Romania trebuie salvata!
Acasă Politică
Miercuri, 22 februarie 2012, 11:56
Iată consecinţele majorării preţurilor la carburanţi
Profit record pentru Petrom - 887 milioane de euro în 2011
Grupul Petrom a înregistrat anul trecut un profit record în creştere cu 72%, la 3,759 miliarde lei (887 milioane euro), cel mai mare câştig înregistrat vreodată de o companie din România, după ce în ultimul trimestru a raportat un profit în urcare cu 8%, la 838 milioane lei (203,7 milioane euro).
Grupul Petrom a raportat pentru anul trecut vânzări record, de 22,61 miliarde lei (5,3 miliarde de euro), în creştere cu 21% faţă de anul precedent, după ce în ultimul trimestru din 2011 nivelul acestora a urcat cu 17%, la 6,39 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro).
"2011 a reprezentat un an cu provocari venind din mediul extern, dar cu rezultate financiare solide şi o performanţă operaţională remarcabilă. Acesta este rezultatul eforturilor investiţionale considerabile, managementului eficient al costurilor, dar şi preţurilor favorabile la ţiţei. Am reuşit să stabilizam nivelul producţiei în România şi avem satisfacţia mai multor realizări în activitatea noastră de explorare din România. Am reînnoit licenţele de explorare şi am înregistrat rezultate pozitive: posibil cea mai importantă descoperire de gaze onshore din ultimii ani (sonda de explorare Totea) şi informaţii încurajatoare obţinute, la începutul acestui an, în cadrul forajului de mare adâncime din zona offshore (joint-venture cu ExxonMobil)", a declarat CEO-ul companiei Mariana Gheorghe.
Teodora Ţugui
Comentarii
ahahahah Oancea
11:52:56, 22 Feb 2012 11
statul sa zica mersi ca i se ia petrolul si i se da 10 % din valoare :)) deci clar esti GENIAL ,oligofrenule
Cata
11:22:01, 22 Feb 2012 10
mi-e lehamite de imbecili, de hoti, de mincinosi, de abjecti, de imorali de gunoaie ajunse in functii de decizie care legifereaza impotriva propriilor cetateni si mai ales de indivizii fara minte care le tin isonul!
AAA-PT Cata
10:51:29, 22 Feb 2012 9
Te rog lasa vrajeala ieftina, caracteristica pionilor voiculescieni.Nu spun ca sunt impotriva privatizarilor.Sunt impotriva pretului de mizerie cu care a fost vanduta compania Petrom.Sunt impotriva spagilor de zeci , sute de mil de euro luate de bombonel si psd-eii sai.Tot la fel au facut usl-inosii si cu Arcelor Mittal Galati, Rompetrol plus alte zeci de companii.Platforma industriala din Iasi, tot de psd-ei a fost distrusa.Si era o pltforma de mii de hectare.
Cata
10:48:14, 22 Feb 2012 8
Tudor Oancea tu esti angaja petrom sau la fondul proprietatea??? statul nu are de ce sa zica mersi pentru ca putea avea tot fara aceste jeguri mituitoare de la omv. roz poate fi in mintea ta doar atunci cind dai totul unei companii care nu avea nimic, care nu exista ianinte de petrom! omv a devenit mare cu petrom si nu invers: cimpuri petrolifere, gaze, rafinarii etc. mai usor cu pianul pe scari! ia spune tu de unde a luat banii omv pentru a cumpara petrom??? in maxim 4 ani omv va fi istorie in Romania.
Cata
10:42:29, 22 Feb 2012 7
spre aducere aminte prostimii: petrom a intrat in privatizare sub PSAL al carui coordonator a fost basescu(privatizariel pe un dolar) iar mugur isarescu a aprobat procesul de privatizare. de aici a preluat-o nastase care a lasat privatizarea 51 petrom 49 statul roman plus actiunea de aur. putem discuta spagile din procesul de privatizare confirmate de straini cu care se intimpla sa lucrez acum intr-o companie. insa procesul in sine a fost pus la punct inainte de nastase. ce s-a intimplat apoi? 20% din actiunile statului s-au dus la mizeria numita Fondul Proprietatea inventat pentru alogeni (se stiu ei care) iar restul nu stiu ce e cu ei decit ca statul roman, in prostia care-i caracterizeaza decidentii, vrea sa mai vinda 10% dupa ce a dat benevol controlul asupra companiei!
© 2012 Cotidianul.ro
miercuri, 22 februarie 2012
UDMR again!
Romania trebuie salvata!
de Victor Cozmei HotNews.ro
Marţi, 21 februarie 2012, 20:42
Doi deputati UDMR vor sa scoata demnitarii din categoria functionarilor publici vizati de Codul Penal si sa modifice definitia conflictului de interese. Vezi ce spun expertii anticoruptie si Ministrul Justitiei
Doi deputati UDMR, Mate Andras Levente si Marton Arpad, au introdus o serie de amendamente la legea de punere in aplicare a noului Cod Penal prin care demnitarii sunt scosi din categoria functionarilor publici vizati de legea penala si prin care definitia conflictului de interese este modificata. Amendamentele sunt criticate atat de Ministrul Justitiei Catalin Predoiu, cat si de expertul anticoruptie Laura Stefan care sustine ca modificarile fac ca “demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal” si ca “scot din legea penala conflictul de interese”. Contactati de HotNews.ro, cei doi deputati UDMR au explicat ca amendamentele depuse au “o ratiune constitutionala” si ca, in cazul demnitarilor, “atat incompatibilitatile, cat si pedepsele pentru incompatibilitati se regasesc in legi distincte”.
Primul amendament este depus de deputatul UDMR, Marton Arpad, si vizeaza articolul 175 din Noul Cod Penal care defineste functionarul public. Legea vizata de amendament este cea privind punerea in aplicare a Noului Cod Penal (L. 286/2009) care se afla in dezbatere in cadrul Comisiei Juridice din Camera Deputatilor.
Amendamentul depus elimina litera b) a articolului 175 care spune ca functionarul public este si cel care “exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura”.
Pe langa eliminarea din categoria functionarilor publici a persoanelor cu demnitate publica, amendamentul mai elimina si “persoanele juridice declarate ca fiind de utilitate publica”.
“Nici persoanele care indeplinesc o demnitate publica, nici persoanele care activiaza in cadrul unor persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publica, de exemplu ONG-uri, nu pot fi asimilati functionarilor publici. Nu permite statutul lor constitutional”, se arata scris in motivarea amendamentului.
Laura Stefan, expert anticoruptie: “Se propune ca demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal”
“Márton Árpád propune nici mai mult nici mai putin decât ca demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal, adica sa nu mai raspunda pentru luare de mita, trafic de influenta, delapidare, abuz in serviciu, neglijenta in serviciu si, in general, pentru nicio fapta penala care intra in categoria infractiunilor de serviciu”, sustine Laura Stefan, experta anticoruptie in cadrul Expert Forum, intr-un articol publicat pe Contributors.ro si in Revista 22.
Laura Stefan
Foto: HotNews
“Justificarea pentru aceasta modificare este puerila si ipocrita – domnul Márton Árpád crede ca nu se poate ca legea penala sa puna in aceeasi oala demnitarul cu functionarul public obisnuit, desi exact aceasta este metoda de reglementare folosita de zeci de ani si care nu a generat pâna in prezent probleme de interpretare in practica. Ca in celebra fabula cu câinele si catelul, domnul deputat ne explica superior ca nu e firesc sa avem acelasi nivel de raspundere pentru alesii neamului si pentru plebe. Ca demnitarilor „nu le permite statutul constitutional“ sa fie tratati cu aceeasi unitate de masura... Fals! Daca ar fi existat vreo problema de constitutionalitate, Curtea Constitutionala ar fi sanctionat-o in unul dintre zecile de dosare ajunse in fata sa, inclusiv pe aceasta chestiune”, mai sustine Laura Stefan.
Marton Arpad (UDMR): “Ratiunea amendamentului este una constitutionala. Legea fundamentala vorbeste distinct de functionari publici si de demnitarii alesi”
Contactat de HotNews.ro, deputatul UDMR Marton Arpad a explicat ca ratiunea introducerii amendamentului "este una constitutionala".
"Pe de o parte, Constitutia vorbeste in mod clar separat de autoritatile publice, de puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. Pe de alta parte vorbeste distinct de functiile alese si vorbeste separat de functiile numite. In momentul cand si demnitarul public si ONG-urile au devenit functionari publici, vorbim de o prevedere neconstitutionala.
Functionarul public e functionar public, judecatorul e judecator, senatorul e senator. Persoanele alese sunt tratate distinct in Constitutie. Nu pot sa introduc printr-un articficiu, intr-un cod penal, ideea cum ca toti ar fi functionari publici, de la presedintele Romaniei la ONG-uri", spune Marton Arpad.
Marton Arpad (UDMR): “De ce sa adoptam legi neconstitutionale, iar pe urma ele sa fie atacate si sa fie respinse la Curtea Constitutionala?”
Marton Arpad, UDMR
Foto: AGERPRES
“Am pus o ordine constitutionala in legislatie. Este gresita conceptia conform careia o lege este facuta doar pentru ca cineva sa castige din ea. O lege neconstitutionala nu poate fi votata pentru ca e neconstitutionala. De ce sa adoptam legi neconstitutionale, ca pe urma sa fie atacate si sa fie respinse la Curtea Constitutionala”, a mai detaliat deputatul.
Marton Arpad mai spune ca in cazul demnitatilor publice, “atat incompatibilitatile, cat si pedepsele pentru incompatibilitati se regasesc in legi distincte” si ca nu sunt afectate de amendamentele depuse.
Colegul sau de partid, Mate Andras Levente a declarat pentru HotNews.ro, facand referire la amendamentul depus de Marton Arpad, ca in prezent “functionarul public nu poate sa faca politica pentru ca ii este interzis. Functionarul public este de cariera si nu ales. Conflictul de interese nu se modifica pentru demnitatile publice, ramane cum era si pana acum”.
“Nu pot fi de acord ca un consilier local, judetean, deputat sau senator sa fie considerat functionar public conform noii legi penale. Daca un consilier local, de exemplu, vrea sa ajunga viceprimar, conform acestei legi, nu va putea sa se voteze pe sine. Este contra functionarii unui stat de drept ca eu sa nu ma pot vota sa mergem mai departe”, a mai spus Mate Andras Levente.
Al doilea amendament modifica definitia conflictului de interese
Cel de-al doilea amendament la Legea de punere in aplicare a Noului Cod Penal a fost depus de deputatul UDMR Mate Andras Levente si modifica definitia conflictului de interese.
“Art. 301.- (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pâna la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”, se arata in forma articolului propusa de deputatul UDMR.
Fata de varianta originala a textului Noului Cod Penal, este introdus cuvantul “nejustificat”. In plus, este eliminata prevederea care definea conflictul de interese si in cazul unui functionar public si o persoana cu care “s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura”.
Expertul anticoruptie Laura Stefan considera si ca acest amendament “distruge” relgementarea conflictului de interese.
Laura Stefan, expert anticoruptie: “In practica, inseamna de fapt dezincriminarea faptei. Intotdeauna beneficiile vor putea fi justificate”
“Noul text nu mai sanctioneaza obtinerea de beneficii pentru sotie ca urmare a deciziei sotului, ci doar obtinerea de beneficii nejustificate. In practica, asta inseamna de fapt dezincriminarea faptei, pentru ca intotdeauna beneficiile vor avea in spate un contract, adica vor putea fi justificate, nu vor cadea din cer. Problema este ca acest contract este semnat intre persoane mult prea apropiate: asta era motivul pentru care se sanctiona conflictul de interese.
Si pentru ca povestea sa se incheie frumos, se elimina si interdictia de a semna contracte cu companiile la care oficialul public a lucrat in ultimii 5 ani sau de la care a primit foloase de orice natura”, mai sustine Laura Stefan, expert anticoruptie.
Mate Andras Levente (UDMR): “Intentia mea vizeaza patrimoniul nelegal”
In legatura cu amendamentul sau, deputatul UDMR, Mate Andras Levente, a explicat pentru HotNews.ro ca prin termenul “nejustificat” vrea sa santioneze acel patrimoniu obtinut nelegal de catre cineva.
Andras Levente Mate
Foto: AGERPRES
”M-am gandit la faptul ca cineva poate sa castige bani, dar doar cu respectarea legii, adica sa nu fie vorba de coruptie in consiliul local sau in institutii. Sa nu pot sa fac contracte in afara legii. Vorbim doar de patrimoniul nelegal. Daca eu incasez un ban ca indemnizatie de consilier local, este legal, dar daca am facut bani nejustificat, sau nelegal, pe o afacere, sa fie considerata infractiune. Asta era intentia mea”, a explicat deputatul Mate.
Mate (UDMR): “Un consilier local nu poate decide pe probleme ce vizeaza societatea de la care cumpara orice, chiar si o paine. Ar fi conflict de interese”
“O alta problema la conflictul de interese. Se spune in lege ca in ultimii cinci ani de munca sa nu fi avut raport comercial sau de munca... Daca eu, de exemplu, sunt consilier local, ma duc si cumpar o paine de la o societate care inchiriaza spatiu de la primarie, eu ca si consilier local nu mai pot vota prelungirea contractului acelei firme pentru ca intru in conflict de interese pentru o singura paine. Raportul de munca... Daca eu am fost patronul unei societati comerciale si am avut pe cineva angajat pe marketing, daca ajung ministru nu am sa pot sa-l aduc in minister pe probleme de marketing sau probleme de imagine din cauza ca am avut raport de munca cu dumnealui”, a mai spus parlamentarul UDMR.
Mate Andras Levente a mai declarat ca modificarile aduse noului cod penal, daca vor fi adoptate, nu vor afecta retroactiv parlamentarii.
Deputatul Mate Andras Levente este investigat de ANI pentru ca ar fi incalcat legislatia privind conflictele de interese dupa ce si-a angajat sotia la cabinetul parlamentar.
In decembrie 2011, Comisia de Statut din Parlament a hotarat ca angajarea rudelor alesilor in propriile cabinete parlamentare nu reprezinta conflict de interese.
Catalin Predoiu, ministrul Justitiei: “Nu sprijinim un astfel de demers parlamentar. Voi discuta cu initiatorii si voi ridica problema la nivelul Coalitiei”
Fata de amendamentele depuse de cei doi deputati UDMR, si ministrul Justitiei si-a exprimat nemultumirea. Ministrul Catalin Predoiu a declarat pentru HotNews.ro prin intermediul biroului de presa al institutiei ca nu va sprijini amendamentele si ca va discuta cu initiatorii lor.
Catalin Predoiu
Foto: HotNews.ro
„Ministerul Justitiei dezavueaza orice proiect de modificare a legislatiei prin care se slabesc prevederile legale referitoare la combaterea coruptiei sau sunt slabite institutiile anticoruptie - ANI si DNA. Ministerul Justitiei nu va sprijini un astfel de demers parlamentar. Eu voi depune toate diligentele necesare pentru a conserva cadrul normativ institutional al ANI si al DNA.
Ca ministru, voi discuta cu initiatorii amendamentelor, voi discuta cu conducerea Uniunii, voi ridica problema si la nivelul Coalitiei, pentru a conserva cadrul normativ anticoruptie asa cum este. Daca se poate sa-l intarim, sa-l intarim, dar in nici un caz sa nu slabim aceasta legislatie pentru ca avem nevoie de continuarea activitatii acestor institutii in parametri normali”, a precizat Catalin Predoiu.
Istoricul tentativelor UDMR de a modifica legea ANI
Amendamentele depuse de cei doi deputati vin dupa o lunga serie de incercari ale parlamentarilor UDMR de a bloca activitatea Agentiei Nationale de Integritate (ANI).
Cel mai recent episod a fost respingerea bugetului ANI in comisiile juridice reunite ale Parlamentului, in luna decembrie 2011. Bugetul Agentiei Nationale de Integritate pentru anul 2012 a primit aviz negativ din partea comisiilor juridice reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor. Parlamentarii UDMR si USL au votat impotriva adoptarii bugetului ANI. UDMR a depus un amendament prin care dorea diminuarea bugetului agentiei cu 29 milioane lei, bani propusi spre realocare pentru microfilmarea arhivelor nationale si pentru informatizarea alegerilor din 2012.
In octombrie 2011, deputatul UDMR Marton Arpad a propus mai multe amendamente prin care atributiile ANI ar fi mult reduse. Printre propunerile deputatului UDMR se numara si eliminarea declaratiilor de avere pentru candidati, eliminarea posibilitatii ANI de a cere informatii de la institutiile statului pentru verificarea averilor si eliminarea obligatiei de a afisa declaratiile de avere pe site-ul institutiei. De asemenea, contractele incheiate de o persoana aflata in conflict de interese si care fac obiectul conflictului de interese nu mai sunt anulate.
In iunie 2010 senatorul Gyorgy Frunda a reusit sa impuna cateva amendamente care practic amputau prerogative ANI. Prevederile legii elimnate de senatorul Frunda au fost reintroduse de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor iar legea a fost votata cu toate articolele ulterior.
In aprilie 2010 legea de functionare a ANI a fost din nou afectata dupa ce avocata Alice Draghici a ridicat mai multe exceptii in dosarul Bradisteanu, in cazul caruia ANI a propus confiscarea sumei de 3,6 milioane de euro. Inca inainte ca ANI sa functioneze UDMR a contestat vocal atributiile si necesitatea institutiei. In 2006 tot UDMR a fost partidul care a propus amendamente in parlament prin care atributiile ANI sa fie reduse. In 2006 tot Marton Arpad a fost varful de lance al UDMR pentru restrangerea atributiilor ANI.
Au mai scris pe acest subiect:
•Romania Libera: Vestitorii corupţiei se întorc. UDMR vrea să legalizeze conflictul de interese
•Laura Stefan (Contributors.ro): UDMR si ambitia de a legifera coruptia
de Victor Cozmei HotNews.ro
Marţi, 21 februarie 2012, 20:42
Doi deputati UDMR vor sa scoata demnitarii din categoria functionarilor publici vizati de Codul Penal si sa modifice definitia conflictului de interese. Vezi ce spun expertii anticoruptie si Ministrul Justitiei
Doi deputati UDMR, Mate Andras Levente si Marton Arpad, au introdus o serie de amendamente la legea de punere in aplicare a noului Cod Penal prin care demnitarii sunt scosi din categoria functionarilor publici vizati de legea penala si prin care definitia conflictului de interese este modificata. Amendamentele sunt criticate atat de Ministrul Justitiei Catalin Predoiu, cat si de expertul anticoruptie Laura Stefan care sustine ca modificarile fac ca “demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal” si ca “scot din legea penala conflictul de interese”. Contactati de HotNews.ro, cei doi deputati UDMR au explicat ca amendamentele depuse au “o ratiune constitutionala” si ca, in cazul demnitarilor, “atat incompatibilitatile, cat si pedepsele pentru incompatibilitati se regasesc in legi distincte”.
Primul amendament este depus de deputatul UDMR, Marton Arpad, si vizeaza articolul 175 din Noul Cod Penal care defineste functionarul public. Legea vizata de amendament este cea privind punerea in aplicare a Noului Cod Penal (L. 286/2009) care se afla in dezbatere in cadrul Comisiei Juridice din Camera Deputatilor.
Amendamentul depus elimina litera b) a articolului 175 care spune ca functionarul public este si cel care “exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura”.
Pe langa eliminarea din categoria functionarilor publici a persoanelor cu demnitate publica, amendamentul mai elimina si “persoanele juridice declarate ca fiind de utilitate publica”.
“Nici persoanele care indeplinesc o demnitate publica, nici persoanele care activiaza in cadrul unor persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publica, de exemplu ONG-uri, nu pot fi asimilati functionarilor publici. Nu permite statutul lor constitutional”, se arata scris in motivarea amendamentului.
Laura Stefan, expert anticoruptie: “Se propune ca demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal”
“Márton Árpád propune nici mai mult nici mai putin decât ca demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal, adica sa nu mai raspunda pentru luare de mita, trafic de influenta, delapidare, abuz in serviciu, neglijenta in serviciu si, in general, pentru nicio fapta penala care intra in categoria infractiunilor de serviciu”, sustine Laura Stefan, experta anticoruptie in cadrul Expert Forum, intr-un articol publicat pe Contributors.ro si in Revista 22.
Laura Stefan
Foto: HotNews
“Justificarea pentru aceasta modificare este puerila si ipocrita – domnul Márton Árpád crede ca nu se poate ca legea penala sa puna in aceeasi oala demnitarul cu functionarul public obisnuit, desi exact aceasta este metoda de reglementare folosita de zeci de ani si care nu a generat pâna in prezent probleme de interpretare in practica. Ca in celebra fabula cu câinele si catelul, domnul deputat ne explica superior ca nu e firesc sa avem acelasi nivel de raspundere pentru alesii neamului si pentru plebe. Ca demnitarilor „nu le permite statutul constitutional“ sa fie tratati cu aceeasi unitate de masura... Fals! Daca ar fi existat vreo problema de constitutionalitate, Curtea Constitutionala ar fi sanctionat-o in unul dintre zecile de dosare ajunse in fata sa, inclusiv pe aceasta chestiune”, mai sustine Laura Stefan.
Marton Arpad (UDMR): “Ratiunea amendamentului este una constitutionala. Legea fundamentala vorbeste distinct de functionari publici si de demnitarii alesi”
Contactat de HotNews.ro, deputatul UDMR Marton Arpad a explicat ca ratiunea introducerii amendamentului "este una constitutionala".
"Pe de o parte, Constitutia vorbeste in mod clar separat de autoritatile publice, de puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. Pe de alta parte vorbeste distinct de functiile alese si vorbeste separat de functiile numite. In momentul cand si demnitarul public si ONG-urile au devenit functionari publici, vorbim de o prevedere neconstitutionala.
Functionarul public e functionar public, judecatorul e judecator, senatorul e senator. Persoanele alese sunt tratate distinct in Constitutie. Nu pot sa introduc printr-un articficiu, intr-un cod penal, ideea cum ca toti ar fi functionari publici, de la presedintele Romaniei la ONG-uri", spune Marton Arpad.
Marton Arpad (UDMR): “De ce sa adoptam legi neconstitutionale, iar pe urma ele sa fie atacate si sa fie respinse la Curtea Constitutionala?”
Marton Arpad, UDMR
Foto: AGERPRES
“Am pus o ordine constitutionala in legislatie. Este gresita conceptia conform careia o lege este facuta doar pentru ca cineva sa castige din ea. O lege neconstitutionala nu poate fi votata pentru ca e neconstitutionala. De ce sa adoptam legi neconstitutionale, ca pe urma sa fie atacate si sa fie respinse la Curtea Constitutionala”, a mai detaliat deputatul.
Marton Arpad mai spune ca in cazul demnitatilor publice, “atat incompatibilitatile, cat si pedepsele pentru incompatibilitati se regasesc in legi distincte” si ca nu sunt afectate de amendamentele depuse.
Colegul sau de partid, Mate Andras Levente a declarat pentru HotNews.ro, facand referire la amendamentul depus de Marton Arpad, ca in prezent “functionarul public nu poate sa faca politica pentru ca ii este interzis. Functionarul public este de cariera si nu ales. Conflictul de interese nu se modifica pentru demnitatile publice, ramane cum era si pana acum”.
“Nu pot fi de acord ca un consilier local, judetean, deputat sau senator sa fie considerat functionar public conform noii legi penale. Daca un consilier local, de exemplu, vrea sa ajunga viceprimar, conform acestei legi, nu va putea sa se voteze pe sine. Este contra functionarii unui stat de drept ca eu sa nu ma pot vota sa mergem mai departe”, a mai spus Mate Andras Levente.
Al doilea amendament modifica definitia conflictului de interese
Cel de-al doilea amendament la Legea de punere in aplicare a Noului Cod Penal a fost depus de deputatul UDMR Mate Andras Levente si modifica definitia conflictului de interese.
“Art. 301.- (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pâna la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”, se arata in forma articolului propusa de deputatul UDMR.
Fata de varianta originala a textului Noului Cod Penal, este introdus cuvantul “nejustificat”. In plus, este eliminata prevederea care definea conflictul de interese si in cazul unui functionar public si o persoana cu care “s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura”.
Expertul anticoruptie Laura Stefan considera si ca acest amendament “distruge” relgementarea conflictului de interese.
Laura Stefan, expert anticoruptie: “In practica, inseamna de fapt dezincriminarea faptei. Intotdeauna beneficiile vor putea fi justificate”
“Noul text nu mai sanctioneaza obtinerea de beneficii pentru sotie ca urmare a deciziei sotului, ci doar obtinerea de beneficii nejustificate. In practica, asta inseamna de fapt dezincriminarea faptei, pentru ca intotdeauna beneficiile vor avea in spate un contract, adica vor putea fi justificate, nu vor cadea din cer. Problema este ca acest contract este semnat intre persoane mult prea apropiate: asta era motivul pentru care se sanctiona conflictul de interese.
Si pentru ca povestea sa se incheie frumos, se elimina si interdictia de a semna contracte cu companiile la care oficialul public a lucrat in ultimii 5 ani sau de la care a primit foloase de orice natura”, mai sustine Laura Stefan, expert anticoruptie.
Mate Andras Levente (UDMR): “Intentia mea vizeaza patrimoniul nelegal”
In legatura cu amendamentul sau, deputatul UDMR, Mate Andras Levente, a explicat pentru HotNews.ro ca prin termenul “nejustificat” vrea sa santioneze acel patrimoniu obtinut nelegal de catre cineva.
Andras Levente Mate
Foto: AGERPRES
”M-am gandit la faptul ca cineva poate sa castige bani, dar doar cu respectarea legii, adica sa nu fie vorba de coruptie in consiliul local sau in institutii. Sa nu pot sa fac contracte in afara legii. Vorbim doar de patrimoniul nelegal. Daca eu incasez un ban ca indemnizatie de consilier local, este legal, dar daca am facut bani nejustificat, sau nelegal, pe o afacere, sa fie considerata infractiune. Asta era intentia mea”, a explicat deputatul Mate.
Mate (UDMR): “Un consilier local nu poate decide pe probleme ce vizeaza societatea de la care cumpara orice, chiar si o paine. Ar fi conflict de interese”
“O alta problema la conflictul de interese. Se spune in lege ca in ultimii cinci ani de munca sa nu fi avut raport comercial sau de munca... Daca eu, de exemplu, sunt consilier local, ma duc si cumpar o paine de la o societate care inchiriaza spatiu de la primarie, eu ca si consilier local nu mai pot vota prelungirea contractului acelei firme pentru ca intru in conflict de interese pentru o singura paine. Raportul de munca... Daca eu am fost patronul unei societati comerciale si am avut pe cineva angajat pe marketing, daca ajung ministru nu am sa pot sa-l aduc in minister pe probleme de marketing sau probleme de imagine din cauza ca am avut raport de munca cu dumnealui”, a mai spus parlamentarul UDMR.
Mate Andras Levente a mai declarat ca modificarile aduse noului cod penal, daca vor fi adoptate, nu vor afecta retroactiv parlamentarii.
Deputatul Mate Andras Levente este investigat de ANI pentru ca ar fi incalcat legislatia privind conflictele de interese dupa ce si-a angajat sotia la cabinetul parlamentar.
In decembrie 2011, Comisia de Statut din Parlament a hotarat ca angajarea rudelor alesilor in propriile cabinete parlamentare nu reprezinta conflict de interese.
Catalin Predoiu, ministrul Justitiei: “Nu sprijinim un astfel de demers parlamentar. Voi discuta cu initiatorii si voi ridica problema la nivelul Coalitiei”
Fata de amendamentele depuse de cei doi deputati UDMR, si ministrul Justitiei si-a exprimat nemultumirea. Ministrul Catalin Predoiu a declarat pentru HotNews.ro prin intermediul biroului de presa al institutiei ca nu va sprijini amendamentele si ca va discuta cu initiatorii lor.
Catalin Predoiu
Foto: HotNews.ro
„Ministerul Justitiei dezavueaza orice proiect de modificare a legislatiei prin care se slabesc prevederile legale referitoare la combaterea coruptiei sau sunt slabite institutiile anticoruptie - ANI si DNA. Ministerul Justitiei nu va sprijini un astfel de demers parlamentar. Eu voi depune toate diligentele necesare pentru a conserva cadrul normativ institutional al ANI si al DNA.
Ca ministru, voi discuta cu initiatorii amendamentelor, voi discuta cu conducerea Uniunii, voi ridica problema si la nivelul Coalitiei, pentru a conserva cadrul normativ anticoruptie asa cum este. Daca se poate sa-l intarim, sa-l intarim, dar in nici un caz sa nu slabim aceasta legislatie pentru ca avem nevoie de continuarea activitatii acestor institutii in parametri normali”, a precizat Catalin Predoiu.
Istoricul tentativelor UDMR de a modifica legea ANI
Amendamentele depuse de cei doi deputati vin dupa o lunga serie de incercari ale parlamentarilor UDMR de a bloca activitatea Agentiei Nationale de Integritate (ANI).
Cel mai recent episod a fost respingerea bugetului ANI in comisiile juridice reunite ale Parlamentului, in luna decembrie 2011. Bugetul Agentiei Nationale de Integritate pentru anul 2012 a primit aviz negativ din partea comisiilor juridice reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor. Parlamentarii UDMR si USL au votat impotriva adoptarii bugetului ANI. UDMR a depus un amendament prin care dorea diminuarea bugetului agentiei cu 29 milioane lei, bani propusi spre realocare pentru microfilmarea arhivelor nationale si pentru informatizarea alegerilor din 2012.
In octombrie 2011, deputatul UDMR Marton Arpad a propus mai multe amendamente prin care atributiile ANI ar fi mult reduse. Printre propunerile deputatului UDMR se numara si eliminarea declaratiilor de avere pentru candidati, eliminarea posibilitatii ANI de a cere informatii de la institutiile statului pentru verificarea averilor si eliminarea obligatiei de a afisa declaratiile de avere pe site-ul institutiei. De asemenea, contractele incheiate de o persoana aflata in conflict de interese si care fac obiectul conflictului de interese nu mai sunt anulate.
In iunie 2010 senatorul Gyorgy Frunda a reusit sa impuna cateva amendamente care practic amputau prerogative ANI. Prevederile legii elimnate de senatorul Frunda au fost reintroduse de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor iar legea a fost votata cu toate articolele ulterior.
In aprilie 2010 legea de functionare a ANI a fost din nou afectata dupa ce avocata Alice Draghici a ridicat mai multe exceptii in dosarul Bradisteanu, in cazul caruia ANI a propus confiscarea sumei de 3,6 milioane de euro. Inca inainte ca ANI sa functioneze UDMR a contestat vocal atributiile si necesitatea institutiei. In 2006 tot UDMR a fost partidul care a propus amendamente in parlament prin care atributiile ANI sa fie reduse. In 2006 tot Marton Arpad a fost varful de lance al UDMR pentru restrangerea atributiilor ANI.
Au mai scris pe acest subiect:
•Romania Libera: Vestitorii corupţiei se întorc. UDMR vrea să legalizeze conflictul de interese
•Laura Stefan (Contributors.ro): UDMR si ambitia de a legifera coruptia
Gigacaloria, o afacere de partid!
Romania trebuie salvata!
Tot ce reise din articolele despre Radet, rezulta ca statul are datorii la stat!
Practic este un cerc, in care se invart banii publici, ajungand in final in buzunarele partidelor.
Mafia domina, indiferent de culoarea politica!
Tot astept salvarea!
Tot ce reise din articolele despre Radet, rezulta ca statul are datorii la stat!
Practic este un cerc, in care se invart banii publici, ajungand in final in buzunarele partidelor.
Mafia domina, indiferent de culoarea politica!
Tot astept salvarea!
Detaliile scandalului facturii de incalzire din Bucuresti. De ce se cearta primarul Capitalei cu Ministerul Economiei si ameninta ca bucurestenii risca sa ramana fara caldura
Romania trebuie salvata!
de Attila Biro HotNews.ro
Marţi, 21 februarie 2012, 23:43
Primarul Sorin Oprescu a anuntat ca furnizarea caldurii catre bucuresteni este pusa in pericol de un contract “umilitor” incheiat de catre RADET (compania Consiliului General al Capitalei) cu ELCEN (Companie a Ministerului Economiei). Viceprimarul Mircea Raicu (PDL) spune ca RADET a acumulat in total 500 milioane euro datorii, in mare parte in actualul mandat al primarului Oprescu. Primarul general spune ca datoriile se datoreaza exclusiv unor prevederi contractuale. De cealalta parte, reprezentantii PDL din Consiliul General al Capitalei spun ca si primarul general este vinovat pentru ca a gestionat prost bugetul primariei in cazul RADET. Atat Oprescu cat si pedelistii din Consiliul General au o solutie: privatizarea si anularea datoriilor companiei dar, din nou, procedurile sunt blocate.
•Vezi in text si cine erau factorii de decizie in 2002, cand a fost semnat contractul RADET-ELCEN identificat de Oprescu ca sursa zero a datoriilor imense ale regiei.
Primarul Sorin Oprescu a declarat intr-o emisiune la Realitatea Tv ca datoriile acumulate de RADET ar putea duce la “imposibilitatea asigurarii caldurii si a apei calde” pentru bucuresteni. De celalta parte, viceprimarul Romeo Raicu spune ca furnizarea caldurii nu va fi afectata, atat RADET (distribuitorul de caldura) cat si ELCEN (producatorul de caldura) fiind companii de stat. ELCEN este producatorul de caldura al Capitalei si este detinut de Ministerul Economiei. RADET, distribuitorul de caldura, este in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Viceprimarul Romeo Raicu a declarat pentru HotNews.ro ca datoriile RADET catre ELCEN se ridica, in acest moment, la un total de 500 milioane euro. Aceasta datorie este compusa din datoria de baza, rezultata din facturi insumand 250 milioane euro, la care se adauga alte 250 milioane rezultate din penalizari.
Cum s-a acumulat datoria de 500 milioane euro – explicatia primarului Oprescu
Primarul general sustine ca datoriile RADET catre ELCEN s-au acumulat din cauza unui contract pagubos semnat intre cele doua companii de stat. In esenta, problema identificata de primar este aceea ca in contract ar fi fost prevazut un termen prea scurt pentru plata lunara a facturilor de catre RADET in contul ELCEN. Din acesta cauza, ELCEN aplica penalizari care se acumuleaza. Citeste mai jos explicatia primarului:
•Exista un contract umilitor pentru PMB, care functioneaza din 2002, prin care trebuie sa platim facturile la 15 zile. Am explicat clar ca noi adunam banii de la populatie la 30 de zile, la 40 de zile. Punem si noi partea noastra prin care ii protejam sa scoata mai multi bani. Acest contract va mai continua inca 18 ani. Contractul a fost realizat de baietii aia destepti in 2002, cand a aparut ANRE.
•Nenorocirea face ca, pe acel contract din 2002, ELCEN calculeaza, dupa 15 zile, penalitati. La asta se mai adauga si o datorie din 1995 de 5000 de miliarde. Din acesta datorie am platit, intre 2008 si 2011, 300 000 de miliarde si mai am inca 200. Mai avem de platit pe hotarare judecatoreasca 8000 de miliarde pe penalitati. (NOTA: Cifrele de mai sus au fost mentionate de primarul Sorin Oprescu.)
•Exista o hotarare judecatoareasca din 2005 care ne obliga sa platim penalitatile plus datoria. Tot ce colectam de la cetateni, adica adunat pe tot anul, inseamna 130-150 milioane euro si ELCEN-ul isi traieste propria poveste. Am cerut CET-urile la primarie dar fostul premier nu a fost de acord. (Sursa: declaratie Sorin Oprescu la Realitatea TV- vezi emisiunea cu Oprescu din 20 februarie)
Cum s-au acumulat datoriile RADET-ului in varianta PDL
Deputatul PDL Stefan Pirpiliu a declarat in ianuarie, intr-o conferinta publica, ca vinovat pentru acumularea datoriilor la RADET este Sorin Oprescu, care a gestionat defectuos aceasta situatie. “Din cauza lui Oprescu, datoria Municipalităţii pentru agentul termic s-a triplat în trei ani si jumătate de mandat. Practic, s-au adăugat facturi suplimentare de 170 milioane de euro care nu s-au plătit” a declarat Stefan Pirpiliu, citat de Adevarul.ro
Viceprimarul Mircea Raicu a explica ca anterior anilor 2000 datoria RADET-ului s-a acumulat din cauza faptului ca guvernul aloca sume pentru subventia la caldura pe care ulterior le rectifica in minus astfel ca, an de an, datoria RADET a crescut. “Cand a venit domnul Oprescu, RADET-ul avea o datorie de 75 milioane euro. Insa ea a crescut de atunci la 250 milioane pentru ca el niciodata nu a platit subventia la nivelul la care s-a angajat sa o plateasca. Nu s-a platit nici macar la nivelul la care s-a angajat in Consiliul General; el mereu facea alte chetuieli si, cand se faceau rectificari de buget, se lua de la RADET”, a explicat Mircea Raicu.
Viceprimarul a mai explicat si faptul ca primarul general, in ficare an la realizarea bugetului, estima sume mult prea mari pentru veniturile din taxe si impozite. “Facea cheltuielile care erau de facut si, la final, cand nu mai erau bani, observam ca se taie de la RADET”, a mai declarat Mircea Raicu.
RADET, victima rectificarilor bugetare
HotNews.ro a relatat ca, initial in noiembrie, Consiliul General a rectificat bugetul Capitalei si au luat bani de la proiectele de infrastructura pentru a asigura subventiile RADET.
In decembrie 2011, s-a intamplat exact invers, au luat bani din alocarile bugetare pentru RADET si au transferat la proiectele de infrastructura.
Ce solutie a identificat Oprescu
In urma cu un an, Sorin Oprescu a declarat ca doreste sa concesioneze RADET catre un operator privat, dupa modelul in care functioneaza acum Apa Nova. In cazul in care concesionarea se va realiza, primaria nu va mai plati subventii catre RADET decat doi ani. Un studiu al PricewaterhouseCoopers recomanda concedierea a 2.000 din cei 4.500 de angajati, pentru eficientizarea companiei. Aceasta era una din solutiile prin care RADET ar fi scapat de datorii, insa nu a fost pusa in practica.
Ce solutii au propus consilierii generali ai PDL
Viceprimarul Mircea Raicu spune ca solutia propusa de PDL este delegarea de gestiune catre un operator privat prin licitatie. “Asta inseamna o licitate, patrimoniul ramane al municipalitatii dar cel care vine si intra in parteneriat cu statul exploateaza sistemul ca pe o afacere”, a explicat viceprimarul Raicu. El a mai mentionat ca acest sistem functioneaza la Ploiesti, unde pretul gigacaloriei este cu 50% mai mic. El a mai adaugat ca compania care ar urma sa preia gestiunea RADET trebuie sa faca dovada ca dispune de 1 miliar de euro pe care sa-i investeasca in reabilitare.
Viceprimarul Raicu a explicat ca, pentru a realiza acesta delegare de gestiune, este nevoie ca RADET sa fie curata, adica fara datorii. Pentru a scapa de datorii au existat in 2011 discutii intre RADET, ELCEN si Guvern. Solutia identificata a fost ca datoria de baza de 250 milioane euro sa fie inclusa in bugetul Capitalei si, pentru aceasta datorie, sa fie accesat un credit. In schimb, ELCEN ar fi renuntat la penalizarile de 250 milioane calculate RADET-ului. Viceprimarul Raicu a declarat ca, pentru ca aceasta operatiune sa fie realizata, era nevoie de un angajament scris pe care primarul Oprescu sa-l trimita Guvernului care apoi ar fi emis o Hotarare de Guvern. Mircea Raicu spune ca primarul Oprescu nu a transmis acest angajament si nici nu a explicat de ce nu a facut-o.
Istoria recenta a scandalului datoriilor RADET
•2 septembrie 2011 Sorin Oprescu avertizeaza ca facturile la incalzire vor fi foarte mari la iarna
•9 decembrie FMI cere guvernului sa inceapa privatizarea ELCEN
•29 decembrie Oprescu cere ajutor de la Basescu si SRI pentru problema cu ELCEN
•30 decembrie ELCEN nu va opri furnizarea de energie termică către RADET
•8 ianuarie 2012 PDL: Oprescu să facă un plan de eşalonare a datoriilor către ELCEN. Furnizarea căldurii e în perico
•8 ianuarie 2012 Sorin Oprescu, acuzat că nu a plătit facturile la căldură ale Capitale
•18 februarie 2012 Primarul Oprescu acuza ANRE ca a marit pretul gigacaloriei pe sest
Cine conducea RADET si ELCEN in 2002
Primarul Oprescu a identificat sursa zero a problemelor legate de datoriile RADET in contractul cadru semnat intre RADET si ELCEN in 2002. Primarul spune ca acest contract cadru este unul umilitor pentru primarie, insa nu a explicat care este principala problema a contractului.
Potrivit relatarilor din presa, in 2002, cand a fost semnat contractul RADET – ELCEN, director al RADET era Gheorghe Dabela. In 2009, acesta a fost condamnat de Curtea de Apel Bucuresti la sase ani de inchisoare în dosarul în care este acuzat că a primit mită peste jumătate de milion de euro, pentru derularea unui contract de modernizare a regiei.
La ELCEN, care s-a infiintat tot in 2002, director era Ion Marcu, care a fost schimbat din functie in 2010. ELCEN se afla in subordinea Termoelectrica, companie aflata la radul ei in subordinea Ministerului Industriilor. Director general al Termoelectrica era Constantin Balasoiu, in prezent directorul general al Complexului Energetic (CE) Craiova. Din consiliul de Administratie al Termoelectrica a facut parte si Dorin Mucea, care a fost trimis in judecata in dosarul privatizarilor strategice, proces inca judecat la Curtea Suprema. Mucea a mai fost trimis in judecata si intr-un dosar de spionaj. Iar ministrul Industriilor, in subordinea caruia se afla Termoelectria si ELCEN, era in 2002 Dan Ioan Popescu (PSD). La acea vreme, DIP si Sorin Oprescu erau colegi de partid.
Primar al capitalei era, in 2002, Traian Basescu. In aceasta perioada, majoritatea in Consiliul General o avea PSD.
de Attila Biro HotNews.ro
Marţi, 21 februarie 2012, 23:43
Primarul Sorin Oprescu a anuntat ca furnizarea caldurii catre bucuresteni este pusa in pericol de un contract “umilitor” incheiat de catre RADET (compania Consiliului General al Capitalei) cu ELCEN (Companie a Ministerului Economiei). Viceprimarul Mircea Raicu (PDL) spune ca RADET a acumulat in total 500 milioane euro datorii, in mare parte in actualul mandat al primarului Oprescu. Primarul general spune ca datoriile se datoreaza exclusiv unor prevederi contractuale. De cealalta parte, reprezentantii PDL din Consiliul General al Capitalei spun ca si primarul general este vinovat pentru ca a gestionat prost bugetul primariei in cazul RADET. Atat Oprescu cat si pedelistii din Consiliul General au o solutie: privatizarea si anularea datoriilor companiei dar, din nou, procedurile sunt blocate.
•Vezi in text si cine erau factorii de decizie in 2002, cand a fost semnat contractul RADET-ELCEN identificat de Oprescu ca sursa zero a datoriilor imense ale regiei.
Primarul Sorin Oprescu a declarat intr-o emisiune la Realitatea Tv ca datoriile acumulate de RADET ar putea duce la “imposibilitatea asigurarii caldurii si a apei calde” pentru bucuresteni. De celalta parte, viceprimarul Romeo Raicu spune ca furnizarea caldurii nu va fi afectata, atat RADET (distribuitorul de caldura) cat si ELCEN (producatorul de caldura) fiind companii de stat. ELCEN este producatorul de caldura al Capitalei si este detinut de Ministerul Economiei. RADET, distribuitorul de caldura, este in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Viceprimarul Romeo Raicu a declarat pentru HotNews.ro ca datoriile RADET catre ELCEN se ridica, in acest moment, la un total de 500 milioane euro. Aceasta datorie este compusa din datoria de baza, rezultata din facturi insumand 250 milioane euro, la care se adauga alte 250 milioane rezultate din penalizari.
Cum s-a acumulat datoria de 500 milioane euro – explicatia primarului Oprescu
Primarul general sustine ca datoriile RADET catre ELCEN s-au acumulat din cauza unui contract pagubos semnat intre cele doua companii de stat. In esenta, problema identificata de primar este aceea ca in contract ar fi fost prevazut un termen prea scurt pentru plata lunara a facturilor de catre RADET in contul ELCEN. Din acesta cauza, ELCEN aplica penalizari care se acumuleaza. Citeste mai jos explicatia primarului:
•Exista un contract umilitor pentru PMB, care functioneaza din 2002, prin care trebuie sa platim facturile la 15 zile. Am explicat clar ca noi adunam banii de la populatie la 30 de zile, la 40 de zile. Punem si noi partea noastra prin care ii protejam sa scoata mai multi bani. Acest contract va mai continua inca 18 ani. Contractul a fost realizat de baietii aia destepti in 2002, cand a aparut ANRE.
•Nenorocirea face ca, pe acel contract din 2002, ELCEN calculeaza, dupa 15 zile, penalitati. La asta se mai adauga si o datorie din 1995 de 5000 de miliarde. Din acesta datorie am platit, intre 2008 si 2011, 300 000 de miliarde si mai am inca 200. Mai avem de platit pe hotarare judecatoreasca 8000 de miliarde pe penalitati. (NOTA: Cifrele de mai sus au fost mentionate de primarul Sorin Oprescu.)
•Exista o hotarare judecatoareasca din 2005 care ne obliga sa platim penalitatile plus datoria. Tot ce colectam de la cetateni, adica adunat pe tot anul, inseamna 130-150 milioane euro si ELCEN-ul isi traieste propria poveste. Am cerut CET-urile la primarie dar fostul premier nu a fost de acord. (Sursa: declaratie Sorin Oprescu la Realitatea TV- vezi emisiunea cu Oprescu din 20 februarie)
Cum s-au acumulat datoriile RADET-ului in varianta PDL
Deputatul PDL Stefan Pirpiliu a declarat in ianuarie, intr-o conferinta publica, ca vinovat pentru acumularea datoriilor la RADET este Sorin Oprescu, care a gestionat defectuos aceasta situatie. “Din cauza lui Oprescu, datoria Municipalităţii pentru agentul termic s-a triplat în trei ani si jumătate de mandat. Practic, s-au adăugat facturi suplimentare de 170 milioane de euro care nu s-au plătit” a declarat Stefan Pirpiliu, citat de Adevarul.ro
Viceprimarul Mircea Raicu a explica ca anterior anilor 2000 datoria RADET-ului s-a acumulat din cauza faptului ca guvernul aloca sume pentru subventia la caldura pe care ulterior le rectifica in minus astfel ca, an de an, datoria RADET a crescut. “Cand a venit domnul Oprescu, RADET-ul avea o datorie de 75 milioane euro. Insa ea a crescut de atunci la 250 milioane pentru ca el niciodata nu a platit subventia la nivelul la care s-a angajat sa o plateasca. Nu s-a platit nici macar la nivelul la care s-a angajat in Consiliul General; el mereu facea alte chetuieli si, cand se faceau rectificari de buget, se lua de la RADET”, a explicat Mircea Raicu.
Viceprimarul a mai explicat si faptul ca primarul general, in ficare an la realizarea bugetului, estima sume mult prea mari pentru veniturile din taxe si impozite. “Facea cheltuielile care erau de facut si, la final, cand nu mai erau bani, observam ca se taie de la RADET”, a mai declarat Mircea Raicu.
RADET, victima rectificarilor bugetare
HotNews.ro a relatat ca, initial in noiembrie, Consiliul General a rectificat bugetul Capitalei si au luat bani de la proiectele de infrastructura pentru a asigura subventiile RADET.
In decembrie 2011, s-a intamplat exact invers, au luat bani din alocarile bugetare pentru RADET si au transferat la proiectele de infrastructura.
Ce solutie a identificat Oprescu
In urma cu un an, Sorin Oprescu a declarat ca doreste sa concesioneze RADET catre un operator privat, dupa modelul in care functioneaza acum Apa Nova. In cazul in care concesionarea se va realiza, primaria nu va mai plati subventii catre RADET decat doi ani. Un studiu al PricewaterhouseCoopers recomanda concedierea a 2.000 din cei 4.500 de angajati, pentru eficientizarea companiei. Aceasta era una din solutiile prin care RADET ar fi scapat de datorii, insa nu a fost pusa in practica.
Ce solutii au propus consilierii generali ai PDL
Viceprimarul Mircea Raicu spune ca solutia propusa de PDL este delegarea de gestiune catre un operator privat prin licitatie. “Asta inseamna o licitate, patrimoniul ramane al municipalitatii dar cel care vine si intra in parteneriat cu statul exploateaza sistemul ca pe o afacere”, a explicat viceprimarul Raicu. El a mai mentionat ca acest sistem functioneaza la Ploiesti, unde pretul gigacaloriei este cu 50% mai mic. El a mai adaugat ca compania care ar urma sa preia gestiunea RADET trebuie sa faca dovada ca dispune de 1 miliar de euro pe care sa-i investeasca in reabilitare.
Viceprimarul Raicu a explicat ca, pentru a realiza acesta delegare de gestiune, este nevoie ca RADET sa fie curata, adica fara datorii. Pentru a scapa de datorii au existat in 2011 discutii intre RADET, ELCEN si Guvern. Solutia identificata a fost ca datoria de baza de 250 milioane euro sa fie inclusa in bugetul Capitalei si, pentru aceasta datorie, sa fie accesat un credit. In schimb, ELCEN ar fi renuntat la penalizarile de 250 milioane calculate RADET-ului. Viceprimarul Raicu a declarat ca, pentru ca aceasta operatiune sa fie realizata, era nevoie de un angajament scris pe care primarul Oprescu sa-l trimita Guvernului care apoi ar fi emis o Hotarare de Guvern. Mircea Raicu spune ca primarul Oprescu nu a transmis acest angajament si nici nu a explicat de ce nu a facut-o.
Istoria recenta a scandalului datoriilor RADET
•2 septembrie 2011 Sorin Oprescu avertizeaza ca facturile la incalzire vor fi foarte mari la iarna
•9 decembrie FMI cere guvernului sa inceapa privatizarea ELCEN
•29 decembrie Oprescu cere ajutor de la Basescu si SRI pentru problema cu ELCEN
•30 decembrie ELCEN nu va opri furnizarea de energie termică către RADET
•8 ianuarie 2012 PDL: Oprescu să facă un plan de eşalonare a datoriilor către ELCEN. Furnizarea căldurii e în perico
•8 ianuarie 2012 Sorin Oprescu, acuzat că nu a plătit facturile la căldură ale Capitale
•18 februarie 2012 Primarul Oprescu acuza ANRE ca a marit pretul gigacaloriei pe sest
Cine conducea RADET si ELCEN in 2002
Primarul Oprescu a identificat sursa zero a problemelor legate de datoriile RADET in contractul cadru semnat intre RADET si ELCEN in 2002. Primarul spune ca acest contract cadru este unul umilitor pentru primarie, insa nu a explicat care este principala problema a contractului.
Potrivit relatarilor din presa, in 2002, cand a fost semnat contractul RADET – ELCEN, director al RADET era Gheorghe Dabela. In 2009, acesta a fost condamnat de Curtea de Apel Bucuresti la sase ani de inchisoare în dosarul în care este acuzat că a primit mită peste jumătate de milion de euro, pentru derularea unui contract de modernizare a regiei.
La ELCEN, care s-a infiintat tot in 2002, director era Ion Marcu, care a fost schimbat din functie in 2010. ELCEN se afla in subordinea Termoelectrica, companie aflata la radul ei in subordinea Ministerului Industriilor. Director general al Termoelectrica era Constantin Balasoiu, in prezent directorul general al Complexului Energetic (CE) Craiova. Din consiliul de Administratie al Termoelectrica a facut parte si Dorin Mucea, care a fost trimis in judecata in dosarul privatizarilor strategice, proces inca judecat la Curtea Suprema. Mucea a mai fost trimis in judecata si intr-un dosar de spionaj. Iar ministrul Industriilor, in subordinea caruia se afla Termoelectria si ELCEN, era in 2002 Dan Ioan Popescu (PSD). La acea vreme, DIP si Sorin Oprescu erau colegi de partid.
Primar al capitalei era, in 2002, Traian Basescu. In aceasta perioada, majoritatea in Consiliul General o avea PSD.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)