Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Oct 2009 Alexandru Cautis
S-a ajuns la demisia şi demiterea Guvernului din cauză că Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost rîvnit de PSD şi de PD-L. De ce este aşa de apetisant acest minister? Printre altele, fiindcă are în subordine prefecţii. De ce ţin neapărat partidele să aibă prefecţi? Fiindcă, prin funcţia lui, prefectul poate gira afacerile membrilor de partid. În continuare găsiţi o reţetă de milioane pe bază de prefect, din bucătăria PD-L. Cu mult peste 30.000.000 de euro.Povestea pe scurt, pe înţelesul adolescenţilorA adolescenţilor din cadrul Organizaţiei de tineret a PD-L, desigur. Ea, povestea, este cam aşa: Institutul Pasteur, ăla de face vaccinurile cu care v-au înţepat în şcoală, a fost privatizat după ’89.
Privaţii au scormonit prin acte şi au aflat că institutul a avut, pe la 1920, un teren de vreo 19 hectare, pe care statul l-a luat forţat ca să facă garaje şi locuinţe. Din proprie iniţiativă, făcînd investigaţii imobiliare, patronii Pasteur-ului au găsit ei în Bucureşti un teren de vreo 19 hectare neocupat de construcţii şi l-au cerut ca despăgubire pentru proprietatea lor antebelică. Terenul era în sectorul 5, dar proprietarii institutului s-au dus să-l ceară de la Comisia de Fond Funciar de la sectorul 6. Mai întîi, în iulie 2006, au meşterit o documentaţie topografică în care au specificat că terenul este în sectorul 6. Pe baza documentaţiei au cerut date despre teren de la Primăria Municipiului Bucureşti. De unde li s-a răspuns, în noiembrie 2006, că terenul respectiv „apare ca fiind în administrarea unei instituţii“. Nu li s-a zis care. Concomitent, Prefectura Bucureşti a fost înştiinţată de către Primăria sectorului 6 că în privinţa terenului respectiv „nu se cunoaşte modalitatea de trecere în administrarea unei instituţii“ şi că figurează drept „delimitare sector 6“. Se repetă figura cu „instituţia“, nu se spune care instituţie anume îl administrează şi apar dubii şi în privinţa sectorului. Prefectura nu are o problemă cu faptul că nu se spune al cui e terenul şi dă undă verde retrocedării către Institutul Pasteur. Comisia din Primăria sectorului 6, care a validat actele, trebuia să fie formată din nouă persoane: primarul Cristian Poteraş, viceprimarul Constantin Paţica, secretarul Gheorghe Floricică şi alţi şase membri stabiliţi printr-un ordin al Prefecturii. În fapt, nu au semnat decît primarul, secretarul şi un membru al comisiei.Ce s-a întîmplat cu terenul ajuns la Pasteur?Ce s-a întîmplat cu terenul ar putea fi o explicaţie pentru temerea celorlalţi membri ai comisiei de a da cu pixul pe un act dubios. Din 19 hectare, în aprilie 2007, aproape 140.000 de metri pătraţi, atenţie, suprafaţă fără ieşire la drum public, au fost vînduţi firmei Sten Consulting, pentru suma de 15.900.000 de euro. Cu promisiunea că Institutul Pasteur va mai vinde firmei respective o suprafaţă de 24.000 de metri pătraţi din acelaşi teren, care constituia ieşirea la strada Condorului. A fost, de fapt, o şmecherie. Ulterior, pe 14 decembrie 2007, institutul a vîndut ieşirea la şosea firmei Highstown Romania, pentru suma de 2.802.000 de euro. Iar Highstown a revîndut-o rapid firmei Sten, după şase zile, pentru 7.450.000 de euro. În şase zile, preţul a crescut, deci, de aproape trei ori. Diferenţa ar putea fi bine-mersi cuantumul unei şpăgi risipite la Primărie şi Prefectură. Apropo, restul de 26.900 mp din terenul de 19 hectare a fost dat de Institutul Pasteur firmei AL-Tel Communications, ca preţ pentru nişte servicii prestate cică de firmă în folosul institutului. Din datele noastre, firma AL-Tel Communications avea un singur angajat, dar, iată, muncise săracul pe brînci ca să merite un teren de trei milioane de euro. Administratorul firmei Al-Tel Communications este Lucian Grecu, apropiat al primarului sectorului 6, Cristian Poteraş. Deci cercul se închide frumos.La scurt timp de la aceste manevre, apar surprize-bombăŞi anume:– terenul nu era în sectorul 6, ci în sectorul 5. Din planşele stabilite de consiliul municipal prin 2004, în PUZ-ul întocmit pentru sectorul 6 în 2005, rezultă clar că terenul era în curtea primarului pesedist Vanghelie şi nu a pedelistului Poteraş. – „instituţia“ secretă la care făceau referire actele trecute prin Primăria sectorului 6 şi prin Prefectura Bucureşti nu era una oarecare, o şcoală, un dispensar, un aprozar, ci chiar Ministerul Apărării. Terenul era domeniu public al statului, în administrarea Ministerului Apărării.Se pune întrebarea cum naiba un teren atît de mare, care e domeniu public, deci nu poate fi înstrăinat decît prin hotărîre de Guvern, care aparţine unei instituţii din Guvern, ajunge să fie manevrat de către o primărie, mai mult, una la care nici măcar nu era arondat? Cum de n-a observat Prefectura Bucureştiului? Ei, aici s-ar putea să fie o cheie. Prefectura era condusă la data aranjamentului de către pedelista Mioara Mantale. Din neatenţie, bineînţeles, madam Mantale a acceptat să i se fure pesedistului Vanghelie un teren şi să-i fie atribuit Primăriei lui Poteraş, coleg de partid cu prefecta. Tot din neglijenţă, doamna prefect nu a sesizat că terenul era domeniu public şi în administrarea unui minister. Cu alte cuvinte, ca angajată la Guvern, nu a putut afla că terenul e administrat de Guvern.Despăgubiri de 24 de milioane de euro de la PrefecturăPrefectura Bucureşti, acţionată în instanţă de către firma ţepuită, Sten Consulting, va avea de plătit cel puţin 24.000.000 de euro ca despăgubiri. Bani din bugetul public. Tot Prefectura Bucureşti, la braţ cu Primăria sectorului 6, va trebui să dea 19 hectare de teren Primăriei sectorului 5 şi Ministerului Apărării. Iată, aşadar, ce realizări frumoase pot avea loc dacă ai avut, la un moment dat, prefectul potrivit de partid la primăria de partid.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu