joi, 29 octombrie 2009

Cronica stenogramei Degeratu-Hayssam duce către SRI: Răzbunarea procurorului Ciprian Nastasiu

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
28 Oct 2009 Toader Stefan

Scandalul legat de stenograma discuţiei dintre Omar Hayssam şi generalul Constantin Degeratu, consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu, tinde să se ducă spre alte destinaţii decât cele reale, în condiţiile în care volumul secret, cu documentele clasificate a fi de „siguranţă naţională”, nici măcar nu a ajuns vreodată la instanţă, nici nu a fost citit de vreun avocat sau judecător, pentru că aceştia nu deţin certificate ORNISS. Aici se află „adevărul”.
Şeful statului a ieşit la rampă explicând că înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror pe care nu l-a numit. E vorba de procurorul Ciprian Nastasiu. Toate amănuntele ce privesc această „interceptare la rece” duc către Nastasiu, cel care deţine secretul acestei înregistrări, şi către alt serviciu decât DGIPI.
Nastasiu s-a ocupat de dosarul „Răpirea jurnaliştilor” şi, în mod bizar, a avut pe mână, o perioadă, şi dosarul „Fuga sirianului”. El a demisionat din magistratură după ce a fost sancţionat pentru modul în care a gestionat şedinţa de judecată în urma căreia Omar Hayssam a fost eliberat din închisoare în aprilie 2006.
Pentru acest magistrat, cazul „Hayssam” a fost un taler cu două feţe. În locul laurilor visaţi, Nastasiu a trebuit să suporte, pe final, o mare pierdere. Tocmai el, cel care a făcut din dosarul „Hayssam” trambulina care să-l propulseze în funcţie, a rămas descoperit în momentul în care presa a dezvăluit cum l-a salvat de puşcărie procurorul tocmai pe teroristul căruia îi ceruse arestarea. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte faptul că Nastasiu a fost numit adjunct al procurorului-şef al DIICOT. A stat puţin pe această funcţie pentru că a fost sancţionat de Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori din CSM cu diminuarea, timp de trei luni, a 15 la sută din salariu pentru imixtiunea făcută în activitatea altui coleg procuror (în locul căruia s-a dus personal la instanţă să susţină eliberarea lui Hayssam pe motiv de boală).




Procurorul: „Mai vedem dacă voi fi eu Acarul Păun!”



La acea vreme, după ce a ieşit de la Comisia de disciplină, Nastasiu a făcut o declaraţie pe care puţin şi-o mai amintesc: „Încă nu mi-am spus ultimul cuvânt. Mai vedem dacă eu voi fi Acarul Păun. Dacă la 3 iunie 2006, după punerea concluziilor în instanţă, nu mi s-a reproşat nimic profesional şi am fost avansat la funcţia de adjunct la DIICOT, după ce a plecat Omar Hayssam şi fuga a fost un eşec al sistemului de siguranţă naţională, am devenit principala ţintă pentru toţi?”. Apariţia acestei stenograme ar putea fi „ultimul cuvânt” al procurorului.

Revenim la ancheta propriu-zisă efectuată de Nastasiu în „Răpirea jurnaliştilor” şi la discuţia generalului Degeratu cu Omar Hayssam. Aceasta a avut loc la şase luni după arestarea sirianului, în septembrie 2005.



Traian Băsescu, cel care a coordonat în calitate de şef al statului „Celula de criză” pentru salvarea celor trei jurnalişti răpiţi la Bagdad, susţine că înregistrarea s-a făcut după ce procurorul respectiv a ieşit din birou. Preşedintele a ţinut să precizeze că Degeratu „nu confirmă” multe din elementele apărute în stenogramă, astfel că a fost declanşat „un proces invers“, instituţional, prin care să se vadă cum se poate ca o discuţie a unui consilier de stat al preşedintelui pe probleme de securitate să fie înregistrată ilegal. Cu toate că şeful statului a făcut trimitere către „unitatea de informaţii a Ministerului de Interne”, nu a spus şi ce probe ar avea în acest sens. Mai mult, SRI s-a ocupat de interceptările din dosarele „Răpirea” şi „Fuga lui Hayssam”, generalul Virgil Ardelean explicând foarte clar Comisiei de apărare la data la care a fost audiat că serviciul pe care-l coordona a trimis NOTE care avertizau că sirianul vrea să plece din ţară. Notele informative se bazau pe informaţii de la informatori din anturajul lui Hayssam.



Soţia lui Nastasiu e cadru activ SRI



DGIPI nu a acţionat de capul ei din cel puţin două motive, susţin surse din Parchetul General: în primul rând, specialiştii serviciului Internelor nu puteau intra în biroul unui procuror decât cu solicitare din partea procurorului. În al doilea rând, cu aprobarea conducerii Parchetului, cum a fost cazul monitorizării unuia dintre procurorii implicaţi în scandalul „Examenul de la Institutul Naţional al Magistraturii”, caz instrumentat de DNA. Or, cum stenograma acestei discuţii Degeratu-Hayssam nu a produs efecte asupra lui Ciprian Nastasiu, e clar că acesta a ştiut de înregistrare. În treacăt fie spus, soţia lui Nastasiu este angajat cadru activ al SRI, fapt ce rezultă din penultima sa declaraţie de avere. Nu se ştie la ce unitate din SRI lucrează. Cert este că a doua zi după apariţia stenogramei „ilegale” în presă, şeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din SRI, generalul Ioan Ştefănuţ, a fost schimbat din funcţie.



Discuţia a avut loc în alt birou pus la dispoziţie de DIICOT



În cazul stenogramei-bombă ar fi putut exista, însă, şi altă variantă, dar nici ea nu-l exclude pe Nastasiu din cărţi. Procurorul se afla în plină an­chetă, iar Hayssam se afla în închi­soare, arestat preventiv. În aceste perioade de arestare preventivă a învi­nuitului se fac aşa-numite negocieri. În funcţie de „oferta” de nu­me grele sau de anumite detalii, pro­curorii pot lua în calcul circums­tanţe atenuante, valabile ulterior, în instanţă, la stabilirea pedepsei. De asemenea, un arestat nu poate fi scos din celulă şi dus la Parchet decât cu citare, chiar şi telefonică, din partea procurorului de caz. Ca atare, Nastasiu a fost cel care a ştiut data şi ora la care Hayssam va fi adus la Parchet, iar Administraţia Prezidenţială nu putea fi înştiinţată decât prin procuror sau prin şefii ierarhici ai acestuia.



Dacă lucrurile stau aşa cum spune Băsescu, şi anume că prezenţa lui Degeratu la Parchet a fost o urmare a solicitării făcute de Hayssam pentru „a informa asupra unor elemente de siguranţă naţională”, lucrurile ies oricum din făgaşul normal, pentru că procurorul era cel care trebuia să culeagă aceste informaţii, să le ofere superiorilor şi aceştia să le dea mai departe către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Răspunsul la o astfel de cerere de audienţă la Cotroceni venită din partea unei persoane arestate şi suspectate de terorism rămâne suspect şi ridică mari semne de întrebare. La data la care Hayssam s-a văzut cu Degeratu, procuror-şef al DIICOT era Daniel Ţicău. Nastasiu nu stătea singur în birou, ci cu alţi doi procurori, existând şi o anticameră unde erau grefieri. Deci, alt birou a fost folosit pentru această întâlnire şi, fără ştirea şefului ierarhic, nu ar fi fost pus la dispoziţie.
Avocaţii nu au ştiut nimic despre întâlnirea de gradul zero
La data la care ar fi avut loc discuţia între cei doi, 9 septembrie 2005, procurorul a ieşit din birou pentru că urma să se discute despre probleme de siguranţă naţională, susţine Băsescu. Indiferent ce dezvăluiri ar fi făcut Hayssam, despre trafic de arme sau afaceri PSD-iste, este de neînţeles absenţa procurorului în condiţiile în care pe numele sirianului existau mai multe dosare, inclusiv cele de mafie economică. Avocaţii lui Hayssam din timpul urmăririi penale făceau, la acea vreme, zeci de plângeri pe încălcarea drepturilor învinuitului, iar Hayssam însuşi se plângea apărătorilor de presiuni la care este supus din „vârful piramidei”. Nici unul dintre avocaţi nu are cunoştinţă de această discuţie aranjată în biroul procurorului.
Ar mai fi de adăugat că Traian Băsescu nu a dat nici o replică la toate informaţiile apărute în presă de-a lungul ultimilor trei ani, legate de declaraţii ale sirianului conform cărora s-ar fi întâlnit de două ori cu şeful statului în 2005, Hayssam afirma că Băsescu i-ar fi spus să trimită în Irak 200.000 de dolari prin intermediul misteriosului doctor Yassim, omul despre care sirianul spunea că l-ar fi ajutat să fugă din ţară.

Dacă adăugăm la „meniul” Hayssam reţeta după care fostul procuror adjunct al DIICOT Angela Ciurea declara că se lucra în anumite dosare „ce implică siguranţa naţională”, şi anume că acestea sunt periclitate din cauza unor „ordine” venite de sus, nu are sens să mai facem vreun comentariu. Şi Ciurea a dispărut recent din magistratură, dar după cum merg lucrurile în dosarele din Româania, lista rămâne deschisă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu