Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Dan Coste
Primăria Craiova a atribuit încă un contract pentru „Achiziţie cu montaj echipamente pentru realizarea iluminatului arhitectural a unor obiective din Parcul Nicolae Romanescu”, în valoare de 1,56 milioane de lei, SC 3 I AUTOMATIZĂRI şi TELECOMUNICAŢII din Craiova, singura înscrisă la licitaţie.
În urmă cu o lună a mai achiziţionat beculeţe, ţurţuri, iepuraşi şi oameni de zăpadă pentru sărbătorile de iarnă şi pentru cele de Paşte, în valoare de peste 5 milioane de lei, tot de la singura ofertantă, SC MK Illumination, din Hunedoara. Valoarea totală a cheltuielilor pe becuri şi de beculeţe de până acum se ridică la 1.610.000 de euro, inclusiv TVA.
Licitaţii cu dedicaţie
Societăţile comerciale care au obţinut contractele de iluminat cu Primăria Craiova par a fi alese cu grijă de edilul-şef al oraşului. SC 3 I AUTOMATIZ~RI şi TELECOMUNICAŢII este o firmă care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mică decât contractul atribuit de primăria lui Antonie Solomon.
Fiind şi singurul ofertant, înseamnă că afacerea este o mană cerească pentru asociaţii respectivi, care vor avea de iluminat poarta principală de acces în Parcul Romanescu, podul suspendat, foişorul şi Casa Bibescu. În acest mod, primăria consideră că obiectivele reprezentative ale parcului vor fi mai bine scoase în evidenţă şi mai îndrăgite atât de localnici, cât şi de turişti.
Cealaltă fericită câştigătoare a contractului de 5.236.000 de lei, respectiv MK Illumination SRL, din Hunedoara, are un capital social de doar 200 de lei şi numai trei angajaţi. În esenţă, se va implica în iluminatul festiv de sărbătorile de Crăciun, de Revelion şi la Paştele viitor. Referitor la cheltuielile efectuate în scopul înfrumuseţării oraşului, primarul Antonie Solomon consideră că acestea nu sunt mari deloc, de vreme ce Craiova va deveni cel mai frumos oraş din ţară, rivalizând chiar cu Roma sau cu Barcelona.
În acelaşi an de criză pe care îl traversăm cu greu, edilul Craiovei a mai încheiat un contract, în valoare de 13,6 milioane de lei, pentru realizarea monumentului „Asta-i muzica ce-mi place” (scuzaţi cacofonia).
Lucrarea a fost atribuită artistului Mircea Corneliu Spătaru, va avea o înălţime de 10,5 metri, conţinând patru turnuleţe şi un impozant soclu de bronz.
Altă cheltuială majoră în care Antonie Solomon s-a implicat este alocarea a 10 milioane de euro pentru construirea unui Aqua Land în Parcul Lunca Jiului, după ce a mai plătit alte 11 milioane de euro pentru fântânile cântătoare din centrul oraşului.
Anul trecut, Primăria Craiova s-a evidenţiat prin irosirea a 1,4 milioane de euro pe un „plan de reducere a zgomotului ambiental” şi peste 4 milioane de euro cheltuiţi pe înlocuirea bordurilor, înainte ca acestea să se fi degradat.
joi, 10 septembrie 2009
România, campioană europeană la biruri, cu 113 plăţi făcute de IMM-uri către stat anual
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Adrian Popa
IMM-urile din România trebuie să facă într-un an 113 plăţi de taxe către stat, fapt care ne face campioni europeni în domeniu.
România a pierdut în acest an zece poziţii în clasamentul mondial privind uşurinţa de a face afaceri, coborând până pe locul 55 din 183 de state analizate, reiese din raportul „Doing Business 2010: Reforming through difficult times“, întocmit de Banca Mondială (BM). Exceptând anumiţi indicatori, precum numărul de plăţi făcute de o firmă aferente taxelor datorate statului, ocupăm o poziţie medie. În faţa noastră se află Bulgaria, care ocupă locul 44. În spatele nostru se află alte state membre ale UE, precum Luxemburg (locul 64), Polonia (72), Cehia (74), Italia (78) şi Grecia (109). Pe primul loc în clasamentul BM se află Singapore, iar pe ultimul, Republica Centrafricană.
Principalele motive care au dus la retrogradarea noastră sunt câteva prevederi legislative adoptate de actualul guvern, care îngreunează mersul afacerilor.
„România a crescut costul pentru procedurile de insolvenţă, cerând ca 1,5% din totalul recuperat cu fiecare asemenea procedură să fie transferat către un fond care rambursează cheltuielile administratorilor insolvenţei, când debitorii nu au active. De asemenea, au crescut costurile pentru autorizaţiile de construcţie ca urmare a introducerii unei taxe noi de 0,5% din valoarea proiectului. În plus, taxele pe forţa de muncă au sporit. Timpul pentru înregistrarea proprietăţii a fost redus prin introducerea unor proceduri noi în registrul proprietăţii şi cadastru“, se arată în raportul băncii.
Majoritatea indicatorilor arată un mediu de afaceri nici prea complicat, dar nici prea simplu faţă de media europeană. În România o firmă trebuie să facă anual 113 plăţi către stat, reprezentând taxe, lucru cu care pierde 204 ore. În Suedia, o firmă similară face pe an doar două plăţi la stat.
Românii trebuie să îndeplinească şase proceduri pentru a începe o afacere, la fel de multe precum italienii, olandezii, polonezii sau britanicii. La acest capitol, cele mai puţine etape, în cadrul UE, trebuie parcurse în Belgia, Finlanda sau în Suedia (3), iar cele mai multe în Grecia (15). O afacere poate fi pornită în România în 10 zile, la fel ca în Olanda sau în Italia, potrivit raportului BM. În Belgia şi în Ungaria e nevoie de doar 4 zile, în timp ce în Spania sunt necesare 47 de zile.
Totodată, în România trebuie parcurse 17 etape pentru primirea unei autorizaţii de construcţie, la fel de multe ca şi în Lituania. Cele mai puţine proceduri sunt necesare în Danemarca (6), iar cele mai multe, în Cehia (36). Astfel, în ţara noastră, o firmă are nevoie de 243 de zile pentru a primi o asemenea autorizaţie, comparativ cu 38 de zile în Finlanda, respectiv 677 de zile în Cipru.
Pentru înregistrarea unei proprietăţi sunt necesare 8 proceduri. Cele mai puţine sunt cerute în Lituania (2), iar cele mai multe, în Grecia (11). Unui antreprenor din România îi sunt necesare 48 de zile ca să înregistreze o proprietate, faţă de 3 zile în Lituania, respectiv 391 de zile în Slovenia. Costul pentru înregistrarea unei proprietăţi este de 1,3% din valoarea acesteia. În Slovacia se plăteşte doar 0,1% din valoarea proprietăţii, în timp ce acest cost se ridică la 12,7% în Belgia.
Stăm bine
Doar şase proceduri pentru începerea unei afaceri
Zece zile sunt necesare pentru demararea acesteia
1,3% cost de înregistrare a unei proprietăţi
Suntem codaşi
113 plăţi făcute către stat de o IMM
202 ore necesare pentru plata acestora (59 de ore minimum în Luxemburg, 606 ore maximum în Bulgaria)
5 documente cerute pentru a face expor
Cotidianul.ro
09 Sep 2009 Adrian Popa
IMM-urile din România trebuie să facă într-un an 113 plăţi de taxe către stat, fapt care ne face campioni europeni în domeniu.
România a pierdut în acest an zece poziţii în clasamentul mondial privind uşurinţa de a face afaceri, coborând până pe locul 55 din 183 de state analizate, reiese din raportul „Doing Business 2010: Reforming through difficult times“, întocmit de Banca Mondială (BM). Exceptând anumiţi indicatori, precum numărul de plăţi făcute de o firmă aferente taxelor datorate statului, ocupăm o poziţie medie. În faţa noastră se află Bulgaria, care ocupă locul 44. În spatele nostru se află alte state membre ale UE, precum Luxemburg (locul 64), Polonia (72), Cehia (74), Italia (78) şi Grecia (109). Pe primul loc în clasamentul BM se află Singapore, iar pe ultimul, Republica Centrafricană.
Principalele motive care au dus la retrogradarea noastră sunt câteva prevederi legislative adoptate de actualul guvern, care îngreunează mersul afacerilor.
„România a crescut costul pentru procedurile de insolvenţă, cerând ca 1,5% din totalul recuperat cu fiecare asemenea procedură să fie transferat către un fond care rambursează cheltuielile administratorilor insolvenţei, când debitorii nu au active. De asemenea, au crescut costurile pentru autorizaţiile de construcţie ca urmare a introducerii unei taxe noi de 0,5% din valoarea proiectului. În plus, taxele pe forţa de muncă au sporit. Timpul pentru înregistrarea proprietăţii a fost redus prin introducerea unor proceduri noi în registrul proprietăţii şi cadastru“, se arată în raportul băncii.
Majoritatea indicatorilor arată un mediu de afaceri nici prea complicat, dar nici prea simplu faţă de media europeană. În România o firmă trebuie să facă anual 113 plăţi către stat, reprezentând taxe, lucru cu care pierde 204 ore. În Suedia, o firmă similară face pe an doar două plăţi la stat.
Românii trebuie să îndeplinească şase proceduri pentru a începe o afacere, la fel de multe precum italienii, olandezii, polonezii sau britanicii. La acest capitol, cele mai puţine etape, în cadrul UE, trebuie parcurse în Belgia, Finlanda sau în Suedia (3), iar cele mai multe în Grecia (15). O afacere poate fi pornită în România în 10 zile, la fel ca în Olanda sau în Italia, potrivit raportului BM. În Belgia şi în Ungaria e nevoie de doar 4 zile, în timp ce în Spania sunt necesare 47 de zile.
Totodată, în România trebuie parcurse 17 etape pentru primirea unei autorizaţii de construcţie, la fel de multe ca şi în Lituania. Cele mai puţine proceduri sunt necesare în Danemarca (6), iar cele mai multe, în Cehia (36). Astfel, în ţara noastră, o firmă are nevoie de 243 de zile pentru a primi o asemenea autorizaţie, comparativ cu 38 de zile în Finlanda, respectiv 677 de zile în Cipru.
Pentru înregistrarea unei proprietăţi sunt necesare 8 proceduri. Cele mai puţine sunt cerute în Lituania (2), iar cele mai multe, în Grecia (11). Unui antreprenor din România îi sunt necesare 48 de zile ca să înregistreze o proprietate, faţă de 3 zile în Lituania, respectiv 391 de zile în Slovenia. Costul pentru înregistrarea unei proprietăţi este de 1,3% din valoarea acesteia. În Slovacia se plăteşte doar 0,1% din valoarea proprietăţii, în timp ce acest cost se ridică la 12,7% în Belgia.
Stăm bine
Doar şase proceduri pentru începerea unei afaceri
Zece zile sunt necesare pentru demararea acesteia
1,3% cost de înregistrare a unei proprietăţi
Suntem codaşi
113 plăţi făcute către stat de o IMM
202 ore necesare pentru plata acestora (59 de ore minimum în Luxemburg, 606 ore maximum în Bulgaria)
5 documente cerute pentru a face expor
Ilie Sârbu şi-a dat iar cu tesla. Şi i-a plăcut
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Principiul înjumătăţirii testiculare l-a ghidat pe ministrul Sârbu atît în viaţa personală, cît şi în cea profesională. Despre episodul vînătorii după care Sârbu a început să vorbească mai subţire nu insistăm, e ştiut. Dar vă vom povesti despre împărţirea patrimoniului instituţiei care se ocupa cu activităţile de îmbunătăţiri funciare. Pe care Sârbu a divizat-o uite aşa: partea de administrare a canalelor de irigaţii a intrat în patrimoniul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), iar tot ce a însemnat utilaje şi bunuri imobile ce se ocupau de activitatea de îmbunătăţiri funciare a fost trecut la Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF).
Ambele aflate în subordinea Ministerului Agriculturii. De prin 2005, SNIF a fost supusă unui permanent proces de jaf ce prevestea un exemplar faliment anul acesta. La care nu s-a ajuns încă, deşi societatea a fost la un pas de insolvenţă acum cîteva luni. În noul mandat al lui Sârbu, jaful a continuat. Spre exemplu, de la SNIF Constanţa au dispărut o serie întreagă de utilaje şi instalaţii. Unele instalaţii au fost împrumutate, fără vreun contract, după care n-au mai fost returnate. În alt caz, în baza unui contract de prestări servicii, societatea contractantă, Danyluck Comunication SRL, n-a mai aşteptat ca angajaţii SNIF să meargă cu utilajele să execute lucrarea. Ci a mers şi a luat pur şi simplu utilajele – o ditamai draglina.
Şi dusă a fost cu ea cu tot. Normal, cei de la SNIF au făcut o plîngere către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tulcea. Desigur, cercetările continuă. Ei bine, după ce acum aproximativ o lună solicitarea conducerii SNIF de a se intra în procedură de insolvenţă n-a reuşit din cauza sindicaliştilor, ministrul Ilie Sârbu a găsit, în sfîrşit, o modalitate de a scăpa de grija societăţii. Odată cu marea restructurare a agenţiilor guvernamentale, SNIF a fost trecut de la minister la AVAS, care va avea grijă să privatizeze societatea. Sau, mă rog, ce a mai rămas din ea. Important este că, prin trecerea ei la AVAS, Sârbu a dat şi bine la imagine, realizînd o mare reducere de personal şi, mai important, a scăpat de o grijă. Mai exact, de grija comisiei parlamentare de anchetă, care a ajuns în repetate rînduri la concluzii preliminare ce au indicat un jaf orchestrat în cadrul SNIF. Problemă pe care ministrul tocmai a eliminat-o, doar v-am zis de la început că principiul înjumătăţirii testiculare e farul lui conducător.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 09 Sep 2009 | Alexandru Cristorian
Principiul înjumătăţirii testiculare l-a ghidat pe ministrul Sârbu atît în viaţa personală, cît şi în cea profesională. Despre episodul vînătorii după care Sârbu a început să vorbească mai subţire nu insistăm, e ştiut. Dar vă vom povesti despre împărţirea patrimoniului instituţiei care se ocupa cu activităţile de îmbunătăţiri funciare. Pe care Sârbu a divizat-o uite aşa: partea de administrare a canalelor de irigaţii a intrat în patrimoniul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), iar tot ce a însemnat utilaje şi bunuri imobile ce se ocupau de activitatea de îmbunătăţiri funciare a fost trecut la Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF).
Ambele aflate în subordinea Ministerului Agriculturii. De prin 2005, SNIF a fost supusă unui permanent proces de jaf ce prevestea un exemplar faliment anul acesta. La care nu s-a ajuns încă, deşi societatea a fost la un pas de insolvenţă acum cîteva luni. În noul mandat al lui Sârbu, jaful a continuat. Spre exemplu, de la SNIF Constanţa au dispărut o serie întreagă de utilaje şi instalaţii. Unele instalaţii au fost împrumutate, fără vreun contract, după care n-au mai fost returnate. În alt caz, în baza unui contract de prestări servicii, societatea contractantă, Danyluck Comunication SRL, n-a mai aşteptat ca angajaţii SNIF să meargă cu utilajele să execute lucrarea. Ci a mers şi a luat pur şi simplu utilajele – o ditamai draglina.
Şi dusă a fost cu ea cu tot. Normal, cei de la SNIF au făcut o plîngere către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tulcea. Desigur, cercetările continuă. Ei bine, după ce acum aproximativ o lună solicitarea conducerii SNIF de a se intra în procedură de insolvenţă n-a reuşit din cauza sindicaliştilor, ministrul Ilie Sârbu a găsit, în sfîrşit, o modalitate de a scăpa de grija societăţii. Odată cu marea restructurare a agenţiilor guvernamentale, SNIF a fost trecut de la minister la AVAS, care va avea grijă să privatizeze societatea. Sau, mă rog, ce a mai rămas din ea. Important este că, prin trecerea ei la AVAS, Sârbu a dat şi bine la imagine, realizînd o mare reducere de personal şi, mai important, a scăpat de o grijă. Mai exact, de grija comisiei parlamentare de anchetă, care a ajuns în repetate rînduri la concluzii preliminare ce au indicat un jaf orchestrat în cadrul SNIF. Problemă pe care ministrul tocmai a eliminat-o, doar v-am zis de la început că principiul înjumătăţirii testiculare e farul lui conducător.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)