modest. Problema este că - aşa cum a descoperit Cotidianul consultând documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale - banii pentru clopot s-au adăugat la acel aproape un milion de euro reprezentat de costul bisericii inaugurate la finele lunii septembrie. Inaugurare care s-a făcut fără pic de smerenie: în prezenţa mulţimii de televiziuni, dar mai ales de politicieni - unii dintre ei aparţinând Partidului Democrat Liberal, alţii dezertori din propriile partide doar pentru a i se alătura în campania electorală lui Traian Băsescu, campanie în urma căreia vrea să strângă zece ani de stat la Palatul Cotroceni.
În turla bisericii din incinta Palatului Cotroceni bate un clopot al cărui cost se ridică la 1.672.000.000 lei vechi, adică 167.200 de lei noi, ceea ce, la cursul de schimb leu-euro afişat miercuri de Banca Naţională a României, înseamnă 38.868,65 de euro. Conform explicaţiilor din Ghidul Oficial al bisericii prezentat de însăşi Administraţia Prezidenţială: „Pentru o recuperare istorică cât mai fidelă, la 3 decembrie 2008, un nou clopot a fost montat pe dealul Cotrocenilor, în turnul-clopotniţă. Realizat în turnătoria din Satu Lung, Maramureş, din bronz de cea mai bună calitate şi cântărind 1.003 kg, clopotul este decorat cu motive geometrice şi simboluri religioase. Pe el sunt aplicate Stema României, Stema Patriarhiei Ortodoxe Române şi poartă inscripţia «Cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi din iniţiativa domnului Traian Băsescu, preşedintele României, s-a făurit acest clopot pentru Biserica Palatului Cotroceni, fostă ctitorie a Domnului Şerban Cantacuzino în AD MMVIII»“. Cu alte cuvinte, în prag de campanie electorală prezidenţială, deşi nu a avut nici o contribuţie decât cel mult olografă, prezidenţiabilul susţinut de PDL şi-a trecut numele pe clopotul care a fost plătit din bani publici.
Contractul a fost câştigat legal - conform documentelor Administraţiei Prezidenţiale aflate în posesia ziarului nostru - de firma SC B-L Construct SRL cu sediul în Baia Mare. Firma a oferit un preţ mai mic faţă de cel pe care era dispus să-l cheltuiască iniţial Administraţia Prezidenţială pentru clopot, adică 200.000 de lei noi. Administraţia Prezidenţială i-a transmis constructorului de clopot şi cerinţe clare, dintre care unele sunt cel puţin de domeniul fanteziei având în vedere situaţia de criză economică despre care tot vorbeşte Traian Băsescu. Astfel, după cum atestă documentele intrate în posesia ziarului nostru, Cotrocenii au avut nici mai mult nici mai puţin decât următoarea primă cerinţă: „Clopotul va fi livrat cu un sistem de automatizare perfecţionat, format din sistemul de antrenare şi programare care să cuprindă unitate centrală de comandă, unitate centrală de automatizare, antenă GPS etc.“
Administraţia Prezidenţială nu se opreşte aici cu fanteziile în materie de clopot pentru biserica inaugurată de Traian Băsescu: „Sistemul va funcţiona cu semnal prin satelit care reglează automat ora exactă la 00:00, în fiecare zi“. Iar ca să nu existe nici un dubiu, Cotrocenii mai vin cu o indicaţie deosebit de preţioasă: „La trecerea la orarul iarnă-vară, schimbarea orei se face automat“. Cotrocenii nu ezită să facă discret şi legătura între trecutul existent în palat şi prezent: „La acest sistem de supraveghere şi reglare automată a orei va fi racordat şi ceasul existent, montat în turnul clopotniţei“. Şi cerinţele oficiale ale Palatului Cotroceni privind clopotul sunt în concordanţă cu apelul la ponderaţie şi economii bugetare lansat de şeful statului român: „Materialele folosite pentru clopot şi limba clopotului sunt bronzuri de cea mai bună calitate, lingouri; nu se vor folosi deşeuri de cupru sau alt tip de deşeuri“.
Şi ca să nu existe vreun dubiu, Administraţia Prezidenţială specifică limpede: „Cumpenele vor fi confecţionate din lemn de stejar uscat şi fiert în ulei“. În rest, aceleaşi cerinţe ale oamenilor lui Traian Băsescu pentru calitate maximă: „Structura pentru susţinerea clopotului, din lemn de stejar uscat, va fi montată pe grinzile metalice prevăzute de constructor şi fixate în structura de rezistenţă a clădirii când a fost realizată construcţia“. Nu e glumă, dar aşa a cerut, în baza documentelor oficiale ajunse în redacţia Cotidianul, Palatul Cotroceni: „Clopotul va fi prevăzut cu ciocănel exterior“. Mai mult, Administraţia Prezidenţială i-a impus constructorului clopotului ca acesta să aibă „timbrul muzical specific ortodox“.
Cotrocenii au spus şi în ce fel anume să fie scris pe clopot şi numele lui Traian Băsescu: „Ornarea în stil bizantin şi inscripţionarea clopotului cu litere arhaice-româneşti, şlefuire, patinare şi iconografie realizată în ceară“.
Executantul clopotului a fost obligat „să asigure gratuit pe perioada garanţiei revizia anuală, garantând buna funcţionare a clopotului“.
Unde se duc când se duc 1.000.000 de euro?
Conform calculelor efectuate de cotidianul.ro, pe baza documentelor publice care se regăsesc pe portalul oficial de achiziţii publice (e-licitatii.ro), Administraţia Prezidenţială a cheltuit - între 2007 şi 2009 - din fondurile bugetare pentru inaugurarea sfântului locaş - exact în debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale la care a anunţat că se va înscrie şi Traian Băsescu - nu mai puţin de 33 de miliarde de lei vechi (3,3 milioane de lei noi), adică aproximativ un milion de euro. Astfel, lucrările - la biserica fostei Mănăstiri Cotroceni - de proiectare efectuate de Carpaţi Proiect au costat, după cum dezvăluia Cotidianul, 95.997 lei noi, cele de „definitivare şi reabilitare“ realizate de Romconstruct au scos din buzunarul contribuabilului român 1.898.920.04 lei noi, iar cele de „terminare a lucrărilor“ asigurate de Aedificia s-au ridicat la nu mai puţin de 381.149,86 lei noi.
Conservarea şi restaurarea unor fresce - recuperate din biserica de odinioară - de către Universitatea Naţională de Arte au însemnat 267.076 de lei noi. Catapeteasma bisericii - realizată de Gelu P. Ticuleanu - a costat 333.840,2 lei noi, achiziţionarea de obiecte de cult de la Monetăria Statului a însemnat 103.898 de lei noi, iar pictura realizată de SC Obiectiv Patrimoniu SRL a făcut 57.554,19 de lei noi. Cotrocenii au mai achiziţionat patru icoane împărăteşti cu 75.631 de lei noi, precum şi unele obiecte de cult din aur şi argint în valoare de 112.605 de lei noi.
Nu în ultimul rând, despre demolatorul bisericii Mănăstirii Cotroceni, dar şi al altor biserici, Administraţia Prezidenţială scrie respectuos: „În intervalul 1977-1985, palatul de la Cotroceni a fost restaurat şi, tot atunci, a fost construită o nouă aripă pe latura de sud, unită de aceasta cu cea veche şi destinată a fi reşedinţă de lucru a preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Deşi forma iniţială a bisericii a fost ridicată în mandatul lui Ion Iliescu de preşedinte al României, numele fostului şef al statului nici nu apare menţionat: „În 2003-2004, la aproape un sfert de veac de la demolare, AP a demarat lucrările de reconstrucţie a bisericii fostei Mănăstiri Cotroceni, sub forma unui memorial“.
Biserica de la Cotroceni, avariată la cutremurul din 1977, a fost demolată în 1984, în palat urmând să se mute dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu.
Scandalul iconostasului original
Guvernul Boc a declanşat protestul vehement al oamenilor de ştiinţă când a decis, în luna februarie a acestui an, să transfere de la Muzeul Naţional de Artă la biserica Palatului Cotroceni vechiul iconostas al sfântului lăcaş. Protestul specialiştilor a fost declanşat de faptul că vechiul iconostas abia fusese restaurat şi se afla într-o stare avansată de degradare, singurul mod de a fi păstrat fiind cel din camera cu micro-climat special de la MNAR. În urma campaniei oamenilor de ştiinţă susţinute de Cotidianul, guvernul Boc a revenit asupra aberantei decizii.
Orice urmă a predecesorilor săi la Cotroceni, ştearsă sub Băsescu
În pridvorul bisericii memoriale, ridicată în 2004 sub preşedinţia lui Ion Iliescu, era montată o plăcuţă comemorativă care amintea de evenimentul reconstruirii: „Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost reconstruită la iniţiativa preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, de către SC Aedificia Carpaţi SA, director ing. Petre Badea. 10 septembrie 2004“. Din pridvorul - care s-a păstrat - al bisericii re-reconstruite sub Traian Băsescu a dispărut această placă. Fără vreo explicaţie.
Cotidianul.ro
04 Noi 2009 Cristian Oprea
Peste un miliard şi jumătate de lei vechi, din banii contribuabililor români, a cheltuit Administraţia Prezidenţială în mandatul lui Traian Băsescu numai pentru turnarea clopotului din bisericuţa din incinta Palatului Cotroceni, lăcaş de cult care a costat bugetul de stat al ţării peste 33 de miliarde de lei (1.000.000 de euro)
Ridicarea bisericii celei noi din incinta Administraţiei Prezidenţiale a fost o ambiţie tipică a actualului şef al statului român, pentru că sub mandatul lui Ion Iliescu fusese ridicată o alta, dar mai modestă şi mai ieftină, în care însă nu se puteau ţine slujbe.
Cei mai mulţi au uitat că, totuşi, primul dintre şefii de stat postdecembrişti ai României care s-au preocupat de refacerea bisericii din incinta Palatului Cotroceni a fost Emil Constantinescu. În august 1998, în timpul unei discuţii cu părintele Vasile Ţepordei - figură emblematică a ortodoxiei române şi fost deţinut politic -, cel care-l şi botezase la Tighina, Emil Constantinescu anunţa că demarase proiectele de refacere a bisericii demolate de Nicolae Ceauşescu.
Emil Constantinescu proiecta atunci o fundaţie dedicată reconstrucţiei bisericii şi era primul care îi mulţumea directorului firmei Aedificia Carpaţi că a conservat planurile şi elemente ale ansamblului arhitectonic distrus de Ceauşescu. Tot în vremea aceea, pe locul vechii biserici demolate, din care se mai vedeau fundaţiile, a fost ridicată o cruce din piatră care fusese şi sfinţită. Care a dispărut.
După instalarea sa în fotoliul de şef al statului, Traian Băsescu nu a fost mulţumit că biserica din incinta Palatului Cotroceni nu avea şi funcţie liturgică - adică nu se putea sluji în ea pentru că nu avea toate părţile necesare de canoane - şi s-a decis să o reconstruiască adăugându-i aceste componente obligatorii. Cea iniţial-reconstruită, care avea doar valoare de memorial, avea un cost modest. Problema este că - aşa cum a descoperit Cotidianul consultând documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale - banii pentru clopot s-au adăugat la acel aproape un milion de euro reprezentat de costul bisericii inaugurate la finele lunii septembrie. Inaugurare care s-a făcut fără pic de smerenie: în prezenţa mulţimii de televiziuni, dar mai ales de politicieni - unii dintre ei aparţinând Partidului Democrat Liberal, alţii dezertori din propriile partide doar pentru a i se alătura în campania electorală lui Traian Băsescu, campanie în urma căreia vrea să strângă zece ani de stat la Palatul Cotroceni.
În turla bisericii din incinta Palatului Cotroceni bate un clopot al cărui cost se ridică la 1.672.000.000 lei vechi, adică 167.200 de lei noi, ceea ce, la cursul de schimb leu-euro afişat miercuri de Banca Naţională a României, înseamnă 38.868,65 de euro. Conform explicaţiilor din Ghidul Oficial al bisericii prezentat de însăşi Administraţia Prezidenţială: „Pentru o recuperare istorică cât mai fidelă, la 3 decembrie 2008, un nou clopot a fost montat pe dealul Cotrocenilor, în turnul-clopotniţă. Realizat în turnătoria din Satu Lung, Maramureş, din bronz de cea mai bună calitate şi cântărind 1.003 kg, clopotul este decorat cu motive geometrice şi simboluri religioase. Pe el sunt aplicate Stema României, Stema Patriarhiei Ortodoxe Române şi poartă inscripţia «Cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi din iniţiativa domnului Traian Băsescu, preşedintele României, s-a făurit acest clopot pentru Biserica Palatului Cotroceni, fostă ctitorie a Domnului Şerban Cantacuzino în AD MMVIII»“. Cu alte cuvinte, în prag de campanie electorală prezidenţială, deşi nu a avut nici o contribuţie decât cel mult olografă, prezidenţiabilul susţinut de PDL şi-a trecut numele pe clopotul care a fost plătit din bani publici.
Contractul a fost câştigat legal - conform documentelor Administraţiei Prezidenţiale aflate în posesia ziarului nostru - de firma SC B-L Construct SRL cu sediul în Baia Mare. Firma a oferit un preţ mai mic faţă de cel pe care era dispus să-l cheltuiască iniţial Administraţia Prezidenţială pentru clopot, adică 200.000 de lei noi. Administraţia Prezidenţială i-a transmis constructorului de clopot şi cerinţe clare, dintre care unele sunt cel puţin de domeniul fanteziei având în vedere situaţia de criză economică despre care tot vorbeşte Traian Băsescu. Astfel, după cum atestă documentele intrate în posesia ziarului nostru, Cotrocenii au avut nici mai mult nici mai puţin decât următoarea primă cerinţă: „Clopotul va fi livrat cu un sistem de automatizare perfecţionat, format din sistemul de antrenare şi programare care să cuprindă unitate centrală de comandă, unitate centrală de automatizare, antenă GPS etc.“
Administraţia Prezidenţială nu se opreşte aici cu fanteziile în materie de clopot pentru biserica inaugurată de Traian Băsescu: „Sistemul va funcţiona cu semnal prin satelit care reglează automat ora exactă la 00:00, în fiecare zi“. Iar ca să nu existe nici un dubiu, Cotrocenii mai vin cu o indicaţie deosebit de preţioasă: „La trecerea la orarul iarnă-vară, schimbarea orei se face automat“. Cotrocenii nu ezită să facă discret şi legătura între trecutul existent în palat şi prezent: „La acest sistem de supraveghere şi reglare automată a orei va fi racordat şi ceasul existent, montat în turnul clopotniţei“. Şi cerinţele oficiale ale Palatului Cotroceni privind clopotul sunt în concordanţă cu apelul la ponderaţie şi economii bugetare lansat de şeful statului român: „Materialele folosite pentru clopot şi limba clopotului sunt bronzuri de cea mai bună calitate, lingouri; nu se vor folosi deşeuri de cupru sau alt tip de deşeuri“.
Şi ca să nu existe vreun dubiu, Administraţia Prezidenţială specifică limpede: „Cumpenele vor fi confecţionate din lemn de stejar uscat şi fiert în ulei“. În rest, aceleaşi cerinţe ale oamenilor lui Traian Băsescu pentru calitate maximă: „Structura pentru susţinerea clopotului, din lemn de stejar uscat, va fi montată pe grinzile metalice prevăzute de constructor şi fixate în structura de rezistenţă a clădirii când a fost realizată construcţia“. Nu e glumă, dar aşa a cerut, în baza documentelor oficiale ajunse în redacţia Cotidianul, Palatul Cotroceni: „Clopotul va fi prevăzut cu ciocănel exterior“. Mai mult, Administraţia Prezidenţială i-a impus constructorului clopotului ca acesta să aibă „timbrul muzical specific ortodox“.
Cotrocenii au spus şi în ce fel anume să fie scris pe clopot şi numele lui Traian Băsescu: „Ornarea în stil bizantin şi inscripţionarea clopotului cu litere arhaice-româneşti, şlefuire, patinare şi iconografie realizată în ceară“.
Executantul clopotului a fost obligat „să asigure gratuit pe perioada garanţiei revizia anuală, garantând buna funcţionare a clopotului“.
Unde se duc când se duc 1.000.000 de euro?
Conform calculelor efectuate de cotidianul.ro, pe baza documentelor publice care se regăsesc pe portalul oficial de achiziţii publice (e-licitatii.ro), Administraţia Prezidenţială a cheltuit - între 2007 şi 2009 - din fondurile bugetare pentru inaugurarea sfântului locaş - exact în debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale la care a anunţat că se va înscrie şi Traian Băsescu - nu mai puţin de 33 de miliarde de lei vechi (3,3 milioane de lei noi), adică aproximativ un milion de euro. Astfel, lucrările - la biserica fostei Mănăstiri Cotroceni - de proiectare efectuate de Carpaţi Proiect au costat, după cum dezvăluia Cotidianul, 95.997 lei noi, cele de „definitivare şi reabilitare“ realizate de Romconstruct au scos din buzunarul contribuabilului român 1.898.920.04 lei noi, iar cele de „terminare a lucrărilor“ asigurate de Aedificia s-au ridicat la nu mai puţin de 381.149,86 lei noi.
Conservarea şi restaurarea unor fresce - recuperate din biserica de odinioară - de către Universitatea Naţională de Arte au însemnat 267.076 de lei noi. Catapeteasma bisericii - realizată de Gelu P. Ticuleanu - a costat 333.840,2 lei noi, achiziţionarea de obiecte de cult de la Monetăria Statului a însemnat 103.898 de lei noi, iar pictura realizată de SC Obiectiv Patrimoniu SRL a făcut 57.554,19 de lei noi. Cotrocenii au mai achiziţionat patru icoane împărăteşti cu 75.631 de lei noi, precum şi unele obiecte de cult din aur şi argint în valoare de 112.605 de lei noi.
Nu în ultimul rând, despre demolatorul bisericii Mănăstirii Cotroceni, dar şi al altor biserici, Administraţia Prezidenţială scrie respectuos: „În intervalul 1977-1985, palatul de la Cotroceni a fost restaurat şi, tot atunci, a fost construită o nouă aripă pe latura de sud, unită de aceasta cu cea veche şi destinată a fi reşedinţă de lucru a preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Deşi forma iniţială a bisericii a fost ridicată în mandatul lui Ion Iliescu de preşedinte al României, numele fostului şef al statului nici nu apare menţionat: „În 2003-2004, la aproape un sfert de veac de la demolare, AP a demarat lucrările de reconstrucţie a bisericii fostei Mănăstiri Cotroceni, sub forma unui memorial“.
Biserica de la Cotroceni, avariată la cutremurul din 1977, a fost demolată în 1984, în palat urmând să se mute dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu.
Scandalul iconostasului original
Guvernul Boc a declanşat protestul vehement al oamenilor de ştiinţă când a decis, în luna februarie a acestui an, să transfere de la Muzeul Naţional de Artă la biserica Palatului Cotroceni vechiul iconostas al sfântului lăcaş. Protestul specialiştilor a fost declanşat de faptul că vechiul iconostas abia fusese restaurat şi se afla într-o stare avansată de degradare, singurul mod de a fi păstrat fiind cel din camera cu micro-climat special de la MNAR. În urma campaniei oamenilor de ştiinţă susţinute de Cotidianul, guvernul Boc a revenit asupra aberantei decizii.
Orice urmă a predecesorilor săi la Cotroceni, ştearsă sub Băsescu
În pridvorul bisericii memoriale, ridicată în 2004 sub preşedinţia lui Ion Iliescu, era montată o plăcuţă comemorativă care amintea de evenimentul reconstruirii: „Biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost reconstruită la iniţiativa preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, de către SC Aedificia Carpaţi SA, director ing. Petre Badea. 10 septembrie 2004“. Din pridvorul - care s-a păstrat - al bisericii re-reconstruite sub Traian Băsescu a dispărut această placă. Fără vreo explicaţie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)