Sa ma ierte Dumnezeu, dar de ridicarea atator biserici avem noi nevoie?
Avea dreptate Prigoana cand a zis: " Ce sa mai ducem bolnavii la spital, ii ducem direct la biserica, ca oricum sistemul sanitar e infect din toate punctele de vedere, si am ridicat la biserici".
Dumnezeu e sus si vede, poti sa te rogi si acasa, sau afara in aer liber.
Biserica Ortodoxa romana a apucat-o pe o cale gresita, pe calea politicului si pe calea pierzaniei.
Din spusele presei, Biserica Romana detine o avere echivalenta cu 3% din PIB-ul Romaniei, pentru ce le mai trebuie banii de la buget? Dece nu e mai aproape de credinciosi? Biserica ne-a condus foarte mult timp, pacat ca nu ajuta la salvarea noastra ci ne ingroapa de vii.
Dumnezeu a zis "sa faci ce zice popa, nu ce face el".
Amin va zic eu voua!
joi, 19 februarie 2009
806 biserici bugetate pentru mantuirea crizei,
18 Feb 2009 Lucian Gheorghiu
Cotidianul
Personaje: Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania Partidul Social Democrat Partidul National Liberal Partidul Democrat Liberal Oprisan
Veniţi cu comandă din teritoriu, deputaţii şi senatorii au impus, în plină criză, în comisiile de buget finanţarea pentru construirea sau renovarea a sute de biserici.
ur de 1.500 de amendamente au trecut de Comisia de buget-finanţe şi sunt 90% şanse să fie adoptate şi în plen de senatori şi deputaţi. Deputatul UDMR, Erdei Doloczki Istvan, membru în Comisia de buget-finanţe, ne-a explicat că “doar dacă primul-ministru sau ministrul de Finanţe vin cu o poziţie de ultimă oră, ceea ce e greu de crezut, s-ar putea ca unele dintre aceste amendamente admise la comisie să nu fie votate”.Amendamentele admise vizează alocarea de sume de bani pentru 806 lăcaşe de cult, 242 şcoli generale, licee şi grădiniţe, 36 de spitale şi 37 de cămine culturale.
Cu excepţia a 30 de amendamente ale PNL şi 5-6 ale UDMR, celelalte aparţin parlamentarilor PSD şi PDL. O parte dintre amendamentele admise au fost propuse de parlamentari pentru colegiile în care au fost aleşi, iar în alte situaţii ele sunt “opera comună “ a senatorilor şi deputaţilor dintr-un judeţ.Dintre cele 806 biserici care urmează să primească bani în urma amendamentelor admise, cele mai multe - 83 - sunt din judeţul Olt. Au beneficiat de “generozitate” şi judeţele Suceava (58 de biserici). Cluj şi Timiş (câte 51), Sălaj (37), Maramureş (36), Bacău şi Bihor (câte 33). În Bucureşti 34 de biserici au primit bani. Cele mai oropsite judeţe sunt Giurgiu şi Brăila, care vor primi bani doar pentru o singură biserică, iar judeţele Argeş şi şi Călăraşi, pentru câte două biserici. Sumele acordate pentru biserici variază între 10 mii lei noi şi 400 mii lei noi, suma totală fiind de 55 de milioane lei noi.Prin sondaj, Cotidianul a monitorizat culoarea politică a primarilor din judeţele Bacău şi Cluj care vor obţine bani pentru biserici. Astfel, în judeţul Bacău, 8 primării sunt conduse de PSD - în Moineşti au obţinut fonduri 4 biserici, 4 de PDL, 2 de PC - în Oneşti, 5 biserici vor beneficia de fonduri şi câte una de PNL şi PPPS. În judeţul Cluj, 7 primari PDL vor avea bani pentru 28 de biserici, 5 primari PSD pentru 7 biserici, câte 2 primari ai UDMR şi PNL vor obţine fonduri pentru câte o biserică, şi de asemenea doi primari independenţi au fost făcuţi “fericiţi” de legea bugetului.Pentru cele 242 de şcoli s-a aprobat suma de 33 de milioane lei noi, cele 36 de spitale au alocate 6.730 mii lei noi, iar cele 37 cămine culturale vor obţine 4.6 milioane de lei noi.Oprişan, scos din salăBaronul PSD de Vrancea Marian Oprişan a fost dat afară din sala de plen, după ce venise în zona arondată Guvernului pentru a asista la susţinerea amendamentelor pentru judeţul său. Preşedintele de şedinţă, pedelistul Ioan Oltean, a solicitat imediat ca persoanele care nu sunt parlamentari să iasă din sală, fapt ce l-a enervat pe Oprişan. “Cum pot să fiu eu dat afară din sală, eu care am în spate o sută şi ceva de mii de voturi de unul care are treizeci şi ceva de mii de voturi?”, s-a întrebat Oprişan. (L.G.)
Cotidianul
Personaje: Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania Partidul Social Democrat Partidul National Liberal Partidul Democrat Liberal Oprisan
Veniţi cu comandă din teritoriu, deputaţii şi senatorii au impus, în plină criză, în comisiile de buget finanţarea pentru construirea sau renovarea a sute de biserici.
ur de 1.500 de amendamente au trecut de Comisia de buget-finanţe şi sunt 90% şanse să fie adoptate şi în plen de senatori şi deputaţi. Deputatul UDMR, Erdei Doloczki Istvan, membru în Comisia de buget-finanţe, ne-a explicat că “doar dacă primul-ministru sau ministrul de Finanţe vin cu o poziţie de ultimă oră, ceea ce e greu de crezut, s-ar putea ca unele dintre aceste amendamente admise la comisie să nu fie votate”.Amendamentele admise vizează alocarea de sume de bani pentru 806 lăcaşe de cult, 242 şcoli generale, licee şi grădiniţe, 36 de spitale şi 37 de cămine culturale.
Cu excepţia a 30 de amendamente ale PNL şi 5-6 ale UDMR, celelalte aparţin parlamentarilor PSD şi PDL. O parte dintre amendamentele admise au fost propuse de parlamentari pentru colegiile în care au fost aleşi, iar în alte situaţii ele sunt “opera comună “ a senatorilor şi deputaţilor dintr-un judeţ.Dintre cele 806 biserici care urmează să primească bani în urma amendamentelor admise, cele mai multe - 83 - sunt din judeţul Olt. Au beneficiat de “generozitate” şi judeţele Suceava (58 de biserici). Cluj şi Timiş (câte 51), Sălaj (37), Maramureş (36), Bacău şi Bihor (câte 33). În Bucureşti 34 de biserici au primit bani. Cele mai oropsite judeţe sunt Giurgiu şi Brăila, care vor primi bani doar pentru o singură biserică, iar judeţele Argeş şi şi Călăraşi, pentru câte două biserici. Sumele acordate pentru biserici variază între 10 mii lei noi şi 400 mii lei noi, suma totală fiind de 55 de milioane lei noi.Prin sondaj, Cotidianul a monitorizat culoarea politică a primarilor din judeţele Bacău şi Cluj care vor obţine bani pentru biserici. Astfel, în judeţul Bacău, 8 primării sunt conduse de PSD - în Moineşti au obţinut fonduri 4 biserici, 4 de PDL, 2 de PC - în Oneşti, 5 biserici vor beneficia de fonduri şi câte una de PNL şi PPPS. În judeţul Cluj, 7 primari PDL vor avea bani pentru 28 de biserici, 5 primari PSD pentru 7 biserici, câte 2 primari ai UDMR şi PNL vor obţine fonduri pentru câte o biserică, şi de asemenea doi primari independenţi au fost făcuţi “fericiţi” de legea bugetului.Pentru cele 242 de şcoli s-a aprobat suma de 33 de milioane lei noi, cele 36 de spitale au alocate 6.730 mii lei noi, iar cele 37 cămine culturale vor obţine 4.6 milioane de lei noi.Oprişan, scos din salăBaronul PSD de Vrancea Marian Oprişan a fost dat afară din sala de plen, după ce venise în zona arondată Guvernului pentru a asista la susţinerea amendamentelor pentru judeţul său. Preşedintele de şedinţă, pedelistul Ioan Oltean, a solicitat imediat ca persoanele care nu sunt parlamentari să iasă din sală, fapt ce l-a enervat pe Oprişan. “Cum pot să fiu eu dat afară din sală, eu care am în spate o sută şi ceva de mii de voturi de unul care are treizeci şi ceva de mii de voturi?”, s-a întrebat Oprişan. (L.G.)
Scandalos: kilometri zero, dar salarii fără număr la Autostrăzi
18 Feb 2009 Doru Cireasa
Sursa Cotidianul
Personaje: CNADNR Compania Autostrazi Fondului Radu Berceanu Ministerul Transporturilor
Compania de Autostrăzi a sfidat anul trecut criza. Fiecare dintre cei 30 de directori a încasat lunar în 2008 cel puţin 3.000 de euro.
Fondul de salarii al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) s-a situat anul trecut la nivelul de 30,66 milioane de lei, fiecare angajat al CNADNR primind în medie echivalentul a 1.200 de euro, arată o analiză internă la nivelul companiei. Fondul de salarii alocat în 2008 celor 566 de angajaţi, la rândul lor cu 32% mai mulţi decât în 2007, a crescut cu 63% faţă de 2007, când a fost de numai 18,84 milioane de lei.Un material publicat în ultimul număr al lunarului „TIR Magazin“ dezvăluie modul în care se poate ajunge la mii de euro salariu.
Pe hârtie angajaţii CNADNR sunt modeşti, iar grilele de salarizare nu au nimic frapant în ele. În luna octombrie a anului 2008 salariul de încadrare al unui director era cuprins între un minim de 2.950 de lei şi un maxim de 5.900 de lei. Desigur că directorii au fost încadraţi la gradaţia maximă, iar apoi li s-au adăugat o sumedenie de sporuri. Salariului de bază i s-a adăugat, cel puţin în octombrie, un spor de lucru cu fonduri europene de 75%, alt spor de conducere de 40-45%, sporuri de fidelitate de 10%, de vechime de până la 25% şi salarii de merit. S-a ajuns ca fiecare dintre cei 30 de directori ai CNADNR să câştige până la 15.000 de lei lunar, minimum fiind de 11.000 de lei.În cazul în care directorul avea şi ore suplimentare (chiar dacă legea interzice plata orelor suplimentare celor care încasează sporuri de conducere) venitul creştea şi mai mult...Cât priveşte sporul de 75% primit pentru gestionarea fondurilor europene de către CNADNR, trucul a fost următorul: „Personalul era încadrat câteva zile la o direcţie care lucra cu fonduri europene, după care trecea la direcţia unde fusese angajat, dar sporul îi rămânea. În noua organizare a companiei se va păstra procentul de 75%, dar acesta va fi acordat doar dacă angajatul îndeplineşte integral criteriile de performanţă privitoare la absorbţia fondurilor. Va fi totul sau nimic. Vechea formă de aplicare a acestei prevederi făcea diferenţă între un leu furat de la bugetul de stat şi un euro furat de la UE, ca şi cum nu ar fi fost acelaşi lucru“, spune Adrian Ionescu, directorul Direcţiei Infrastructură din Ministerul Transporturilor.Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, compania va anunţa o nouă organigramă care cuprinde şi disponibilizări de personal, precum şi reorganizări ale direcţiilor.Sporul de 75% pentru aşa-zisa gestionare a fondurilor europene era primit de cine trebuia şi de cine nu trebuia. Astfel, printre beneficiari s-au numărat Ioan Trestieni, director de resurse umane al CNADNR, Adrian Florea, director valorificare resurse proprii, şi fosta adjunctă a acestuia Ecaterina Munteanu, redevenită director comercial, Ene Petre, director pentru autostrada Bucureşti-Braşov (fără legătură cu fondurile UE).Cu excepţia fostului director general Dorin Debucean, al cărui salariu era prevăzut prin contract de mandat, cel mai mare salariu l-a avut în octombrie 2008 Cristian Duică, director general adjunct al CNADNR pentru întreţinere şi actual director general interimar. Acesta a avut venituri brute de 15.859 lei. I-a urmat un alt director, Alina Istrate, cu 15.352 lei, salariile următorilor clasaţi fiind la nivelul de aproximativ 13.000 de lei. Un absolvent de studii superioare nu a încasat mai puţin de 2.500 de lei, situaţia fiind mai tristă pentru femeile de serviciu. Iacob Nicuţa, femeie de serviciu la companie, a plecat acasă în octombrie cu 540 de lei.Subiectul salariilor mari în Ministerul Transporturilor a fost una dintre primele nemulţumiri ale actualului ministru Radu Berceanu la instalarea sa în decembrie 2008. „La începutul lui 2007, în aparatul central al CNADNR existau 428 de salariaţi, iar acum sunt 566 de salariaţi.Practic, la fiecare trei persoane s-a mai angajat un salariat în ultimul an. Fondul de salarii a trecut de la 18 milioane de lei la 31 milioane de lei“, a declarat imediat după instalarea sa Radu Berceanu. Anul trecut nu s-a deschis traficului nici un kilometru de autostradă.
Sursa Cotidianul
Personaje: CNADNR Compania Autostrazi Fondului Radu Berceanu Ministerul Transporturilor
Compania de Autostrăzi a sfidat anul trecut criza. Fiecare dintre cei 30 de directori a încasat lunar în 2008 cel puţin 3.000 de euro.
Fondul de salarii al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) s-a situat anul trecut la nivelul de 30,66 milioane de lei, fiecare angajat al CNADNR primind în medie echivalentul a 1.200 de euro, arată o analiză internă la nivelul companiei. Fondul de salarii alocat în 2008 celor 566 de angajaţi, la rândul lor cu 32% mai mulţi decât în 2007, a crescut cu 63% faţă de 2007, când a fost de numai 18,84 milioane de lei.Un material publicat în ultimul număr al lunarului „TIR Magazin“ dezvăluie modul în care se poate ajunge la mii de euro salariu.
Pe hârtie angajaţii CNADNR sunt modeşti, iar grilele de salarizare nu au nimic frapant în ele. În luna octombrie a anului 2008 salariul de încadrare al unui director era cuprins între un minim de 2.950 de lei şi un maxim de 5.900 de lei. Desigur că directorii au fost încadraţi la gradaţia maximă, iar apoi li s-au adăugat o sumedenie de sporuri. Salariului de bază i s-a adăugat, cel puţin în octombrie, un spor de lucru cu fonduri europene de 75%, alt spor de conducere de 40-45%, sporuri de fidelitate de 10%, de vechime de până la 25% şi salarii de merit. S-a ajuns ca fiecare dintre cei 30 de directori ai CNADNR să câştige până la 15.000 de lei lunar, minimum fiind de 11.000 de lei.În cazul în care directorul avea şi ore suplimentare (chiar dacă legea interzice plata orelor suplimentare celor care încasează sporuri de conducere) venitul creştea şi mai mult...Cât priveşte sporul de 75% primit pentru gestionarea fondurilor europene de către CNADNR, trucul a fost următorul: „Personalul era încadrat câteva zile la o direcţie care lucra cu fonduri europene, după care trecea la direcţia unde fusese angajat, dar sporul îi rămânea. În noua organizare a companiei se va păstra procentul de 75%, dar acesta va fi acordat doar dacă angajatul îndeplineşte integral criteriile de performanţă privitoare la absorbţia fondurilor. Va fi totul sau nimic. Vechea formă de aplicare a acestei prevederi făcea diferenţă între un leu furat de la bugetul de stat şi un euro furat de la UE, ca şi cum nu ar fi fost acelaşi lucru“, spune Adrian Ionescu, directorul Direcţiei Infrastructură din Ministerul Transporturilor.Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, compania va anunţa o nouă organigramă care cuprinde şi disponibilizări de personal, precum şi reorganizări ale direcţiilor.Sporul de 75% pentru aşa-zisa gestionare a fondurilor europene era primit de cine trebuia şi de cine nu trebuia. Astfel, printre beneficiari s-au numărat Ioan Trestieni, director de resurse umane al CNADNR, Adrian Florea, director valorificare resurse proprii, şi fosta adjunctă a acestuia Ecaterina Munteanu, redevenită director comercial, Ene Petre, director pentru autostrada Bucureşti-Braşov (fără legătură cu fondurile UE).Cu excepţia fostului director general Dorin Debucean, al cărui salariu era prevăzut prin contract de mandat, cel mai mare salariu l-a avut în octombrie 2008 Cristian Duică, director general adjunct al CNADNR pentru întreţinere şi actual director general interimar. Acesta a avut venituri brute de 15.859 lei. I-a urmat un alt director, Alina Istrate, cu 15.352 lei, salariile următorilor clasaţi fiind la nivelul de aproximativ 13.000 de lei. Un absolvent de studii superioare nu a încasat mai puţin de 2.500 de lei, situaţia fiind mai tristă pentru femeile de serviciu. Iacob Nicuţa, femeie de serviciu la companie, a plecat acasă în octombrie cu 540 de lei.Subiectul salariilor mari în Ministerul Transporturilor a fost una dintre primele nemulţumiri ale actualului ministru Radu Berceanu la instalarea sa în decembrie 2008. „La începutul lui 2007, în aparatul central al CNADNR existau 428 de salariaţi, iar acum sunt 566 de salariaţi.Practic, la fiecare trei persoane s-a mai angajat un salariat în ultimul an. Fondul de salarii a trecut de la 18 milioane de lei la 31 milioane de lei“, a declarat imediat după instalarea sa Radu Berceanu. Anul trecut nu s-a deschis traficului nici un kilometru de autostradă.
miercuri, 18 februarie 2009
Siguranţa în parcurile bucureştene, asigurată pentru 2 milioane de euro de o firmă cu un singur angajat
La 1 februarie 2009, Administraţia Lacurilor, Parcurilor şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a angajat firma de pază Burs Team SRL, prin încredinţare directă, ca să păzească o parte din parcurile Capitalei, chiar dacă firma avea un singur angajat, cifra de afaceri zero şi venituri de 3 lei conform bilanţului depus la ANAF la începutul anului 2008.Conducerea ALPAB susţine că, la începutul anului 2009, Administraţia a trimis scrisori la mai multe firme, care aveau ca obiect de activitate paza, prin care le-a invitat la o selecţie de oferte pentru a angaja o societate care să păzească mai multe parcuri din Bucureşti.
La selecţie s-a prezentat o sigură firmă, Burs Team SRL. „Au fost condiţii drastice, să poată asigura paza, să aibă recomandări de la alţi clienţi şi să depună o scrisoare de garanţie în valoare de 400.000 de lei”, susţine directorul ALPAB, Gabriel Iosif. Directorul recunoaşte că firma Burs nu a îndeplinit toate condiţiile, însă spune că nu a avut încotro pentru că se grăbea şi nu a mai aşteptat alte oferte. „Într-adevăr ne-am trezit târziu să organizăm licitaţia, recunosc. Abia în ultima zi, pe 31 ianuarie 2009, ultima zi în care Administraţia mai avea contract cu firma de pază Scorseze, am organizat selecţia de oferte. Aşa că am semnat contract cu cine a venit. Asta este”, a recunoscut Gabriel Iosif.Potrivit lui Gabriel Iosif, firma Team Burs este plătită cu 150.000 de euro pe lună pentru pază. Întrebat dacă a verificat ca firma să aibă suficienţi angajaţi pentru a putea asigura paza în parcuri precum Tineretului şi Cişmigiu, Gabriel Iosif ne-a explicat că „firma a dat o declaraţie pe propria răspundere în care scrie că are 400 de angajaţi. Acum ştiţi cum este, sunt multe firme care nu îşi trec toţi angajaţii în acte. Nu ştiu să vă spun în actele oficiale câţi au. Noi am contractat 130 de agenţi. Am văzut că sunt prin parcuri”.Potrivit contractului, firma este în perioada de probă până la 1 martie 2009, timp în care ALPAB poate rezilia contractul dacă nu este mulţumită de servicii.Întrebat cum obţinut contractul în condiţiile în care la jumătatea anului 2008 firma Burs Team avea numai un singur angajat şi cifra de afaceri zero, reprezentantul firmei, Dima Daniel Dumitru, ne-a explicat că societatea a angajat şi a specializat 100 de angajaţi în perioada 1 iulie-1 decembrie 2008. „Ne-am dezvoltat de la jumătatea anului 2008 şi avem contracte încheiate cu mai multe persoane fizice şi juridice”, susţine reprezentantul firmei. Firma are un sediu nou, unde ieri un meşter monta parchetul. În plus, pe post de dispecer, reprezentantul firmei ne-a prezentat două fete care aveau două mobile lângă ele. „Acum ne organizăm. În câteva săptămâni vom pune la punct dispeceratul”, spune Dima.Firma Burs Team mai păzeşte şi o parte din locurile de veci din cimitire, în urma unui contract încheiat tot la sfârşitul lunii ianuarie. Astfel, dacă până la începutul lunii ianuarie erau patru firme care păzeau cimitirele - Star Guard, Life Guard, Serifs şi CMZ -, ai căror agenţi erau plătiţi cu 8,7 lei pe ora de pază, în prezent au fost desemnate, prin licitaţie, firmele Blue Corp şi Burs Team, ai căror paznici sunt plătiţi cu 11,7 lei pe oră.
Directorul ALPAB, Gabriel Iosif, a angajat o firmă cu o cifră de afaceri zero să păzească parcurile din Capitală, alegând-o într-o singură zi şi fără licitaţie, prin încredinţare directă.
Sursa Cotidianul
17 Feb 2009 Antoaneta Etves
La selecţie s-a prezentat o sigură firmă, Burs Team SRL. „Au fost condiţii drastice, să poată asigura paza, să aibă recomandări de la alţi clienţi şi să depună o scrisoare de garanţie în valoare de 400.000 de lei”, susţine directorul ALPAB, Gabriel Iosif. Directorul recunoaşte că firma Burs nu a îndeplinit toate condiţiile, însă spune că nu a avut încotro pentru că se grăbea şi nu a mai aşteptat alte oferte. „Într-adevăr ne-am trezit târziu să organizăm licitaţia, recunosc. Abia în ultima zi, pe 31 ianuarie 2009, ultima zi în care Administraţia mai avea contract cu firma de pază Scorseze, am organizat selecţia de oferte. Aşa că am semnat contract cu cine a venit. Asta este”, a recunoscut Gabriel Iosif.Potrivit lui Gabriel Iosif, firma Team Burs este plătită cu 150.000 de euro pe lună pentru pază. Întrebat dacă a verificat ca firma să aibă suficienţi angajaţi pentru a putea asigura paza în parcuri precum Tineretului şi Cişmigiu, Gabriel Iosif ne-a explicat că „firma a dat o declaraţie pe propria răspundere în care scrie că are 400 de angajaţi. Acum ştiţi cum este, sunt multe firme care nu îşi trec toţi angajaţii în acte. Nu ştiu să vă spun în actele oficiale câţi au. Noi am contractat 130 de agenţi. Am văzut că sunt prin parcuri”.Potrivit contractului, firma este în perioada de probă până la 1 martie 2009, timp în care ALPAB poate rezilia contractul dacă nu este mulţumită de servicii.Întrebat cum obţinut contractul în condiţiile în care la jumătatea anului 2008 firma Burs Team avea numai un singur angajat şi cifra de afaceri zero, reprezentantul firmei, Dima Daniel Dumitru, ne-a explicat că societatea a angajat şi a specializat 100 de angajaţi în perioada 1 iulie-1 decembrie 2008. „Ne-am dezvoltat de la jumătatea anului 2008 şi avem contracte încheiate cu mai multe persoane fizice şi juridice”, susţine reprezentantul firmei. Firma are un sediu nou, unde ieri un meşter monta parchetul. În plus, pe post de dispecer, reprezentantul firmei ne-a prezentat două fete care aveau două mobile lângă ele. „Acum ne organizăm. În câteva săptămâni vom pune la punct dispeceratul”, spune Dima.Firma Burs Team mai păzeşte şi o parte din locurile de veci din cimitire, în urma unui contract încheiat tot la sfârşitul lunii ianuarie. Astfel, dacă până la începutul lunii ianuarie erau patru firme care păzeau cimitirele - Star Guard, Life Guard, Serifs şi CMZ -, ai căror agenţi erau plătiţi cu 8,7 lei pe ora de pază, în prezent au fost desemnate, prin licitaţie, firmele Blue Corp şi Burs Team, ai căror paznici sunt plătiţi cu 11,7 lei pe oră.
Directorul ALPAB, Gabriel Iosif, a angajat o firmă cu o cifră de afaceri zero să păzească parcurile din Capitală, alegând-o într-o singură zi şi fără licitaţie, prin încredinţare directă.
Sursa Cotidianul
17 Feb 2009 Antoaneta Etves
marți, 17 februarie 2009
Desecretizarea costa un miliard de euro
Traderii din energie se opun publicarii contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, negociate in mod direct in perioada 2003-2005. „Baietii destepti” ar castiga peste un miliard de euro daca guvernul ar desecretiza fara acceptul lor contractele cu Hidroelectrica.
„In urma cu patru ani, cand au inceput scandalurile legate de modul in care acesti furnizori au obtinut contracte pe termen lung in mod direct, am facut o analiza impreuna cu casele de avocatura, in urma careia a rezultat ca doar pentru cele doua contracte de export, respectiv cel cu Atel (Buzmann Industries, cumparat de Atel in 2007 – n.r. ) si EGL, trebuie sa platim penalitati de un miliard de euro”, au declarat, pentru „Adevarul”, surse din Hidroelectrica.
Preturi la jumatate fata de bursa
In ceea ce priveste sansele pe care le are actualul guvern de a publica aceste contracte, reprezentantii producatorului de energie au precizat ca presedintele Traian Basescu a cerut acelasi lucru si in 2006, iar traderii au raspuns ca nu sunt de acord sub nicio forma.
Singurul furnizor care a acceptat publicarea contractului sau cu cel mai ieftin producator de energie din Romania este Luxten, care cumpara in 0,3 TWh in 2009 de la Hidroelectrica.
Potrivit contractului, pretul de achizitie este, incepand cu 1 februarie 2009, de 115 lei pe MWh pentru plata lunara, 110 lei/MWh pentru plata cu o anticipatie de trei luni si 108 lei pentru un avans de patru luni.
Autor: Florentina Cioaca
Preturi la jumatate fata de bursa
In ceea ce priveste sansele pe care le are actualul guvern de a publica aceste contracte, reprezentantii producatorului de energie au precizat ca presedintele Traian Basescu a cerut acelasi lucru si in 2006, iar traderii au raspuns ca nu sunt de acord sub nicio forma.
Singurul furnizor care a acceptat publicarea contractului sau cu cel mai ieftin producator de energie din Romania este Luxten, care cumpara in 0,3 TWh in 2009 de la Hidroelectrica.
Potrivit contractului, pretul de achizitie este, incepand cu 1 februarie 2009, de 115 lei pe MWh pentru plata lunara, 110 lei/MWh pentru plata cu o anticipatie de trei luni si 108 lei pentru un avans de patru luni.
Autor: Florentina Cioaca
luni, 16 februarie 2009
Ce tara de cacat, suntem praf!!!
Peste tot in lume se ieftinesc mai toate, mai ales carburantii, la noi e ca la nimeni sau ca la prosti, sau precum la sclavii pe plantatie, exemplu:
Petrom, Rompetrol si Lukoil au scumpit carburantii, de la inceputul anului, cu pana la 77 de bani pentru un sortiment de benzina si 45 de bani pentru motorina, in timp ce pretul barilului de petrol a scazut cu circa 15 dolari in acelasi interval.
De la inceputul anului, companiile petroliere care activeaza pe piata din Romania scumpesc aproape saptamanal carburantii in timp ce pretul petrolului scade in acelasi ritm, comenteaza NewsIn.Cei trei mari operatori, Petrom, Rompetrol si LukOil, par hotarati sa recupereze cat mai repede ieftinirile din a doua parte a anului trecut, ca urmare a scaderii vertiginoase a pretului petrolului, dupa ce acesta atinsese nivelul record de 147 de dolari/baril.Daca anul trecut invocau conditiile de pe piata internationala, din acest an, cele trei companii nu mai invoca nici un motiv, limitandu-se la a anunta scumpirile operate.Astfel, daca in data de 6 ianurie cotatia petrolului ajunsese la 50 de dolari/ baril, acest nivel fiind cel mai ridicat in ultima luna si jumatate, in data de 13 februarie cotatia barilului era de 34 de dolari. In cursul acestei saptamani a fost anuntata si ultima scumpire la benzina: Petrom cu 9 bani/litru, LukOil cu 8 bani/litru si Rompetrol cu 9 bani/litru.In benzinariile Lukoil pretul benzinei COR 98 fara plumb Super EuroLuk a crescut de la inceputul anului cu 0,77 lei, de la 3,15 lei/litru, cat era ll data de 29 decembrie 2008, la 3,92 lei in prezent (+24,44%). De asemenea, pretul benzinei COR 95 fara plumb EuroLuk a crescut cu 0,55 lei, de la 2,80 lei/litru la 3,35 lei (+19,64%). Pretul sortimentelelor de motorina ale Lukoil au crescut cu 0,35 lei pentru Euro L Diesel, de la 3,23 lei/litru la 3,56 lei (+10,21%) si cu 0,16 lei pentru Super Euro L Diesel, de la 3,55 lei/litru la 3,71 lei (4,50%).Carburantii Petrom au crescut de la inceputul lunii ianuarie cu 56 de bani pentru benzine si 37 de bani pentru motorina OMV Sprint Diesel, de la 3,19 lei/litru, cat era pe 23 decembrie, la 3,56, cat este in prezent (+11,60%). Benzina Top premium fara plumb 99+ se vinde acum cu 3,58 lei/litru fata de 3,02 lei (+18,54%), OMV Carrera 95 cu 3,35 lei/litru fata de 2,79 lei (+20,07%), iar OMV Carrera 100 se comercializeaza cu 3,98 lei/litru fata de 3,42 lei (+16,37%).De la ultima ieftinire operata de Rompetrol pe 27 decembrie 2008, carburantii comercializati in statiile companiei au inregistrat cresteri ale pretului cuprinse intre 13,67% si 20,68%.Astfel, pretul benzinelor Efix 95 si Euro Super 98 fara plumb au crescut cu 0,60 lei/litru, de la 2,90 la 3,50 lei/litru (+20,68), respectiv de la 3,53 la 4,13 lei/litru (+17%). Motorina Efix Diesel din statiile Rompetrol se vind cu 0,45 lei in plus fata de cat era afisat pe 27 decembrie 2008, de la 3,29 la 3,74 lei/litru (+13,67%).In aceste conditii preturile actuale ale carburantilor comercializati de cel trei companii tind sa se apropie de valorile inregistrate la 11 iulie 2008 cand barilul de petrol costa peste 147 de dolari, cu 133 dolari mai mult decat cotatia inregistrata vineri 13 februarie.Astfel, la 15 iulie, Rompetrol afisa pentru Efix 95 un pret de 4,24 lei/litru, pentru Euro Super 98 fara Plumb, 4,87 lei, iar pentru sortimentul de motorina Efix Diesel compania cerea 4,61 lei/litru.In data de 17 iulie sortimentul COR 95 fara plumb EuroLuk se vindea la pompele Lukoil cu 4,16 lei/litru, iar COR 98 fara plumb Super EuroLuk cu 4,52 lei/litru. Motorinele Euro L Diesel si Super Euro L Diesel se comercializau cu 4,51 lei/litru, respectiv 4,75.Pentru data de 3 iulie 2008 Petrom anuntase preturi de 4,43 lei/litru pentru Top premium fara plumb 99+, litrul de OMV Carrera se vindea cu 4,20 lei/litru, iar OMV Carrera 100 cu 4,83 lei/litru. Motorina OMV Sprint Diesel se comercializa cu 4,53 lei/litru.
Sursa: 9am, astazi
Petrom, Rompetrol si Lukoil au scumpit carburantii, de la inceputul anului, cu pana la 77 de bani pentru un sortiment de benzina si 45 de bani pentru motorina, in timp ce pretul barilului de petrol a scazut cu circa 15 dolari in acelasi interval.
De la inceputul anului, companiile petroliere care activeaza pe piata din Romania scumpesc aproape saptamanal carburantii in timp ce pretul petrolului scade in acelasi ritm, comenteaza NewsIn.Cei trei mari operatori, Petrom, Rompetrol si LukOil, par hotarati sa recupereze cat mai repede ieftinirile din a doua parte a anului trecut, ca urmare a scaderii vertiginoase a pretului petrolului, dupa ce acesta atinsese nivelul record de 147 de dolari/baril.Daca anul trecut invocau conditiile de pe piata internationala, din acest an, cele trei companii nu mai invoca nici un motiv, limitandu-se la a anunta scumpirile operate.Astfel, daca in data de 6 ianurie cotatia petrolului ajunsese la 50 de dolari/ baril, acest nivel fiind cel mai ridicat in ultima luna si jumatate, in data de 13 februarie cotatia barilului era de 34 de dolari. In cursul acestei saptamani a fost anuntata si ultima scumpire la benzina: Petrom cu 9 bani/litru, LukOil cu 8 bani/litru si Rompetrol cu 9 bani/litru.In benzinariile Lukoil pretul benzinei COR 98 fara plumb Super EuroLuk a crescut de la inceputul anului cu 0,77 lei, de la 3,15 lei/litru, cat era ll data de 29 decembrie 2008, la 3,92 lei in prezent (+24,44%). De asemenea, pretul benzinei COR 95 fara plumb EuroLuk a crescut cu 0,55 lei, de la 2,80 lei/litru la 3,35 lei (+19,64%). Pretul sortimentelelor de motorina ale Lukoil au crescut cu 0,35 lei pentru Euro L Diesel, de la 3,23 lei/litru la 3,56 lei (+10,21%) si cu 0,16 lei pentru Super Euro L Diesel, de la 3,55 lei/litru la 3,71 lei (4,50%).Carburantii Petrom au crescut de la inceputul lunii ianuarie cu 56 de bani pentru benzine si 37 de bani pentru motorina OMV Sprint Diesel, de la 3,19 lei/litru, cat era pe 23 decembrie, la 3,56, cat este in prezent (+11,60%). Benzina Top premium fara plumb 99+ se vinde acum cu 3,58 lei/litru fata de 3,02 lei (+18,54%), OMV Carrera 95 cu 3,35 lei/litru fata de 2,79 lei (+20,07%), iar OMV Carrera 100 se comercializeaza cu 3,98 lei/litru fata de 3,42 lei (+16,37%).De la ultima ieftinire operata de Rompetrol pe 27 decembrie 2008, carburantii comercializati in statiile companiei au inregistrat cresteri ale pretului cuprinse intre 13,67% si 20,68%.Astfel, pretul benzinelor Efix 95 si Euro Super 98 fara plumb au crescut cu 0,60 lei/litru, de la 2,90 la 3,50 lei/litru (+20,68), respectiv de la 3,53 la 4,13 lei/litru (+17%). Motorina Efix Diesel din statiile Rompetrol se vind cu 0,45 lei in plus fata de cat era afisat pe 27 decembrie 2008, de la 3,29 la 3,74 lei/litru (+13,67%).In aceste conditii preturile actuale ale carburantilor comercializati de cel trei companii tind sa se apropie de valorile inregistrate la 11 iulie 2008 cand barilul de petrol costa peste 147 de dolari, cu 133 dolari mai mult decat cotatia inregistrata vineri 13 februarie.Astfel, la 15 iulie, Rompetrol afisa pentru Efix 95 un pret de 4,24 lei/litru, pentru Euro Super 98 fara Plumb, 4,87 lei, iar pentru sortimentul de motorina Efix Diesel compania cerea 4,61 lei/litru.In data de 17 iulie sortimentul COR 95 fara plumb EuroLuk se vindea la pompele Lukoil cu 4,16 lei/litru, iar COR 98 fara plumb Super EuroLuk cu 4,52 lei/litru. Motorinele Euro L Diesel si Super Euro L Diesel se comercializau cu 4,51 lei/litru, respectiv 4,75.Pentru data de 3 iulie 2008 Petrom anuntase preturi de 4,43 lei/litru pentru Top premium fara plumb 99+, litrul de OMV Carrera se vindea cu 4,20 lei/litru, iar OMV Carrera 100 cu 4,83 lei/litru. Motorina OMV Sprint Diesel se comercializa cu 4,53 lei/litru.
Sursa: 9am, astazi
Contractele cu "baietii destepti" ar putea iesi la iveala
Ministerul Economiei ar vrea sa faca publice contractele incheiate intre compania de stat Hidroelectrica si firmele private care intermediaza vanzarea celei mai ieftine energii care se produce in Romania. Prejudiciul calculat de procurori in afaceri de acest fel este de aproape 500 milioane de euro.Ministerul Economiei "va incepe discutii cu societatile private privind posibilitatea desecretizarii contractelor cu Hidroelectrica", au declarat surse din piata energetica pentru Mediafax. Conform acestora, institutia are in vedere inclusiv actiuni in instanta, daca nu va obtine acceptul firmelor. Incercarea desecretizarii acestor contracte, prin care companiile "baietilor destepti" obtineau profituri mari prin cumpararea energiei ieftine de la stat si vanzarea ei mai departe cu adaosuri mari, vine dupa declaratia facuta de Traian Basescu acum o saptamana. Presedintele a cerut Guvernului miercuri sa faca public modul in care se comercializeaza in Romania energia si sa indrepte eventualele abuzuri sau ilegalitati. seful statului a spus ca, desi primise asigurari de la fostul ministru liberal al Economiei Varujan Vosganian, "nivelul de tranzactionare a energiei in Romania a ramas un mister". Reprezentantii ministerului de resort au avut la sfarsitul saptamanii trecute o discutie cu directorul general al Hidroelectrica, Traian Oprea, in legatura cu bugetul si investitiile companiei pe acest an. Surse demne de incredere sustin ca ar fi vorba de fapt despre evaluarea activitatii sefului Hidroelectrica, evaluare care va continua si zilele urmatoare si care ar putea duce la inlaturarea directorului Oprea.Acum doi ani, Parchetul General a declansat urmarirea penala pentru noua persoane din zona ministeriala, dar si de la Hidroelectrica, pentru ca "au pus in pericol grav sistemul economic national, constituindu-se intr-o structura suprapusa pe organigrama societatii". Printre cei acuzati s-ar afla si actualul director general al Hidroelectrica, pentru un contract semnat in 2004 cu Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh&Co.KG-Va Tech Hydro, privind retehnologizarea celor cinci hidrocentrale de pe Oltul inferior, procurorii considerand ca pentru aceasta situatie exista "indicii temeinice ca pretul contractului este supraevaluat".Reprezentantii Parchetului General considera ca prejudiciul adus companiei Hidroelectrica, prin semnarea unor contracte preferentiale cu anumiti agenti economici, este estimat la aproximativ 500 milioane de euro. Hidroelectrica a fost implicata insa si in finantarea campaniei prezidentiale a fostului premier Adrian Nastase, in dosarul "Trofeul calitatii", iar recent darea de mana a companiei a fost constatata dupa ce presa a descoperit ca, in perioada 17 decembrie-7 ianuarie, aceasta companie de stat a achizitionat 28 de SUV-uri Mitsubishi Pajero si L200, in valoare de aproape un milion de euro.
Sursa Romania Libera
Luni, 16 Februarie 2009
Sursa Romania Libera
Luni, 16 Februarie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)