Printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul a modificat, ieri, legea de functionare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) prin introducerea unei prevederi care ii permite lui Mircea Geoana, acum presedintele Senatului, sa participe la sedintele CSAT.
Adevarul
La Multi Ani!!!
2009
miercuri, 31 decembrie 2008
marți, 30 decembrie 2008
Asa arata adevarata fata a politicianului roman
Jurnalistul si istoricul elvetian Gérard Delaloye publica astazi in cotidianul Le Temps un articol intitulat "Trista coalitie romana", in care reaminteste ca Romania este dominata de partide cu o ideologie identica, ce practica in exces clientelismul, o mai veche hiba a sistemului politic romanesc.
Uniunii Europene, care nu inceteaza sa faca ochii mari si sa ameninte ca taie robinetul cu euro, daca nu se inregistreaza un recul al coruptiei, Romania ii raspunde cu un guvern de ampla coalitie dupa model german, isi incepe articolul Gérard Delaloye. Operatiunea se face in doi timpi, explica jurnalistul. La 30 noiembrie, alegatorii, refuzand sa decida in favoarea unui partid sau al altuia, acorda 33% fiecaruia dintre cele doua mari partide - PSD, fondat de Ion Iliescu, si PD-L-ul actualului presedinte Traian Basescu. Pentru a arata si mai bine ca sunt la egalitate, alegatorul i-a dat cu 0,7% voturi mai multe PSD-ului, dar cu trei deputati mai mult PDL-ului, constata exclamativ Gérard Delaloye. Desi tertii sunt exclusi, Partidul National Liberal al premierului in exercitiu obtine un cochet 18%, in timp ce ultranationalistii sunt indepartati din Parlament. Intarit de acest rezultat, presedintele Basescu decide sa acorde conducerea guvernului partidului cu majoritate relativa in Parlament si incredinteaza aceasta sarcina unuia dintre elevii sai, Emil Boc, in varsta de 42 de ani, deputat si primar de Cluj, reales in iunie cu peste 80% din voturi.'In principiu - dar numai in principiu!', dupa cum atrage atentia exclamativ autorul articolului - PSD este un partid de stanga, membru al Internationalei Socialiste. PDL se socoate a fi un partid de dreapta (membru al PPE), dar oricine la Strasbourg (sediul Parlamentului European - n.r.) isi aduce aminte ca era inca membru al grupului socialist in 2004. In fapt, aceste doua partide, care, dupa caderea lui Ceausescu, formau un singur partid, Frontul Salvarii Nationale, sunt doua vaste conglomerate de interese regionale, clientelare si financiare in privinta carora chiar si politologul cel mai avizat s-ar gasi in dificultate, dincolo de adevarurile proclamate, sa formuleze diferente ideologice, scrie Gérard Delaloye. "Sa spunem ca in proportie de 95% numitorul comun al politicienilior din ambele tabere este de a se imbogati mult si repede. Nu este o atitudine specific romaneasca, ea se regaseste aproape peste tot in Est si in Balcani", adauga autorul articolului.Guvernul lui Emil Boc, supus la inceputul saptamanii trecute aprobarii celor doua treimi dintre deputati care ar trebui sa-l sustina, este imaginea democratiei tinere si imperfecte pe care trebuie sa o administreze. Astfel, remarca jurnalistul elvetian, Ministerul Turismului este incredintat sotiei (din PDL) a proprietarului unui mare lant hotelier. La protejarea mediului, il gasim pe bratul drept al boss-ului portului Constanta, care se straduieste de cativa ani sa distruga litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (referire la primarul Radu Mazare - n.r.).Ministerul Transporturilor isi regasteste titularul (PDL) de acum zece ani, un om care deja a facut de mai multe ori avere cu fonduri pentru autostrazi fara a construi un singur kilometru, sustine Gérard Delaloye (informatiile jurnalistului sunt insa inexacte - n.r.). Presa este plina in aceste zile de mici istorioare a caror savoare ii face pe romanii de bun simt, carora le-ar fi placut atat de mult ca tara sa le fie recunoscuta drept "civilizata", sa-si piarda zambetul, scrie Gérard Delaloye. Ca si cum, daca treci de un anume meridian, curatenia in politica nu tine decat de vis, chiar de utopie, este concluzia jurnalistului.El recomanda, in caz ca cineva vrea sa se "convinga" de adevarul acestei constatari, Jurnalul de razboi tinut de René de Weck, ambasadorul elvetian la Bucuresti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, care remarcase certurile dintre liderii politici romani si mizele electorale pe care le aveau acestia in vedere in momente cruciale pentru tara, cand ar fi trebuit sa ia masuri de urgenta pentru a se pune la adapost de influenta sovietica ulterioara, care era previzibila. De altfel, scria ambasadorul, chiar daca cei patru principali lideri politici ar fi fost capabili sa se inteleaga si ar fi fost decisi sa o faca, ei ar fi fost impiedicati de prietenii si partizanii lor. "Aceasta tara nu a cunoscut decat o politica a clientelismului". Cine vrea sa faca o cariera in slujba statului nu se gandeste sa il serveasca, ci sa imbratiseze o profesiune profitabila. Nu este atasat de o idee, ci de un om pe care il crede in stare sa-i asigure averea. Cand seful lui vine la putere, nu-i cere sa salveze patria, ci sa-i faca rost de un loc caldut", scria ambasadorul la 17 octombrie 1944, potrivit citatelor redate in articolul din Le Temps de Gérard Delaloye, care precizeaza ca observatiile diplomatului isi pastreaza si azi pertinenta. Astazi, pentru romanul deziluzionat, aceasta licarire se numeste, in pofida a tot, Emil Boc. Presa nu il menajeaza. Guvernul sau este considerat foarte slab, se pariaza deja pe viitoarea sa cadere. Insa Boc este abil, noteaza Delaloye, care explica: el a exterminat virusul nationalist la Cluj, capitala Transilvaniei, care, in urma cu 15 ani, vota masiv pentru un exaltat de extrema-dreapta (referire la Gheroghe Funar - n.r.). Si, adauga jurnalistul, e de notorietate faptul ca Boc nu a profitat de putere pentru a se imbogati.Gerard Delaloye este jurnalist si istoric. Traieste la Lausanne, in Elvetia, dar vine frecvent la Bucuresti si este un bun cunoscator al realitatilor din Romania, despre care a publicat in decursul timpului mai multe articole in presa elvetiana. Intr-unul dintre ele, din 2006, intitulat "Un cocteil populist si fascist se pregateste in Est" analiza extremismul radical de dreapta in Europa de Est si afirma ca Gigi Becali este "un om foarte periculos".Anul trecut, tot in Le Temps, Gerard Delaloye scria ca suspendarea presedintelui Basescu este un al doilea puci al lui Ion Iliescu si ca Parlamentul, care se bucura de puteri excesive, ii "slujeste" pe oligarhi, intrucat clasa politica romaneasca nu a ajuns la maturitate si nu va putea evita anarhia decat printr-o revizuire radicala a Constitutiei.
Sursa: 9am, astazi
Uniunii Europene, care nu inceteaza sa faca ochii mari si sa ameninte ca taie robinetul cu euro, daca nu se inregistreaza un recul al coruptiei, Romania ii raspunde cu un guvern de ampla coalitie dupa model german, isi incepe articolul Gérard Delaloye. Operatiunea se face in doi timpi, explica jurnalistul. La 30 noiembrie, alegatorii, refuzand sa decida in favoarea unui partid sau al altuia, acorda 33% fiecaruia dintre cele doua mari partide - PSD, fondat de Ion Iliescu, si PD-L-ul actualului presedinte Traian Basescu. Pentru a arata si mai bine ca sunt la egalitate, alegatorul i-a dat cu 0,7% voturi mai multe PSD-ului, dar cu trei deputati mai mult PDL-ului, constata exclamativ Gérard Delaloye. Desi tertii sunt exclusi, Partidul National Liberal al premierului in exercitiu obtine un cochet 18%, in timp ce ultranationalistii sunt indepartati din Parlament. Intarit de acest rezultat, presedintele Basescu decide sa acorde conducerea guvernului partidului cu majoritate relativa in Parlament si incredinteaza aceasta sarcina unuia dintre elevii sai, Emil Boc, in varsta de 42 de ani, deputat si primar de Cluj, reales in iunie cu peste 80% din voturi.'In principiu - dar numai in principiu!', dupa cum atrage atentia exclamativ autorul articolului - PSD este un partid de stanga, membru al Internationalei Socialiste. PDL se socoate a fi un partid de dreapta (membru al PPE), dar oricine la Strasbourg (sediul Parlamentului European - n.r.) isi aduce aminte ca era inca membru al grupului socialist in 2004. In fapt, aceste doua partide, care, dupa caderea lui Ceausescu, formau un singur partid, Frontul Salvarii Nationale, sunt doua vaste conglomerate de interese regionale, clientelare si financiare in privinta carora chiar si politologul cel mai avizat s-ar gasi in dificultate, dincolo de adevarurile proclamate, sa formuleze diferente ideologice, scrie Gérard Delaloye. "Sa spunem ca in proportie de 95% numitorul comun al politicienilior din ambele tabere este de a se imbogati mult si repede. Nu este o atitudine specific romaneasca, ea se regaseste aproape peste tot in Est si in Balcani", adauga autorul articolului.Guvernul lui Emil Boc, supus la inceputul saptamanii trecute aprobarii celor doua treimi dintre deputati care ar trebui sa-l sustina, este imaginea democratiei tinere si imperfecte pe care trebuie sa o administreze. Astfel, remarca jurnalistul elvetian, Ministerul Turismului este incredintat sotiei (din PDL) a proprietarului unui mare lant hotelier. La protejarea mediului, il gasim pe bratul drept al boss-ului portului Constanta, care se straduieste de cativa ani sa distruga litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (referire la primarul Radu Mazare - n.r.).Ministerul Transporturilor isi regasteste titularul (PDL) de acum zece ani, un om care deja a facut de mai multe ori avere cu fonduri pentru autostrazi fara a construi un singur kilometru, sustine Gérard Delaloye (informatiile jurnalistului sunt insa inexacte - n.r.). Presa este plina in aceste zile de mici istorioare a caror savoare ii face pe romanii de bun simt, carora le-ar fi placut atat de mult ca tara sa le fie recunoscuta drept "civilizata", sa-si piarda zambetul, scrie Gérard Delaloye. Ca si cum, daca treci de un anume meridian, curatenia in politica nu tine decat de vis, chiar de utopie, este concluzia jurnalistului.El recomanda, in caz ca cineva vrea sa se "convinga" de adevarul acestei constatari, Jurnalul de razboi tinut de René de Weck, ambasadorul elvetian la Bucuresti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, care remarcase certurile dintre liderii politici romani si mizele electorale pe care le aveau acestia in vedere in momente cruciale pentru tara, cand ar fi trebuit sa ia masuri de urgenta pentru a se pune la adapost de influenta sovietica ulterioara, care era previzibila. De altfel, scria ambasadorul, chiar daca cei patru principali lideri politici ar fi fost capabili sa se inteleaga si ar fi fost decisi sa o faca, ei ar fi fost impiedicati de prietenii si partizanii lor. "Aceasta tara nu a cunoscut decat o politica a clientelismului". Cine vrea sa faca o cariera in slujba statului nu se gandeste sa il serveasca, ci sa imbratiseze o profesiune profitabila. Nu este atasat de o idee, ci de un om pe care il crede in stare sa-i asigure averea. Cand seful lui vine la putere, nu-i cere sa salveze patria, ci sa-i faca rost de un loc caldut", scria ambasadorul la 17 octombrie 1944, potrivit citatelor redate in articolul din Le Temps de Gérard Delaloye, care precizeaza ca observatiile diplomatului isi pastreaza si azi pertinenta. Astazi, pentru romanul deziluzionat, aceasta licarire se numeste, in pofida a tot, Emil Boc. Presa nu il menajeaza. Guvernul sau este considerat foarte slab, se pariaza deja pe viitoarea sa cadere. Insa Boc este abil, noteaza Delaloye, care explica: el a exterminat virusul nationalist la Cluj, capitala Transilvaniei, care, in urma cu 15 ani, vota masiv pentru un exaltat de extrema-dreapta (referire la Gheroghe Funar - n.r.). Si, adauga jurnalistul, e de notorietate faptul ca Boc nu a profitat de putere pentru a se imbogati.Gerard Delaloye este jurnalist si istoric. Traieste la Lausanne, in Elvetia, dar vine frecvent la Bucuresti si este un bun cunoscator al realitatilor din Romania, despre care a publicat in decursul timpului mai multe articole in presa elvetiana. Intr-unul dintre ele, din 2006, intitulat "Un cocteil populist si fascist se pregateste in Est" analiza extremismul radical de dreapta in Europa de Est si afirma ca Gigi Becali este "un om foarte periculos".Anul trecut, tot in Le Temps, Gerard Delaloye scria ca suspendarea presedintelui Basescu este un al doilea puci al lui Ion Iliescu si ca Parlamentul, care se bucura de puteri excesive, ii "slujeste" pe oligarhi, intrucat clasa politica romaneasca nu a ajuns la maturitate si nu va putea evita anarhia decat printr-o revizuire radicala a Constitutiei.
Sursa: 9am, astazi
Saracii oameni bogati!!!
Fara locuinte, averi sau conturi in banci, parlamentarii uninominalului iti dau sentimentul ca oricine poate trece printr-o campanie de cateva zeci de mii de euro, chiar daca esti sarman. Deputati sau senatori apartinand PSD, PDL, PNL sau UDMR declara pe proprie raspundere ca sunt saraci lipiti pamantului si ca nu au pe numele lor case sau terenuri.
Viceprimarul Brasovului, Andronache Gabriel, a avut in 2007 un venit de peste 60.000 de lei, dar cu toate acestea detine in proprietate doar un apartament de 56 de metri patrati. Nici social-democratul Viorel Hrebenciuc nu apare ca un om foarte bogat, el detinand un apartament de 200 de metri patrati in Capitala si o colectie de ceasuri de aproximativ 20.000 de euro. Cu toate acestea, conform declaratiei sale de avere venitul sau lunar nu depaseste 1000 de euro lunar. Nici masinile marca Mercedes si BMW cu care poate fi vazut ca se plimba prin Bucuresti nu sunt trecute in declaratia de avere. In aceeasi categorie a masinilor care nu apar in declaratii se numara si masina marca Chrysler 300 cu care se deplaseaza fostul premier, Adrian Nastase. Dupa modelul sarac si cinstit s-au orientat si tinerii lor colegi.
Deputatii PDL Catalin Ovidiu Buhaianu, Petru Movila, Marius Neculai, Daniel Vasile Oajdea, Cristian Petrescu, Cosmin Mihai Popescu, Alin Augustin Florin Popoviciu, Florin Postolachi, Mihaela Ioana Sandru, Alin Silviu Trasculescu si Gelu Visan pot profita de criza economica si sa-si cumpere o locuinta la un pret mic. Pesedistul Nicolae Banicoiu sustine ca singura sa locuinta este una primita ca donatie de la bunica din Valcea, sindicalistul Matei Radu Bratianu si-a vandut locuinta pentru aproximativ 200.000 de euro, Ileana Cristina Dumitrache nu detine nimic, tanarul parlamentar Florentin Gust Balosin nu are casa, iar Mugurel Surupaceanu nu si-a permis din salariul de director sa achizitioneze vreo locuinta. Nici Oana Niculescu-Mizil nu are pe numele ei vreo casa, dar precizeaza ca are bijuterii de 850.000 de euro. Petru Farago, fost referent la Camera Deputatilor, a reusit sa castige un loc de parlamentar din veniturile sale anuale de aproximativ 20.000 de lei. Kelemen Hunor nu are pe numele sau vreo casa, dar spune ca are mai multe firme la care este actionar.
Stau cu mama si tata
Senatorul PSD Catalin Voicu (foto), aspirant la fotoliul de ministru de Interne, este caz unic: locuieste cu parintii in imobilul proprietate a acestora fiindca nu are casa. Pesedistul are doua masini - un Peugeot 106 si un BMW X3, si cinci hectare de teren la Calugareni, Giurgiu. In rest, Voicu nu are niciun capat de ata. Attila Zoltan Cseke, senator UDMR, fost secretar de stat in Cabinetul Tariceanu, poseda 1000 mp teren in Ordea si aproximativ 150.000 lei depusi la banci. Altceva nimic. Fostul ministru de Interne, senatorul liberal Cristian David, are un Land Rover, dar nu are case, terenuri, ci investitii si plasamente financiare. Vasile Mustatea, senator liberal de Giurgiu, este unul dintre cei mai modesti parlamentari: are un apartament de 55 mp si nimic mai mult. Romeo Florin Nicoara, tot senator PNL, are doua mici terenuri in Ilfov de cateva sute de metri patrati, o datorie de 10.000 euro si atat. Un alt liberal, Cristian Topescu, are o singura proprietate: jumatate dintr-un apartament de 120 mp.
Pagina realizata de Cristian ANDREI si Anca HRIBAN: Ziua
Viceprimarul Brasovului, Andronache Gabriel, a avut in 2007 un venit de peste 60.000 de lei, dar cu toate acestea detine in proprietate doar un apartament de 56 de metri patrati. Nici social-democratul Viorel Hrebenciuc nu apare ca un om foarte bogat, el detinand un apartament de 200 de metri patrati in Capitala si o colectie de ceasuri de aproximativ 20.000 de euro. Cu toate acestea, conform declaratiei sale de avere venitul sau lunar nu depaseste 1000 de euro lunar. Nici masinile marca Mercedes si BMW cu care poate fi vazut ca se plimba prin Bucuresti nu sunt trecute in declaratia de avere. In aceeasi categorie a masinilor care nu apar in declaratii se numara si masina marca Chrysler 300 cu care se deplaseaza fostul premier, Adrian Nastase. Dupa modelul sarac si cinstit s-au orientat si tinerii lor colegi.
Deputatii PDL Catalin Ovidiu Buhaianu, Petru Movila, Marius Neculai, Daniel Vasile Oajdea, Cristian Petrescu, Cosmin Mihai Popescu, Alin Augustin Florin Popoviciu, Florin Postolachi, Mihaela Ioana Sandru, Alin Silviu Trasculescu si Gelu Visan pot profita de criza economica si sa-si cumpere o locuinta la un pret mic. Pesedistul Nicolae Banicoiu sustine ca singura sa locuinta este una primita ca donatie de la bunica din Valcea, sindicalistul Matei Radu Bratianu si-a vandut locuinta pentru aproximativ 200.000 de euro, Ileana Cristina Dumitrache nu detine nimic, tanarul parlamentar Florentin Gust Balosin nu are casa, iar Mugurel Surupaceanu nu si-a permis din salariul de director sa achizitioneze vreo locuinta. Nici Oana Niculescu-Mizil nu are pe numele ei vreo casa, dar precizeaza ca are bijuterii de 850.000 de euro. Petru Farago, fost referent la Camera Deputatilor, a reusit sa castige un loc de parlamentar din veniturile sale anuale de aproximativ 20.000 de lei. Kelemen Hunor nu are pe numele sau vreo casa, dar spune ca are mai multe firme la care este actionar.
Stau cu mama si tata
Senatorul PSD Catalin Voicu (foto), aspirant la fotoliul de ministru de Interne, este caz unic: locuieste cu parintii in imobilul proprietate a acestora fiindca nu are casa. Pesedistul are doua masini - un Peugeot 106 si un BMW X3, si cinci hectare de teren la Calugareni, Giurgiu. In rest, Voicu nu are niciun capat de ata. Attila Zoltan Cseke, senator UDMR, fost secretar de stat in Cabinetul Tariceanu, poseda 1000 mp teren in Ordea si aproximativ 150.000 lei depusi la banci. Altceva nimic. Fostul ministru de Interne, senatorul liberal Cristian David, are un Land Rover, dar nu are case, terenuri, ci investitii si plasamente financiare. Vasile Mustatea, senator liberal de Giurgiu, este unul dintre cei mai modesti parlamentari: are un apartament de 55 mp si nimic mai mult. Romeo Florin Nicoara, tot senator PNL, are doua mici terenuri in Ilfov de cateva sute de metri patrati, o datorie de 10.000 euro si atat. Un alt liberal, Cristian Topescu, are o singura proprietate: jumatate dintr-un apartament de 120 mp.
Pagina realizata de Cristian ANDREI si Anca HRIBAN: Ziua
luni, 29 decembrie 2008
Recapitulare! Nu o sa pateasca nimic.
Masina unui fost deputat a fost implicata intr-un accident rutier grav in Capitala
In accident, un barbat a fost omorat pe trecerea de pietoni. Masina este inmatriculata pe numele lui Mircea Stanescu, fiul ziaristului Sorin Rosca Stanescu. Masina are placuta de inmatriculare rezervata in mod normal Senatului. Misterul pluteste inca in privinta accidentului: desi martorii au spus ca la volan era Mircea Stanescu, la politie, accidentul a fost recunoscut ... de o tanara.Accidentul a avut loc in jurul orei 21:00, pe bulevardul Barbu Vacarescu. Un autoturism a depasit o alta masina pe linia de tramvai si a lovit un barbat chiar pe trecerea de pietoni. Victima, care nu a fost identificata, a fost proiectata zeci de metri pe asfalt. Barbatul a murit pe loc.
Sursa: Realitatea, astazi
Politia cerceteaza daca la volanul masinii care a ucis sambata un barbat in Capitala se afla Mircea Stanescu sau prietena acestuia. Victima accidentului, un barbat in varsta de 40-45 de ani, nu a fost inca identificata de Politie.
Potrivit martorilor, sambata seara in jurul orei 18.00, barbatul traversa pe trecerea de pietoni cand a fost luat pe capota de Mercedesul E Class cu numarul B-81-SNT. A fost aruncat la cativa metri distanta, iar cand a sosit ambulanta, medicii nu au mai putut decat sa constate decesul acestuia.Masina cu numere de Senat apartine lui Mircea Stanescu (39 ani), fiul jurnalistului Sorin Rosca Stanescu. La sosirea politiei, Marilena Molnar (38 ani), prietena lui Mircea Stanescu, a declarat ca se afla la volan in momentul producerii accidentului.Martorii sustin altcevaDesi femeia a luat vinovatia asupra sa, declaratiile martorilor de la fata locului i-au facut pe politisti sa investigheze varianta in care la volan se afla chiar Mircea Stanescu.Potrivit martorilor, automobilul ar fi fost condus de un barbat care a plecat de la locul accidentului intr-un automobil cu numere de Prahova.La sosirea echipajelor de Politie, la volan se afla insa Marilena Molnar. Femeia a fost testata cu alcooltestul, constatandu-se ca nu a consumat bauturi alcoolice.Duminica dimineata, Stanescu a fost audiat si apoi dus la Institutul de Medicina Legala (IML), unde i s-a recoltat sange, pentru a se stabili daca a baut alcool cu o seara inainte.El nu va putea fi acuzat ca a condus in stare de ebrietate, daca se va dovedi ca se afla la volan, insa acest detaliu ar putea fi considerat motivul pentru care el si prietena sa ar fi hotarat sa dea declaratii false.Un barbat care a vazut scenele ce au urmat accidentului mortal a declarat pentru „Adevarul“ ca „din spate a venit o alta masina, cu numere de Prahova, si l-a luat pe barbatul din Mercedes”.O alta martora a spus ca „pe locul soferului s-a asezat femeia aia cu cizme albe. Statea acolo cand politistii i-au cerut actele. Le-a cautat mult prin geanta, se facea ca nu le gaseste. Dupa mult timp, le-a dat”. Mircea Stanescu a declarat pentru „Adevarul“ ca nu se afla in autoturism cand s-a produs accidentul: „Am auzit ce s-a intamplat”, a declarat fiul lui Rosca Stanescu, la o ora si jumatate dupa producerea tragediei.„Am aflat cand m-a sunat prietena mea, ca sa-i trimit avocata. Mai multe nu pot sa va spun acum, ca sunt suparat ca s-a intamplat treaba aceasta”, a mai zis Mircea Stanescu.Citeste articolul "E vinovat fiul jurnalistului Rosca Stanescu?" integral in Adevarul
Sursa: Adevarul, astazi
A pus vina pe altcineva pentru ca sa scape de presa, pentru o mai usoara musamalizare a cazului.
In accident, un barbat a fost omorat pe trecerea de pietoni. Masina este inmatriculata pe numele lui Mircea Stanescu, fiul ziaristului Sorin Rosca Stanescu. Masina are placuta de inmatriculare rezervata in mod normal Senatului. Misterul pluteste inca in privinta accidentului: desi martorii au spus ca la volan era Mircea Stanescu, la politie, accidentul a fost recunoscut ... de o tanara.Accidentul a avut loc in jurul orei 21:00, pe bulevardul Barbu Vacarescu. Un autoturism a depasit o alta masina pe linia de tramvai si a lovit un barbat chiar pe trecerea de pietoni. Victima, care nu a fost identificata, a fost proiectata zeci de metri pe asfalt. Barbatul a murit pe loc.
Sursa: Realitatea, astazi
Politia cerceteaza daca la volanul masinii care a ucis sambata un barbat in Capitala se afla Mircea Stanescu sau prietena acestuia. Victima accidentului, un barbat in varsta de 40-45 de ani, nu a fost inca identificata de Politie.
Potrivit martorilor, sambata seara in jurul orei 18.00, barbatul traversa pe trecerea de pietoni cand a fost luat pe capota de Mercedesul E Class cu numarul B-81-SNT. A fost aruncat la cativa metri distanta, iar cand a sosit ambulanta, medicii nu au mai putut decat sa constate decesul acestuia.Masina cu numere de Senat apartine lui Mircea Stanescu (39 ani), fiul jurnalistului Sorin Rosca Stanescu. La sosirea politiei, Marilena Molnar (38 ani), prietena lui Mircea Stanescu, a declarat ca se afla la volan in momentul producerii accidentului.Martorii sustin altcevaDesi femeia a luat vinovatia asupra sa, declaratiile martorilor de la fata locului i-au facut pe politisti sa investigheze varianta in care la volan se afla chiar Mircea Stanescu.Potrivit martorilor, automobilul ar fi fost condus de un barbat care a plecat de la locul accidentului intr-un automobil cu numere de Prahova.La sosirea echipajelor de Politie, la volan se afla insa Marilena Molnar. Femeia a fost testata cu alcooltestul, constatandu-se ca nu a consumat bauturi alcoolice.Duminica dimineata, Stanescu a fost audiat si apoi dus la Institutul de Medicina Legala (IML), unde i s-a recoltat sange, pentru a se stabili daca a baut alcool cu o seara inainte.El nu va putea fi acuzat ca a condus in stare de ebrietate, daca se va dovedi ca se afla la volan, insa acest detaliu ar putea fi considerat motivul pentru care el si prietena sa ar fi hotarat sa dea declaratii false.Un barbat care a vazut scenele ce au urmat accidentului mortal a declarat pentru „Adevarul“ ca „din spate a venit o alta masina, cu numere de Prahova, si l-a luat pe barbatul din Mercedes”.O alta martora a spus ca „pe locul soferului s-a asezat femeia aia cu cizme albe. Statea acolo cand politistii i-au cerut actele. Le-a cautat mult prin geanta, se facea ca nu le gaseste. Dupa mult timp, le-a dat”. Mircea Stanescu a declarat pentru „Adevarul“ ca nu se afla in autoturism cand s-a produs accidentul: „Am auzit ce s-a intamplat”, a declarat fiul lui Rosca Stanescu, la o ora si jumatate dupa producerea tragediei.„Am aflat cand m-a sunat prietena mea, ca sa-i trimit avocata. Mai multe nu pot sa va spun acum, ca sunt suparat ca s-a intamplat treaba aceasta”, a mai zis Mircea Stanescu.Citeste articolul "E vinovat fiul jurnalistului Rosca Stanescu?" integral in Adevarul
Sursa: Adevarul, astazi
A pus vina pe altcineva pentru ca sa scape de presa, pentru o mai usoara musamalizare a cazului.
Dece ne mai miram ca nicio Institutie nu functioneaza normal.
Moş Crăciun a fost darnic cu PSD şi PDL. În curtea lui Mircea Geoană a adus RA-APPS, Garda Financiară, dar şi râul, şi ramul, adică apele şi pădurile României, iar primului-ministru Emil Boc i-a dat Vămile, Garda de Mediu, Drumurile, Poşta şi Loteria.
În cele trei zile de Crăciun, liderii PSD şi PDL au continuat împărţirea puterii şi a banilor, întruchipate de posturile din structura Guvernului şi de agenţiile şi companiile din subordinea ministerelor. În Ajunul Crăciunului, pesediştii şi democraţii au stat la Palatul Victoria până la 3 dimineaţa, reuşind să pună pe hârtie într-o oarecare ordine porţia de putere pe care fiecare o va administra. În urma negocierilor, PSD primeşte o bucată importantă din companiile de interes economic şi regii autonome foarte profitabile. Surse din conducerea PSD au declarat pentru Cotidianul că prima regie solicitată de social democraţi chiar dinainte ca negocierile să înceapă a fost RA-APPS, probabil pentru liniştea lui Mircea Geoană.
Tot PSD va administra Apele Române, ROMSILVA, Agenţia pentru Resurse Minerale, AVAS (unde va fi numit şef finul lui Marian Vanghelie, Bogdan Georgescu), Agenţia pentru Investiţii Străine, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Comisia pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Agenţia pentru Romi.
De asemenea, PSD va controla Hidroelectrica, Transgaz, Compania Huilei şi Compania Lignitului. Pesediştii au mai primit Garda Financiară, care se află în subordinea ANAF. Tot la PSD revin Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei, Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii, Autoritatea pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice, Departamentul de Afaceri Europene (unde va fi numit în funcţia de secretar de stat Vasile Puşcaş) şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă, toate acestea fiind în subordinea vicepremierului Dan Nica.
Conducerea ANAF revine PDL, la fel ca Autoritatea Naţională a Vămilor, aflată tot în subordinea Agenţiei. De la Ministerul Transporturilor, PSD a primit administrarea CFR Călători, în timp ce democraţii se vor ocupa de CFR Marfă. Tot PDL a primit Loteria Română, Poşta Română şi Garda de Mediu, precum şi Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi. Democraţii au ţinut morţiş să primească şi Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, unde au interese economice de partid. Tot ei vor administra Tarom şi Romgaz, şi posibil Imprimeria Naţională şi Monitorul Oficial. Tot la PDL au revenit Agenţia Antidoping, Comisia Naţională de Prognoză, Consiliul pentru Combaterea Discriminării, Oficiul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Institutul Naţional de Statistică, ORNISS, Oficiul Român pentru Adopţii.
Împărţirea va fi finalizată după 1 ianuarie, deoarece Guvernul trebuie să-şi stabilească mai întâi structura de organizare, pe ministere, şi din punct de vedere legal. Trebuie apoi numiţi secretarii şi subsecretarii de stat. Liderii PSD au finalizat sâmbătă lista secretarilor de stat, social democraţii primind 32 de astfel de funcţii şi încă două de subsecretar de stat. Şi democraţii urmau să facă aseară nominalizările pentru funcţiile de secretari de stat, în condiţiile în care s-a renunţat la criteriile stabilite iniţial, respectiv cele de performanţă în alegeri, deoarece liderii judeţeni ai partidului au înaintat lui Emil Boc nenumărate solicitări de funcţii pentru oamenii lor. Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur declarase că PDL Suceava merită cel mai mare număr de secretari de stat, deoarece a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegeri. „Totul este clar, împărţirea este făcută, după 5 ianuarie se vor face numirile“, a declarat Vasile Blaga pentru Cotidianul.
Luptă mare pentru Prefectura Capitalei
Cea mai mare bătălie între PSD şi PDL se poartă pentru Prefectura Capitalei, revendicată de ambele partide. Chiar în ziua în care în Parlament era învestit noul guvern, echipele de negociere s-au certat o oră şi jumătate pe Prefectura Bucureştiului, punând sub semnul întrebării chiar procedura de învestire a Executivului. Se pare că pentru ambele partide funcţia de prefect al Capitalei reprezintă o miză importantă în perspectiva organizării alegerilor prezidenţiale din 2009.
28 Dec 2008 Adriana Dutulescu, Diana Lazar : Cotidianul
În cele trei zile de Crăciun, liderii PSD şi PDL au continuat împărţirea puterii şi a banilor, întruchipate de posturile din structura Guvernului şi de agenţiile şi companiile din subordinea ministerelor. În Ajunul Crăciunului, pesediştii şi democraţii au stat la Palatul Victoria până la 3 dimineaţa, reuşind să pună pe hârtie într-o oarecare ordine porţia de putere pe care fiecare o va administra. În urma negocierilor, PSD primeşte o bucată importantă din companiile de interes economic şi regii autonome foarte profitabile. Surse din conducerea PSD au declarat pentru Cotidianul că prima regie solicitată de social democraţi chiar dinainte ca negocierile să înceapă a fost RA-APPS, probabil pentru liniştea lui Mircea Geoană.
Tot PSD va administra Apele Române, ROMSILVA, Agenţia pentru Resurse Minerale, AVAS (unde va fi numit şef finul lui Marian Vanghelie, Bogdan Georgescu), Agenţia pentru Investiţii Străine, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Comisia pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Agenţia pentru Romi.
De asemenea, PSD va controla Hidroelectrica, Transgaz, Compania Huilei şi Compania Lignitului. Pesediştii au mai primit Garda Financiară, care se află în subordinea ANAF. Tot la PSD revin Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei, Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii, Autoritatea pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice, Departamentul de Afaceri Europene (unde va fi numit în funcţia de secretar de stat Vasile Puşcaş) şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă, toate acestea fiind în subordinea vicepremierului Dan Nica.
Conducerea ANAF revine PDL, la fel ca Autoritatea Naţională a Vămilor, aflată tot în subordinea Agenţiei. De la Ministerul Transporturilor, PSD a primit administrarea CFR Călători, în timp ce democraţii se vor ocupa de CFR Marfă. Tot PDL a primit Loteria Română, Poşta Română şi Garda de Mediu, precum şi Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi. Democraţii au ţinut morţiş să primească şi Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, unde au interese economice de partid. Tot ei vor administra Tarom şi Romgaz, şi posibil Imprimeria Naţională şi Monitorul Oficial. Tot la PDL au revenit Agenţia Antidoping, Comisia Naţională de Prognoză, Consiliul pentru Combaterea Discriminării, Oficiul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Institutul Naţional de Statistică, ORNISS, Oficiul Român pentru Adopţii.
Împărţirea va fi finalizată după 1 ianuarie, deoarece Guvernul trebuie să-şi stabilească mai întâi structura de organizare, pe ministere, şi din punct de vedere legal. Trebuie apoi numiţi secretarii şi subsecretarii de stat. Liderii PSD au finalizat sâmbătă lista secretarilor de stat, social democraţii primind 32 de astfel de funcţii şi încă două de subsecretar de stat. Şi democraţii urmau să facă aseară nominalizările pentru funcţiile de secretari de stat, în condiţiile în care s-a renunţat la criteriile stabilite iniţial, respectiv cele de performanţă în alegeri, deoarece liderii judeţeni ai partidului au înaintat lui Emil Boc nenumărate solicitări de funcţii pentru oamenii lor. Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur declarase că PDL Suceava merită cel mai mare număr de secretari de stat, deoarece a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegeri. „Totul este clar, împărţirea este făcută, după 5 ianuarie se vor face numirile“, a declarat Vasile Blaga pentru Cotidianul.
Luptă mare pentru Prefectura Capitalei
Cea mai mare bătălie între PSD şi PDL se poartă pentru Prefectura Capitalei, revendicată de ambele partide. Chiar în ziua în care în Parlament era învestit noul guvern, echipele de negociere s-au certat o oră şi jumătate pe Prefectura Bucureştiului, punând sub semnul întrebării chiar procedura de învestire a Executivului. Se pare că pentru ambele partide funcţia de prefect al Capitalei reprezintă o miză importantă în perspectiva organizării alegerilor prezidenţiale din 2009.
28 Dec 2008 Adriana Dutulescu, Diana Lazar : Cotidianul
joi, 25 decembrie 2008
miercuri, 24 decembrie 2008
Revolutia, o organizare aproape perfecta. NUmai revolutie nu a fost! De aceia acum la putere sunt numai securisti din vechia garnizoana.
In zilele revolutiei, formatiunile alcatuite din civili si militari au depistat si retinut mai multi indivizi care trageau in oamenii iesiti pe strazi. De asemenea, fortele de interventie ale Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA) au actionat la ordinele Armatei pentru anihilarea unor asa-zisi teroristi, in urma luptelor fiind prinsi mai multi lunetisti. La ancheta efectuata de Procuratura, unii dintre tragatori au afirmat ca primisera armamentul de la fosti ofiteri de Securitate care le indicasera si locul de unde sa traga, altii
au invocat amnezia si au perseverat pana la eliberarea din arest, in lipsa altor probe. Nici pana astazi ancheta nu a condus la aducerea in fata instantei a vreunui caz de lunetist capturat si interogat.
» Dupa 19 ani de la Revolutie, inca mai exista unele cazuri neelucidate privind asa-numitii teroristi. Procurorii militari au concluzionat ca ipoteza cetatenilor straini care au actionat impotriva populatiei la Revolutie nu sta in picioare, insa exista consemnate in dosarele Revolutiei cazuri bizare, cu tragatori care actionau individual sau in grupuri mici,
impuscand aleatoriu civili sau militari.In zilele revolutiei au fost retinuti mai multi indivizi care trageau cu pusti cu luneta in manifestanti, insa dosarele in care acestia erau acuzati au ramas nesolutionate. Dintre cei acuzati, unii au murit in conditii suspecte chiar in arest, altii au fost declarati cu probleme psihice, iar majoritatea au fost eliberati din lipsa de probe, neexistand decat declaratii de martori, rareori vreo proba balistica, neconcludenta.Postasul care a recunoscut ca a tras in manifestantiTudor Molan (42 de ani) era in viata de zi cu zi factor postal in Brasov. Dupa cum au declarat martorii, vecini si colegi de serviciu, acesta era un om obisnuit, cu viata de familie si cu doi copii. Ceea ce avea sa se intample insa in primele zile ale Revolutiei cu postasul Molan i-a uimit atat pe cunoscuti, cat si anchetatorii ce au documentat ulterior cazul care, si la ora actuala, ramane o enigma nedezlegata.In dimineata zilei de 23 decembrie 1989 Molan este arestat in timp ce iesea din curtea Cimitirului Evanghelic, aflat in zona centrala a orasului Brasov, avand asupra sa o arma semiautomata cu luneta si munitia aferenta. Intr-o prima faza, postasul Molan refuza sa se supuna somatiilor echipei de militari si indreapta arma spre acestia. Unul dintre soldati, Marian Mustetiu, a tras o rafala de pistol-mitraliera spre picioarele acestuia, fara a-l atinge. Mai multi cetateni furiosi aflati in zona l-au imobilizat, dupa care l-au luat la bataie. A fost apoi dus in cladirea postei si de acolo mutat la sediul Judetenei PCR, pentru interogatoriu. Comandantul garnizoanei, generalul Florea, le ordona subordonatilor sa-i ia o serie de declaratii postasului prins cu arma cu luneta in cimitir. Intr-una din declaratiile luate de militari lui Molan se consemnau numele mai multor persoane care, ca si el, au primit arme de la locotenentul major de Securitate Morariu, fiind apoi plasati in diverse locuri, cu misiunea de a trage in demonstranti. In aceeasi zi, Molan a fost mutat in arestul Militiei Judetene Brasov, fiind sesizata si Procuratura Militara.Intr-o declaratie data procurorilor militari, tot in prima zi a arestului, postasul afirma ca l-a cunoscut pe locotenentul major Morariu, de la Securitate, prin intermediul colonelului pensionat Sovaila, avand cu acesta trei-patru runde de intalniri. Molan a sustinut ca pe 20 decembrie ’89 a fost convocat intr-o vila si a primit o arma cu luneta pentru a trage in demonstranti. A mers, impreuna cu Victor Adomnitei si o alta persoana necunoscuta, intr-un cavou aflat in cimitirul german.Arma cu luneta provenea de la o unitate a SecuritatiiSurprinzator, potrivit declaratiei de la dosar, postasul recunoaste ca a tras, impreuna cu celelalte doua persoane, in manifestanti si militari, apoi au plecat spre casa. In dimineata zilei de 23 decembrie ’89, mergand la serviciu cu arma asupra sa, a fost retinut. Doua zile mai tarziu, interogat din nou, postasul brasovean reia aceleasi declaratii. Abia pe data de 31 decembrie 1989, reinterogat, Molan isi schimba declaratia, sustinand ca in dimineata zilei de 23 decembrie, mergand la serviciu, in dreptul scolii de partid, doi indivizi necunoscuti l-au obligat sa ia la el o arma cu luneta, l-au condus cu forta la cimitir, de unde a tras si el cateva focuri de arma. A refuzat sa mai dea orice declaratie in legatura cu ofiterii de la Securitate. Persoanele indicate de Tudor Molan au negat orice legatura cu acesta. S-a facut si o reconstituire la Cimitirul evanghelic in ziua de 27 decembrie ’89. In procesul-verbal s-a consemnat ca Molan nu a mai putut preciza cavoul de unde a tras si unde a stat ascuns. In cimitir, procurorii au gasit unele tuburi de cartuse pentru arme ZB si pentru pistol-mitraliera de calibrul 7,62 mm.Inexplicabil ramane faptul ca pana pe 27 decembrie ’89 nu a existat nici o preocupare in legatura cu arma si munitia gasite asupra lui Molan. Nu se stie unde au fost depozitate si cine le-a preluat pana la data cand capitanul criminalist Gheorghe Stoiculescu a consemnat ca i s-a predat o arma cu luneta model 1974 cu seria C nr. 1359 si a constatat ca s-a tras cu ea si a fost curatata superficial pe teava. Tot la data de 17 decembrie procurorul militar a intocmit o nota in care a mentionat ca i s-a confirmat telefonic de catre comandantul UM 01690 Predeal ca arma respectiva apartine acestei unitati si a fost in dotarea unui soldat, Laszlo Imecz, impuscat mortal in noaptea de 22/23 decembrie 1989 in apropierea postei din Brasov. Cazul a ramas un mister si in ziua de azi, procurorii incetand urmarirea penala ca urmare a decesului postasului Tudor Molan, in arest, in noaptea de 8 spre 9 ianuarie 2009.Din masina directorului Bancii Agricole se tragea cu mitralieraUn alt caz ciudat, neelucidat nici acum, la 19 ani dupa evenimente, este cel al lui Gheorghe Danaila, fost director al Bancii Agricole inainte de caderea regimului Ceausescu. Cazul a fost considerat de procurori, in perioada in care a fost instrumentat, ca fiind "un caz-limita", fara insa a se da si alte explicatii lamuritoare. Gheorghe Danaila a fost ranit pe str. General Florescu, in toiul noptii de 22 decembrie ’89, de catre luptatorii din garzile patriotice, aflati de paza la o intreprindere pe strada sus-mentionata. Declaratiile martorilor oculari, care au fost ulterior confirmate si de expertiza balistica, precizau ca din autoturismul lui Gheorghe Danaila "s-a executat foc in rafala cu un pistol-mitraliera de calibrul 7,62 mm, de-a lungul intregului aliniament al blocurilor de pe Calea Mosilor, in zona cuprinsa intre strazile Radu Calomfirescu si Hristo Botev. La inceput, procurorii militari au apreciat ca extrem de suspecte declaratiile lui Gheorghe Danaila, "in conditiile in care lasa sa se inteleaga posibilitatea existentei unui tragator in interiorul autoturismului pe care-l conducea, dar in legatura cu care nu a putut furniza nici un fel de explicatii privind modul in care s-a urcat in autoturism sau date de identificare a acestuia".Dupa un arest de cateva luni bune, Gheorghe Danaila a fost pus in libertate, apreciindu-se ca "pozitia procurorului anchetator, si el martor ocular la consumarea incidentului, ar putea fi subiectiva". Avocatii lui Danaila si-au construit apararea pe motivatia de incalcare a drepturilor omului, considerand retinerea acestuia abuziva. Ce este insa interesant, fapt consemnat si de rapoartele procurorilor, Danaila nu a negat nici un moment posibilitatea de a se fi executat foc automat din propriul sau autoturism. Acesta s-a rezumat consecvent in a sustine ca, fiind si el ranit, nu a mai fost in masura sa-si dea seama daca s-a tras si din interiorul autoturismului, insa a acceptat o asemenea posibilitate, mai ales ca exista si o analiza balistica.25 de cetateni straini au fost suspectati de terorismIn perioada Revolutiei, pe fondul psihozei terorismului ce cuprinsese nu numai populatia civila, ci si Armata, au existat nu mai putin de 1.420 de persoane suspectate de terorism si care au fost anchetate. Dintre acestea, 820 erau militari, 580 civili si doar 25 cetateni straini. Din randurile suspectilor, 253 de persoane apartineau Ministerului de Interne, 547 persoane faceau parte din fostul Departament al Securitatii Statului (DSS), 20 din Ministerul Apararii Nationale (actualul Minister al Apararii), iar 605 erau civili. S-au dispus solutii de trimitere in judecata doar in privinta a patru persoane, pentru detinere ilegala de armament. In nici unul dintre cazuri nu s-a mentinut acuzatia de terorism, in final dandu-se pentru toti solutii de neincepere a urmaririi penale. In privinta cetatenilor straini, acestia au fost retinuti, uneori in mod repetat, de populatie, pentru simplul fapt ca, judecand dupa aspectul lor, pareau a fi arabi si deci potentiali teroristi.Au existat, de asemenea, foarte multi bolnavi psihic care au fost retinuti deoarece conduita acestora, gesturile, declaratiile pareau suspecte. De exemplu, S. Ana, persoana care de fapt era suferinda psihic, a fost arestata si prezentata pe posturile de televiziune nu numai de la noi, ci din intreaga lume, ca fiind o terorista periculoasa. Aceasta sustinea ca a vazut-o pe sportiva Maricica Puica deghizata in barbat si ca are informatii despre depozitele de armament de pe teritoriul municipiului Bucuresti. Alte persoane au fost victime ale razbunarii vecinilor, rudelor, prietenilor. Dan Teodor Hrib a fost retinut o perioada in urma unui denunt facut de o fosta concubina abandonata, care a anuntat fortele armate ca acesta "ar fi tras in populatie".A existat si categoria persoanelor suspicionate de terorism din cauza legaturilor de rudenie cu anumite persoane, ceea ce a condus la arestarea lor (de exemplu, Nuta Teodor, nepotul generalului Nuta, padurar la Branesti; Dumitru Badila, al carui tata era var primar cu Nicolae Ceausescu, si altii). Tot pentru terorism a fost retinut, pe 14 ianuarie 1990, Ion Andronescu – care colecta bani de la cetateni si striga lozinci anti-FSN (Frontul Salvarii Nationale, formatiune care preluase puterea la Revolutie).Impuscati in apartament si neidentificatiIn urma unor informatii primite de la grupa operativa de Stat Major din cadrul Ministerului Apararii Nationale, un echipaj de lupta al Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA) a fost trimis sa intervina intr-un bloc din sos. Mihai Bravu – Bucuresti. Echipajul de comando era sub comanda capitanului Victor Enachioaia si aveau ca misiune anihilarea unei grupari teroriste care tragea in populatie dintr-un apartament de bloc (sos. Mihai Bravu nr. 116, bl. D5, etajul 10, apartamentul 70). In urma interventiei luptatorilor USLA, au fost lichidate doua persoane, imbracate in costume civile, de culoare inchisa, fara documente de identitate asupra lor. O a treia persoana, despre care se banuia ca a fost ranita in urma luptelor, s-a consemnat in dosarele de ancheta ca "ar fi reusit sa paraseasca zona dupa ce a impuscat mortal un membru din garzile patriotice".Cei doi morti au fost preluati de garzile patriotice din zona, apoi se pare ca respectivul caz a fost preluat de Militie. Ce s-a intamplat cu cei doi impuscati dupa aceea nu s-a putut stabili, cazul ramanand si in prezent nerezolvat. Tot ce se mai stie este faptul ca apartamentul de unde s-a tras a fost locuit pana in februarie 1990 de Ionel Octavian Mica, fiul lui Victor si Sonia, nascut in 1958 in comuna Radulesti, judetul Ialomita, subinginer, la acea data, la Intreprinderea Mecanica Fina din Bucuresti.Alte intalniri cu teroristiiMai multe dosare care au fost instrumentate de Parchetul Militar consemneaza declaratiile unor martori ce sustin ca au avut intalniri, fata in fata cu teroristii. Unele cazuri au fost semnalate in zona Ministerului Apararii Nationale. Soldatul Ion Ene si sergentul major Viorel Bularda au fost raniti in acele zile ale lunii decembrie 1989. Ambii prezentau plagi impuscate si, potrivit declaratiilor acestora, ranile ar fi provenit din incidente petrecute pe durata executarii serviciului de paza la Directia de Telecomunicatii Speciale (DTS) – punctul de control nr. 2.Cei doi au sustinut, mentinandu-si explicatiile neschimbate si in declaratiile date in fata procurorilor militari, ca "un individ voinic, imbracat intr-un combinezon negru cu multe buzunare, ar fi escaladat gardul din vecinatatea punctului de control si paza". In acele momente, i-ar fi ranit cu focuri de pistolet pe soldatul Ion Ene, aflat in serviciu de garda, si pe sergentul Viorel Bularda, care facea parte din grupa de control si paza a Comandamentului Serviciilor Armatei. Intamplarea nu a putut fi probata in totalitate din simplul motiv ca individul imbracat in combinezon negru nu a fost retinut, ranit sau ucis, astfel ca procurorii au retinut incidentul doar ca "o posibila secventa caracteristica din timpul acelor evenimente in care au actionat tragatori individuali avand scopuri diversioniste".Alta situatie similara a fost semnalata de proprietarul unei case din strada Batistei. Ion Simion a sustinut in fata anchetatorilor ca, sesizand ca se trage din podul casei sale, s-a deplasat cu un grup de civili la locul respectiv, unde au gasit "un individ in combinezon negru si care avea o pusca cu luneta indreptata spre cladirea de vizavi". Simion a mai precizat ca, dupa ce l-au imobilizat cu greu pe acest individ, au anuntat o echipa de militari aflata in trecere prin zona. Individul suspect si arma cu luneta au fost predate celor de la Armata. Ion Simion a mai mentionat in declaratiile pe care le-a dat procurorilor ca nu mai stie nimic despre ce s-a intamplat ulterior si nici nu a fost contactat timp de un an de nimeni interesat de acest caz.
sursa:Romulus CristeaMiercuri, 24 Decembrie 2008
Romania Libera
au invocat amnezia si au perseverat pana la eliberarea din arest, in lipsa altor probe. Nici pana astazi ancheta nu a condus la aducerea in fata instantei a vreunui caz de lunetist capturat si interogat.
» Dupa 19 ani de la Revolutie, inca mai exista unele cazuri neelucidate privind asa-numitii teroristi. Procurorii militari au concluzionat ca ipoteza cetatenilor straini care au actionat impotriva populatiei la Revolutie nu sta in picioare, insa exista consemnate in dosarele Revolutiei cazuri bizare, cu tragatori care actionau individual sau in grupuri mici,
impuscand aleatoriu civili sau militari.In zilele revolutiei au fost retinuti mai multi indivizi care trageau cu pusti cu luneta in manifestanti, insa dosarele in care acestia erau acuzati au ramas nesolutionate. Dintre cei acuzati, unii au murit in conditii suspecte chiar in arest, altii au fost declarati cu probleme psihice, iar majoritatea au fost eliberati din lipsa de probe, neexistand decat declaratii de martori, rareori vreo proba balistica, neconcludenta.Postasul care a recunoscut ca a tras in manifestantiTudor Molan (42 de ani) era in viata de zi cu zi factor postal in Brasov. Dupa cum au declarat martorii, vecini si colegi de serviciu, acesta era un om obisnuit, cu viata de familie si cu doi copii. Ceea ce avea sa se intample insa in primele zile ale Revolutiei cu postasul Molan i-a uimit atat pe cunoscuti, cat si anchetatorii ce au documentat ulterior cazul care, si la ora actuala, ramane o enigma nedezlegata.In dimineata zilei de 23 decembrie 1989 Molan este arestat in timp ce iesea din curtea Cimitirului Evanghelic, aflat in zona centrala a orasului Brasov, avand asupra sa o arma semiautomata cu luneta si munitia aferenta. Intr-o prima faza, postasul Molan refuza sa se supuna somatiilor echipei de militari si indreapta arma spre acestia. Unul dintre soldati, Marian Mustetiu, a tras o rafala de pistol-mitraliera spre picioarele acestuia, fara a-l atinge. Mai multi cetateni furiosi aflati in zona l-au imobilizat, dupa care l-au luat la bataie. A fost apoi dus in cladirea postei si de acolo mutat la sediul Judetenei PCR, pentru interogatoriu. Comandantul garnizoanei, generalul Florea, le ordona subordonatilor sa-i ia o serie de declaratii postasului prins cu arma cu luneta in cimitir. Intr-una din declaratiile luate de militari lui Molan se consemnau numele mai multor persoane care, ca si el, au primit arme de la locotenentul major de Securitate Morariu, fiind apoi plasati in diverse locuri, cu misiunea de a trage in demonstranti. In aceeasi zi, Molan a fost mutat in arestul Militiei Judetene Brasov, fiind sesizata si Procuratura Militara.Intr-o declaratie data procurorilor militari, tot in prima zi a arestului, postasul afirma ca l-a cunoscut pe locotenentul major Morariu, de la Securitate, prin intermediul colonelului pensionat Sovaila, avand cu acesta trei-patru runde de intalniri. Molan a sustinut ca pe 20 decembrie ’89 a fost convocat intr-o vila si a primit o arma cu luneta pentru a trage in demonstranti. A mers, impreuna cu Victor Adomnitei si o alta persoana necunoscuta, intr-un cavou aflat in cimitirul german.Arma cu luneta provenea de la o unitate a SecuritatiiSurprinzator, potrivit declaratiei de la dosar, postasul recunoaste ca a tras, impreuna cu celelalte doua persoane, in manifestanti si militari, apoi au plecat spre casa. In dimineata zilei de 23 decembrie ’89, mergand la serviciu cu arma asupra sa, a fost retinut. Doua zile mai tarziu, interogat din nou, postasul brasovean reia aceleasi declaratii. Abia pe data de 31 decembrie 1989, reinterogat, Molan isi schimba declaratia, sustinand ca in dimineata zilei de 23 decembrie, mergand la serviciu, in dreptul scolii de partid, doi indivizi necunoscuti l-au obligat sa ia la el o arma cu luneta, l-au condus cu forta la cimitir, de unde a tras si el cateva focuri de arma. A refuzat sa mai dea orice declaratie in legatura cu ofiterii de la Securitate. Persoanele indicate de Tudor Molan au negat orice legatura cu acesta. S-a facut si o reconstituire la Cimitirul evanghelic in ziua de 27 decembrie ’89. In procesul-verbal s-a consemnat ca Molan nu a mai putut preciza cavoul de unde a tras si unde a stat ascuns. In cimitir, procurorii au gasit unele tuburi de cartuse pentru arme ZB si pentru pistol-mitraliera de calibrul 7,62 mm.Inexplicabil ramane faptul ca pana pe 27 decembrie ’89 nu a existat nici o preocupare in legatura cu arma si munitia gasite asupra lui Molan. Nu se stie unde au fost depozitate si cine le-a preluat pana la data cand capitanul criminalist Gheorghe Stoiculescu a consemnat ca i s-a predat o arma cu luneta model 1974 cu seria C nr. 1359 si a constatat ca s-a tras cu ea si a fost curatata superficial pe teava. Tot la data de 17 decembrie procurorul militar a intocmit o nota in care a mentionat ca i s-a confirmat telefonic de catre comandantul UM 01690 Predeal ca arma respectiva apartine acestei unitati si a fost in dotarea unui soldat, Laszlo Imecz, impuscat mortal in noaptea de 22/23 decembrie 1989 in apropierea postei din Brasov. Cazul a ramas un mister si in ziua de azi, procurorii incetand urmarirea penala ca urmare a decesului postasului Tudor Molan, in arest, in noaptea de 8 spre 9 ianuarie 2009.Din masina directorului Bancii Agricole se tragea cu mitralieraUn alt caz ciudat, neelucidat nici acum, la 19 ani dupa evenimente, este cel al lui Gheorghe Danaila, fost director al Bancii Agricole inainte de caderea regimului Ceausescu. Cazul a fost considerat de procurori, in perioada in care a fost instrumentat, ca fiind "un caz-limita", fara insa a se da si alte explicatii lamuritoare. Gheorghe Danaila a fost ranit pe str. General Florescu, in toiul noptii de 22 decembrie ’89, de catre luptatorii din garzile patriotice, aflati de paza la o intreprindere pe strada sus-mentionata. Declaratiile martorilor oculari, care au fost ulterior confirmate si de expertiza balistica, precizau ca din autoturismul lui Gheorghe Danaila "s-a executat foc in rafala cu un pistol-mitraliera de calibrul 7,62 mm, de-a lungul intregului aliniament al blocurilor de pe Calea Mosilor, in zona cuprinsa intre strazile Radu Calomfirescu si Hristo Botev. La inceput, procurorii militari au apreciat ca extrem de suspecte declaratiile lui Gheorghe Danaila, "in conditiile in care lasa sa se inteleaga posibilitatea existentei unui tragator in interiorul autoturismului pe care-l conducea, dar in legatura cu care nu a putut furniza nici un fel de explicatii privind modul in care s-a urcat in autoturism sau date de identificare a acestuia".Dupa un arest de cateva luni bune, Gheorghe Danaila a fost pus in libertate, apreciindu-se ca "pozitia procurorului anchetator, si el martor ocular la consumarea incidentului, ar putea fi subiectiva". Avocatii lui Danaila si-au construit apararea pe motivatia de incalcare a drepturilor omului, considerand retinerea acestuia abuziva. Ce este insa interesant, fapt consemnat si de rapoartele procurorilor, Danaila nu a negat nici un moment posibilitatea de a se fi executat foc automat din propriul sau autoturism. Acesta s-a rezumat consecvent in a sustine ca, fiind si el ranit, nu a mai fost in masura sa-si dea seama daca s-a tras si din interiorul autoturismului, insa a acceptat o asemenea posibilitate, mai ales ca exista si o analiza balistica.25 de cetateni straini au fost suspectati de terorismIn perioada Revolutiei, pe fondul psihozei terorismului ce cuprinsese nu numai populatia civila, ci si Armata, au existat nu mai putin de 1.420 de persoane suspectate de terorism si care au fost anchetate. Dintre acestea, 820 erau militari, 580 civili si doar 25 cetateni straini. Din randurile suspectilor, 253 de persoane apartineau Ministerului de Interne, 547 persoane faceau parte din fostul Departament al Securitatii Statului (DSS), 20 din Ministerul Apararii Nationale (actualul Minister al Apararii), iar 605 erau civili. S-au dispus solutii de trimitere in judecata doar in privinta a patru persoane, pentru detinere ilegala de armament. In nici unul dintre cazuri nu s-a mentinut acuzatia de terorism, in final dandu-se pentru toti solutii de neincepere a urmaririi penale. In privinta cetatenilor straini, acestia au fost retinuti, uneori in mod repetat, de populatie, pentru simplul fapt ca, judecand dupa aspectul lor, pareau a fi arabi si deci potentiali teroristi.Au existat, de asemenea, foarte multi bolnavi psihic care au fost retinuti deoarece conduita acestora, gesturile, declaratiile pareau suspecte. De exemplu, S. Ana, persoana care de fapt era suferinda psihic, a fost arestata si prezentata pe posturile de televiziune nu numai de la noi, ci din intreaga lume, ca fiind o terorista periculoasa. Aceasta sustinea ca a vazut-o pe sportiva Maricica Puica deghizata in barbat si ca are informatii despre depozitele de armament de pe teritoriul municipiului Bucuresti. Alte persoane au fost victime ale razbunarii vecinilor, rudelor, prietenilor. Dan Teodor Hrib a fost retinut o perioada in urma unui denunt facut de o fosta concubina abandonata, care a anuntat fortele armate ca acesta "ar fi tras in populatie".A existat si categoria persoanelor suspicionate de terorism din cauza legaturilor de rudenie cu anumite persoane, ceea ce a condus la arestarea lor (de exemplu, Nuta Teodor, nepotul generalului Nuta, padurar la Branesti; Dumitru Badila, al carui tata era var primar cu Nicolae Ceausescu, si altii). Tot pentru terorism a fost retinut, pe 14 ianuarie 1990, Ion Andronescu – care colecta bani de la cetateni si striga lozinci anti-FSN (Frontul Salvarii Nationale, formatiune care preluase puterea la Revolutie).Impuscati in apartament si neidentificatiIn urma unor informatii primite de la grupa operativa de Stat Major din cadrul Ministerului Apararii Nationale, un echipaj de lupta al Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA) a fost trimis sa intervina intr-un bloc din sos. Mihai Bravu – Bucuresti. Echipajul de comando era sub comanda capitanului Victor Enachioaia si aveau ca misiune anihilarea unei grupari teroriste care tragea in populatie dintr-un apartament de bloc (sos. Mihai Bravu nr. 116, bl. D5, etajul 10, apartamentul 70). In urma interventiei luptatorilor USLA, au fost lichidate doua persoane, imbracate in costume civile, de culoare inchisa, fara documente de identitate asupra lor. O a treia persoana, despre care se banuia ca a fost ranita in urma luptelor, s-a consemnat in dosarele de ancheta ca "ar fi reusit sa paraseasca zona dupa ce a impuscat mortal un membru din garzile patriotice".Cei doi morti au fost preluati de garzile patriotice din zona, apoi se pare ca respectivul caz a fost preluat de Militie. Ce s-a intamplat cu cei doi impuscati dupa aceea nu s-a putut stabili, cazul ramanand si in prezent nerezolvat. Tot ce se mai stie este faptul ca apartamentul de unde s-a tras a fost locuit pana in februarie 1990 de Ionel Octavian Mica, fiul lui Victor si Sonia, nascut in 1958 in comuna Radulesti, judetul Ialomita, subinginer, la acea data, la Intreprinderea Mecanica Fina din Bucuresti.Alte intalniri cu teroristiiMai multe dosare care au fost instrumentate de Parchetul Militar consemneaza declaratiile unor martori ce sustin ca au avut intalniri, fata in fata cu teroristii. Unele cazuri au fost semnalate in zona Ministerului Apararii Nationale. Soldatul Ion Ene si sergentul major Viorel Bularda au fost raniti in acele zile ale lunii decembrie 1989. Ambii prezentau plagi impuscate si, potrivit declaratiilor acestora, ranile ar fi provenit din incidente petrecute pe durata executarii serviciului de paza la Directia de Telecomunicatii Speciale (DTS) – punctul de control nr. 2.Cei doi au sustinut, mentinandu-si explicatiile neschimbate si in declaratiile date in fata procurorilor militari, ca "un individ voinic, imbracat intr-un combinezon negru cu multe buzunare, ar fi escaladat gardul din vecinatatea punctului de control si paza". In acele momente, i-ar fi ranit cu focuri de pistolet pe soldatul Ion Ene, aflat in serviciu de garda, si pe sergentul Viorel Bularda, care facea parte din grupa de control si paza a Comandamentului Serviciilor Armatei. Intamplarea nu a putut fi probata in totalitate din simplul motiv ca individul imbracat in combinezon negru nu a fost retinut, ranit sau ucis, astfel ca procurorii au retinut incidentul doar ca "o posibila secventa caracteristica din timpul acelor evenimente in care au actionat tragatori individuali avand scopuri diversioniste".Alta situatie similara a fost semnalata de proprietarul unei case din strada Batistei. Ion Simion a sustinut in fata anchetatorilor ca, sesizand ca se trage din podul casei sale, s-a deplasat cu un grup de civili la locul respectiv, unde au gasit "un individ in combinezon negru si care avea o pusca cu luneta indreptata spre cladirea de vizavi". Simion a mai precizat ca, dupa ce l-au imobilizat cu greu pe acest individ, au anuntat o echipa de militari aflata in trecere prin zona. Individul suspect si arma cu luneta au fost predate celor de la Armata. Ion Simion a mai mentionat in declaratiile pe care le-a dat procurorilor ca nu mai stie nimic despre ce s-a intamplat ulterior si nici nu a fost contactat timp de un an de nimeni interesat de acest caz.
sursa:Romulus CristeaMiercuri, 24 Decembrie 2008
Romania Libera
Cat e mafia de mare, atat castigau oameni partidelor in agentiile astea.
Dar cum se face, el a mai fost ministru la acelasi minister, dece nu a luat masuri atunci?
A luat o masura de ochii lumii, dar directorii astia unde o sa se duca, la partid, la firma sau pe alt post similar.
Mafia tot mafie ramane. Sa vedem ce ne mai ofera acest guvern plin de baroni si mafioti.
Craciun Fericit Romanie!!!
A luat o masura de ochii lumii, dar directorii astia unde o sa se duca, la partid, la firma sau pe alt post similar.
Mafia tot mafie ramane. Sa vedem ce ne mai ofera acest guvern plin de baroni si mafioti.
Craciun Fericit Romanie!!!
El a dat, el a luat!
Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat marti, imediat dupa preluarea portofoliului de la Ludovic Orban, ca va demite 24 de directori din minister pe motiv ca acestia au salariile prea mari, in unele cazuri ajungand chiar pana la 300 milioane lei vechi.
Potrivit Wall-Street, salariile celor 24 de directori pe care ministrul transporturilor Radu Berceanu a anuntat ii elibereaza din functie totalizeaza 400.000 lei, cel mai mare salariu fiind incasat de directorul Romatsa Aleodor Francu, 37.000 lei.Ministerul Transporturilor are in subordine 24 de companii, societati nationale si regii autonome."Cand am vazut situatia salariilor conducerii operatorilor economici de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, m-am hotarat ca pe cei 24 de directori sa-i eliberez din functii pentru salariile fabuloase", a declarat Radu Berceanu."Sumele arata cam asa: CFR - 187 milioane, Metrorex - 150 milioane, Aeroportul Henri Coanda - 210 milioane, Autoritatea Aeronautica - 196 milioane. In total, salariile acestor persoane ajung la 105.000 de euro, la care se adauga indemnizatiile celor din consiliile de administratie", a mai spus Radu Berceanu care a adaugat ca "nesimtirea a ajuns la o cota mult prea ridicata", potrivit Realitatea. In replica, fostul ministru Ludovic Orban a catalogat decizia lui Berceanu ca fiind inceputul unei campanii de politizare. "Nu poti judeca un director ca pe un functionar din primarie. Directorii aveau raspunderi uriase in munca lor", a mai spus Orban care a marturisit ca pe multi dintre cei eliberati astazi din functie el i-a gasit in minister. Fostul ministru a adaugat ca salariile au crescut doar in baza legii. "Nu este posibil ca Berceanu sa dea afara 24 de directori, aceste lucruri nu s-au intamplat niciunde. Pot spune ca salariile directorilor nu sunt mari, raportat la responsabilitatea pe care o implica functiile respective", a declarat Ludovic Orban pentru NewsIn.Companiile nationale din ministerul Transporturilor sunt companii si societati care au sute de mii de angajati. Dintre aceastea, unele, care fac parte din minister, nu sunt finantate de la bugetul de stat, iar Orban a indicat in acest sens Compania Aeronautica Civila din Romania, care se autofinanteaza.Potrivit fostului ministru, "daca un manager CFR sau Tarom administreaza bugete de sute de milioane de euro si este responsabil pentru sute de clienti, consider ca trebuie sa fie remunerat ca atare".De asemenea, Orban este de parere ca "traim intr-o economie capitalista, in care un director are o raspundere mare, drept pentru care salariul trebuie sa fie pe masura".De asemenea, fostul ministru a spus ca pe directorii de la Romatsa, Aeroportul Henri Coanda si CFR Calatori i-a gasit in functie cu acelasi salariu de pe cand Berceanu era ministru.Conform Realitatea, directorii din Ministerul Transporturilor au aflat de la televizor ca au fost demisi.Ei au declarat ca Radu Berceanu nu i-a informat despre demitere si s-au aratat rezervati in a comenta decizia noului ministru. Unii dintre sefii ramasi fara slujba spun ca salariile lor nu erau atat de mari precum sustine Berceanu.
Sursa 9am
Potrivit Wall-Street, salariile celor 24 de directori pe care ministrul transporturilor Radu Berceanu a anuntat ii elibereaza din functie totalizeaza 400.000 lei, cel mai mare salariu fiind incasat de directorul Romatsa Aleodor Francu, 37.000 lei.Ministerul Transporturilor are in subordine 24 de companii, societati nationale si regii autonome."Cand am vazut situatia salariilor conducerii operatorilor economici de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, m-am hotarat ca pe cei 24 de directori sa-i eliberez din functii pentru salariile fabuloase", a declarat Radu Berceanu."Sumele arata cam asa: CFR - 187 milioane, Metrorex - 150 milioane, Aeroportul Henri Coanda - 210 milioane, Autoritatea Aeronautica - 196 milioane. In total, salariile acestor persoane ajung la 105.000 de euro, la care se adauga indemnizatiile celor din consiliile de administratie", a mai spus Radu Berceanu care a adaugat ca "nesimtirea a ajuns la o cota mult prea ridicata", potrivit Realitatea. In replica, fostul ministru Ludovic Orban a catalogat decizia lui Berceanu ca fiind inceputul unei campanii de politizare. "Nu poti judeca un director ca pe un functionar din primarie. Directorii aveau raspunderi uriase in munca lor", a mai spus Orban care a marturisit ca pe multi dintre cei eliberati astazi din functie el i-a gasit in minister. Fostul ministru a adaugat ca salariile au crescut doar in baza legii. "Nu este posibil ca Berceanu sa dea afara 24 de directori, aceste lucruri nu s-au intamplat niciunde. Pot spune ca salariile directorilor nu sunt mari, raportat la responsabilitatea pe care o implica functiile respective", a declarat Ludovic Orban pentru NewsIn.Companiile nationale din ministerul Transporturilor sunt companii si societati care au sute de mii de angajati. Dintre aceastea, unele, care fac parte din minister, nu sunt finantate de la bugetul de stat, iar Orban a indicat in acest sens Compania Aeronautica Civila din Romania, care se autofinanteaza.Potrivit fostului ministru, "daca un manager CFR sau Tarom administreaza bugete de sute de milioane de euro si este responsabil pentru sute de clienti, consider ca trebuie sa fie remunerat ca atare".De asemenea, Orban este de parere ca "traim intr-o economie capitalista, in care un director are o raspundere mare, drept pentru care salariul trebuie sa fie pe masura".De asemenea, fostul ministru a spus ca pe directorii de la Romatsa, Aeroportul Henri Coanda si CFR Calatori i-a gasit in functie cu acelasi salariu de pe cand Berceanu era ministru.Conform Realitatea, directorii din Ministerul Transporturilor au aflat de la televizor ca au fost demisi.Ei au declarat ca Radu Berceanu nu i-a informat despre demitere si s-au aratat rezervati in a comenta decizia noului ministru. Unii dintre sefii ramasi fara slujba spun ca salariile lor nu erau atat de mari precum sustine Berceanu.
Sursa 9am
marți, 23 decembrie 2008
Banii pentru partid de unde vin? cine voteaza PSD-PC-PNL-ETC?
Peste o sută de agenţii guvernamentale, conduse de câteva mii de directori bine plătiţi, cheltuiesc anual aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Sutele de agenţii guvernamentale din România trebuie restructurate, unele urmând să fie decapitate, altele reorganizate sau unificate, propune un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor. Unele agenţii au un obiect de activitate asemănător sau chiar identic cu al altora, dar deţin însă organigrame proprii, sufocate cu personal. Reorganizarea aparatului ar duce la o economie importantă de resurse la bugetul statului, care ar putea fi direcţionate spre finanţarea activităţilor economice, susţine materialul.Autorul crede că România a ajuns să fie dominată de o „pădure de agenţii“. Potrivit bilanţului făcut, există cel puţin 150 de agenţii, dintre care multe se calcă pe picioare, unele fiind cât o adevărată fabrică.
"Vă dau exemplul Agenţiei pentru Prestaţii Sociale, înfiinţată în octombrie şi care are acum o mie de angajaţi“, spune autorul materialului. La Ministerul Culturii avem un Institut Naţional pentru Monumente Istorice, dar şi un oficiu naţional pentru acestea. Tot de monumente se mai ocupă şi un institut naţional în domeniul conservării lor. Destinele culturii mai sunt gestionate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Centrul European de Cultură, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Institutul de Memorie Culturală.Ministerul are nenumărate alte centre culturale împrăştiate în ţară dedicate unei anumite personalităţi, rromilor, evreilor, tinerimii române sau cu obiect de activitate chiar dansul. Întrebat dacă nu cumva oficiul monumentelor şi institutul acestora se calcă pe picioare, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a explicat: „Unul se ocupă de administrarea monumentelor, altul de cercetare“.De domeniul nuclear se ocupă trei instituţii, anume o comisie naţională de la Guvern, o agenţie la Ministerul Economiei şi încă una responsabilă de deşeurile radioactive. La agricultură avem Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi un Oficiu al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Mai sunt instituţii preocupate de seminţe, de soiurile modificate genetic, de testarea şi înregistrarea acestora, de „bioresursele alimentare“, dar şi o agenţie hipică naţională. La Transporturi, unii se ocupă de tot ce înseamnă transportul naval, însă, dacă vine vorba despre salvarea vieţii pe mare, intră în joc o agenţie care se ocupă numai de aceasta. Românii de pretutindeni, eroii neamului, minorităţile naţionale, cei asupriţi, discriminaţi reprezintă şi ei obiectul de activitate a câteva zeci de agenţii.Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei, tot române, din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai avem Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.Pădurea de agenţii are „50.000-100.000 de angajaţi, dintre care 5.000-10.000 de directori”. Există un excedent de 20-40% de personal la care s-ar putea renunţa prin reorganizare. Multe institute şi agenţii au fost înfiinţare special pentru a satisface orgoliile unora. „Spre exemplu a fost secretar de stat sau director în vechea guvernare şi s-a înfiinţat o agenţie în care să îşi menţină postul sau s-a înfiinţat postul de director adjunct.“ Pe de altă parte a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“, spune autorul materialului.Soluţia o reprezintă comasarea multora dintre aceste instituţii, reducerea numărului de personal şi, nu în ultimul rând, transferul către bugetul de stat al taxelor percepute de unele dintre acestea, pe baza sistemului monopolist în care lucrează. Materialul propune, spre exemplu, înfiinţarea unei Agenţii Unice de Reglementare. Pădurea de case de asigurări, pentru transportatori, armată, angajaţi ai Ministerului Internelor, judecători etc. - toate acestea ar putea fi reunite într-o singură casă. Calculele oficialului Finanţelor arată că taxele percepute celor ce sunt aduşi prin diferite legi la uşa instituţiilor monopoliste sunt de sute de milioane de euro. „Aceste venituri ar trebui să constituie venituri la bugetul de stat“, spune angajatul Finanţelor. Directorul este conştient că „sistemul“ va avea o reacţie dură la analiza şi propunerile sale.Bolojan: Am dat afară 20% din personalşi totul funcţioneazăFost secretar general al Guvernului şi actualmente primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan a devenit şi el victima birocraţiei. „Am fost la Ministerul Finanţelor şi o angajată de acolo mi-a spus că modul în care am completat un formular nu e bun. Când am răspuns că l-am completat astfel pentru că aşa fusesem sfătuit chiar de minister mi-a răspuns că atunci acesta e bun şi aşa’’, spune acesta. Atât la Guvern, dar şi la Primăria Oradea, Bolojan susţine că a dispus restructurări de personal de 20% şi „nu s-a întâmplat nimic’’, adică instituţiile au continuat să funcţioneze.Bolojan spune că orice simplificare a sistemului, posibilă şi dezirabilă, va duce la „o scădere a veniturilor cartelului“, dar trebuie aplicată de sus în jos pentru a fi utilă. „S-a ajuns ca stăpânul să fie cartelul, nu cetăţeanul.“ Conjunctura pozitivă, necesară unei restructurări a sistemului, există deoarece majoritatea guvernamentală are şi una parlamentară şi există o criză economică, mai spune Ilie Bolojan.
22 Dec 2008 Doru Cireasa
Cotidianul
Sutele de agenţii guvernamentale din România trebuie restructurate, unele urmând să fie decapitate, altele reorganizate sau unificate, propune un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor. Unele agenţii au un obiect de activitate asemănător sau chiar identic cu al altora, dar deţin însă organigrame proprii, sufocate cu personal. Reorganizarea aparatului ar duce la o economie importantă de resurse la bugetul statului, care ar putea fi direcţionate spre finanţarea activităţilor economice, susţine materialul.Autorul crede că România a ajuns să fie dominată de o „pădure de agenţii“. Potrivit bilanţului făcut, există cel puţin 150 de agenţii, dintre care multe se calcă pe picioare, unele fiind cât o adevărată fabrică.
"Vă dau exemplul Agenţiei pentru Prestaţii Sociale, înfiinţată în octombrie şi care are acum o mie de angajaţi“, spune autorul materialului. La Ministerul Culturii avem un Institut Naţional pentru Monumente Istorice, dar şi un oficiu naţional pentru acestea. Tot de monumente se mai ocupă şi un institut naţional în domeniul conservării lor. Destinele culturii mai sunt gestionate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Centrul European de Cultură, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Institutul de Memorie Culturală.Ministerul are nenumărate alte centre culturale împrăştiate în ţară dedicate unei anumite personalităţi, rromilor, evreilor, tinerimii române sau cu obiect de activitate chiar dansul. Întrebat dacă nu cumva oficiul monumentelor şi institutul acestora se calcă pe picioare, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a explicat: „Unul se ocupă de administrarea monumentelor, altul de cercetare“.De domeniul nuclear se ocupă trei instituţii, anume o comisie naţională de la Guvern, o agenţie la Ministerul Economiei şi încă una responsabilă de deşeurile radioactive. La agricultură avem Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi un Oficiu al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Mai sunt instituţii preocupate de seminţe, de soiurile modificate genetic, de testarea şi înregistrarea acestora, de „bioresursele alimentare“, dar şi o agenţie hipică naţională. La Transporturi, unii se ocupă de tot ce înseamnă transportul naval, însă, dacă vine vorba despre salvarea vieţii pe mare, intră în joc o agenţie care se ocupă numai de aceasta. Românii de pretutindeni, eroii neamului, minorităţile naţionale, cei asupriţi, discriminaţi reprezintă şi ei obiectul de activitate a câteva zeci de agenţii.Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei, tot române, din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai avem Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.Pădurea de agenţii are „50.000-100.000 de angajaţi, dintre care 5.000-10.000 de directori”. Există un excedent de 20-40% de personal la care s-ar putea renunţa prin reorganizare. Multe institute şi agenţii au fost înfiinţare special pentru a satisface orgoliile unora. „Spre exemplu a fost secretar de stat sau director în vechea guvernare şi s-a înfiinţat o agenţie în care să îşi menţină postul sau s-a înfiinţat postul de director adjunct.“ Pe de altă parte a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“, spune autorul materialului.Soluţia o reprezintă comasarea multora dintre aceste instituţii, reducerea numărului de personal şi, nu în ultimul rând, transferul către bugetul de stat al taxelor percepute de unele dintre acestea, pe baza sistemului monopolist în care lucrează. Materialul propune, spre exemplu, înfiinţarea unei Agenţii Unice de Reglementare. Pădurea de case de asigurări, pentru transportatori, armată, angajaţi ai Ministerului Internelor, judecători etc. - toate acestea ar putea fi reunite într-o singură casă. Calculele oficialului Finanţelor arată că taxele percepute celor ce sunt aduşi prin diferite legi la uşa instituţiilor monopoliste sunt de sute de milioane de euro. „Aceste venituri ar trebui să constituie venituri la bugetul de stat“, spune angajatul Finanţelor. Directorul este conştient că „sistemul“ va avea o reacţie dură la analiza şi propunerile sale.Bolojan: Am dat afară 20% din personalşi totul funcţioneazăFost secretar general al Guvernului şi actualmente primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan a devenit şi el victima birocraţiei. „Am fost la Ministerul Finanţelor şi o angajată de acolo mi-a spus că modul în care am completat un formular nu e bun. Când am răspuns că l-am completat astfel pentru că aşa fusesem sfătuit chiar de minister mi-a răspuns că atunci acesta e bun şi aşa’’, spune acesta. Atât la Guvern, dar şi la Primăria Oradea, Bolojan susţine că a dispus restructurări de personal de 20% şi „nu s-a întâmplat nimic’’, adică instituţiile au continuat să funcţioneze.Bolojan spune că orice simplificare a sistemului, posibilă şi dezirabilă, va duce la „o scădere a veniturilor cartelului“, dar trebuie aplicată de sus în jos pentru a fi utilă. „S-a ajuns ca stăpânul să fie cartelul, nu cetăţeanul.“ Conjunctura pozitivă, necesară unei restructurări a sistemului, există deoarece majoritatea guvernamentală are şi una parlamentară şi există o criză economică, mai spune Ilie Bolojan.
22 Dec 2008 Doru Cireasa
Cotidianul
Pana nu scapam de comunisti nu vom fi liberi!
La sfârşitul lui 1987, actualul premier, Emil Boc, îşi manifesta într-un articol de ziar local hotărârea de a participa direct la transformarea ţării
Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei”, a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.Solidar faţă de PCRTextul, găzduit în pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferinţei Naţionale a PCR şi făcea parte dintr-un grupaj în care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale îşi exprimau adeziunea faţă de programul partidului comunist. În urmă cu 21 de ani, viitorul premier scria: „Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru”. Emil Boc nu a putut fi ieri contactat pentru a comenta pe marginea articolului publicat în „Făclia“. În urmă cu şase ani însă, când s-a mai discutat pe plan local pe marginea textului, el a negat că ar fi autorul articolului.Activiştii o duceau mai bine„Activiştii erau clasaţi deasupra celorlalte categorii de persoane. Cei din PCR se fereau de mediocrităţi, dar nu voiau nici genii, deoarece ajungeau să fie depăşiţi intelectual de cei tineri”, a explicat Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Potrivit lui Mihail Bumbeş, cercetător la IICCR, Boc a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti al Universităţii „Babeş-Bolyai”, respectiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj între 1987 şi 1989. „Se făceau alegeri, iar cei care se implicau şi dădeau dovadă de un interes aparte faţă de partid ajungeau sus”, a spus expertul IICCR. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru
Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei”, a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.Solidar faţă de PCRTextul, găzduit în pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferinţei Naţionale a PCR şi făcea parte dintr-un grupaj în care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale îşi exprimau adeziunea faţă de programul partidului comunist. În urmă cu 21 de ani, viitorul premier scria: „Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru”. Emil Boc nu a putut fi ieri contactat pentru a comenta pe marginea articolului publicat în „Făclia“. În urmă cu şase ani însă, când s-a mai discutat pe plan local pe marginea textului, el a negat că ar fi autorul articolului.Activiştii o duceau mai bine„Activiştii erau clasaţi deasupra celorlalte categorii de persoane. Cei din PCR se fereau de mediocrităţi, dar nu voiau nici genii, deoarece ajungeau să fie depăşiţi intelectual de cei tineri”, a explicat Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Potrivit lui Mihail Bumbeş, cercetător la IICCR, Boc a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti al Universităţii „Babeş-Bolyai”, respectiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj între 1987 şi 1989. „Se făceau alegeri, iar cei care se implicau şi dădeau dovadă de un interes aparte faţă de partid ajungeau sus”, a spus expertul IICCR. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru
Emil Boc, student, 1987
Autor: Radu Neag
Adevarul
Data: 23 dec 2008
Data: 23 dec 2008
Sa nu uitam de PSD
Mircea Geoană vine la putere exact ca Adrian Năstase acum opt ani: a numit în funcţia de ministru al Sănătăţii pe Ion Bazac, care e asociat cu firma care îi construieşte preşedintelui Senatului o casa. Mircea Geoană l-a pus ministru al Sănătăţii pe partenerul de afaceri al firmei care îi construieşte casa. Ion Bazac este asociat cu holdingul italian CEFIN, care îi ridică un apartament în Băneasa şefului Senatului. În 2001, Adrian Năstase l-a numit secretar de stat la Transporturi pe Sergiu Sechelariu, care îi construia imobilul din Zambaccian.Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, şi soţia sa, Camelia, sunt asociaţi în firma Forza Rossa, cea care vinde maşinile Ferrari în România, cu holdingul luxemburghez Central Europe Finance (CEFIN), reprezentat în România de către cetăţeanul italian Stefano Umberto Albarosa. Soţii Bazac mai sunt proprietarii şi a jumătate din firma de imobiliare Forza Rossa Real Estate, restul fiind deţinut de acelaşi holding luxemburghez, reprezentat tot de Stefano Umberto Albarosa.Partenerul italian de afaceri al ministrului Sănătăţii mai este acţionar cu 0,01% în firma Central Europe Finance Real Estate SRL, unde acţionar cu 99,99 % este CEFIN Holding SA din Luxemburg, care construieşte un ansamblu rezidenţial în Băneasa.
Un apartament din acest ansamblu rezidenţial a fost contractat, încă de acum doi, de către Mircea Geoană, actualul preşedinte al Senatului. Despre contractarea acestui apartament, Mircea Geoană nu a pomenit nimic în ultimele sale declaraţii de avere. El a uitat să specifice faptul că a plătit un avans pentru acest apartament şi că a plătit deja câteva rate aferente lucrărilor efectuate, lucruri confirmate pentru Cotidianul de către soţia sa, Mihaela. Ea a mai adăugat că o cunoaşte pe Camelia Bazac, soţia ministrului Sănătăţii, cu care e în relaţii bune.„Acest apartament l-am contractat acum doi ani, din faza de proiect, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Am plătit un avans şi câteva rate. Nu e o sumă prea mare, nu ştiu exact cât a fost plătit, pentru că nu am actele în faţă. Banii au fost plătiţi în funcţie de lucrările efectuate. Soţul meu nu şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere, deoarece noi nu suntem încă proprietarii acestui apartament”, ne-a explicat Mihaela Geoană. Soţia preşedintelui Senatului spune că firma de construcţii nu i-a terminat locuinţa.„Apartamentul trebuia să ne fie predat în august 2008, dar din cauza unor avize pe care firma de construcţii nu le-a obţinut, termenul de predare a fost decalat”, afirmă Mihaela Geoană. Ea a precizat pentru Cotidianul că în contractul încheiat cu firma de construcţii există o clauză potrivit căreia, dacă firma de construcţii nu predă la timp apartamentul, atunci se obligă să plătească chiria familiei Geoană pentru locuinţa pe care o ocupă în prezent. Mihaela Geoană ne-a spus că nu a activat această clauză şi că în prezent este încă în stadiul de „corespondenţă” pe acest subiect cu firma de construcţii. Dar ce chirie ar urma să plătească CEFIN?În ultima perioadă, familia Geoană a fost chiriaşă la RA-APPS, în baza unui contract controversat. Pe când era ministru de Externe, Geoană a cerut de la RA-APPS o locuinţă de protocol şi a primit una pe Strada Pangratti. După terminarea mandatului, deşi nu mai avea dreptul legal, Geoană a primit o altă locuinţă de la RA-APPS, pe Strada Starostescu nr. 3, în baza unui contract de închiriere, „până la rezolvarea problemei sale locative”. Chiria modică pe care familia Geoană o plătea pentru locuinţa din Strada Starostescu a fost mărită de către RA-APPS, începând cu februarie 2008, la suma de 3.153 de euro lunar.Veniturile declarate ale celor doi soţi sunt în prezent de aproximativ 1.600 de euro pe lună. Întrebată de unde a avut bani pentru a plăti această chirie mare, Mihaela Geoană ne-a explicat: „Ne-au ajutat părinţii mei cu bani. Nu am încheiat cu ei acte de împrumut, pentru că nimeni nu cred că încheie astfel de hârtii cu propriii părinţi. De aceea aceşti bani nu apar ca împrumutaţi în declaraţia de avere a soţului meu”. Ulterior, Mihaela Geoană şi-a amintit că a încasat 30.000 de euro dividente de la firma TopCont Invest SRL, unde deţine 80 la sută din acţiuni.Salvarea familiei Geoană a venit odată cu alegerea capului familiei în funcţia de preşedinte al Senatului. Reprezentanţii RA-APPS au declarat pentru Cotidianul că după numirea oficială casa din Strada Starostescu nr. 3 a devenit locuinţă de protocol. Asta înseamnă că în loc să plătească 3.153 de euro chirie lunar familia Geoană va plăti doar 690 de lei, adică 172 de euro, mai puţin cu aproape 3.000 de euro. Astfel, preşedintele Senatului nu va mai fi nevoit să împrumute bani de la socri pentru a-şi plăti chiria. Potrivit legislaţiei în vigoare, şeful Senatului era obligat să-şi treacă în declaraţia de avere sumele plătite ca avans şi rate pentru apartament, inclusiv banii împrumutaţi de la socri.
Un apartament din acest ansamblu rezidenţial a fost contractat, încă de acum doi, de către Mircea Geoană, actualul preşedinte al Senatului. Despre contractarea acestui apartament, Mircea Geoană nu a pomenit nimic în ultimele sale declaraţii de avere. El a uitat să specifice faptul că a plătit un avans pentru acest apartament şi că a plătit deja câteva rate aferente lucrărilor efectuate, lucruri confirmate pentru Cotidianul de către soţia sa, Mihaela. Ea a mai adăugat că o cunoaşte pe Camelia Bazac, soţia ministrului Sănătăţii, cu care e în relaţii bune.„Acest apartament l-am contractat acum doi ani, din faza de proiect, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Am plătit un avans şi câteva rate. Nu e o sumă prea mare, nu ştiu exact cât a fost plătit, pentru că nu am actele în faţă. Banii au fost plătiţi în funcţie de lucrările efectuate. Soţul meu nu şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere, deoarece noi nu suntem încă proprietarii acestui apartament”, ne-a explicat Mihaela Geoană. Soţia preşedintelui Senatului spune că firma de construcţii nu i-a terminat locuinţa.„Apartamentul trebuia să ne fie predat în august 2008, dar din cauza unor avize pe care firma de construcţii nu le-a obţinut, termenul de predare a fost decalat”, afirmă Mihaela Geoană. Ea a precizat pentru Cotidianul că în contractul încheiat cu firma de construcţii există o clauză potrivit căreia, dacă firma de construcţii nu predă la timp apartamentul, atunci se obligă să plătească chiria familiei Geoană pentru locuinţa pe care o ocupă în prezent. Mihaela Geoană ne-a spus că nu a activat această clauză şi că în prezent este încă în stadiul de „corespondenţă” pe acest subiect cu firma de construcţii. Dar ce chirie ar urma să plătească CEFIN?În ultima perioadă, familia Geoană a fost chiriaşă la RA-APPS, în baza unui contract controversat. Pe când era ministru de Externe, Geoană a cerut de la RA-APPS o locuinţă de protocol şi a primit una pe Strada Pangratti. După terminarea mandatului, deşi nu mai avea dreptul legal, Geoană a primit o altă locuinţă de la RA-APPS, pe Strada Starostescu nr. 3, în baza unui contract de închiriere, „până la rezolvarea problemei sale locative”. Chiria modică pe care familia Geoană o plătea pentru locuinţa din Strada Starostescu a fost mărită de către RA-APPS, începând cu februarie 2008, la suma de 3.153 de euro lunar.Veniturile declarate ale celor doi soţi sunt în prezent de aproximativ 1.600 de euro pe lună. Întrebată de unde a avut bani pentru a plăti această chirie mare, Mihaela Geoană ne-a explicat: „Ne-au ajutat părinţii mei cu bani. Nu am încheiat cu ei acte de împrumut, pentru că nimeni nu cred că încheie astfel de hârtii cu propriii părinţi. De aceea aceşti bani nu apar ca împrumutaţi în declaraţia de avere a soţului meu”. Ulterior, Mihaela Geoană şi-a amintit că a încasat 30.000 de euro dividente de la firma TopCont Invest SRL, unde deţine 80 la sută din acţiuni.Salvarea familiei Geoană a venit odată cu alegerea capului familiei în funcţia de preşedinte al Senatului. Reprezentanţii RA-APPS au declarat pentru Cotidianul că după numirea oficială casa din Strada Starostescu nr. 3 a devenit locuinţă de protocol. Asta înseamnă că în loc să plătească 3.153 de euro chirie lunar familia Geoană va plăti doar 690 de lei, adică 172 de euro, mai puţin cu aproape 3.000 de euro. Astfel, preşedintele Senatului nu va mai fi nevoit să împrumute bani de la socri pentru a-şi plăti chiria. Potrivit legislaţiei în vigoare, şeful Senatului era obligat să-şi treacă în declaraţia de avere sumele plătite ca avans şi rate pentru apartament, inclusiv banii împrumutaţi de la socri.
luni, 22 decembrie 2008
La caldurica si la mai bine!
Politicieni vizati de procurori s-au instalat fara probleme in functii cheie din Parlament, iar alti noi parlamentari sunt sustinuti de persoane cercetate penal din partidele de la putere, in tot acest timp ministrului Catalin Predoiu revenindu-i greaua misiune de a suspenda monitorizarea justitiei.
Astfel, alegerile uninominale pentru Parlamentul Romaniei din 2008 au propulsat in fotoliile de demnitari persoane urmarite penal sau chiar trimise in judecata, potrivit NewsIn. Daca in Guvern nu avem oficial persoane cercetate penal, cele vizate de anchetele DNA de afla fara probleme in Parlament.De la Partidul Conservator, Daniela Popa, liderul formatiunii, a fost aleasa deputat de Bucuresti. Dupa ce colegul sau de partid Dan Voiculescu a fost trimis in judecata in dosarul provatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare, procurorii au aratat, in rechizitoriu, ca Popa ar fi dat declaratii mincinoase in ancheta si au decis sa o cerceteze penal pentru falsificarea unui inscris sub semnatura privata. In noua legislatura, Daniela Popa a fost aleasa vicepresedinte al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. Colegul sau de partid, Dan Voiculescu, a fost trimis in judecata la data de 4 decembrie 2008, fiind acuzat de prejudicierea Institutului de Cercetari Alimentare cu suma de 7,8 milioane de euro. Voiculescu mai are un dosar penal la DNA, "Loteria 2", fiind cercetat pentru spalare de bani. De asemenea, el se lupta in justitie cu CNSAS, care i-a dat verdict de politie politica. Dupa alegerile din 30 noiembrie 2008, Voiculescu a obtinut functia de vicepresedinte al Senatului. La capitorul PD-L, exisa cel putin doi reprezentanti in Parlament ai partidului care sunt anchetati de procurori. Cristian Boureanu, ales deputat PD-L de Arges este cercetat de procurorii anticoruptie, fiind acuzat de abuz in serviciu, dupa ce ar fi semnat un contract ce privea „Loteria Nationala”. Generalul (r) Eugen Badalan a candidat din partea PD-L la Camera Deputatilor intr-un colegiu din Braila. A fost ales deputat in ciuda faptului ca a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie, inca de acum un an, pentru un prejudiciu de 1,2 milioane de euro adus unei unitati militare. Primarul Aradului, Gheorghe Falca, finul de cununie al presedintelui Basescu si trimis in judecata pentru fapte de coruptie, a reusit performanta de a trimite in Parlament nu mai putin de cinci deputati si doi senatori pentru PD-L din partea judetului. Procesul sau este suspendat in acest moment, fiind trimis la Curtea Constitutionala. Nici PSD nu sta prea prost la persoane din tara care au probleme cu justitia, dar care au reusit sa isi impuna oameni in Parlament. Astfel, daca la Constanta primarul Radu Mazare si presedintele Consiliului Judetean Nicusor Constantinescu nu au candidat pentru un post in Parlament, ei par sa-ti fi asigurat sustinerea politica prin cinci deputati si doi senatori. Un senator este chiar fratele primarului, Alexandru Mazare. Primarul Constantei a fost trimis in judecata alaturi de Nicusor Constantinescu pentru vanzarea ilegala a unor intinse suprafete de terenuri din judet, prejudiciul calculat de procurori fiind stabilit la 114 milioane de euro. Constantinescu mai are un proces pe rol, fiind trimis in judecata la data de 18 decembrie 2008 pentru abuz in serviciu. Deputat pe listele PSD a fost ales si Ion Dumitru, fost director al Romsilva. Dumitru a fost trimis de doua ori in judecata, acuzat fiind de procurorii anticoruptie de abuz in serviciu si licitatii trucate. Chiar daca are doua procese, Dumitru a fost ales din nou deputat de Dambovita. Deputat a fost ales si Mugurel Surupaceanu, fost prefect PSD de Gorj, dar si protagonistul in doua dosare penale, unde are calitatea de invinuit. Surupaceanu s-a „specializat” in cumpararea de tancuri uzate pe post de utilaje miniere sau forestiere pe care, ulterior, le vindea unor firme de stat cu adaosuri astronomice. Fostul premier Adrian Nastase a fost ales din nou in Parlamentul Romaniei, in ciuda celor patru dosare penale in care a fost cercetat pentru fapte de coruptie. In doua dintre ele, (Zambaccian I si Matusa Tamara) Nastase a fost si judecat, dar nu pana la capat, deoarece o decizie a Curtii Constitutionale arata ca pentru a incepe urmarirea penala impotriva unui fost sau actual ministru care este si parlamentar trebuie aviz din partea Camerei din care face parte. Ulterior, votul colegilor din Camera Deputatilor l-a scapat pe fostul premier de o solutie in instanta. DNA mai are in lucru un dosar privind colectarea de fonduri pentru campania electorala din 2004, faptele fiind savarsite in calitate de sef de partid. In noul legislativ, fostul prim-ministru a obtinut, in urma negocierilor, functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor.Deputatul PSD de Suceava Ioan Stan si senatorul Gavril Marza fac echipa, fiind colegi de dosar penal. Cei doi au fost trimisi in judecata, inca din decembrie 2006, pentru ca au colectat bani prin intermediul unei fundatii, bani folositi pentru campania electorala a PSD. Serban Mihailescu a fost ales senator intr-un colegiu din Teleorman, in ciuda dosarului penal in care a fost acuzat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita 11 arme de vinatoare de la un consilier personal. Fost ministru in guvernul Nastase, Mihailescu s-a folosit de acelasi tertip prin care a scapat de judecata si fostul sau sef pe linie de partid. Motivind ca procurorii nu au cerut avizul Senatului pentru inceperea urmaririi penale in cazul sau, dosarul lui Mihailescu s-a intors la DNA. Fostul membru al Cabinetului Nastase, Miron Mitrea a candidat pentru un post de senator in Vrancea, fieful baronului local Marian Oprisan. Mitrea are un dosar la DNA, acuzat fiind de luare de mita in legatura cu renovarea unei case apartand mamei sale. De altfel, anchetatorii i-au pus sechestru pe casa, in vederea recuperarii unui prejudiciu de 7 miliarde lei vechi. Potrivit unor surse judiciare, dosarul sau este aproape de a fi trimis in instanta.Catalin Predoiu a pierdut deja o lupta, la alegeri, cu o persoana cercetata penal. Este vorba despre Marian Ghiveciu, candidatul PSD de Buzau care l-a surclasat pe mi¬nistrul justitiei. Potrivit presei, Ghiveciu are dosare penale pentru mai multe afaceri imobiliare.Sursa: 9am, astazi
Astfel, alegerile uninominale pentru Parlamentul Romaniei din 2008 au propulsat in fotoliile de demnitari persoane urmarite penal sau chiar trimise in judecata, potrivit NewsIn. Daca in Guvern nu avem oficial persoane cercetate penal, cele vizate de anchetele DNA de afla fara probleme in Parlament.De la Partidul Conservator, Daniela Popa, liderul formatiunii, a fost aleasa deputat de Bucuresti. Dupa ce colegul sau de partid Dan Voiculescu a fost trimis in judecata in dosarul provatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare, procurorii au aratat, in rechizitoriu, ca Popa ar fi dat declaratii mincinoase in ancheta si au decis sa o cerceteze penal pentru falsificarea unui inscris sub semnatura privata. In noua legislatura, Daniela Popa a fost aleasa vicepresedinte al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. Colegul sau de partid, Dan Voiculescu, a fost trimis in judecata la data de 4 decembrie 2008, fiind acuzat de prejudicierea Institutului de Cercetari Alimentare cu suma de 7,8 milioane de euro. Voiculescu mai are un dosar penal la DNA, "Loteria 2", fiind cercetat pentru spalare de bani. De asemenea, el se lupta in justitie cu CNSAS, care i-a dat verdict de politie politica. Dupa alegerile din 30 noiembrie 2008, Voiculescu a obtinut functia de vicepresedinte al Senatului. La capitorul PD-L, exisa cel putin doi reprezentanti in Parlament ai partidului care sunt anchetati de procurori. Cristian Boureanu, ales deputat PD-L de Arges este cercetat de procurorii anticoruptie, fiind acuzat de abuz in serviciu, dupa ce ar fi semnat un contract ce privea „Loteria Nationala”. Generalul (r) Eugen Badalan a candidat din partea PD-L la Camera Deputatilor intr-un colegiu din Braila. A fost ales deputat in ciuda faptului ca a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie, inca de acum un an, pentru un prejudiciu de 1,2 milioane de euro adus unei unitati militare. Primarul Aradului, Gheorghe Falca, finul de cununie al presedintelui Basescu si trimis in judecata pentru fapte de coruptie, a reusit performanta de a trimite in Parlament nu mai putin de cinci deputati si doi senatori pentru PD-L din partea judetului. Procesul sau este suspendat in acest moment, fiind trimis la Curtea Constitutionala. Nici PSD nu sta prea prost la persoane din tara care au probleme cu justitia, dar care au reusit sa isi impuna oameni in Parlament. Astfel, daca la Constanta primarul Radu Mazare si presedintele Consiliului Judetean Nicusor Constantinescu nu au candidat pentru un post in Parlament, ei par sa-ti fi asigurat sustinerea politica prin cinci deputati si doi senatori. Un senator este chiar fratele primarului, Alexandru Mazare. Primarul Constantei a fost trimis in judecata alaturi de Nicusor Constantinescu pentru vanzarea ilegala a unor intinse suprafete de terenuri din judet, prejudiciul calculat de procurori fiind stabilit la 114 milioane de euro. Constantinescu mai are un proces pe rol, fiind trimis in judecata la data de 18 decembrie 2008 pentru abuz in serviciu. Deputat pe listele PSD a fost ales si Ion Dumitru, fost director al Romsilva. Dumitru a fost trimis de doua ori in judecata, acuzat fiind de procurorii anticoruptie de abuz in serviciu si licitatii trucate. Chiar daca are doua procese, Dumitru a fost ales din nou deputat de Dambovita. Deputat a fost ales si Mugurel Surupaceanu, fost prefect PSD de Gorj, dar si protagonistul in doua dosare penale, unde are calitatea de invinuit. Surupaceanu s-a „specializat” in cumpararea de tancuri uzate pe post de utilaje miniere sau forestiere pe care, ulterior, le vindea unor firme de stat cu adaosuri astronomice. Fostul premier Adrian Nastase a fost ales din nou in Parlamentul Romaniei, in ciuda celor patru dosare penale in care a fost cercetat pentru fapte de coruptie. In doua dintre ele, (Zambaccian I si Matusa Tamara) Nastase a fost si judecat, dar nu pana la capat, deoarece o decizie a Curtii Constitutionale arata ca pentru a incepe urmarirea penala impotriva unui fost sau actual ministru care este si parlamentar trebuie aviz din partea Camerei din care face parte. Ulterior, votul colegilor din Camera Deputatilor l-a scapat pe fostul premier de o solutie in instanta. DNA mai are in lucru un dosar privind colectarea de fonduri pentru campania electorala din 2004, faptele fiind savarsite in calitate de sef de partid. In noul legislativ, fostul prim-ministru a obtinut, in urma negocierilor, functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor.Deputatul PSD de Suceava Ioan Stan si senatorul Gavril Marza fac echipa, fiind colegi de dosar penal. Cei doi au fost trimisi in judecata, inca din decembrie 2006, pentru ca au colectat bani prin intermediul unei fundatii, bani folositi pentru campania electorala a PSD. Serban Mihailescu a fost ales senator intr-un colegiu din Teleorman, in ciuda dosarului penal in care a fost acuzat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita 11 arme de vinatoare de la un consilier personal. Fost ministru in guvernul Nastase, Mihailescu s-a folosit de acelasi tertip prin care a scapat de judecata si fostul sau sef pe linie de partid. Motivind ca procurorii nu au cerut avizul Senatului pentru inceperea urmaririi penale in cazul sau, dosarul lui Mihailescu s-a intors la DNA. Fostul membru al Cabinetului Nastase, Miron Mitrea a candidat pentru un post de senator in Vrancea, fieful baronului local Marian Oprisan. Mitrea are un dosar la DNA, acuzat fiind de luare de mita in legatura cu renovarea unei case apartand mamei sale. De altfel, anchetatorii i-au pus sechestru pe casa, in vederea recuperarii unui prejudiciu de 7 miliarde lei vechi. Potrivit unor surse judiciare, dosarul sau este aproape de a fi trimis in instanta.Catalin Predoiu a pierdut deja o lupta, la alegeri, cu o persoana cercetata penal. Este vorba despre Marian Ghiveciu, candidatul PSD de Buzau care l-a surclasat pe mi¬nistrul justitiei. Potrivit presei, Ghiveciu are dosare penale pentru mai multe afaceri imobiliare.Sursa: 9am, astazi
Iliescu si banii din '89! Stie lumea ce stie!
Duminica, 21 decembrie, s-au implinit 19 ani de la izbucnirea Revolutiei in Capitala, prilej cu care au avut loc mai multe evenimente de comemorare a eroilor Revolutiei.
Dar ceremonia de comemorare a eroilor Revolutiei nu a fost lipsita de incidente. Ion Iliescu a fost atacat cu monede de revolutionari, impins in imbulzeala creata si huiduit. A fost nevoie de interventia SPP-istilor pentru ca fostul presedinte al Romaniei sa scape de furia revolutionarilor, potrivit Realitatea TV.Incidentul a avut loc in duminica dimineata la Cimitirul Eroilor. Mai multi revolutionari nu au fost de acord ca Ion Iliescu sa tina un discurs cu ocazia manifestarilor din cimitir. Revolutionarii au aruncat cu monede in acesta si-iau reprosat trecutul comunist si "furtul" Revolutiei din 1989. Mai mult, au vrut sa arunce si cu oua stricate. Cei prezenti l-au numit pe Iliescu "masacrator" si au sustinut ca monedele au reprezentat cei 30 de arginti care se arunca tradatorului, relateaza de asemenea Realitatea.Actualul presedinte de onoare al PSD a scapat de atacatori numai dupa interventia angajatilor Serviciului de Protectie si Paza (SPP).
Lovitura de Stat sau Revolutie?Intr-o prefata a cartii lui Sorin Rosca Stanescu “Marea Provocare-Puterea liderului rosu”, Alina Olteanu ofera cateva repere legate de situtatia politica post-revolutionara si posibile explicatii ale antipatiei pe care o resimt revolutionarii romani fata de Ion Iliescu.In vidul de putere aparut in contextul evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Barladeanu si altii constituie Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN).Presedinte al CFSN este ales Ion Iliescu, gest justificat de Silviu Brucan cu cuvintele pline de talc: "Ca sa ramanem in sistem!" La 23 ianuarie 1990, CFSN hotaraste transformarea FSN in formatiune politica si participarea la alegeri. Presedinte al FSN este numit Ion Iliescu. Astfel, FSN, structura de putere formata in timpul evenimentelor din decembrie 1989, si-a deturnat menirea initiala de "organ provizoriu al puterii de stat", provocand dezechilibrarea scenei politice si aparitia complexului "revolutiei furate". Protestand fata de aceasta masura, considerata "o confiscare a revolutiei", unii membri marcanti (printre care Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ion Caramitru) isi inainteaza demisia. PNTCD, PNL si PSDR se opun la randul lor acestei decizii printr-o declaratie comuna. Insa, la 20 mai 1990, au loc primele alegeri parlamentare si prezidentiale de dupa caderea comunismului, ale caror rezultate atesta victoria zdrobitoare a FSN si il consacra pe Ion Iliescu in functia de presedinte al Romaniei. Doi ani mai tarziu, la 27 septembrie 1992, au loc urmatoarele alegeri parlamentare si prezidentiale. Ion Iliescu participa la campania electorala in calitate de candidat al FDSN, partid aparut ca urmare a disensiunilor din interiorul FSN. Iliescu si partidul sau obtin din nou victoria, de aceasta data pentru un mandat de patru ani. Aceasta noua victorie a lui Ion Iliescu nu ii impiedica insa pe unii sceptici sa isi puna in continuare intrebari cu privire la modalitatea prin care el a obtinut (si pastrat) puterea politica. Intrebarile vizeaza inclusiv evenimentele din decembrie 1989, descrise ca fiind nu "o revolutie", ci o lovitura de stat orchestrata de Ion Iliescu si de acolitii sai, noteaza Alina Olteanu.
Sursa: 9am, astazi
Dar ceremonia de comemorare a eroilor Revolutiei nu a fost lipsita de incidente. Ion Iliescu a fost atacat cu monede de revolutionari, impins in imbulzeala creata si huiduit. A fost nevoie de interventia SPP-istilor pentru ca fostul presedinte al Romaniei sa scape de furia revolutionarilor, potrivit Realitatea TV.Incidentul a avut loc in duminica dimineata la Cimitirul Eroilor. Mai multi revolutionari nu au fost de acord ca Ion Iliescu sa tina un discurs cu ocazia manifestarilor din cimitir. Revolutionarii au aruncat cu monede in acesta si-iau reprosat trecutul comunist si "furtul" Revolutiei din 1989. Mai mult, au vrut sa arunce si cu oua stricate. Cei prezenti l-au numit pe Iliescu "masacrator" si au sustinut ca monedele au reprezentat cei 30 de arginti care se arunca tradatorului, relateaza de asemenea Realitatea.Actualul presedinte de onoare al PSD a scapat de atacatori numai dupa interventia angajatilor Serviciului de Protectie si Paza (SPP).
Lovitura de Stat sau Revolutie?Intr-o prefata a cartii lui Sorin Rosca Stanescu “Marea Provocare-Puterea liderului rosu”, Alina Olteanu ofera cateva repere legate de situtatia politica post-revolutionara si posibile explicatii ale antipatiei pe care o resimt revolutionarii romani fata de Ion Iliescu.In vidul de putere aparut in contextul evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Barladeanu si altii constituie Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN).Presedinte al CFSN este ales Ion Iliescu, gest justificat de Silviu Brucan cu cuvintele pline de talc: "Ca sa ramanem in sistem!" La 23 ianuarie 1990, CFSN hotaraste transformarea FSN in formatiune politica si participarea la alegeri. Presedinte al FSN este numit Ion Iliescu. Astfel, FSN, structura de putere formata in timpul evenimentelor din decembrie 1989, si-a deturnat menirea initiala de "organ provizoriu al puterii de stat", provocand dezechilibrarea scenei politice si aparitia complexului "revolutiei furate". Protestand fata de aceasta masura, considerata "o confiscare a revolutiei", unii membri marcanti (printre care Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ion Caramitru) isi inainteaza demisia. PNTCD, PNL si PSDR se opun la randul lor acestei decizii printr-o declaratie comuna. Insa, la 20 mai 1990, au loc primele alegeri parlamentare si prezidentiale de dupa caderea comunismului, ale caror rezultate atesta victoria zdrobitoare a FSN si il consacra pe Ion Iliescu in functia de presedinte al Romaniei. Doi ani mai tarziu, la 27 septembrie 1992, au loc urmatoarele alegeri parlamentare si prezidentiale. Ion Iliescu participa la campania electorala in calitate de candidat al FDSN, partid aparut ca urmare a disensiunilor din interiorul FSN. Iliescu si partidul sau obtin din nou victoria, de aceasta data pentru un mandat de patru ani. Aceasta noua victorie a lui Ion Iliescu nu ii impiedica insa pe unii sceptici sa isi puna in continuare intrebari cu privire la modalitatea prin care el a obtinut (si pastrat) puterea politica. Intrebarile vizeaza inclusiv evenimentele din decembrie 1989, descrise ca fiind nu "o revolutie", ci o lovitura de stat orchestrata de Ion Iliescu si de acolitii sai, noteaza Alina Olteanu.
Sursa: 9am, astazi
vineri, 19 decembrie 2008
Iliescu si 1989
Din doua una. Ion Iliescu ori ne ia de prosti, ori ne ia de prosti! Sau, poate, ca sa doarma linistit noaptea, fara ca mortii sa-i bantuie visele, trebuie sa-si repete pana la satietate ca in decembrie 1989 a fost doar o revolutie, nu si o lovitura de stat ce a deturnat-o. Iliescu se face ca uita ca, intre timp, am aflat si "cine-a tras in noi", si cine erau asa-zisii teroristi, si cum cel care "cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista" era de mult pregatit sa-i ocupe locul tovarasului sau de partid comunist, Nicolae Ceausescu.
Poate si pentru ca nu a fost tras la raspundere pentru moartea celor aproape 2.000 de romani care in decembrie 1989 s-au numarat printre cei care au avut curajul sa iasa in strada si sa strige "Jos Ceausescu" si "Jos Comunismul", fostul presedinte al tarii are tupeul sa ne aduca aminte ca astazi se implinesc 19 ani de cand la Timisoara s-a strigat pentru prima oara "Libertate!".
Uitand probabil ca a jucat un rol principal in evenimentele ce au dus la moartea atator nevinovati, ca si in stoparea anchetelor ce ar fi trebuit sa-i condamne pe cei vinovati, Iliescu afirma pe blogul sau ca acesta data este si "debutul manifestarilor de marcare a aniversarii victoriei Revolutiei Romane".
Continuand sa-si bata joc de memoria celor care si-au sacrificat viata, fostul presedinte i-a invitat, joi, pe cititorii blogului sau sa participe la Sesiunea anuala de comunicari stiintifice a Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989.
"Manifestarea urmareste si acordarea unei atentii sporite pentru valorificarea in spatiul public a cercetarilor Institutului si continuarea actiunilor pentru reflectarea corecta a Revolutiei, ca si pentru eliminarea fabulatiilor de tot felul si a incercarilor de discreditare a Revolutiei si a celor ce si-au asumat in acele zile si riscuri si raspunderi asigurand victoria", ii lamureste pe cititori Ion Iliescu.
Tema supusa, joi, dezbaterii a fost "Fortele de ordine, paza si represiune in timpul Revolutiei din decembrie 1989".
Actualul presedinte de onoare al PSD ar trebui sa se ocupe mai degraba de Institutul Loviturii de Stat din Decembrie 1989 si sa propuna dezbateri precum "Cum au furat Ion Iliescu si ai lui Revolutia" sau "Cum au intinat Ceausestii idealurile comunismului".
Ciprian STOLERU : ZIUA
Poate si pentru ca nu a fost tras la raspundere pentru moartea celor aproape 2.000 de romani care in decembrie 1989 s-au numarat printre cei care au avut curajul sa iasa in strada si sa strige "Jos Ceausescu" si "Jos Comunismul", fostul presedinte al tarii are tupeul sa ne aduca aminte ca astazi se implinesc 19 ani de cand la Timisoara s-a strigat pentru prima oara "Libertate!".
Uitand probabil ca a jucat un rol principal in evenimentele ce au dus la moartea atator nevinovati, ca si in stoparea anchetelor ce ar fi trebuit sa-i condamne pe cei vinovati, Iliescu afirma pe blogul sau ca acesta data este si "debutul manifestarilor de marcare a aniversarii victoriei Revolutiei Romane".
Continuand sa-si bata joc de memoria celor care si-au sacrificat viata, fostul presedinte i-a invitat, joi, pe cititorii blogului sau sa participe la Sesiunea anuala de comunicari stiintifice a Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989.
"Manifestarea urmareste si acordarea unei atentii sporite pentru valorificarea in spatiul public a cercetarilor Institutului si continuarea actiunilor pentru reflectarea corecta a Revolutiei, ca si pentru eliminarea fabulatiilor de tot felul si a incercarilor de discreditare a Revolutiei si a celor ce si-au asumat in acele zile si riscuri si raspunderi asigurand victoria", ii lamureste pe cititori Ion Iliescu.
Tema supusa, joi, dezbaterii a fost "Fortele de ordine, paza si represiune in timpul Revolutiei din decembrie 1989".
Actualul presedinte de onoare al PSD ar trebui sa se ocupe mai degraba de Institutul Loviturii de Stat din Decembrie 1989 si sa propuna dezbateri precum "Cum au furat Ion Iliescu si ai lui Revolutia" sau "Cum au intinat Ceausestii idealurile comunismului".
Ciprian STOLERU : ZIUA
joi, 18 decembrie 2008
Noua formula Magica! O mafie pe fata
Liderii PDL si PSD+PC au desemnat joi detinatorii portofoliilor ministeriale obtinute in urma negocierilor cu partenerii de coalitie.
Presedintele PD-L Emil Boc a anuntat ca Biroul Permanent al partidului a adoptat propunerile pentru functiile de ministri democrat-liberali. La randul sau, presedintele PSD Mircea Geoana a anuntat rezultatele votului din Comitetul Executiv al partidului.Propunerile PSD+PC:Vicepremier: Dan Nica
2000 - 2004 - Ministru, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.
1996 - 2000 - Deputat PDSR, Membru in Comisia parlamentara pentru industrii si servicii;
2000 - 2004 - Deputat PDSR, Membru in Comisia parlamentara pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic;
Initiator al Legii pentru sprijinirea si promovarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii.
2004 - prezent – Deputat, Vicepresedinte al Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatii.:
Membru al Consiliului National pentru Politica Stiintei si Tehnologiei.
2001 - 2004 - Presedinte al Comisiei Guvernamentale Romania - Bavaria;
2002 - 2004 - Membru al Grupului International de lucru in domeniul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor al ONU (UN ICT Task Force).Ministerul Agriculturii: Ilie SarbuMembru al PSD din 1993. A ocupat o vasta gama de functii, atat in partid cat si in stat. In 2000 devine Presedinte al Consiliului Judetean Timis si Vicepresedinte al Forumului Presedintilor Consiliilor Judetene al PDSR. In 2001 este ales Membru al Consiliului National PDSR si Membru al Biroului Coordonator Central al noului PSD pentru ca, in acelasi an, sa accepte, la cererea partidului, numirea ca Ministru al Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. In 2004 devine Presedintele filialei judetene a PSD Timis pentru ca, in 2005, sa fie ales Vicepresedinte al partidului la nivel national, responsabil cu Agricultura, Silvicultura si Dezvoltarea Rurala. Din 2004 Ilie Sarbu este senator al circumscriptiei electorale nr. 37 Timis. In Senat cunoaste o ascensiune rapida, devenind in 2006 Secretar al Senatului si Membru al Biroului Permanent. In urma demisiei Presedintelui Nicolae Vacaroiu, Ilie Sarbu este ales Presedinte al Senatului Romaniei, pe data de 28 octombrie 2008.Ministerul Mediului: Nicolae NemirschiIn perioada 1990-1992, Presedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, filiala Constanta, intre anii 1998-2000, apoi a fost Director General la Asociatiei Patronala Mamaia. Intre 2000 si 2004 a ocupat succesiv functia de Director Executiv si Arhitect Sef in Primaria Municipiului Constanta. In prezent este Presedinte al Zonei Metropolitane Constanta si Vicepresedinte al Comitetului National al Zonei Costiere.Ministerul Administratiei si Internelor: Gabriel OpreaDin 2003 este membru PSD iar din 2004 este presedintele PSD ILFOV si membru al Biroului Coordonator al PSD si deputat in parlamentul Romaniei.
2003 - 2004 - Ministru delegat pentru administratia publica - M.A.I.
2002 - 2003 - Prefect, Prefectura Municipiului Bucuresti;
2001 - 2002 - Secretar de stat, Presedintele ANRS.Ministerul pentru IMM si Afaceri: Constantin Nita
1978 - 1983 economist - director export si desfacere - I. Autocamioane Brasov;
1983 - 1986 economist - I.C.E. Autoexportimport Brasov;
1986 - 1993 Sef agentie B.T.T. Brasov;
1990 - 1993 Director al Statiunii Piriul Rece- Brasov;
1993 - 1997 Director Gen. al Sucursalei de reprezentare si protocol Valea Prahovei;
1997 - 2000 Director Gen. S.C. NIMPEX SRL Brasov;
2000 - 2004 deputat Camera Deputatilor.
1994 - 1997 Vicepresedinte Org. Municipala Brasov Partidul Social Democrat (PDSR);
1997 - 2004 Presedinte Org. Judeteana Brasov P.S.D.;
1997 - 2004 Membru in Consiliul National al Partidul Social Democrat;
1998 - 2004 Membru al Biroului Executiv al Partidul Social Democrat.Ministerul Afacerilor Externe: Cristian DiaconescuIn perioada 1990 - 2000 a detinut numeroase functii de raspundere in cadrul Ministerului Afacerilor Externe printre care: diplomat in Delegatia Permanenta, ulterior Misiunea Permanenta a Romaniei la OSCE; coordonator al sectiei de cooperare in domeniul politico-militar al OSCE din MAE; diplomat in Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa Organizatiile Internationale de la Viena, adjunct al sefului misiunii pentru domeniile politico-militar si de securitate ale OSCE; director al Directiei OSCE si de Cooperare cu Structurile Subregionale din Ministerul Afacerilor Externe; director general al Directiei Generale Juridice si Consulare din Ministerul Afacerilor Externe; sef de delegatie la reuniunile privind Dimensiunea Umana a OSCE, Comisia privind Drepturile Omului la Geneva si Comisia Dunarii.In anul 2000 este numit Secretar general adjunct al Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN) si ambasador en pied in aceasta organizatie. In 2001 este numit Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale in cadrul Ministerul Afacerilor Externe. In 2004 a fost nominalizat ca Secretar de Stat pentru Afaceri Europene.Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii: Ecaterina AndronescuDin 1996 este membra PSD,iar din 1997 este membra a Consiliului National PSD, al Biroului Executiv Central si Vicepresedinte al Organizatiei PSD a Municipiului Bucuresti. Din anul 2006 este vicepresedinte al Partidului Social Democrat. A fost aleasa deputat in mandatele 1996-2000, 2000-2004, 2004-2008 pe listele PSD. In perioada 2000-2003 a fost ministru al educatiei.Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale: Marian SarbuA detinut o serie de functii in aparatul de stat, fiind de mai multe ori ales parlamentar A fost, pana in 1996, secretar de Stat in Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.Din 2000 devenit ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale pana in 2003 si ministru delegat pentru Relatia cu Partenerii Sociali intre 2003 si 2004. Ministerul Sanatatii Publice: Ionut BazacLa doar o luna dupa instalarea la putere a Aliantei D.A., in ianuarie 2005, Bazac a fost audiat la Parchetul National Anticoruptie in dosarul "Sanatatea". In 2003 s-a transferat la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, tot la integrare europeana. Este membru fondator al Asociatiei pentru Promovarea Tinerilor, organizatie din care face parte si Victor Ponta.Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul: Victor PontaVicepresedinte al Biroului Permanent din Camera Deputatilor. Coordonator al Biroului de Combatere a Spalarii Banilor, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie - sectia Anticoruptie, Urmarire Penala si Criminalistica (specializat in domeniul infractiunilor economico-financiare), ministru delegat pentru Controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii Acquisului Comunitar, seful Corpului de Control al Guvernului.Propuneri PD-LMinisterul Comunicatiilor si Societatii Informationale: Gabriel SanduVicepresedinte PDL la nivel national si Prim-vicepresedinte al PDL Prahova, membru al Parlamentului Romaniei, in Camera Deputatilor si al Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare. Ministerul Finantelor Publice: Gheorghe PogeaMembru al Partidului Democrat (PD) din anul 2000, fiind ales in anul 2001 presedinte al Organizatiei Judetene Hunedoara a PD. In anul 2004 a fost ales in functia de consilier judetean din partea PD, presedinte al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agricultura, administrarea domeniului public si privat din cadrul Consiliului Judetean Hunedoara. In intervalul 2000-2005 perioada in care a detinut functia de presedinte al BPJ al PD - filiala Hunedoara, Partidul Democrat a obtinut in plan local cele mai bune rezultate din intervalul 1992-2004. In perioada 22 august 2005 - 12 iunie 2006 a indeplinit functia de ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul economic (cu rang de vicepremier) in Guvernul Tariceanu. Ministerul Economiei: Adriean Videanu
1990 - 1992: membru PD si deputat de Teleorman
1992 - 1996: Presedinte al Organizatiei Nationale de Tineret al PD
1996 - 2000: Secretar al Biroului Executiv al PD
2000: Vicepresedintele Comisiei de buget-finante banci din Camera Deputatilor
2001: Vicepresedinte PD, responsabil cu probleme de imagine, relatii cu mass-media si purtator de cuvant.
2003: Vicepresedinte PD, responsabil cu probleme de imagine, relatii cu mass-media si purtator de cuvant.
2005 - 2008: primar BucurestiMinisterul Transporturilor si Infrastructurii: Radu BerceanuPresedinte al Organizatiei Judetene Dolj a FSN, PD (FSN), PD, PD-L de la infiintare (feb. 1990) si pana in prezent. Secretar al FSN la nivel national (mar. 1991- noi. 1991). Vicepresedinte cu probleme organizatorice al PD (FSN) la nivel national (noi. 1991-aug. 1996). Primvicepresedinte al PD (FSN) la nivel national. Vicepresedinte PD cu probleme organizatorice (1996-2000) la nivel national.Ministerul Apararii Nationale: Mihai StanisoaraIn perioada mai - octombrie 2000, detine functia de Secretar General in cadrul Ministerului Apararii Nationale. Este ales ca deputat de Mehedinti pe perioada 2000-2004 si 2004-2008. A detinut functia de presedinte al delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) intre anii 2001-2004. Din 2004 a detinut functia de presedinte al Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor, fiind de asemenea si vicepresedinte al Delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara N.A.T.O. La data de 15 martie 2007 a fost numit in functia de consilier prezidential pe probleme de securitate nationala.Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor: Vasile Blaga Vasile Blaga este membru fondator al Partidului Democrat (1991), detinand functia de presedinte al Organizatiei Judetene Bihor a PD (1991-1997). In 1996 afost ales senator de Bihor. Intre anii 2000-2004 Blaga a lucrat ca expert parlamentar. In anul 2001 a fost ales in functia de vicepresedinte cu probleme organizatorice al PD si presedinte al PD Bucuresti. Din 2004, a fost consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, sef al Departamentului Securitatii Nationale al Administratiei Prezidentiale. La data de 29 decembrie 2004, Vasile Blaga a fost numit in functia de Ministru al Administratiei si Internelor in Guvernul Tariceanu, demisionand din cadrul Administratiei Prezidentiale. Ministerul Turismului: Elena Udrea
Februarie 2005 – Noiembrie 2005 - Consilier de Stat, Seful Cancelariei Presedintelui in Administratia Prezidentiala
Iunie 2004 - februarie 2005 - Consilier General al Municipiului Bucuresti, Presedinte Comisia Juridica si de Disciplina la Primaria Municipiului Bucuresti
1997 – februarie 2005; decembrie 2005 - prezent – Avocat la Biroul Individual de Avocatura.Ministerul Tineretului si Sportului: Monica Iacob Ridzi
Presedinte al Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat-Liberal (din feb. 2008)
Deputat in Parlamentul Romaniei (dec 2004 - nov 2007)
Vicepresedinte al Biroului Permanent National al Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat, Departamentul pentru Relatii Internationale (2001-2006)
Presedinte al Biroului Permanent Judetean al Partidului Democrat - Organizatia de Tineret a Partidului Democrat, Hunedoara (2001-2006)
Consilier parlamentar (2000-2004)Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National: Theodor PaleologuIntre 2005 si 2008, a fost ambasador al Romaniei in Danemarca si Islanda. La numirea sa, in septembrie 2005, ca diplomat in Regatul Danemarcei si Islanda, a devenit, la 32 de ani, cel mai tanar ambasador al Romaniei.Mai ramane de desemnat Ministrul Justitiei, preferat pentru aceasta functie fiind independentul Mihai Selegean.
Sursa: 9am, astaziAutor: Alexandra Grindean
Presedintele PD-L Emil Boc a anuntat ca Biroul Permanent al partidului a adoptat propunerile pentru functiile de ministri democrat-liberali. La randul sau, presedintele PSD Mircea Geoana a anuntat rezultatele votului din Comitetul Executiv al partidului.Propunerile PSD+PC:Vicepremier: Dan Nica
2000 - 2004 - Ministru, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.
1996 - 2000 - Deputat PDSR, Membru in Comisia parlamentara pentru industrii si servicii;
2000 - 2004 - Deputat PDSR, Membru in Comisia parlamentara pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic;
Initiator al Legii pentru sprijinirea si promovarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii.
2004 - prezent – Deputat, Vicepresedinte al Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatii.:
Membru al Consiliului National pentru Politica Stiintei si Tehnologiei.
2001 - 2004 - Presedinte al Comisiei Guvernamentale Romania - Bavaria;
2002 - 2004 - Membru al Grupului International de lucru in domeniul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor al ONU (UN ICT Task Force).Ministerul Agriculturii: Ilie SarbuMembru al PSD din 1993. A ocupat o vasta gama de functii, atat in partid cat si in stat. In 2000 devine Presedinte al Consiliului Judetean Timis si Vicepresedinte al Forumului Presedintilor Consiliilor Judetene al PDSR. In 2001 este ales Membru al Consiliului National PDSR si Membru al Biroului Coordonator Central al noului PSD pentru ca, in acelasi an, sa accepte, la cererea partidului, numirea ca Ministru al Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. In 2004 devine Presedintele filialei judetene a PSD Timis pentru ca, in 2005, sa fie ales Vicepresedinte al partidului la nivel national, responsabil cu Agricultura, Silvicultura si Dezvoltarea Rurala. Din 2004 Ilie Sarbu este senator al circumscriptiei electorale nr. 37 Timis. In Senat cunoaste o ascensiune rapida, devenind in 2006 Secretar al Senatului si Membru al Biroului Permanent. In urma demisiei Presedintelui Nicolae Vacaroiu, Ilie Sarbu este ales Presedinte al Senatului Romaniei, pe data de 28 octombrie 2008.Ministerul Mediului: Nicolae NemirschiIn perioada 1990-1992, Presedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, filiala Constanta, intre anii 1998-2000, apoi a fost Director General la Asociatiei Patronala Mamaia. Intre 2000 si 2004 a ocupat succesiv functia de Director Executiv si Arhitect Sef in Primaria Municipiului Constanta. In prezent este Presedinte al Zonei Metropolitane Constanta si Vicepresedinte al Comitetului National al Zonei Costiere.Ministerul Administratiei si Internelor: Gabriel OpreaDin 2003 este membru PSD iar din 2004 este presedintele PSD ILFOV si membru al Biroului Coordonator al PSD si deputat in parlamentul Romaniei.
2003 - 2004 - Ministru delegat pentru administratia publica - M.A.I.
2002 - 2003 - Prefect, Prefectura Municipiului Bucuresti;
2001 - 2002 - Secretar de stat, Presedintele ANRS.Ministerul pentru IMM si Afaceri: Constantin Nita
1978 - 1983 economist - director export si desfacere - I. Autocamioane Brasov;
1983 - 1986 economist - I.C.E. Autoexportimport Brasov;
1986 - 1993 Sef agentie B.T.T. Brasov;
1990 - 1993 Director al Statiunii Piriul Rece- Brasov;
1993 - 1997 Director Gen. al Sucursalei de reprezentare si protocol Valea Prahovei;
1997 - 2000 Director Gen. S.C. NIMPEX SRL Brasov;
2000 - 2004 deputat Camera Deputatilor.
1994 - 1997 Vicepresedinte Org. Municipala Brasov Partidul Social Democrat (PDSR);
1997 - 2004 Presedinte Org. Judeteana Brasov P.S.D.;
1997 - 2004 Membru in Consiliul National al Partidul Social Democrat;
1998 - 2004 Membru al Biroului Executiv al Partidul Social Democrat.Ministerul Afacerilor Externe: Cristian DiaconescuIn perioada 1990 - 2000 a detinut numeroase functii de raspundere in cadrul Ministerului Afacerilor Externe printre care: diplomat in Delegatia Permanenta, ulterior Misiunea Permanenta a Romaniei la OSCE; coordonator al sectiei de cooperare in domeniul politico-militar al OSCE din MAE; diplomat in Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa Organizatiile Internationale de la Viena, adjunct al sefului misiunii pentru domeniile politico-militar si de securitate ale OSCE; director al Directiei OSCE si de Cooperare cu Structurile Subregionale din Ministerul Afacerilor Externe; director general al Directiei Generale Juridice si Consulare din Ministerul Afacerilor Externe; sef de delegatie la reuniunile privind Dimensiunea Umana a OSCE, Comisia privind Drepturile Omului la Geneva si Comisia Dunarii.In anul 2000 este numit Secretar general adjunct al Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN) si ambasador en pied in aceasta organizatie. In 2001 este numit Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale in cadrul Ministerul Afacerilor Externe. In 2004 a fost nominalizat ca Secretar de Stat pentru Afaceri Europene.Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii: Ecaterina AndronescuDin 1996 este membra PSD,iar din 1997 este membra a Consiliului National PSD, al Biroului Executiv Central si Vicepresedinte al Organizatiei PSD a Municipiului Bucuresti. Din anul 2006 este vicepresedinte al Partidului Social Democrat. A fost aleasa deputat in mandatele 1996-2000, 2000-2004, 2004-2008 pe listele PSD. In perioada 2000-2003 a fost ministru al educatiei.Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale: Marian SarbuA detinut o serie de functii in aparatul de stat, fiind de mai multe ori ales parlamentar A fost, pana in 1996, secretar de Stat in Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.Din 2000 devenit ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale pana in 2003 si ministru delegat pentru Relatia cu Partenerii Sociali intre 2003 si 2004. Ministerul Sanatatii Publice: Ionut BazacLa doar o luna dupa instalarea la putere a Aliantei D.A., in ianuarie 2005, Bazac a fost audiat la Parchetul National Anticoruptie in dosarul "Sanatatea". In 2003 s-a transferat la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, tot la integrare europeana. Este membru fondator al Asociatiei pentru Promovarea Tinerilor, organizatie din care face parte si Victor Ponta.Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul: Victor PontaVicepresedinte al Biroului Permanent din Camera Deputatilor. Coordonator al Biroului de Combatere a Spalarii Banilor, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie - sectia Anticoruptie, Urmarire Penala si Criminalistica (specializat in domeniul infractiunilor economico-financiare), ministru delegat pentru Controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii Acquisului Comunitar, seful Corpului de Control al Guvernului.Propuneri PD-LMinisterul Comunicatiilor si Societatii Informationale: Gabriel SanduVicepresedinte PDL la nivel national si Prim-vicepresedinte al PDL Prahova, membru al Parlamentului Romaniei, in Camera Deputatilor si al Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare. Ministerul Finantelor Publice: Gheorghe PogeaMembru al Partidului Democrat (PD) din anul 2000, fiind ales in anul 2001 presedinte al Organizatiei Judetene Hunedoara a PD. In anul 2004 a fost ales in functia de consilier judetean din partea PD, presedinte al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agricultura, administrarea domeniului public si privat din cadrul Consiliului Judetean Hunedoara. In intervalul 2000-2005 perioada in care a detinut functia de presedinte al BPJ al PD - filiala Hunedoara, Partidul Democrat a obtinut in plan local cele mai bune rezultate din intervalul 1992-2004. In perioada 22 august 2005 - 12 iunie 2006 a indeplinit functia de ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul economic (cu rang de vicepremier) in Guvernul Tariceanu. Ministerul Economiei: Adriean Videanu
1990 - 1992: membru PD si deputat de Teleorman
1992 - 1996: Presedinte al Organizatiei Nationale de Tineret al PD
1996 - 2000: Secretar al Biroului Executiv al PD
2000: Vicepresedintele Comisiei de buget-finante banci din Camera Deputatilor
2001: Vicepresedinte PD, responsabil cu probleme de imagine, relatii cu mass-media si purtator de cuvant.
2003: Vicepresedinte PD, responsabil cu probleme de imagine, relatii cu mass-media si purtator de cuvant.
2005 - 2008: primar BucurestiMinisterul Transporturilor si Infrastructurii: Radu BerceanuPresedinte al Organizatiei Judetene Dolj a FSN, PD (FSN), PD, PD-L de la infiintare (feb. 1990) si pana in prezent. Secretar al FSN la nivel national (mar. 1991- noi. 1991). Vicepresedinte cu probleme organizatorice al PD (FSN) la nivel national (noi. 1991-aug. 1996). Primvicepresedinte al PD (FSN) la nivel national. Vicepresedinte PD cu probleme organizatorice (1996-2000) la nivel national.Ministerul Apararii Nationale: Mihai StanisoaraIn perioada mai - octombrie 2000, detine functia de Secretar General in cadrul Ministerului Apararii Nationale. Este ales ca deputat de Mehedinti pe perioada 2000-2004 si 2004-2008. A detinut functia de presedinte al delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) intre anii 2001-2004. Din 2004 a detinut functia de presedinte al Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor, fiind de asemenea si vicepresedinte al Delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara N.A.T.O. La data de 15 martie 2007 a fost numit in functia de consilier prezidential pe probleme de securitate nationala.Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor: Vasile Blaga Vasile Blaga este membru fondator al Partidului Democrat (1991), detinand functia de presedinte al Organizatiei Judetene Bihor a PD (1991-1997). In 1996 afost ales senator de Bihor. Intre anii 2000-2004 Blaga a lucrat ca expert parlamentar. In anul 2001 a fost ales in functia de vicepresedinte cu probleme organizatorice al PD si presedinte al PD Bucuresti. Din 2004, a fost consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, sef al Departamentului Securitatii Nationale al Administratiei Prezidentiale. La data de 29 decembrie 2004, Vasile Blaga a fost numit in functia de Ministru al Administratiei si Internelor in Guvernul Tariceanu, demisionand din cadrul Administratiei Prezidentiale. Ministerul Turismului: Elena Udrea
Februarie 2005 – Noiembrie 2005 - Consilier de Stat, Seful Cancelariei Presedintelui in Administratia Prezidentiala
Iunie 2004 - februarie 2005 - Consilier General al Municipiului Bucuresti, Presedinte Comisia Juridica si de Disciplina la Primaria Municipiului Bucuresti
1997 – februarie 2005; decembrie 2005 - prezent – Avocat la Biroul Individual de Avocatura.Ministerul Tineretului si Sportului: Monica Iacob Ridzi
Presedinte al Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat-Liberal (din feb. 2008)
Deputat in Parlamentul Romaniei (dec 2004 - nov 2007)
Vicepresedinte al Biroului Permanent National al Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat, Departamentul pentru Relatii Internationale (2001-2006)
Presedinte al Biroului Permanent Judetean al Partidului Democrat - Organizatia de Tineret a Partidului Democrat, Hunedoara (2001-2006)
Consilier parlamentar (2000-2004)Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National: Theodor PaleologuIntre 2005 si 2008, a fost ambasador al Romaniei in Danemarca si Islanda. La numirea sa, in septembrie 2005, ca diplomat in Regatul Danemarcei si Islanda, a devenit, la 32 de ani, cel mai tanar ambasador al Romaniei.Mai ramane de desemnat Ministrul Justitiei, preferat pentru aceasta functie fiind independentul Mihai Selegean.
Sursa: 9am, astaziAutor: Alexandra Grindean
Iar ii crestem pe astia de la Dacia, oare ce combinatii mai sunt si astea?
Statul va acorda ajutoare de stat totale in valoare de peste 120 de milioane de euro industriei auto, potrivit unor surse ministeriale citate de MEDIAFAX. Banii vor ajunge la uzinele Dacia si la alti patru producatori de componente auto.Astfel, Automobile Dacia va primi un ajutor de stat in cuantum de 15,4 milioane de euro, furnizorii Delphi Diesel Systems Romania - 24,7 milioane, KS Atag Romania - 27,9 milioane, Calsonic Kansei Romania - 17,9 milioane si Honsel - 37,4 milioane.Automobile Dacia a solicitat ajutorul de stat pentru diversificarea gamei de produse actuale prin introducerea in fabricatie a unui vehicul complet nou, proiect de investitii evaluat la 91,1 milioane de euro pentru perioada 2009-2010.
Sursa: Cotidianul, astazi
Sursa: Cotidianul, astazi
Asa ajuta partidul!
Doi directori din Primaria Oradea au incasat prime de Craciun in valoare de 6.800 si respectiv 6.500 de lei. Efectele crizei economice se fac simtite numai in buzunarele angajatilor institutiilor centrale, care au fost taiati de la primele de sfarsit de an.
Primele de care beneficiaza angajatii Primariei Oradea au scandalizat opinia publica si au determinat intrarea in greva a soferilor regiei locale de transport in comun. Angajatii Primariei au incasat deja stimulentele, cu valoare intre 300 si 6.800 de lei.Reprezentantii municipalitatii au spus ca ele au fost acordate din amenzile incasate de Primarie.Primele au fost stabilite de directorii de directii. Campionul absolut al premiilor din administratia locala este directorul Directiei Economice din Primaria Oradea, Eduard Florea, care si-a dat o prima de 6.800 de lei. Adjunctul sau, Tanase Miculescu, a fost recompensat cu 6.500 de lei.„Am considerat ca din tot bugetul de stimulente al directiei, atata ni se cuvine”, a explicat, sec, Florea. Suma totala alocata stimulentelor angajatilor din Primarie ajunge la circa 830.000 de lei. Conform calculelor „Adevarul”, cu acesti bani se puteau renova doua gradinite.Doua zile de grevaUn efect al acestor prime a fost greva spontana din transportul local.Astfel, timp de aproape doua zile, in Oradea nu a circulat niciun mijloc de transport in comun, dupa ce soferii si vatmanii au refuzat sa iasa la munca, nemultumiti de faptul ca Primaria a acordat astfel de premii, in timp ce salariile lor nu au fost marite. Abia ieri, in jurul orei 14.00, angajatii au renuntat la greva, dupa ce conducerea interimara le-a promis ca le vor oferi prime in valoare de 400 de lei, fata de 250 de lei cat era oferta initiala. Tot ieri, directorul regiei, Cornel Lupau, a fost demis.Intre 2 si 10% in Sectorul 2Functionarii din Primaria Capitalei vor primi drept prima de Craciun tichete cadou in valoare de 300 de lei.La Primaria Sectorului 2, edilul Neculai Ontanu, va acorda, potrivit prevederilor legale, 2% in plus la salariu personalului contractual si 10% functionarilor publici ai primariei. De asemenea, se vor acorda si bonusuri din fondul de premiere de 5%, insa deocamdata nu se stie cine va primi si cine nu.In sectorul 6 primele nu vor depasi 10% din salariul angajatului. Suma prevazuta in bugetul local pentru plata primelor este de 680.000 de lei.Angajatii Primariei din Bacau spun ca s-au obisnuit sa nu primeasca prime. „Niciodata nu primim, nici de Craciun, nici de Pasti. Asteptam al 13-lea salariu in luna ianuarie“, a declarat purtatoarea de cuvant a institutiei, Carmen Cioltan.Fara prime in ministereSingurii angajati ai ministerelor care primesc prima de Craciun in acest an sunt cei de la Aparare.Valoarea stimulentelor este de 2% din salariu pentru angajatii civili si 5% pentru militari. Functionarii de la Educatie, Sanatate, Justitie, Munca, Transporturi sau Interne nu vor primi nimic.l
Sursa: Adevarul, astazi
Primele de care beneficiaza angajatii Primariei Oradea au scandalizat opinia publica si au determinat intrarea in greva a soferilor regiei locale de transport in comun. Angajatii Primariei au incasat deja stimulentele, cu valoare intre 300 si 6.800 de lei.Reprezentantii municipalitatii au spus ca ele au fost acordate din amenzile incasate de Primarie.Primele au fost stabilite de directorii de directii. Campionul absolut al premiilor din administratia locala este directorul Directiei Economice din Primaria Oradea, Eduard Florea, care si-a dat o prima de 6.800 de lei. Adjunctul sau, Tanase Miculescu, a fost recompensat cu 6.500 de lei.„Am considerat ca din tot bugetul de stimulente al directiei, atata ni se cuvine”, a explicat, sec, Florea. Suma totala alocata stimulentelor angajatilor din Primarie ajunge la circa 830.000 de lei. Conform calculelor „Adevarul”, cu acesti bani se puteau renova doua gradinite.Doua zile de grevaUn efect al acestor prime a fost greva spontana din transportul local.Astfel, timp de aproape doua zile, in Oradea nu a circulat niciun mijloc de transport in comun, dupa ce soferii si vatmanii au refuzat sa iasa la munca, nemultumiti de faptul ca Primaria a acordat astfel de premii, in timp ce salariile lor nu au fost marite. Abia ieri, in jurul orei 14.00, angajatii au renuntat la greva, dupa ce conducerea interimara le-a promis ca le vor oferi prime in valoare de 400 de lei, fata de 250 de lei cat era oferta initiala. Tot ieri, directorul regiei, Cornel Lupau, a fost demis.Intre 2 si 10% in Sectorul 2Functionarii din Primaria Capitalei vor primi drept prima de Craciun tichete cadou in valoare de 300 de lei.La Primaria Sectorului 2, edilul Neculai Ontanu, va acorda, potrivit prevederilor legale, 2% in plus la salariu personalului contractual si 10% functionarilor publici ai primariei. De asemenea, se vor acorda si bonusuri din fondul de premiere de 5%, insa deocamdata nu se stie cine va primi si cine nu.In sectorul 6 primele nu vor depasi 10% din salariul angajatului. Suma prevazuta in bugetul local pentru plata primelor este de 680.000 de lei.Angajatii Primariei din Bacau spun ca s-au obisnuit sa nu primeasca prime. „Niciodata nu primim, nici de Craciun, nici de Pasti. Asteptam al 13-lea salariu in luna ianuarie“, a declarat purtatoarea de cuvant a institutiei, Carmen Cioltan.Fara prime in ministereSingurii angajati ai ministerelor care primesc prima de Craciun in acest an sunt cei de la Aparare.Valoarea stimulentelor este de 2% din salariu pentru angajatii civili si 5% pentru militari. Functionarii de la Educatie, Sanatate, Justitie, Munca, Transporturi sau Interne nu vor primi nimic.l
Sursa: Adevarul, astazi
Am intalnit si baroni fericiti, cine conduce Romania!!!
Baronii PSD sunt marii castigatori ai guvernului Boc. 70% din fondurile UE vor ajunge pe mana acestora.
Portofoliul Mediului va primi cei mai multi bani, acestia urmand a fi administrati de catre Nicolae Nemirschi, omul lui Mazare si viceprimarul Constantei.Imparteala ministerelor i-a bulversat pe liderii PSD, pe unii facandu-i fericiti, caci aveau la dispozitie portofoliile visate, pe altii suparati, caci cele dorite de ei s-au dus la PDL, potrivit Cotidianul.PSD a primit ministerele "de criza“ - Munca, Sanatatea si Educatia -, adica pe acelea care vor avea cele mai multe probleme in perioada urmatoare, in contextul crizei economice. Insa loteria ministerelor a adus pe masa PSD doua dintre portofoliile care la imparteala initiala revenisera democratilor: Agricultura si Mediul.Pentru acesti bani au sosit cu mic, cu mare in biroul lui Ilie Sarbu de la Senat, dupa plecarea democratilor de la marea imparteala, baronii PSD Gavril Marza, Nicusor Constantinescu, Radu Mazare, Marian Oprisan, acesta din urma in pas alergator, de teama ca Mircea Geoana face si imparteala functiilor din Guvern in partid fara ei.Cea mai mare batalie s-a dus pentru Mediu, unde Rovana Plumb, sefa departamentului de specialitate din PSD, n-a avut nici o sansa in fata barbatilor. Mircea Geoana a incercat sa-l impuna pe functie pe Ion Bazac, fost secretar de stat in guvernarea Nastase, importatorul oficial Ferrari in Romania. Au sarit insa baronii pusi pe cearta, caci de o luna s-au mutat la Bucuresti special pentru a pazi portofoliul Mediului, care le-a fost promis de Mircea Geoana inca de la alegerile locale din luna mai.Radu Mazare dorise sa-l puna ministru la Mediu pe fratele sau, Alexandru, dar se pare ca acesta a fost respins personal de Traian Basescu la discutiile preliminare. Sub amenintarile zgomotoase ale baronilor, Geoana a cedat din nou. Castigatorul vine insa tot din ograda lui Mazare, respectiv de la Primaria Constanta. Ministrul Mediului va fi viceprimarul PSD Nicolae Nemirschi. Rovana Plumb ar putea fi recompensata cu functia de prefect al Capitalei.Unul din cele mai ravnite ministere printre pesedisti este cel de Externe. Mircea Geoana, o parte din liderii din teritoriu, dar si o parte din liderii PD-L il prefera pentru acest post pe Titus Corlatean, cel care a si redactat o mare parte din programul de guvernare pe problemele de politica externa. Cristian Diaconescu isi doreste si el acest post si are, in afara de colegii sai, si sustinerea unei grupari din PD-L foarte apropiata de presedintele Basescu, care, de altfel, ar fi si dat semnale, dupa cum spun pesedistii, ca vicepresedintele PSD ar trebui sa fie seful diplomatiei. Or tocmai aceasta sustinere ar putea sa-l lase pe Diaconescu inafara Executivului, caruia i-ar mai putea ramane in acest caz doar sefia Comisiei juridice din Senat, care in domenii importante nu este decizionala.In disputa se afla si Ministerul de Interne, ravnit de Gabriel Oprea, seful PSD Ilfov, dar si de senatorul Catalin Voicu, sustinut de PSD Bucuresti. Voicu a fost consilier prezidential in timpul mandatului lui Ion Iliescu si este militar de cariera. Asupra lui au planat insa in presa suspiciuni ca ar fi apropiat cercurilor interlope, de aceea pesedistii se feresc sa sustina prea mult aceasta propunere. Nu este exclus ca o a treia propunere sa fie gasita pentru a realiza un echilibru intre cele doua candidaturi. Gabriel Oprea este si el unul dintre sustinatorii alierii PSD cu PDL. La Munca, Marian Sarbu are cele mai multe sanse, la fel si Ecaterina Andronescu, la Educatie.Se pare ca acestia, care au mai ocupat cele doua portofolii in guvernarea PSD 2001-2004, sunt printre putinele autoritati incontestabile in interiorul partidului. La ministerul IMM-urilor are sanse Constantin Nita, iar la Sanatate sunt in carti Florian Popa, o propunere tot a PSD Bucuresti, Rectorul Universitatii de Medicina, si conservatorul Irinel Popescu. Irinel Popescu este propunerea cea mai agreata atat in partid, cat si in PD-L, insa medicul, care este de la PC, a primit de la colegii sai de la PSD conditionarea de a trece cu adeziune la social-democrati. La ministerul pentru Relatia cu Parlamentul ar putea merge Victor Ponta, relateaza NewsIn.Din partea PDL, Finantele ar putea fi repartizate lui Gheorghe Pogea sau lui Ionut Popescu. La Transporturi inca este valabil numele lui Radu Berceanu.La Aparare ar putea fi Mihai Stanisoara, fost consilier prezidential. Pentru Cultura se vechiculeaza numele lui Sever Voinescu, deputat de Prahova. Roberta Anastase si Monica Iacob Ridzi vor trebui sa aleaga intre portofoliile de la Turism si Tineret, potrivit Adevarul.Pesedistul Dan Nica urmeaza sa ocupe functia de vicepremier.Sursa: 9am, astazi
Portofoliul Mediului va primi cei mai multi bani, acestia urmand a fi administrati de catre Nicolae Nemirschi, omul lui Mazare si viceprimarul Constantei.Imparteala ministerelor i-a bulversat pe liderii PSD, pe unii facandu-i fericiti, caci aveau la dispozitie portofoliile visate, pe altii suparati, caci cele dorite de ei s-au dus la PDL, potrivit Cotidianul.PSD a primit ministerele "de criza“ - Munca, Sanatatea si Educatia -, adica pe acelea care vor avea cele mai multe probleme in perioada urmatoare, in contextul crizei economice. Insa loteria ministerelor a adus pe masa PSD doua dintre portofoliile care la imparteala initiala revenisera democratilor: Agricultura si Mediul.Pentru acesti bani au sosit cu mic, cu mare in biroul lui Ilie Sarbu de la Senat, dupa plecarea democratilor de la marea imparteala, baronii PSD Gavril Marza, Nicusor Constantinescu, Radu Mazare, Marian Oprisan, acesta din urma in pas alergator, de teama ca Mircea Geoana face si imparteala functiilor din Guvern in partid fara ei.Cea mai mare batalie s-a dus pentru Mediu, unde Rovana Plumb, sefa departamentului de specialitate din PSD, n-a avut nici o sansa in fata barbatilor. Mircea Geoana a incercat sa-l impuna pe functie pe Ion Bazac, fost secretar de stat in guvernarea Nastase, importatorul oficial Ferrari in Romania. Au sarit insa baronii pusi pe cearta, caci de o luna s-au mutat la Bucuresti special pentru a pazi portofoliul Mediului, care le-a fost promis de Mircea Geoana inca de la alegerile locale din luna mai.Radu Mazare dorise sa-l puna ministru la Mediu pe fratele sau, Alexandru, dar se pare ca acesta a fost respins personal de Traian Basescu la discutiile preliminare. Sub amenintarile zgomotoase ale baronilor, Geoana a cedat din nou. Castigatorul vine insa tot din ograda lui Mazare, respectiv de la Primaria Constanta. Ministrul Mediului va fi viceprimarul PSD Nicolae Nemirschi. Rovana Plumb ar putea fi recompensata cu functia de prefect al Capitalei.Unul din cele mai ravnite ministere printre pesedisti este cel de Externe. Mircea Geoana, o parte din liderii din teritoriu, dar si o parte din liderii PD-L il prefera pentru acest post pe Titus Corlatean, cel care a si redactat o mare parte din programul de guvernare pe problemele de politica externa. Cristian Diaconescu isi doreste si el acest post si are, in afara de colegii sai, si sustinerea unei grupari din PD-L foarte apropiata de presedintele Basescu, care, de altfel, ar fi si dat semnale, dupa cum spun pesedistii, ca vicepresedintele PSD ar trebui sa fie seful diplomatiei. Or tocmai aceasta sustinere ar putea sa-l lase pe Diaconescu inafara Executivului, caruia i-ar mai putea ramane in acest caz doar sefia Comisiei juridice din Senat, care in domenii importante nu este decizionala.In disputa se afla si Ministerul de Interne, ravnit de Gabriel Oprea, seful PSD Ilfov, dar si de senatorul Catalin Voicu, sustinut de PSD Bucuresti. Voicu a fost consilier prezidential in timpul mandatului lui Ion Iliescu si este militar de cariera. Asupra lui au planat insa in presa suspiciuni ca ar fi apropiat cercurilor interlope, de aceea pesedistii se feresc sa sustina prea mult aceasta propunere. Nu este exclus ca o a treia propunere sa fie gasita pentru a realiza un echilibru intre cele doua candidaturi. Gabriel Oprea este si el unul dintre sustinatorii alierii PSD cu PDL. La Munca, Marian Sarbu are cele mai multe sanse, la fel si Ecaterina Andronescu, la Educatie.Se pare ca acestia, care au mai ocupat cele doua portofolii in guvernarea PSD 2001-2004, sunt printre putinele autoritati incontestabile in interiorul partidului. La ministerul IMM-urilor are sanse Constantin Nita, iar la Sanatate sunt in carti Florian Popa, o propunere tot a PSD Bucuresti, Rectorul Universitatii de Medicina, si conservatorul Irinel Popescu. Irinel Popescu este propunerea cea mai agreata atat in partid, cat si in PD-L, insa medicul, care este de la PC, a primit de la colegii sai de la PSD conditionarea de a trece cu adeziune la social-democrati. La ministerul pentru Relatia cu Parlamentul ar putea merge Victor Ponta, relateaza NewsIn.Din partea PDL, Finantele ar putea fi repartizate lui Gheorghe Pogea sau lui Ionut Popescu. La Transporturi inca este valabil numele lui Radu Berceanu.La Aparare ar putea fi Mihai Stanisoara, fost consilier prezidential. Pentru Cultura se vechiculeaza numele lui Sever Voinescu, deputat de Prahova. Roberta Anastase si Monica Iacob Ridzi vor trebui sa aleaga intre portofoliile de la Turism si Tineret, potrivit Adevarul.Pesedistul Dan Nica urmeaza sa ocupe functia de vicepremier.Sursa: 9am, astazi
miercuri, 17 decembrie 2008
Buna Dimineata!
Guvernul a decis prelungirea cu trei luni a contractelor de mandat ale directorilor din agentii si autoritati si din societatile comerciale cu capital de stat, deoarece MEF nu a reusit sa elaboreze criteriile de performanta in baza carora directorii sunt remunerati.
Aceleasi criterii de performanta stau si la baza deciziei de prelungire sau de incetare a contractelor de mandat, transmite NewsIn.Guvernul a decis, in luna octombrie, ca sefii companiilor de stat si ai regiilor autonome sa primeasca salarii in functie de performanta. Executivul a decis totodata ca remuneratia sefilor de agentii si autoritati sa fie stabilita la nivelul maxim al salariului unui secretar de stat.
Sursa: 9am, astazi
Ce era sa faca, sa-i dea afara pe sustinatorii financiar ai partidelor?
Pe cei care acopera urma banilor, a terenurilor si a afacerile necurate.
Aceleasi criterii de performanta stau si la baza deciziei de prelungire sau de incetare a contractelor de mandat, transmite NewsIn.Guvernul a decis, in luna octombrie, ca sefii companiilor de stat si ai regiilor autonome sa primeasca salarii in functie de performanta. Executivul a decis totodata ca remuneratia sefilor de agentii si autoritati sa fie stabilita la nivelul maxim al salariului unui secretar de stat.
Sursa: 9am, astazi
Ce era sa faca, sa-i dea afara pe sustinatorii financiar ai partidelor?
Pe cei care acopera urma banilor, a terenurilor si a afacerile necurate.
marți, 16 decembrie 2008
Pentru a cata oara?
Sursa: Romania Libera,
Bogdan CosteaMarti, 16 Decembrie 2008
» Totul a pornit ca un zvon, apoi lucrurile au inceput sa capete contur, iar acum e oficial: dupa Directia Nationala Anticoruptie (DNA), si Ministerul Apararii ancheteaza modul in care FC Steaua s-a desprins de "clubul mama" in urma cu mai bine de 10 ani.Directia de prevenire si investigare a coruptiei si fraudelor din cadrul Ministerului Apararii Nationale (MApN) a anuntat ca analizeaza impreuna cu Directia Nationala Anticoruptie (DNA) modul in care a fost privatizata sectia de fotbal a clubului Steaua.
"Referitor la solicitarea despre Clubul Steaua, va comunicam pozitia Ministerului Apararii: Directia de prevenire si investigare a coruptiei si fraudelor din cadrul MApN lucreaza impreuna cu DNA pe problema modului de privatizare a sectiei de fotbal a Clubului Steaua, cercetare care se desfasoara de mai multa vreme. Cercetarea fiind in curs, nu va putem oferi detalii legate de mersul anchetei", se arata intr-un comunicat al biroului de presa a Ministerului Apararii.In presa s-a vehiculat faptul ca mai multi generali au cerut documente, in cursul saptamanii trecute, privind
legimitatea constituirii FC Steaua. In cursul zilei de luni, finantatorul FC Steaua, Gigi Becali, a declarat ca in spatele demersului prin care i se contesta dreptul la palmaresul formatiei ros-albastre se afla generali in rezerva din fosta securitate si nu generali activi sau din cadrul Clubului Sportiv al Armatei (CSA). La randul sau, Gigi Becali a declarat ca asa-zisele incercari ale unui grup de generali de a contesta legalitatea constituirii FC Steaua nu reprezinta decat ancheta unui dosar din 1998, cand clubul a fost preluat de George Paunescu, nu o incercare de preluare a clubului. Becali este patron la FC Steaua din 2002.» Infiintarea Directiei de prevenire si investigare a coruptiei si fraudelor a fost realizata in decembrie 2006. Noua institutie este compusa din structuri specializate pentru prevenirea coruptiei care lucreaza sub coordonarea directa a procurorilor militari din cadrul DNA. Directia din MApN nu are posibilitatea de a face investigatii cu caracter penal, dar poate face expertiza financiara. Directia face si verificari din oficiu in cazuri mai vechi.
Bogdan CosteaMarti, 16 Decembrie 2008
» Totul a pornit ca un zvon, apoi lucrurile au inceput sa capete contur, iar acum e oficial: dupa Directia Nationala Anticoruptie (DNA), si Ministerul Apararii ancheteaza modul in care FC Steaua s-a desprins de "clubul mama" in urma cu mai bine de 10 ani.Directia de prevenire si investigare a coruptiei si fraudelor din cadrul Ministerului Apararii Nationale (MApN) a anuntat ca analizeaza impreuna cu Directia Nationala Anticoruptie (DNA) modul in care a fost privatizata sectia de fotbal a clubului Steaua.
"Referitor la solicitarea despre Clubul Steaua, va comunicam pozitia Ministerului Apararii: Directia de prevenire si investigare a coruptiei si fraudelor din cadrul MApN lucreaza impreuna cu DNA pe problema modului de privatizare a sectiei de fotbal a Clubului Steaua, cercetare care se desfasoara de mai multa vreme. Cercetarea fiind in curs, nu va putem oferi detalii legate de mersul anchetei", se arata intr-un comunicat al biroului de presa a Ministerului Apararii.In presa s-a vehiculat faptul ca mai multi generali au cerut documente, in cursul saptamanii trecute, privind
legimitatea constituirii FC Steaua. In cursul zilei de luni, finantatorul FC Steaua, Gigi Becali, a declarat ca in spatele demersului prin care i se contesta dreptul la palmaresul formatiei ros-albastre se afla generali in rezerva din fosta securitate si nu generali activi sau din cadrul Clubului Sportiv al Armatei (CSA). La randul sau, Gigi Becali a declarat ca asa-zisele incercari ale unui grup de generali de a contesta legalitatea constituirii FC Steaua nu reprezinta decat ancheta unui dosar din 1998, cand clubul a fost preluat de George Paunescu, nu o incercare de preluare a clubului. Becali este patron la FC Steaua din 2002.» Infiintarea Directiei de prevenire si investigare a coruptiei si fraudelor a fost realizata in decembrie 2006. Noua institutie este compusa din structuri specializate pentru prevenirea coruptiei care lucreaza sub coordonarea directa a procurorilor militari din cadrul DNA. Directia din MApN nu are posibilitatea de a face investigatii cu caracter penal, dar poate face expertiza financiara. Directia face si verificari din oficiu in cazuri mai vechi.
luni, 15 decembrie 2008
RAPPS o afacere de familie
Mai multi fosti ofiteri SRI, printre care fostul adjunct al serviciului, generalul (r) Ion Popescu, si un actual adjunct, Dumitru Zamfir, au fost trimisi in judecata de procurorii anticoruptie in legatura cu locuinte obtinute de la RAAPPS si care au fost cumparate ulterior la preturi subevaluate.
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis in judecata pe general (r) Ionel Marin, generalul (r) Dumitru Zamfir, maior Catalin Spiridon Miu, acuzati de inselaciune, fals in declaratii, instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.Potrivit NewsIn, au mai fost deferiti justitiei generalul (r) Ion Popescu, colonelul (r) Virgil Turcu si locotenent colonel Marian Panaitescu, in sarcina carora s-au retinut trei infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.Potrivit rechizitoriul, in perioada august 2004 - martie 2005, in calitate de adjunct al directorului SRI pe probleme de logistica, Ion Popescu, prin intocmirea mai multor documente oficiale si prin dispozitii verbale, i-a determinat pe Virgil Turcu si Marian Panaitescu, seful Directiei Logistice din SRI, respectiv contabilul sef al Directiei Logistice, sa inchirieze si sa vanda ilegal, la preturi subevaluate, trei apartamente situate in municipiul Bucuresti, str. Mihai Eminescu (zona rezidentiala). Apartamentele au fost inchiriate si apoi vandute ilegal lui Ionel Marin (fost adjunct al directorului SRI), Dumitru Zamfir (fost adjunct al directorului SRI) si Catalin-Spiridon Miu ( fost consilier al lui Zamfir.)In baza unor declaratii neadevarate, sustin procurorii, in perioada anilor 2002 - 2004, Ionel Marin, Dumitru Zamfir si Catalin-Spiridon Miu au inchiriat cele trei locuinte de serviciu, in aceasta modalitate RAAPPS fiind prejudiciata cu suma de 268.106,5 de lei noi. Acestia au facut declaratii in care au omis sa precizeze ca detineau in proprietate si alte locuinte.DNA precizeaza ca, in perioada 28 ianuarie - 21 martie 2005, Ionel Marin, Dumitru Zamfir si Catalin-Spiridon Miu au solicitat Directiei Logistica din SRI cumpararea acestor locuinte, depunand, in acest sens unele documente care contineau mentiuni nereale. Directia de Logistica le-a vandut, in mod ilegal, aceste locuinte de serviciu la n pret subevaluat (subventionat), astfel ca SRI a fost prejudiciat cu suma de 441.143, 35 de lei noi.Prin vanzarea ilegala a celor trei imobile la un pret subevaluat (subventionat) a fost adus un prejudiciu in dauna SRI de 441.143, 35 de lei.Cei trei inculpati au obtinut un avantaj patrimonial de aproximativ 1.900.000 euro, sustine DNA.In cauza s-a dispus instituirea masurii sechestrului asigurator asupra imobilelor detinute de Ionel Marin, Dumitru Zamfir si Catalin - Spiridon Miu.Dosarul a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Surse judiciare au declarat, in noiembrie, pe NewsIn, ca Miu ar fi obtinut o casa de la RAAPPS pentru ca la data respectiva era logodnicul fiicei fostului sef al Serviciului, Radu Timofte. Aceleasi surse afirma ca ofiterii SRI s-ar face vinovati de abuz in serviciu si comiterea mai multor falsuri in declaratii, prejudiciul fiind aproximat la aproximativ 8 miliarde lei vechi.Gioni Popescu a detinut functia de adjunct al directorului SRI intre 2002 si 2005. El a fost eliberat din functie si trecut in rezerva in 2005.Gioni Popescu a fost cercetat alaturi de fostul sef SRI, Virgil Magureanu, de catre procurorul Samoila Joarza, denumit generalul NUP. In 8 mai 2000, Joarza, intre timp decedat, a dispus neinceperea urmaririi penale cu privire la Magureanu si la generalul Gioni Popescu, fost sef al Directiei Logistica din SRI, intrucat cei doi nu ar fi comis fapte penale in legatura cu lucrarile executate in satul Giurtelecul Hododului - Sala, acestia fiind acuzati de “ridicare ilegala” a unei anexe gospodaresti.Ionel Marin a fost adjunctul directorului SRI, Radu Timofte, din 2001. El a fost trecut in rezerva in iulie 2007 de catre presedintele Traian Basescu.Dumitru Ion Zamfir a fost numit adjunct al Directorului Serviciului Roman de Informatii la data de 23 septembrie 1997. El a fost trecut in rezerva in vara anului acesta de catre presedintele Traian Basescu, dar apare in continuare ca adjunct SRI.
Sursa: 9am, astazi
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis in judecata pe general (r) Ionel Marin, generalul (r) Dumitru Zamfir, maior Catalin Spiridon Miu, acuzati de inselaciune, fals in declaratii, instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.Potrivit NewsIn, au mai fost deferiti justitiei generalul (r) Ion Popescu, colonelul (r) Virgil Turcu si locotenent colonel Marian Panaitescu, in sarcina carora s-au retinut trei infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.Potrivit rechizitoriul, in perioada august 2004 - martie 2005, in calitate de adjunct al directorului SRI pe probleme de logistica, Ion Popescu, prin intocmirea mai multor documente oficiale si prin dispozitii verbale, i-a determinat pe Virgil Turcu si Marian Panaitescu, seful Directiei Logistice din SRI, respectiv contabilul sef al Directiei Logistice, sa inchirieze si sa vanda ilegal, la preturi subevaluate, trei apartamente situate in municipiul Bucuresti, str. Mihai Eminescu (zona rezidentiala). Apartamentele au fost inchiriate si apoi vandute ilegal lui Ionel Marin (fost adjunct al directorului SRI), Dumitru Zamfir (fost adjunct al directorului SRI) si Catalin-Spiridon Miu ( fost consilier al lui Zamfir.)In baza unor declaratii neadevarate, sustin procurorii, in perioada anilor 2002 - 2004, Ionel Marin, Dumitru Zamfir si Catalin-Spiridon Miu au inchiriat cele trei locuinte de serviciu, in aceasta modalitate RAAPPS fiind prejudiciata cu suma de 268.106,5 de lei noi. Acestia au facut declaratii in care au omis sa precizeze ca detineau in proprietate si alte locuinte.DNA precizeaza ca, in perioada 28 ianuarie - 21 martie 2005, Ionel Marin, Dumitru Zamfir si Catalin-Spiridon Miu au solicitat Directiei Logistica din SRI cumpararea acestor locuinte, depunand, in acest sens unele documente care contineau mentiuni nereale. Directia de Logistica le-a vandut, in mod ilegal, aceste locuinte de serviciu la n pret subevaluat (subventionat), astfel ca SRI a fost prejudiciat cu suma de 441.143, 35 de lei noi.Prin vanzarea ilegala a celor trei imobile la un pret subevaluat (subventionat) a fost adus un prejudiciu in dauna SRI de 441.143, 35 de lei.Cei trei inculpati au obtinut un avantaj patrimonial de aproximativ 1.900.000 euro, sustine DNA.In cauza s-a dispus instituirea masurii sechestrului asigurator asupra imobilelor detinute de Ionel Marin, Dumitru Zamfir si Catalin - Spiridon Miu.Dosarul a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Surse judiciare au declarat, in noiembrie, pe NewsIn, ca Miu ar fi obtinut o casa de la RAAPPS pentru ca la data respectiva era logodnicul fiicei fostului sef al Serviciului, Radu Timofte. Aceleasi surse afirma ca ofiterii SRI s-ar face vinovati de abuz in serviciu si comiterea mai multor falsuri in declaratii, prejudiciul fiind aproximat la aproximativ 8 miliarde lei vechi.Gioni Popescu a detinut functia de adjunct al directorului SRI intre 2002 si 2005. El a fost eliberat din functie si trecut in rezerva in 2005.Gioni Popescu a fost cercetat alaturi de fostul sef SRI, Virgil Magureanu, de catre procurorul Samoila Joarza, denumit generalul NUP. In 8 mai 2000, Joarza, intre timp decedat, a dispus neinceperea urmaririi penale cu privire la Magureanu si la generalul Gioni Popescu, fost sef al Directiei Logistica din SRI, intrucat cei doi nu ar fi comis fapte penale in legatura cu lucrarile executate in satul Giurtelecul Hododului - Sala, acestia fiind acuzati de “ridicare ilegala” a unei anexe gospodaresti.Ionel Marin a fost adjunctul directorului SRI, Radu Timofte, din 2001. El a fost trecut in rezerva in iulie 2007 de catre presedintele Traian Basescu.Dumitru Ion Zamfir a fost numit adjunct al Directorului Serviciului Roman de Informatii la data de 23 septembrie 1997. El a fost trecut in rezerva in vara anului acesta de catre presedintele Traian Basescu, dar apare in continuare ca adjunct SRI.
Sursa: 9am, astazi
vineri, 12 decembrie 2008
Alta semnatura pe ultima suta de metri! Brava Tari' cu cat te-ai scos?
Premierul Calin Popescu Tariceanu a semnat luna trecuta, deci pe ultima suta de metri, câteva acte normative in favoarea firmelor unor oameni de afaceri precum Ovidiu Tender, Horea Marc sau fratii Marius si Emil Cristescu, dar si a societatii britanice Sterling Resources Ltd. Este vorba despre patru hotarâri de guvern, emise in 4 si 12 noiembrie 2008, prin care au fost aprobate licente sau acorduri de concesiune a activitatii de exploatare a unor zacaminte de gips, andezit, gaz metan sau petrol. Graba cu care au fost aprobate aceste acte normative, cu atât mai mult cu cât unele dintre ele vizeaza operatiuni aflate mai multa vreme in atentia opiniei publice, pune oarecum sub semnul intrebarii bunele intentii ale celor responsabili. Asta, cu atât mai mult cu cât, cel putin in cazul Horea Marc, pare a se repeta o schema aplicata mai ales in scurtele perioade de tranzitie de la un guvern la altul. Prima dintre hotararile semnate de Tariceanu se refera la celebra cariera de gips din localitatea Stana-Salaj, afacere ce apartine uneia dintre firmele de baza ale lui Ovidiu Tender. Astfel, prin Hotararea nr. 1411 din 4 noiembrie 2008, societatea Tender SA primeste aprobarea “Licentei de concesiune nr. 5.865/2005 a activitatii miniere de exploatare a gipsului (…) in perimetrul Stana, situat in localitatea Stana, judetul Salaj”. Alaturi de premierul Tariceanu, documentul a fost semnat de Dorin Marian (seful Cancelariei), Bogdan Gabudeanu (presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale – ANRM), Attila Korodi (ministrul mediului) si Catalin Doica (secretar de stat la Finante). Prof. univ. Ioan Puscas: «Exploatarea carierei este o catastrofa»Primita in al doisprezecelea ceas al guvernarii Tariceanu, aprobarea licentei pentru exploatarea zacamantului de gips de la Stana incheie o perioada extrem de agitata, cel putin pentru locuitorii zonei vizate. Acestia s-au opus in cateva randuri deschiderii carierei de gips atat datorita temerilor privind poluarea mediului, cat si a celor referitoare la zgomotul presupus de trecerea autobasculantelor prin localitate sau de eventuala folosire a explozibililor. Desi Ovidiu Tender s-a aratat interesat de zacamintele de gips de la Stana inca din 2001, afacerea nu s-a putut incheia pana la sfarsitul acestui an. Spre exemplu, in martie 2008, Consiliul Local din Zalau a dezbatut serios revocarea hotararii prin care se aprobase concesionarea, prin licitatie publica, a parcelei pe care se afla zacamantul de gips. S-a cerut chiar efectuarea unei expertize obiective care sa clarifice efectele reale produse de exploatarea carierei asupra locuitorilor din zona, dar, din lipsa fondurilor, s-a renuntat destul de repede. Tot atunci, unul dintre cei prezenti, profesorul Ioan Puscas, a protestat fara succes la redeschiderea carierei. “Am studiat, am cercetat zeci de ani despre ceea ce dezbateti dumneavoastra, azi, aici adica: sulfat de Ca, fosfati, silicati, oxalatii, carbonatii, clorurile, toate sarurile de calciu. (…) As dori sa va spun ca efectele pe care aceste saruri le au asupra vietii vegetale se datoresc inhalatiei prelungite a ipsosului, ceea ce duce la silicoza, duce la astm, produce alergii favorizand diferite forme de cancer pulmonar.(…). Este o adevarata “catastrofa” in cadrul evolutiei animale si vegetale. Legat de modificarile care se produc, as vrea sa va insir praful, apa de izvoare, de fantana, care toate nu vor mai putea fi folosite” – a afirmat profesorul Puscas la sedinta din martie 2008. Ulterior insa, afacerea a primit toate aprobarile, culminand cu cea a premierului Tariceanu de luna trecuta. In Nota de fundamentare a hotararii de guvern, semnata de Dorin Marian si Bogdan Gabudeanu, se afirma exact contrariul celor spuse de profesorul universitar Puscas. ”Impactul activitatii miniere de exploatare ce constituie obiectul licentei de concesiune, asupra speciilor protejate, habitatelor naturale, ariilor protejate si peisajelor, precum si asupra factorilor de mediu, respectiv aer, apa, sol si comunitati locale, este nesemnificativ.”Licente aprobate la granita dintre doua guverneO alta hotarare guvernamentala cu talc pare a fi si cea prin care “se aproba licenta de concesiune nr. 5810/2004 a activitatii miniere de exploatare a andezitului industrial si de constructii” in perimetrul Mermezeu, localitatea Stanceni, in favoarea societatii muresene Hodaco Prodcompex SRL. Firma apartine unui om de faceri din Targu-Mures, Horea Marc, iar presa a semnalat deja controversele ce au insotit acordarea de catre ANRM a licentei de concesiune (nr. 5810) pentru cariera Mermezeu, document semnat pe 22 decembrie 2004. Documentul a fost semnat, asadar, chiar in perioada in care guvernul PSD, condus atunci de Eugen Bejenariu, era in plin proces de tranzitie spre guvernul aliantei D.A. PNL-PD. Culmea, aprobarea de catre Guvernul Tariceanu a licentei amintite s-a facut tot pe ultima suta de metri, adica pe 4 noiembrie a.c. Contrar tuturor afirmatiilor facute in presa mureseana cu ceva vreme in urma, referitor la lipsa oricaror aprobari de mediu pentru exploatarea de la Mermezeu, semnatarii Notei de fundamentare care a stat la baza aprobarii acestei licente afirma, la fel ca si in cazul carierei de la Stana, spun ca totul este in regula. Impactul asupra mediului… ”este nesemnificativ”, afirma Dorin Marian si Bogdan Gabudeanu.Fratii Cristescu, pe urmele RomgazIn sedinta din 4 noiembrie 2008, premierul Tariceanu a aprobat si “acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petroliera in perimetrul P VIII-17 Paraieni, incheiat intre ANRM si SC Foraj Sonde SA Craiova”. Firma beneficiara a licentei apartine fratilor Marius si Emil Cristescu, iar zacamantul a intrat in posesia acestora dupa ce, din motive economice, Romgaz a renuntat la el. Semnalam, la fel, aprobarea unui act aditional “la Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia, incheiat intre ANRM si Sterling Resources Ltd” (H.G. 1446). Despre continutul real al acestei hotarari se cunosc foarte putine aspecte deoarece Anexa lui este clasificata, iar Nota de fundamentare lipseste de pe site-ul Guvernului. La trei saptamani de la aprobarea acestui act aditional, firma Sterling a semnat un acord cu societatea britanica Merlose Resources pentru exploatarea in comun a celor doua zacaminte. Pentru o participatie de 32,5% din blocurile petroliere Pelican XIII si Midia XV, societatea Merlose s-a obligat sa plateasca firmei Sterling 24 milioane de dolari.
Dan Badea
Sursa Gardianul
Dan Badea
Sursa Gardianul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)