Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi. Este o iniţiativă inspirată din experienţa Coaliţiei pentru un Parlament Curat, de acum patru ani. Ele şi-au propus să valorifice ocazia pe care o oferă acum votul uninominal pentru a opri accesul în Parlament unor persoane pentru care calitatea de deputat sau senator este folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influenţă sau este, pur şi simplu, produsul oportunismului politic. Lectura acestei liste va fi o palpitantă călătorie în lumea mătuşicilor/mamelor/soţiilor cu spectaculoase succese în afaceri în perioada în care nepoţii/ soţii/fii au ocupat funcţii publice; veţi avea tovarăşi de drum neobosiţi călători prin partide şi oameni de afaceri care şi-au depăşit condiţia de interlopi care fură mărunţiş de la public, ca să se îmbogăţească din afaceri cu bani publici.
Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor; rapoartele lor au fost selectate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au păstrat doar acele informaţii care erau consistent documentate; a existat câte un responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe, pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a listei. Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selecţionaţi dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI), fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi integrităţii. Ei au lucrat sub protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară. Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a metodei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coaliţiei pentru un Parlament Curat. Faptele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri: 1) migrator - un candidat care s-a mutat, la iniţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu au fost, aşadar, luate în calcul schimbările de culoare politică produse de alianţe sau asimilarea unor partide; 2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de neconstituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei; 3) conflictul de interese – acest parametru îşi propune să surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor care provin din mediul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public. 4) avere insuficient justificată – mulţi dintre candidaţii care au ocupat deja funcţii publice au declaraţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătuşica“ ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu clienţi pe care i-a tratat şi Coaliţia pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele de atunci. Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 organizaţii (între care şi AMP şi APD) mobilizate la iniţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au considerat nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate procesele (avocatul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de judecată, să fie executat însuşi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.Cum se consumă listaSe recomandă doze judicioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geografic şi unul instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputaţilor din jumătatea de vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat din toată ţara. A fost nevoie de această eşalonare pentru că numărul celor pe care ziariştii i-au identificat ca dubioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.
LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI
Hoţie, turnătorie şi traseism să fie, dar să ştim şi noi!
14 Noi 2008 Mircea Toma 0 comentarii
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi.
Judeţul Alba
14 Noi 2008 0 comentarii
Teodor Atanasiu (PNL), Vasile Emilian Cutean (PSD), Nicolae Popa (PNL), Radu Eugeniu Coclici (PSD) şi Cosmin Covaciu (PNL)..
Judeţul Arad
14 Noi 2008 0 comentarii
Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD), Ioan Biriş (PSD), Mihăiţă Calimente (PNL), Gheorghe Feies (PD-L), Nicoară Creţ (PRM) şi Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)..
Judeţul Bihor
14 Noi 2008 0 comentarii
Lakatos Peter (UDMR), Ştefan Seremi (PD-L), Mihai Bar (PSD), Gheorghe Sârb (PD-L), Mircea Matei (PD-L), Gheorghe Sârb (PD-L) şi Octavian Bot (PD-L)..
Judeţul Bistriţa Năsăud
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Nelu Botiş (PD-L), Ioan Turc (PNL), Ioan Aurel Rus (PRM) şi Ioan Oltean (PD-L)..
Judeţul Braşov
14 Noi 2008 0 comentarii
Cristian Stănescu (PRM), Ioan Barbuti (PSD), Constantin Niţă (PSD), Ion Gonţea (PD-L), Attila Kovacs (UDMR), Ioan Adam (PSD) şi Ioan Dumitru Puchianu (PNL)..
Judeţul Caraş Severin
14 Noi 2008 0 comentarii
Ilie Mustăcilă (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Ioan Tabugan (PNL), Eremia Breşneni (PNG-CD), Marius Iriza (PRM), Ilie Cristescu (PNG-CD), Ioan Ion (PD-L) şi Valentin Rusu (PD-L)..
Judeţul Cluj
14 Noi 2008 0 comentarii
Adrian Gurzău (PD-L), Boros Janos (UDMR), Vasile Filip Soporan (PSD), Daniel Buda (PD-L), Petru Călian (PD-L), Avram-Marius Gal (PNL), Minodora Luca (PD-L), Dan Brudaşcu (PRM) şi Teodor Pop Puşcaş (PSD)..
Judeţul Dolj
14 Noi 2008 1 comentarii
Mihai Lupoi (PNL), Stelian Voinea (PD-L), Maria Schütz (PSD), Gheorghe Daniliuc (PNG-CD), Victor Odolbaşa (PNG-CD), Constantin Dily Şerbănoiu (PRM), Valeriu Zgonea (PSD), Ion Călin (PSD), Mihai Voicu (PNL), Petre Petrescu (PSD) şi Viorel Lis (PRM)..
Judeţul Gorj
14 Noi 2008 1 comentarii
Scarlat Iriza (PSD), Mugurel Surupăceanu (PSD), Severus Constantin Militaru (PD-L), Victor Ponta (PSD), Eugen Vîlceanu (PSD), Vasile Popeangă (PSD), Adrian Gorun (PD-L), Mihai Cosmin Popescu (PD-L), Marcu Tudor (PRM), Corneliu Vişoianu (PD-L), Pantelimon Manta (PNL), Gheorghe Mitescu (PD-L), Matei Nădrag (PNL) şi Dan Ilie Morega (PNL)..
Judeţele Harghita şi Covasna
14 Noi 2008 1 comentarii
Hodgyai Geza - deputat UDMR, Borbely Laszlo - deputat UDMR, Kelemen Hunor - deputat UDMR, Verestoy Attila - senator UDMR şi alte concentrări ale proprietăţii UDMR şi ale administraţiei locale asupra mass media de limbă maghiară.
Judeţul Hunedoara
14 Noi 2008 0 comentarii
Tiberiu-Ioan Balint (PNL), Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC), Ioan Timiş (PNL) şi Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC).
Judeţul Maramureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Nicolae Bud (PD-L), Gheorghe Zoicaş (PSD), Vasile Bodnar (PD-L), Alexandru Cosma (PSD), Cătălin Cherecheş (PSD), Emil Ambruş (PNG-CD), Augustin Chira (PPPS) şi Dumitru Morhan (independent)..
Judeţul Mehedinţi
14 Noi 2008 0 comentarii
Mihai Demian (PSD), Tudor Paul (PNL), Doiniţa Mariana Chircu (PD-L), Vasile Burcu (PRM), Cristian Cazanacli (independent) şi Eugen Nicolicea (PSD)..
Judeţul Mureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Valentin Precup (PSD+PC), Borbely Laszlo (UDMR), Alexandru Petru Frătean (PSD+PC), Ştefan Someşan (PSD+PC), Teodor Giurgea (PD-L), Doru Oprişcan (PD-L), Ovidiu Vasu (PD-L), Vasile Cornea (PD-L), Niculae Havrileţ (PNL), Ciprian Dobre (PNL) şi Adrian Gherca (PNL)..
Judeţul Olt
14 Noi 2008 0 comentarii
Renică Diaconescu (PSD+PC), Marin Bobeş (PSD), Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC), Gigel Sorinel Ştirbu (PNL), Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L), Marin Ionică (PD-L) şi Dumitru Dragomir (PRM)..
Judeţul Satu Mare
14 Noi 2008 0 comentarii
Gheorghe Ciocan (PSD+PC), Rudolf Riedl (UDMR) şi Viorel Pop (PSD+PC)..
Judeţul Sălaj
14 Noi 2008 0 comentarii
Filonaş Chiş (PSD+PC), Ionel Ciunt (PSD+PC), Petru Buboi (PNG-CD), Gheorghe Mirel Talos (PNL) şi Stan Petru (PRM)..
Judeţul Sibiu
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Cindrea (PSD+PC), Mircea Vasile Cazan (PNL), Mircea Silvestru Lup (PSD+PC), Ilie Stoica (PNL), Eugen Mitea (PNL) şi Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)..
Judeţul Vîlcea
14 Noi 2008 0 comentarii
Cătălin Harnagea (PNL), Ion Nicolae (PNL), Svetlana Preoteasa (PNL), Sorin Ghiţă (PSD), Vasile Bleotu (PSD), Sorin Zamfirescu (PD-L), Dumitru Stancu (PD-L), George Brânzan (PD-L), Dumitru Avram (PRM), Tiberiu Vladislav (PRM) şi Adrian Sandu (PNG-CD)..
Am lansat "pătaţii" la apa campaniei electorale! (VIDEO)
13 Noi 2008 Biroul de Investigatii 3 comentarii
Doamnelor şi domnilor alegători, nu vă faceţi griji că în cabina de vot veţi fi singure şi singuri cu uninominalii de la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie..
Sursa: Academia Catavencu
Georgiu Gingăraş (PSD)
RăspundețiȘtergereFost ministru al Tineretului şi Sportului în prima parte a mandatului de premier al lui Adrian Năstase, Gingăraş a primit o locuinţă de la RAAPPS. Pe care nu a eliberat-o nici acum, ba mai şi pretinde despăgubiri pentru mobila pe care a cumpărat-o (locuinţa fiind goală la primire). Gingăraş a declarat că va părăsi locuinţa numai după ce fiica lui îşi va termina studiile.
Adrian Miuţescu (PNL)
Soţia deputatului PNL a accidentat grav trei persoane, în 2007, intrînd pe contrasens în timp ce se afla la volanul maşinii personale. Cu toate că a trecut mai bine de un an de la accident, Poliţia încă face cercetări în acest caz.
Publicitate
Iar victimele accidentului (în urma căruia un băieţel de 11 ani şi-a pierdut splina) au declarat că Miuţescu le-a promis 100.000 de euro ca să uite povestea, însă nu s-a ţinut de promisiune. Recent, numele deputatului PNL a fost menţionat în legătură cu un dosar DNA privitor la vînzarea IPEE (Întreprinderea de Piese şi Echipamente Electrice) din Curtea de Argeş, întreprindere la care Miuţescu a fost director.
Dan Dumitru Zamfirescu (PRM)
Conform CNSAS, deputatul PRM a făcut poliţie politică înainte de 1989, în perioada în care a lucrat pentru Ministerul de Interne (1980-1990). Din 1990 pînă în 2002 a fost ofiţer SRI pe probleme economice.
Gheorghe Banzea (PNL)
Şef al Direcţiei de Finanţe Publice Argeş, calitate în care ar fi acoperit o returnare dubioasă de TVA, aşa cum a arătat presa locală. Conform presei piteştene, Banzea a impus un anume lichidator, apropiat lui, pentru lichidarea ARO, o afacere de milioane de euro.
Cristian Boureanu (PD-L)
Anchetat de DNA în afacerea „Loteria“ (conform procurorilor, în calitate de membru în Consiliul de Administraţie al Loteriei, Boureanu ar fi semnat acte care au dus la prejudicierea societăţii de stat) şi suspectat că şi-ar folosi influenţa politică pentru a achiziţiona terenuri retrocedate foştilor proprietari la preţuri subevaluate.
Gheorghe Davidescu (PD-L)
Traseist politic: ApR, PNL, acum PD-L.
Filip Georgescu (PSD)
Actual deputat PSD şi fost director general al Romsilva între 2001 şi 2003, Georgescu a fost acuzat de presa locală că a pus la punct schimburi ilegale de terenuri între Romsilva şi propria sa familie. Conform presei piteştene, soţia lui Georgescu a primit terenuri de aproape 20 de hectare în zona Piteşti, dar şi Vidraru şi Transfăgărăşan, terenuri ale Romsilva, deşi aceasta moştenise terenuri la cîmpie, nicidecum la munte. Schimburile de terenuri sînt şi în atenţia DNA.
Bogdan Niculescu Duvăz (PSD)
În 2002, după ce a părăsit PD pentru a intra în PSD, Duvăz a fost acuzat de presa naţională că a tras sfori ca o benzinărie obscură să fie vîndută către Petrom (pe atunci societate de stat) cu o sumă de aproape 12 ori mai mare decît valoarea de piaţă. Duvăz a negat acuzaţiile, dar în 2004 s-a asociat, într-o firmă cu sediul în Constanţa, tocmai cu proprietarul acelei benzinării.
Viorel Hrebenciuc (PSD)
RăspundețiȘtergereCînd Hrebenciuc era demnitar guvernamental (prefect de Bacău, apoi secretar general al Guvernului) a fost consacrat termenul de „suveică“, definind mai multe firme cu acelaşi profil care lucrau pentru acelaşi acţionariat la limite ce reduceau la maximum impozitul. Viorel Hrebenciuc apare, personal, într-o singură societate, dar coacţionarii de aici sînt nume grele şi controversate (cum ar fi Dan Matei Agathon), majoritatea din ceea ce a intrat în conştiinţa poporului cititor de presă sub numele de „grupul de la Bacău“. Unul dintre asociaţii băcăuani mai deţine şi alte firme, implicate în prejudicierea RAFO Oneşti. Din Bacăul al cărui prefect era au plecat, în primii ani de după 1989, mulţi dintre campionii naţionali ai afacerilor cu statul.
Porecla „guzganul rozaliu“ i se trage de pe urma scandalului Adevărul, care l-a plasat în asocieri comerciale alături de controversatul om de afaceri iordanian Fathi Taher.
Publicitate
Şi deşi este acuzat că ar fi adus „mafia arăbească“ în Guvern, nu a făcut-o pe filiera Taher, ci prin Kemal Kader, Zaher Iskandarani şi Omar Hayssam.
Nu face distincţie între politică şi afaceri, dovadă că economicul este transpartinic stînd o anchetă a DNA pentru trafic de influenţă în care a fost cercetat alături de (între alţii) un presupus sponsor al liberalilor şi un fost ministru ţărănist.
Cristian Vintilă (PSD)
Fost consilier judeţean, membru PSD, asociat în firma Barter Group cu Viorel Hrebenciuc şi Dan Matei Agathon, înfiinţată în 1997 şi care se ocupă de „comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi produselor derivate“.
Vlase Petru Gabriel (PSD)
Fost subprefect, Vlase este beneficiarul concesiunii unui teren ultracentral în Bacău pe care administraţia PSD a refuzat să-l retrocedeze proprietarilor în drept. Pe vremea cînd era subprefect, prin fratele său, de afaceri om local, a deţinut multă vreme monopolul transportului pe calea ferată a cărbunelui pentru CET Bacău. A fost deseori identificat de presa băcăuană ca fiind mîna dreaptă a eminenţei cenuşii pesediste, Viorel Hrebenciuc.
Endre Bereczki (PSD)
Consilier local PSD în Oneşti, după ce a fost deputat în legislatura 2000-2004. În declaraţia de avere de pe pagina sa de parlamentar apare ca acţionar la TIAB SA; firma face parte din grupul celor zece companii care s-au plîns că au de recuperat datorii de la RAFO. Bereczki este, pe de altă parte, partener la firma AMC, unde acţionar majoritar este chiar RAFO.
Constantin Avram (PSD)
Fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, fost subprefect de Bacău, Avram este unul dintre cei mai plimbăreţi politicieni băcăuani: şi-a început cariera ca liberal, a plecat la PD, de unde a migrat la PC. În calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, firma lui a beneficiat de cîteva contracte finanţate din bani publici.
Iulian Iancu (PSD)
Fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului în mandatul 2000-2004, în prezent deputat de Neamţ, a fost acuzat că a căpuşat companiile de stat din domeniul gazului prin intermediul unei firmei româno-germane la care era asociată soacra deputatului PSD nemţean. În perioada acţionariatului soacrei, parlamentarul a deţinut funcţii influente: director general al Distrigaz Nord SA Tîrgu Mureş, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Gazelor Naturale şi secretar de stat în Ministerul Industriilor.
Constantin Drăgănuţă (PD-L)
A profitat la maximum pe vremea cînd era director la FPS Bacău şi a intrat în posesia a numeroase spaţii şi chiar a două societăţi comerciale. Una dintre ele este fosta societate Ilba, care avea în proprietate toate morile din judeţul Bacău şi deţinea monopulul asupra fabricării capacelor de canal. Societatea a fost falimentată, iar proprietarii au rămas cu un teren de cîteva zeci de hectare într-una din lateralele proprietăţii lui Dumitru Sechelariu, în imediata vecinătate a lacului de acumulare din municipiul Bacău. Şi-a instalat soţia în fruntea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.
Cristian Cucuian (PD-L)
Acuzat de fals în completarea declaraţiei de avere, fapt care i-a atras plîngere penală.
Liviu Miroşeanu (PD-L)
A fost acuzat de presa locală că şi-a propulsat soţia şi cumnata în conducerea Direcţiei de Management a Instrumentelor Structurale din Agenţia Regională de Mediu (în traducere liberă, la dispecerul de fonduri UE pentru ecologizare, în perioada 2007-2013).
Tudoriţa Lungu (PD-L)
Consilier judeţean PD-L, fostul director al Direcţiei Apelor Siret, acuzată că a îndiguit cursuri de apă cu firmele colegilor de partid, după inundaţiile din 2004-2005. Mare parte dintre lucrările acestora au fost, însă, luate de următoarea viitură, apa ducînd cu ea zeci de miliarde de lei vechi.
Ionel Palăr (PNL)
Ocupă poziţia de vicepreşedinte CJ, venit de la PUR/PC. Are contracte cu Primăria pentru furnizare de aparate de aer condiţionat. A obţinut un teren la 200 de metri de primăria Bacău, în centrul oraşului, unde construieşte o clinică medicală.
Ioan Silviu Lefter (PNL)
Fost prefect de Bacău, fost secretar de stat, unde a şi a devenit „băiat deştept“ conducînd Agenţia Română de Conservare a Energiei, deputat şi membru al comisiei parlamentare de control a industriei energetice. În 2007 s-a asociat într-o firmă, specializată în transportul de gaze, cu fiii cunoscutului om de afaceri Costel Căşuneanu.
Lucian Ciubotaru (PNL)
Patron de tipografie, a avut contracte pentru tipărirea buletinelor de vot la toate alegerile organizate în mandatul 2004-2008, dar şi contracte prin care a furnizat serviciului public de salubritate mături, suficiente pentru următorii zece ani. Foştii salariaţi de la Fabrica de Bere Mărgineni şi de la Vinalcool Bacău îl acuză că a devenit acţionar la firmă prin mijloace neortodoxe şi că urmăreşte distrugerea fabricii ca să poată intra în posesia celor cîteva zeci de hectare de teren pentru a construi în zonă, la marginea de sud a oraşului, un cartier de locuinţe rezidenţiale.
Silvestru Dogaru (PNL)
Venit tot din fostul PUR/PC pe filiera Stavarache. A obţinut contracte de la Primărie ca să-şi înfiinţeze un cotidian, a plantat gărduleţe pe marginea străzilor Bacăului şi a asfaltat drumuri din judeţ. Balastiera lui Dogaru a funcţionat fără o serie întreagă de avize.
Tudor Chiuariu (PNL)
Cercetat de DNA pentru că a promovat o hotărîre de guvern privind înstrăinarea la preţ subevaluat a unui teren al Poştei Române.
Gabriel Stănică Lupu (PNL)
Consilier local din partea Alianţei D.A. (PNL-PD), a trecut, în ultimii patru ani, pe la PC, PD-L şi a ajuns, în pragul alegerilor, în tabăra PNL.
Mircea Dănuţă (PSD)
RăspundețiȘtergereMircea Dănuţă a fost mebru PDSR, s-a tranferat la ApR, după care a revenit în PSD. A fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, în urma unor afaceri cu alcool. Prejudiciul adus statului se ridică în prezent la peste 20 de miliarde de lei vechi. A fost acuzat în 2006 că a fugit de la locul săvîrşirii unui accident rutier, iar în 1999 a pierdut un proces de calomnie iniţiat împotriva a doi jurnalişti de la Monitorul de Botoşani.
Mihai Axinte (PNL)
Director al Direcţiei Silvice Botoşani, vicepreşedinte al PNL Botoşani.
Publicitate
Traseist politic: fost în PNŢCD, PD şi, în final, PNL. În anul 2001 a fost implicat într-un incident la punctul de frontieră Fundu Herţii, cînd încerca să treacă fraudulos graniţa. În rapoartele întocmite de către controlorii silvici se relatează că a trecut de mai multe ori cu vederea defrişări masive în zona Ocolului Silvic Dorohoi, imputabile fratelui său.
Florin Turcanu (PNL)
Traseist financiar: a sponsorizat, pe rînd, partide precum PSD, PRM, PNL.
Cristian Vasile Achiţei (PD-L)
Fost consilier judeţean, Cristian Vasile a fost acuzat în repetate rînduri de conflict de interese. Firma Conproiect Aky, unde sînt asociaţi fratele şi soţia lui, a obţinut mai multe contracte publice de la Consiliul Judeţean. În cadrul unui proiect de reabilitare a infrastructurii judeţului, finanţat de Banca Mondială, nu mai puţin de patru acţiuni de proiectare în valoare de 15.000 de dolari fiecare au fost executate de firma menţionată.
Liviu Constantin Conţac (PSD)
Fost director al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (DDP) şi devenit celebru datorită relaţiei de serviciu pe care a avut-o cu tatăl său, Constantin Conţac, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani. În august 2004, cei doi au lucrat în familie la CJ: tatăl era şef, iar fiul era subordonat, conducînd DDP. Astfel, toate licitaţiile organizate de DDP Botoşani au fost cîştigate de o singură firmă, care subcontracta lucrările către o altă firmă la care era acţionar chiar preşedintele CJ. Prejudiciul adus statului de către cei doi se ridică, potrivit DNA, care anchetează acest caz, la 200 de miliarde de lei vechi.
Doru Damian (PSD)
RăspundețiȘtergereI-a fost subaltern, la Penitenciarul Brăila, în perioada septembrie 1989 – aprilie 1990, lui Mihai Avramides, luîndu-i apărarea atunci cînd Grupul de Investigaţii Politice şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului l-au acuzat pe Avramides că ar fi fost torţionar, ofiţer de Securitate şi agent de legătură al actualului preşedinte al României, Traian Băsescu.
Daniela Bartoş (PSD)
Face parte din „lotul Beuran“ al falşilor autori ai unor ghiduri medicale traduse din limba franceză; a solicitat să i se retragă titlul de conferenţiar universitar. Asociaţia Distribuitorilor de Medicamente a acuzat-o de „blaturi“ la licitaţiile pe programe naţionale.
Publicitate
A aprobat, cu delegarea responsabilităţii, promovarea soţiei unui fost secretar de stat cu titlul de medic primar fără îndeplinirea criteriului vechimii. Un alt consilier, personal de data aceasta, şi responsabil pentru probleme de control, a fost trimis în judecată pentru afaceri cu contraceptive, achiziţionate la un preţ aproape triplu faţă de cel al pieţei, de la o firmă din Tîrgu Jiu. Daniela Bartoş a pus şi bazele unei fundaţii, alături de colega sa de partid şi guvern Ecaterina Andronescu, prin care se organizau „misiuni comerciale“ de care au beneficiat tocmai reprezentanţi ai administraţiei locale gorjene; presa a scris că fundaţia era, de fapt, o portiţă pentru acte de corupţie.
Viorel Balcan (PSD)
Fostul senator pesedist a fost acuzat de legături cu mediul de afaceri de tip mafiot grupat în jurul unui dubios personaj italian, Rosario Raneri, unul dintre pionii ilegalităţilor din zona Brăila – Galaţi. Numele îi este asociat, prin firma la care este acţionar fratele lui, Viorel Balcan, afacerilor cu fier vechi de la societatea comercială CET, unde şi-a angajat fiica pe post de consilier juridic şi şi-a instalat propriul director de la care a primit şpagă de instalare 200 de milioane de lei vechi. A solicitat şi obţinut o derogare de la lege pentru a putea rămîne director la SC Drumuri şi Poduri SA în perioada mandatului senatorial, explicînd că salariul de 1,2 milioane lei nu contează, ci e vorba despre o legătură sufletească; după ce a părăsit Parlamentul a preluat pachetul majoritar al societăţii cu drept de preempţiune pentru celelalte acţiuni. Miza finală: fondurile ISPA pentru reabilitarea străzilor brăilene şi viitorul pod peste Dunăre, un proiect de cel puţin 300 de milioane de dolari. DNA îl anchetează, din 2006, pentru trafic de influenţă. În 2004 a fost retras din lista posibililor candidaţi PSD în celebra operaţiune, ulterior eşuată, de eliminare a baronilor locali din partid.
Mihai Tudose (PSD)
Deputat PSD, membru în Comisia pentru Integrare Europeană, are mai multe afaceri. Printre acestea, şi una specializată în consultanţă pentru accesarea fondurilor europene. În 2006 a renunţat, conform declaraţiilor de avere succesive, la acţiunile sale în această poveste de succes – editarea de broşuri informative Phare şi SAPARD precum şi proiecte, întotdeauna cîştigătoare, de finanţări europene. Societatea a rămas însă în familie, soţia şi părinţii deputatului deţinînd portofoliul de acţiuni.
Cristian Rizea (PSD)
A fost subiectul unei anchete în cazul unei deturnări de fonduri europene, demarată după o sesizare a Directoratului pentru Tineret al Comisiei Europene pentru justificarea unor cheltuieli din perioada 2000-2001, în perioada în care Cristian Rizea era directorul ANSIT (agenţie guvernamentală pentru sprijinirea tineretului). Banii, peste 1,5 milioane de euro, au fost cheltuiţi pe deplasări în străinătate şi publicitate, deşi ei fuseseră puşi la dispoziţia agenţiei anume pentru derularea programului comunitar Youth.
Tudorel Arbunea (PNG-CD)
Mai mulţi dintre foştii angajaţi ai firmei de pază aparţinînd fostului voleibalist şi ex-candidat la Primărie pe lista Uniunii Forţelor de Dreapta au luat cu asalt, în 2000, sediul societăţii lui Arbunea pentru a-şi recupera salariile neplătite de patron. Patru ani mai tîrziu, fosta secretară a pretendentului PNG, creştin şi democrat, la deputăţie, a mărturisit că a rupt relaţia amoroasă cu Arbunea după ce acesta a sechestrat-o şi maltratat-o.
Gheorghe Puşcaşu (PNG-CD)
Om de afaceri specializat în construcţii şi transport de persoane, a derulat numeroase contracte pentru lucrări de interes public în mai multe judeţe.
Adrian Mihail Drăgan (PNG-CD)
Acuzat de fals, participaţie improprie la fals şi complicitate la obţinerea unor subvenţii cu nerespectarea condiţiilor legale din bugetul alocat producătorilor de grîu, în condiţiile în care, la vremea aceea, firma sa nu avea acest obiect de activitate. În context, falsul s-a bazat şi pe o imensă gogomănie: firma se angaja să producă recolta de grîu în interval de puţin mai mult de o lună – tranzacţia s-a încheiat în august, recolta fiind promisă pentru toamna aceluiaşi an.
Diana Tuşa (PNL)
Deşi statutul funcţionarului public parlamentar îi interzice, şefa de cabinet a preşedintelui Camerei Deputaţilor face parte din consiliile de administraţie ale mai multor societăţi comerciale, la care ar fi avut acces, scrie presa, graţie fidelităţii faţă de Bogdan Olteanu.
Horia Văsioiu (PNL)
Deputat PD în perioada 1996-2000 şi din 2004, candidează din partea PNL. A devenit liberal cu acte abia după ce conducerea centrală l-a desemnat candidat, în ciuda ostilităţii notorii dintre Văsioiu şi filiala locală PNL. Face parte din grupul deputaţilor care a votat legea ce interzice posibilitatea confiscării averilor ilicite. Soţia acestuia, fost viceprimar, plecată şi ea din PD în PNL, a fost cercetată pentru fals în declaraţii, ca urmare a omiterii din declaraţia de avere a veniturilor obţinute în perioada în care figura ca angajată a unei firme a fostului prefect PSD de Constanţa Mihai Manea, TCInd. Parchetul a dat sentinţa NUP pe motiv că viceprimarul a uitat să declare aceste venituri.
Eugen Bădălan (PD-L)
Generalul în rezervă, fost şef de stat major al Forţelor Terestre, face subiectul unui proces intentat în baza acuzaţiilor de abuz în serviciu şi prejudicierea Statului Major cu 1,2 milioane de euro; procesul a fost suspendat pe motiv de excepţie de neconstituţionalitate, dar instanţa a dispus sechestru asigurator pe bunurile mobile şi imobile. Acelaşi cap de acuzare se referă şi la prelungirea unui contract din 2004 într-unul multianual. Este în proces cu ex-ministrul Apărării Theodor Atanasiu, fiind reclamat pentru denunţ calomnios, după ce Bădălan a provocat deschiderea unui dosar penal care a dus la demiterea fostului şef politic al Armatei.
Costel Turtoi (PRM)
Urmărit penal în trei dosare de înşelăciune şi evaziune fiscală, două dosare fiind deja la Procuratură. Un alt dosar de fraudă aflat în cercetare se referă la refuzul lui Turtoi de a pune la dispoziţia lichidatorului judiciar informaţii despre cele trei societăţi ale sale aflate în procedură de faliment – infracţiune sancţionabilă cu închisoarea de la şase luni la trei ani. Candidatul a invocat că a ajuns la faliment în urma unui blocaj financiar generat, ca efect al crizei mondiale.
Valeriu Popa (PRM)
A fost adjunctul ministrului Energiei între 1985 şi revoluţie, perioada cea mai neagră din istoria recentă a României, cînd furnizarea curentului electric fusese aspru raţionalizată.
Adrian Mocanu (PSD)
RăspundețiȘtergereEste fiul preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău şi prosper om de afaceri în domeniul betoanelor şi, în general, al produselor de balastieră. Firmele sale au contracte pe bani publici, obţinute cu ajutorul tatălui.
Valeriu Alexandru Ungureanu (PSD)
Deputat PSD de Buzău, fost subprefect al judeţului, a primit bani de la Camera Deputaţilor pentru chirie pe perioada mandatului de deputat, în condiţiile în care deţine două apartamente în Bucureşti. Numele lui Ungureanu este foarte des asociat cu afacerile controversatului om de afaceri sirian Omar Hayssam. Zvonurile sînt alimentate şi de faptul că unul dintre fii săi, Dragoş Paul, a fost angajat la una dintre firmele sirianului.
Publicitate
George Ion Tomescu (PNG-CD)
Medic anestezist la Spitalul Judeţean Buzău, a fost prins în flagrant, în anul 2004, de poliţişti şi procurori în timp ce lua mită în valoare de 10 milioane de lei vechi de la un taximetrist. În schimbul sumei, medicul ar fi urmat să externeze din spital o pacientă accidentată de taximetrist, care ar fi scăpat, astfel, de un dosar penal. Pentru infracţiune a fost condamnat în 2007 la trei ani cu suspendare şi interzicerea pentru un an a drepturilor electorale. Acelaşi medic Tomescu a mai fost cercetat în anul 2003, tot pentru luare de mită, iar în 2001 pentru malpraxis.
Marian Cătălin Predoiu (PNL)
Ministru al Justiţiei, candidat PNL în Colegiul 5 Buzău, împotriva lui Predoiu există o plîngere penală formulată de unul dintre acţionarii fostei Bănci Internaţionale a Religiilor. Capetele de acuzare sînt: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, trafic de influenţă, înşelăciune, conflict de interese. În acest dosar, numele lui Predoiu este asociat cu cel al socrului său, Cătălin Zanfirescu, implicat în falimentarea BIR. Acesta din urmă a fost scos de sub urmărire penală imediat ce Predoiu a devenit ministrul Justiţiei.
Marian Ghiveciu (PSD+PC)
Cunoscut om de afaceri buzoian, Ghiveciu este în prezent cercetat de DNA cu privire la transferul dubios al unor terenuri din localitatea Merei la Drumul European E85. Citaţia trimisă de DNA pe numele său numără nu mai puţin de 10 capete de acuzare. În replică, Ghiveciu a cerut în mod expres DNA să-şi suspende cercetările pe perioada campaniei electorale, astfel încît să se bucure şi el de şanse egale cu ale celorlalţi candidaţi.
Cezar Florin Preda (PD-L)
Este şeful Comisiei parlamentare de control al SIE şi totodată „controlorul“ din umbră al grupului de firme RER România SRL, cel mai mare „gunoier“ din ţară, cu filiale în Bucureşti, Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Deva. Managementul gunoaielor este o afacere atît pentru familia Preda (soţia şi finul fiind implicaţi în conducerea RER), cît şi pentru PD-L (la Buzău, director general RER – Silvia Banu, secretar general al organizaţiei PD-L Buzău, la Ilfov – director REBU/RER este Mircea Raicu, lider PD-L şi candidat pentru Cameră în Bucureşti). Recent, impresionanta avere a deputatului Preda a intrat şi în atenţia ANI.
Emanuel Onoriu (PNG)
RăspundețiȘtergereFiul cuplului Gabi Luncă şi Ion Onoriu a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru că a accidentat cu maşina trei persoane, dintre care două au decedat, pe trecerea de pietoni.
Virgil Viorel Tudorache (PNG)
Finul lui George Becali este şi el implicat în afaceri dubioase cu terenuri, unele aflate în proprietatea institutelor de cercetări pomicole Băneasa. Presa semnalează faptul că Tudorache ar fi recurs la relaţii cu lumea interlopă pentru a obţine cîştig de cauză în dosare de retrocedări de terenuri; el a beneficiat şi de decizii favorabile de retrocedare din partea unor instituţii publice din subordinea Prefecturii Bucureşti.
Horia Culcescu (PNG)
Implicat în afaceri controversate cu terenuri, dar şi comerţ cu produse alimentare şi băuturi şi, respectiv, jocuri de noroc; a reuşit să obţină un contract de asociere în participaţiune între o firmă proprie şi Serele Pipera pentru a obţine proprietatea asupra 26 de hectare de teren – teren evaluat la cîteva sute de milioane de euro; prin deciziile luate, la această afacere care pare să dezavantajeze statul, a contribuit şi RAAPPS, fostul proprietar al serelor.
George Becali (PNG)
A devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din România din afaceri imobiliare controversate; unul dintre cazurile cele mai notorii este schimbul de terenuri pe care l-a făcut cu Ministerul Apărării, în urma căruia a obţinut importante suprafeţe în zona de nord a capitalei; DNA a început urmărirea penală a lui Becali, în sarcina căruia, în calitatea lui de finanţator al Clubului de fotbal Steaua Bucureşti, s-au reţinut două infracţiuni de dare de mită.
Publicitate
Mai nou, Becali este urmărit penal şi pentru alte infracţiuni, conexe calităţii sale de finanţator al echipei de fotbal Steaua.
Alexandru Ciocîlteu (PD-L)
A migrat spre PD-L plecînd de la PNŢ-CD cu un popas la PRM, după o scurtă oprire în PNL.
Dănuţ Liga (PD-L)
Migrează de la PD la PRM şi apoi la PC, înainte de a reveni la PD-L.
Cătălin Croitoru (PD-L)
Liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale şi candidat din partea PD-L; flagrant conflict de interese: platforma sindicală devine campanie electorala pentru liderul devenit candidat şi pentru partidul care îl susţine, dar şi campanie contra partidului de la guvernare; candidatul îşi camuflează parte din venituri, în declaraţia de avere, sub formula „conform declaraţiei fiscale“ – declaraţie care nu are caracter public.
Elena Udrea (PD-L)
Fostul consilier prezidenţial Elena Udrea şi, totodată soţia omului de afaceri Dorin Cocoş, s-a îmbogăţit, anul trecut, cu peste 33 de miliarde de lei vechi; conform Evenimentului zilei, în declaraţia de avere, Elena Udrea afirmă că şi-a rotunjit veniturile din dividende şi asistenţă juridică; din dividende a cîştigat 30 de miliarde de lei vechi, iar din activitatea de asistenţa juridică prestată prin cabinetul de avocatură, 2,6 miliarde de lei; în plus, a mai obţinut 50.000 de euro din vînzarea unei case de locuit; în declaraţia de avere nu a declarat vreun cîştig obţinut ca urmare a prestaţiei de la Cotroceni; averea Elenei Udrea se compune şi din trei terenuri intravilane, dintre care două pe numele soţului; împreună cu acesta, Udrea mai are două apartamente şi două vile; Elena Udrea a declarat, totodată, două Mercedes (1998,2002), un Porsche din 2004 şi un Audi din 2001; ea mai este proprietară a două hoteluri şi a 15 spaţii comerciale; valoarea bijuteriilor achiziţionate în ultimii zece ani se ridică la două miliarde de lei. Elena Udrea a avut contracte – cu onorarii disproporţionate – de asistenţă juridică cu instituţii publice (RAAPPS).
Silviu Prigoană (PD-L)
Om de afaceri, proprietar al societăţii Rosal Grup; societatea are contracte de servicii cu primăriile de sector ale Bucureştiului; presa acuză contractele de conflict de interese, în special la Primăria sectorului 3, unde Prigoană a cîştigat mai multe licitaţii.
Alina Gorghiu (PNL)
Şi-a camuflat veniturile provenind din participarea la consilii de administraţie făcînd, în declaraţia de avere, trimiterea „conform declaraţiei fiscale“ – o formă de a refuza transparenţa şi de a încălca legea.
Bogdan Olteanu (PNL)
Preşedintele Camerei Deputaţilor; a încasat peste 1,4 miliarde de lei vechi din participarea la şedinţele comisiilor de privatizare ale BCR şi CEC. Conform Academiei Caţavencu, Olteanu a concesionat în 2006 2.000 de metri pătraţi de la Parohia Ghermăneşti, Snagov, cu 1,5 euro pe metru pătrat. Preţul terenului în zonă este 500 de euro/ metru pătrat. Dacă ar fi cumpărat terenul, Olteanu ar fi dat cel puţin un milion de euro, aşa plăteşte 3.000 de euro pe an.
Ludovic Orban (PNL)
În perioada mandatului său la Ministerul Transporturilor, o societate de construcţii s-a detaşat ca marele beneficiar al contractelor cu instituţii dependente de minister; Romstrade a cumulat contracte de ordinul sutelor de milioane de euro, uneori în condiţiile unor licitaţii controversate; costurile pentru reparaţia pistei Aeroportului Băneasa au sărit de la 18 milioane de euro – la achiziţie – la 61 de milioane la finalul executării; contractul aparţine Romstrade; deşi situaţia a fost semnalată ministerului în subordinea căruia se află aeroportul, nu a existat nici o reacţie a ministrului Orban, ministru care, în urmă cu trei ani, a avut un accident de maşină – s-a tamponat cu un tramvai –; maşina pe care o conducea Orban atunci era proprietatea patronului Romstrade, Nelu Iordache, ceea ce poate vorbi despre relaţii mult mai apropiate decît cele formale; Orban are la dipoziţie trei maşini de lux de la minister, deşi prin lege are dreptul doar la una; anul trecut a comis un accident de circulaţie în legătură cu care presa a prezentat probe din care reiese că au fost muşamalizate consecinţele evenimentului.
Marius Marinescu (PC)
Averea senatorului a intrat în verificarea Agenţiei Naţionale de Integritate; Marinescu deţine bani şi proprietăţi a căror valoare totală depăşeşte un milion de euro.
Alexandru Fărcaş (PSD+PC)
A fost cercetat penal, alături de alţi membri marcanţi – pe atunci, în 1996-2000 – ai PNŢCD pentru atribuirea considerată ilegală a unor terenuri din apropiere de Cluj-Napoca; Fărcaş, fost prefect al judeţului, a fost ulterior scos de sub urmărire penală.
Ovidiu Tiberiu Muşetescu (PSD)
Fost şef a APAPS, a gestionat procesul privatizării activelor statului într-un mod care i-a atras în presă numeroase acuzaţii de corupţie; unul dintre cazurile semnalate este legat de privatizarea SC Roman SA, al cărei beneficiar a fost omul de afaceri Ioan Neculaie; cazul a făcut obiectul unei anchete DNA Braşov; în urma anchetei, Muşetescu a fost scos de sub urmărire penală.
Doru Giugula (PSD)
Fost ofiţer de Securitate (ofiţer USLA) şi fost prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru integritate a PSD; în calitate de consilier municipal al Capitalei a fost activ în eforturile consilierilor PSD pentru blocarea implementării unui proiect de restructurare a traficului în perioada 2000-2004.
Sergiu Andon (PC)
Deputat PC, preşedinte al comisiei juridice din Camera Deputaţilor, îl apără pe Dan Voiculescu, preşedintele onorific al PC, în procesul contra CNSAS; el este acuzat, în presă, de incompatibilitate, pentru că legea nu ar permite parlamentarilor avocaţi să pledeze într-o asemenea circumstanţă; a atacat legea CNSAS la Curtea Constituţională, acţiune care a pus CNSAS în pericol de a-şi înceta activitatea.
Corneliu Ciontu (PC)
A migrat de la PRM la PC trecînd prin PNG.
Aurelia Vasile (PSD)
Deputat PSD cu două mandate în Camera Deputaţilor, a beneficiat de o vilă construită de ANL pe care nu a declarat-o în declaraţia de avere decît în 2008, deşi a contractat-o din 2003; este discutabilă calitatea ei de beneficiar al unui contract ANL.
Lukács Vilmos (UDMR)
Preşedinte director general al Companiei Naţionale de Investiţii, proprietar al unei case, al unui apartament şi al unei cabane, a obţinut şi un contract ANL pentru un apartament.
Home » INVESTIGAŢII » LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI » Judeţul Călăraşi
RăspundețiȘtergereJudeţul Călăraşi
21 Noi 2008 | 0 comentarii | 151 vizualizări
Rating: 0 voturi
foto(3)
20 Noi 2008
Stelian Fuia
20 Noi 2008
Dan Motreanu
20 Noi 2008
Eugen Nicolaescu
Deschide imaginea la dimensiunea maxima
Adela Alexe (PSD)
Cercetată penal mai bine de trei ani pentru abuz în serviciu, după ce modernizarea Complexului Perla din Călăraşi (aflat în proprietatea Clubului Sportiv Municipal, condus în 2005 de Alexe) s-a sfîrşit cu o clădire ruinată şi o gaură financiară de şapte miliarde de lei vechi, candidata PSD la Camera Deputaţilor a primit NUP (neînceperea urmăririi penale) la începutul lunii noiembrie a acestui an.
Dumitru Boabeş (PSD)
În calitate de deputat în mandatul 2000-2004, Boabeş a cerut (şi primit) permisiunea conducerii Camerei Deputaţilor ca, în paralel cu funcţia de deputat, să poată fi şi director al unei societăţi comerciale (cumul de funcţii interzis expres de lege).
Publicitate
Stelian Fuia (PD-L)
Agenţia Naţională de Integritate a făcut o plîngere penală împotriva lui Fuia la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fals în declaraţii. Conform dosarului ANI, Fuia a declarat în fals că ar deţine acţiuni la cîteva companii private. Care, de fapt, aparţin unor firme străine, suspectate de a-i aparţine lui Fuia, dar nerecunoscute de acesta din urmă. Deputatul PD-L mai este acuzat că, prin manevre contabile, şi-a transferat în patrimonial propriilor firme terenuri de sute de hectare ale unor societăţi de stat din Fundulea.
Marian Dinulescu (PD-L)
Platforma siderurgică Siderca din Călăraşi a fost tăiată la fier vechi de către firma privată a unui afacerist local, Constantin Bercaru, şi asta în dauna bugetului de stat, care nu a putut să recupereze datoriile istorice ale Siderca. În calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, Dinulescu l-a acoperit pe Bercaru şi chiar a profitat de pe urma afacerilor acestuia de la Siderca, avînd în vedere că soţia lui Dinulescu era asociată cu Bercaru în unele firme.
Constantin Tudor (PD-L)
Traseist politic: PSD, PC, acum PD-L.
Vasile Iliuţă (PD-L)
Conform unui memoriu trimis mai multor instituţii ale statului (şi chiar la Cotroceni) de către un călărăşean, Iliuţă a putut cumpăra la preţuri derizorii mai multe active foste de stat (în special foste ferme zootehnice, avicole şi foste CAP-uri, cu terenurile aferente) cu preţuri derizorii. Ca urmare a acestor achiziţii, Iliuţă a intrat în conflict cu cîţiva foşti proprietari de terenuri agricole, pe care i-a ameninţat şi chiar agresat. Pe numele lui Iliuţă s-au făcut numeroase plîngeri penale, dar cercetările continuă.
Dan Motreanu (PNL)
A fost implicat în scandalul „Chiriile parlamentarilor“: deşi deţinea o locuinţă proprietate personală în Bucureşti, încasa lunar de la Parlament o mie de dolari pentru cheltuieli de chirie. A renunţat la suma pentru chirie după ce situaţia a fost dezvăluită de presă.
Eugen Nicolăescu (PNL)
Ca ministru al Sănătăţii, Nicolăescu s-a înconjurat de (adică a angajat în minister) asociaţi din firmele sale personale, dar şi de rude ale acestor asociaţi. Asociaţii ministrului au cîştigat contracte de milioane de euro cu Ministerul Sănătăţii, pentru livrarea de medicamente, ceea ce îl pune pe Nicolăescu într-un major conflict de interese. Tot ca ministru, Nicolăescu a demarat programul de construire a spitalelor regionale. Numai pentru serviciile de proiectare, ministerul a plătit peste zece milioane de euro unei firme austriece, după o licitaţie „cu dedicaţie“. Liberalul este cercetat de DNA în dosarul „Loteria“, pentru că a semnat, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al acestei instituţii, acte care ar fi prejudiciat compania de stat.
Nicolae Şerbu (PNŢCD)
Afacerist controversat, lui Şerbu i se poate reţine scandalul „vilei RAAPPS“(o clădire din centrul Bucureştiului) pe care a folosit-o ani la rînd fără a plăti chirie.
Aurelian Pavelescu (PNŢCD)
Traseist politic: PD, PIN, acum PNŢCD (dar candidează pe listele PNL, după ce a fost foarte aproape de o nominalizare din partea PNG-CD la candidatura de primar al Bucureştiului).
Antoanela Marinescu (PSD)
RăspundețiȘtergereEste fiica Paraschivei Barbu, nume ce se regăseşte constant în încrengătura de afaceri derulate prin parteneriate public-private cu Primăria Constanţa. Mama candidatei este intermediar al unor afaceri de anvergură care ajung în portofoliul apropiaţilor lui Radu Mazăre. Cea mai notorie este Aqualand-ul din Mamaia. Marinescu este acţionară în firmele mamei sale.
Manuela Mitrea (PSD)
Soţia-deputat a lui Miron Mitrea a devenit notar, deşi nu întrunea condiţiile prevăzute de lege. Cînd era ministru al Justiţiei, Monica Macovei a dat-o în judecată pentru a-i retrage calitatea de notar.
Eduard Martin (PSD)
Deputat.
Publicitate
Fiu al fostului prefect de Constanţa şi piesă de bază în gruparea Mazăre, Martin junior a fost menţionat în raportul „ContraBanda Litorală“, realizat de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie. A fost filmat de jurnaliştii de la Academia Caţavencu, pe 9 octombrie 2007, votînd la două mîini, de două ori în 20 minute. Ziariştii constănţeni au găsit discrepanţe între declaraţiile succesive de avere ale deputatului.
Zanfir Iorguş (PD-L)
Fost, timp de 12 ani, primar al Mangaliei. Traseist: înainte de PD-L a trecut prin PNŢCD şi PSD, în funcţie de culoarea dominantă din Parlament. În timpul mandatelor sale de primar, pădurea Comorova a devenit cartier rezidenţial. Presa a scris că Iorguş a cumpărat zece suprafeţe de teren în pădurea Comorova, netrecute în declaraţia de avere. Crucea Roşie a făcut plîngere penală împotriva sa pentru abuz în serviciu, deoarece a permis, ca primar, vînzarea terenului din curtea Spitalului Municipal Mangalia, care era revendicat de Crucea Roşie.
Laurenţiu Mironescu (PD-L)
Deputat, fost director al Administraţiei Porturilor Maritime (APM) Constanţa, coacţionar, împreună cu senatorul Banias, la o firmă beneficiară a unor contracte cu APM în perioada în care aceasta era condusă de Banias; unul dintre parlamentarii care au solicitat bani de chirie, deşi aveau locuinţe în Bucureşti.
Gheorghe Dragomir (PNL)
Deputatul se află pe lista CNSAS ca avînd dosar de reţea în Securitate. A omis din declaraţia de avere două firme. Presa locală a relatat că familia deputatului, parteneră de afaceri cu alt candidat liberal, Constantin Matei, dezvoltă afaceri „preferenţiale“ în zona de nord a litoralului, unde primarii provin din PNL.
Gheorghe Albu (PNL)
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a fost acuzat că a intrat, prin inginerii funciare, în posesia a 560 de hectare de podgorie în zona Aliman din judeţul Constanţa, în detrimentul foştilor proprietari, ţăranii. Albu a sponsorizat, sub egida Ministerului Agriculturii, Ziua Recoltei în colegiul unde candidează, cu puţin timp înainte de începerea campaniei electorale.
Constantin Matei (PNL)
Director al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, face parte dintr-un grup liberal implicat în afacerile turistice din zona Histria.
Andrian Mihei (PNL)
Deputat, face parte din grupul parlamentar al proprietarilor de reşedinţe în Bucureşti care au primit bani de chirie de la Camera Deputaţilor.
Florentin Scaleţchi (PNG-CD)
Preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, din conducerea căreia fac parte foşti colonei de Securitate, de Armată şi Poliţie, a fost surprins în flagrant de procurorii DNA, în noiembrie 2006, primind mită în schimbul unor intervenţii promise la autorităţi judiciare. Judecat şi condamnat pentru luare de mită, trafic de influenţă (în formă continuată) şi fals intelectual.
Stelian Duţu (independent)
Deputat traseist, fost lider al filialelor Constanţa ale PD, PNL, PUR, PD-L. Pe bunurile sale DNA a depus sechestru asigurator, după ce fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a adus instituţiei, prin abuz în serviciu, prejudicii de peste trei milioane de euro. A fost acuzat că a decis, tot în acea perioadă, transformarea Costineştilor în comună, în schimbul titlului de cetăţean de onoare al noii comune şi, mai ales, al unui teren de 5.000 mp lîngă faleză.
Jean Popescu (PD-L)
RăspundețiȘtergereÎn ciuda faptului că, în 2005, judeţul al cărui prefect era fusese diagnosticat ca suspect de inundaţii, medicul Popescu şi-a lăsat pacientul în plata viiturilor şi a plecat într-o delegaţie a Crucii Roşii dîmboviţene în China.
Bogdan Cantaragiu (PD-L)
Traseist politic şi paraşutist electoral de profesie: deşi născut în Bucureşti, unde a şi lucrat ca director în Primăria sectorului 1, a fost ales, în 2004, deputat PRM în Arad, a părăsit formaţiunea cu grupul Ciontea, a intrat în PP şi a trecut, doi ani mai tîrziu, în PD (ulterior PD-L), din partea căruia candidează pentru un colegiu în Dîmboviţa, la Titu.
Ion Dumitru (PSD)
Deputatul PSD este primul parlamentar trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, fiind judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru prejudicii de sute de mii de euro aduse Regiei Romsilva în perioada în care ocupa funcţia de director al instituţiei. Dumitru a fost deferit Justiţiei în mai multe dosare pentru corupţie, abuz în serviciu contra intereselor publice, atribuirea ilegală a unor achiziţii publice şi măsluirea licitaţiilor. Cel mai mare tun al deputatului a fost dat cu tancul – primul cumpărat de o instituţie civilă din România (opt miliarde de lei), după un şir de vînzări între firme-fantomă şi fără declaraţie vamală de import. Presa a scris că Dumitru ar fi sponsorizat construirea fermei de la Cornu a fostului premier Adrian Năstase, alături de care obişnuia să participe la partide de vînătoare. Procesul lui Ion Dumitru a fost suspendat în luna iunie a anului 2008, după ce avocaţii parlamentarului au invocat o serie de excepţii de neconstituţionalitate.
Victor Sanda (PSD)
Fostul prefect de Dîmboviţa şi deputat face parte din grupul (identificat de DNA) demnitarilor locali care au contribuit la retrocedarea, prin transferuri ilegale, a 1.000 de hectare de pădure, din care 366 hectare în platoul Bucegi, unele în zone exceptate de lege, altele în rezervaţii naturale, strict protejate, în perioada guvernării Adrian Năstase. Printre beneficiarii pădurilor împărţite, deveniţi proprietari prin cumpărare ulterioară (ceea ce le atrage calitatea de „cumpărători de bună-credinţă“) se numără generalul Toma Zaharia şi omul de afaceri Alexandru Bittner, apropiaţi ai ex-premierului Adrian Năstase, originar din Dîmboviţa.
Ion Stan (PSD)
Fost preşedinte al comisiei parlamentare de control al SRI, ulterior secretar al acesteia, deputatul este „fericitul cîştigător“ al unei plîngeri penale depuse de un fost ofiţer SRI pentru trafic de influenţă, asociere în vederea comiterii de infracţiuni şi transmiterea de informaţii cu caracter secret ori confidenţial în afara cadrului legal. A fost acuzat că, folosindu-se de poziţia parlamentară pe care o ocupă, a pus, printr-o scrisoare deschisă adresată structurilor de securitate, presiune politică asupra serviciilor secrete. A mai fost acuzat că a dat dispoziţie unor procurori să stopeze o anchetă derulată în baza unei acuzaţii de fals aduse unui lector de la Universitatea „Valahia“.
Gheorghe Ana (PSD)
Numele lui Ana apare în acţionariatul unei firme PSD implicată în diverse afaceri imobiliare şi beneficiară a unor lucrări cîştigate în licitaţii organizate de Consiliul Judeţean, condus pe atunci chiar de candidatul PSD. De semnătura lui a beneficiat şi controversatul Fathi Taher, cînd a fost aprobată mărirea de capital care i-a permis omului de afaceri iordanian să devină stăpînul parcului industrial din zona fostei fabrici de armament de la Mija.
Sache Neculaescu (PSD)
În anul 1991, avocatul pesedist (anterior activist PCR) a fost arestat pentru implicare în trafic şi vînzare de copii, ulterior revenind în atenţie cînd, aflat în poziţie de cadru universitar, a fost descoperit ca plagiator. A fost acuzat că ar fi cumpărat judecători dîmboviţeni cu titluri doctorale.
Gabriel Plăiaşu (PNL)
În declaraţia de interese a deputatului liberal figurează, în perioada în care era consilier judeţean, beneficii obţinute în calitate de membru în CA al parcului industrial Mija, aparţinînd controversatului om de afaceri Fathi Taher în urma unei suspecte majorări de capital şi a unor presupuse tranzacţii cu terenuri.
Maria Cristea (PNL)
Site-ul de campanie al candidatei liberale a fost găzduit, o vreme, pe domeniul Casei Corpului Didactic Dîmboviţa (instituţie pe care a condus-o pînă la plecarea PD de la guvernare şi numirea ei în fruntea inspectoratului şcolar), iar în afişele electorale pe care le-a distribuit cu o lună înaintea începerii campaniei a folosit însemne interzise prin lege. Tot în campanie, ajunsă între timp inspector şcolar general, a organizat, în Tîrgovişte, o mică paradă a microbuzelor şcolare, pozînd alături de acestea în scop electoral.
Florin Costin Pâslaru (PSD)
RăspundețiȘtergereTeleviziunea locală la care Pâslaru, consilier local PSD, este acţionar majoritar, a beneficiat, în anii 2003 şi 2004, de contracte dubioase de publicitate din partea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos şi a Zonei Libere Galaţi, unde era şi membru în CA. În calitate de director al TV Galaţi a oprit difuzarea a două emisiuni de dezbatere, sugerând că acestea prejudiciază aportul de publicitate. Fundaţia unui imobil, pe care a construit-o în vara aceasta la Galaţi a distrus o clădire veche de peste o sută de ani, din patrimoniul Primăriei, fără ca instanţele abilitate să ia măsuri.
Publicitate
În anul 2004 a fost găsit ca fiind incompatibil cu funcţia de consilier.
Dan Nica (PSD)
În calitate de ministru al Comunicaţiilor, a luat decizii prin care a creat avantaje unor companii private în detrimentul intereselor statului şi, totodată, al liberei concurenţe. Ministerul condus de Nica a atribuit unei firme IT mai multe contracte pe bani publici, unele prin încredinţare directă, altele prin diverse artificii menite să evite organizarea de licitaţii. Fostul ministru, în prezent deputat PSD, face parte şi din „lotul“ chiriaşilor de lux ai RAAPPS.
Viorel Ştefan (PSD)
A deţinut, o vreme, concomitent funcţia de senator şi cea de preşedinte al CA la compania NAVROM, fiind, în acelaşi timp, şi membru în CA al SIF Muntenia.
Bogdan Ciucă (PC)
Este unul dintre parlamentarii care au primit bani de chirie deşi aveau case în Bucureşti. Înainte de a intra în PUR, a fost membru ApR. Prin cabinetul său notarial au fost legalizate acte într-o tranzacţie imobiliară controversată, operată de consilierul judeţean PC Eugen Durbacă, „baronul local“ al Galaţilor.
Doruleţ Resmeriţă (PD-L)
Este administratorul unei firme patronate de fraţii Herăscu, acuzaţi de fraudarea unor fonduri europene, asocieri de tip mafiot şi devalizări. Resmeriţă a înregistrat la OSIM peste o mie de mărci şi a devenit celebru confiscând denumirea „Divizia A“.
Mihail Boldea (PD-L)
Avocatul baronului local Durbacă în cîteva afaceri duioase cu terenuri, unele ajunse şi în vizorul DNA.
Viorel Cristovici (PNL)
Consilier judeţean şi acţionar majoritar la o firmă, SC Majestic Comexim SRL, care desfăşoară lucrări publice, în urma unui contract cu Primăria din Brăhăşeşti, finanţate de Consiliul Judeţean. Primarul şi viceprimarul au fost arestaţi de DNA, în decembrie 2007, sub acuzaţia de luare de mită. Firma liderului PNL Tecuci a derulat contracte pentru reabilitarea unor şcoli şi grădiniţe, ca şi pentru dotarea primăriei din Tecuci cu aparate de aer condiţionat, la acest din urmă contract ajungînd în urma unei licitaţii la care a concurat singură. Majestic Comexim a cîştigat şi o licitaţie organizată în 2006 de UM02542 din Focşani.
Sandu Traian (PNL)
Om de afaceri apropiat fostului ministru al Muncii Paul Păcuraru, antreprenor în turism, dar şi cu afaceri cu tablă derulate, sub semnul întrebării, cu SIDEX, Sandu Traian este fratele unui procuror gălăţean luat în colimator de DIICOT pentru dosirea, în schimbul unor şpăgi, dosarelor unor oameni de afaceri locali aflaţi sub supraveghere pe motiv de legături economice ilegale la scară naţională. Presa locală şi centrală a scris atunci că procurorul a operat la umbra autorităţii politice a fratelui său. Doi ani mai tîrziu, nu cu mult timp înainte ca Sandu Traian să devină candidat PNL, fratele procuror avea să fie numit şef teritorial al DIICOT.
Mihai Bucatanschi (PNL)
În calitate de consilier local a votat o hotărîre de consiliu ce favoriza propria firmă.
Mihai Manoliu (PNL)
Numele consilierului local liberal apare într-o serie de acuzaţii de mită în jurul unei concesionări ilegale de teren în folosul uneia dintre firmele clanului Durbacă. Manoliu a înotat contra curentului: a fost în PD, a continuat o vreme ca independent, acum este PNL.
Vlad Vladimir Galin Corini (PRM)
A fost consilier prezidenţial în echipa lui Ion Iliescu, în mandatul 1992-1996. Emil Constantinescu a cerut schimbarea lui, Corini a atacat decizia în instanţă şi a cîştigat daune în valoare de 400 de milioane de lei vechi. În schimbul acestei sume, a solicitat şi a primit, la întoarcerea PSD la putere, postul de ambasador în Senegal. Rechemat de la post de Traian Băsescu, în 20 aprilie 2006. Înainte de a deveni candidat PRM a făcut parte din PDSR (actualmente PSD), fiind inclusiv deputat de Ialomiţa. A publicat, în 1980, volumul Tînăra generaţie – prezenţă activă pe şantierele construcţiei socialiste.
Dorin Meran (PRM)
A făcut subiecul unor acuzaţii legate de afaceri dubioase finanţate de Consiliul Judeţean Galaţi şi bancrută frauduloasă. Pe rol se află, după doi ani de anchetă DNA, un dosar penal de 5.142 de pagini deschis pe numele unei firme a lui Meran pentru deturnare de fonduri Phare şi fals în înscrisuri. În urma unor dispute cu şeful politic local direct, Dan Nica, generate de ocuparea unui post de consilier judeţean, a părăsit PSD pentru PRM. Înainte şi după aceste episoade a mai fost membru în PSM, PD-L, PIN şi PNŢCD. A revenit în PRM înaintea actualelor alegeri. Numele lui mai apare şi în contextul unor atribuiri ilegale de spaţii de activitate pentru o firmă la care este asociat cu unul dintre locotenenţii Mihaelei Geoană la Crucea Roşie. În acelaşi context se vorbeşte şi despre afaceri necurate purtate sub paravanul unor fundaţii. Un fost angajat îl acuză de violenţă verbală şi fizică.
Marin Costel (PRM)
A fost prim-secretar al Comitetului Judeţean UTC Galaţi (1984-1989) şi ziarist la oficiosul local de partid Viaţă Nouă – „Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitor de ţară nouă, marele îndrumător al tinerei generaţii“ – dar a îmbrăţişat repede pluripartitismul, aplicîndu-l pe propria piele: a circulat pe traseul PRM-PNL (unde a trecut cu tot cu mandat de consilier judeţean în urma unei răfuieli cu preşedintele Corneliu Vadim Tudor pentru tema unor paraşutaţi de la centru înaintea alegerilor parlamentare din 2004) – independent – PC-PRM.
Călin Nestor (PRM)
Avocat, traseist: PSDR-PSD Constantin Titel Petrescu-PNŢ-PRM.
Valentin Adrian Iliescu (PD-L)
RăspundețiȘtergereTraseist politic: PUNR, PSD, acum PD-L.
Victor Boiangiu (PD-L)
În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Giurgiu, Boiangiu a finanţat (indirect) firme ale unor rude (care au avut contracte cu Direcţia de Asistenţă Socială Giurgiu, subordonată CJ), dar şi firme deţinute de familiile altor înalţi funcţionari giurgiuveni.
Dan Pasat (PNL)
Afacerist cunoscut pentru apucăturile sale violente. Reclamat pentru agresiuni asupra unor giurgiuveni cărora le-a încălcat proprietăţile, dar şi pentru că ar fi violentat nişte membri ai PD-L la o manifestare politică.
Daniel Chiţoiu (PNL)
Este şef al Fiscului (ANAF), calitate în care s-a aflat în conflict de interese: a cerut modificarea Codului de Procedură Fiscală, astfel încît declaraţiile fiscale anuale ale firmelor să fie certificate de către un consultant fiscal.
Publicitate
Or, tocmai Chiţoiu este consultant fiscal. Deci, dacă modificările ar fi trecut, modificarea cerută de Chiţoiu ar fi avut efect şi asupra lui (financiar şi pozitiv). Pe de altă parte, Chiţoiu a cumulat multe funcţii în comisii şi comitete de stat, reuşind să adune, pe lîngă salariul de la ANAF, peste 300.000 de lei noi.
Dragoş Ujeniuc (PNL)
În dubla sa calitate, de deputat şi avocat, Ujeniuc s-a aflat în mai multe rînduri în conflict de interese. Conform unei declaraţii a fostului procuror general al României, Ilie Botoş, Ujeniuc avea un dosar penal în lucru, despre care nu au mai apărut alte date. Avînd în vedere notorietatea şi importanţa date de statutul de deputat, avocatul Ujeniuc a primit contracte fără licitaţie de la instituţii de stat, dar şi multe comenzi de reprezentare a unor interlopi pe care i-a scăpat de dosare penale grele.
Home » INVESTIGAŢII » LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI » Judeţul Ialomiţa
RăspundețiȘtergereJudeţul Ialomiţa
21 Noi 2008 | 0 comentarii | 125 vizualizări
Rating: 0 voturi
foto(1)
20 Noi 2008
Dan Mircea Popescu
Deschide imaginea la dimensiunea maxima
Tinel Gheorghe (PD-L)
Fost şef al Corpului de Control al Ministrului Agriculturii în perioada Gheorghe Flutur. În 2006 s-a opus instituirii prohibiţiei la sturioni. Declaraţiile de avere ale lui Tinel Gheorghe sunt cel putin interesante. Dacă pînă în 2008 singura sa avere era reprezentă de veniturile încasate în calitate de consilier la minister şi era proprietarul unui automobil Dacia 1310, în 2008 lucrurile se schimbă radical. În 2008, averea lui Tinel Gheorghe număra două terenuri, o casă de vacanţă, o casă de locuit şi două apartamente. Ca venituri declară leafa de la Ministerul Agriculturii în cuantum de 35.000 lei pe an şi venituri de 840.000 de lei realizate de soţia sa, Iuliana Gheorghe.
Publicitate
Aceasta a fost angajată la Inspectoratul pentru Siguranţa Construcţiilor, pentru ca apoi să ajungă subit notar public în comuna Tunari, judeţul Ilfov, activitate care i-a adus venituri de peste 8 miliarde declarate de soţ. Tinel Gheorghe declară credite totalizînd 127.382 (contractat în 2005) de lei şi 400.000 de euro, luate în 2008.
Dan Mircea Popescu (PSD)
Pachetul de legi anticorupţie al premierului Năstase a debutat cu o excepţie: senatorului Dan Mircea Popescu i-a fost permis (în mod ilegal) să cumuleze funcţia de senator cu cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Eximbank.
Petru Movilă (PD-L)
RăspundețiȘtergereAre o avere frumuşică, constituită imediat ce a devenit parlamentar, în 2004. În mandatul 2004-2008, Movilă a achiziţionat nu mai puţin de şase terenuri (toate agricole, dar unele în zone cu potenţial imobiliar ridicat), declară că deţine între 15.000 şi 26.000 de euro cash şi donează bani la partid (48.000 RON numai în 2007). Cu toate acestea, trăieşte numai din salariul de parlamentar, din care mai plăteşte şi ratele unui credit.
Dan Cârlan (PD-L)
Acuzat că a luat un credit de peste un milion de dolari de la Bancorex, pe care nu l-a mai returnat.
Daniel Oajdea (PD-L)
Ca fost lider studenţesc, Oajdea s-a aflat în conflict de interese, după ce a închiriat un teren ieftin de la Politehnica ieşeană şi şi-a construit un restaurant.
Publicitate
Deţine un cont de 145.000 de euro, bani a căror provenienţă nu poate fi justificată.
Mugurel Cozmanciuc (PNL)
În 2006, a fost nevoit să-şi dea demisia din Consiliul Local Iaşi, după ce s-a descoperit că una dintre firmele sale avea contract cu o regie subordonată Primăriei Iaşi.
Cristian Adomniţei (PNL)
Ca ministru al Educaţiei, a favorizat (din punct de vedere al investiţiilor în infrastructura şcolară) judeţul Iaşi, unde candidează pentru un nou mandat de deputat. S-a aflat, de asemenea, în conflict de interese cînd a folosit elicopterul Ministerului de Interne pentru a ajunge la propria nuntă.
Relu Fenechiu (PNL)
Cercetat de DNA în cel puţin două dosare (unul vizează vînzarea la suprapreţ de transformatoare electrice către Electrica Moldova, înainte ca aceasta să fie privatizată, celălalt priveşte mai multe contracte de lucrări obţinute de firme de-ale lui Fenechiu de la instituţii publice din Iaşi). Fenechiu s-a aflat în conflict de interese cînd a apelat la colegul său de partid, ministrul Culturii Adrian Iorgulescu, căruia i-a cerut eliberarea unui aviz necesar continuării unui proiect imobiliar privat în centrul Iaşiului. Ulterior, una dintre firmele constructoare ale proiectului imobiliar s-a regăsit pe lista de donatori la bugetul PNL. Fenechiu a uzat de funcţia lui politică pentru a-şi angaja soţia pe post de consilieră personală a directoarei Inspectoratului de Stat în Construcţii, aceasta din urmă fiind membră a PNL Iaşi, filială condusă de Fenechiu. Tot un abuz de funcţie a fost şi obţinerea unei finanţări de la Guvern pentru construcţia unei biserici într-un cartier de vile construit de una din firmele proprii ale lui Fenechiu.
Camelia Gavrilă (PNL)
A impus unor şcoli, în calitate de inspector şcolar general, cumpărarea de computere de la o firmă a lui Relu Fenechiu, şeful ei pe linie de partid.
Traian Dobre (PNL)
Traseist politic: PNL, PSD, acum iar PNL. Are la activ un schimb inechitabil de terenuri cu Romsilva: a cedat Direcţiei Silvice Suceava 4,7 hectare în valoare de 60.000 RON, pentru a primi la schimb 1,2 hectare pe malul lacului Ciric, din Iaşi, un teren de cel puţin jumătate de milion de euro.
Cristian Nechifor (PSD)
A fost cercetat de Poliţie, în 2001, pe cînd era deputat PDSR, după ce o firmă pe care o deţinea vînduse lenjerie unui spital din Iaşi, fără licitaţie.
Doru Tompea (PSD)
A semnat un angajament cu Securitatea, iar ofiţerul care l-a racolat a primit verdict de la CNSAS că a făcut poliţie politică. Un raport al Prefecturii Iaşi din 2005 a arătat că o fundaţie a lui Tompea a deturnat banii primiţi de la Guvern pentru sprijinirea presei de limbă română din Republica Moldova înspre sprijinirea presei locale din Iaşi, căreia i-a virat banii pentru a plăti publicitatea electorală a PSD.
Anghel Stanciu (PSD)
A înfiinţat mai multe fundaţii, care au obţinut chirii foarte ieftine atît de la Primăria Iaşi, cît şi de la RAAPPS. S-a aflat în conflict de interese cînd a votat, în Camera Deputaţilor, ca chiriaşii RAAPPS să poată cumpăra spaţiile închiriate, în condiţiile în care Stanciu avea o fundaţie în aceeaşi situaţie. O parte din firmele sale are contracte cu diverse instituţii de stat, în multe cazuri presa relatînd că licitaţiile la care Stanciu a cîştigat contracte s-au desfăşurat după sistemul „mîinii moarte“.
Neculai Răţoi (PSD)
Fost primar aproape 20 de ani la Paşcani, Răţoi a condus oraşul după o agendă exclusiv personală. Cele mai recente scandaluri în care a fost implicat, ca primar, sînt cel al construirii primăriei Paşcani (o construcţie megalomanică, mult prea scumpă pentru necesităţile unui oraş mic, dotată cu duşuri cu hidromasaj şi candelabre aurite) şi cel al repartiţiilor ANL (apartamentele au ajuns la odraslele constructorilor locuinţelor, la cele ale unor angajaţi din Primărie sau din regii subordonate Primăriei, la un nepot al lui Răţoi etc).