duminică, 17 iulie 2011

Justiţia în statul de drept (im)perfect Procurorul din cazul ALRO, promovat şef în Parchetul General

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro



În ultimii şase ani, Parchetul, DNA şi mai nou ANI şi ANAF au devenit principalii producători de show mediatic, care la anumite intervale de timp - atunci când puterea pedelistă are nevoie - schimbă agenda dezbaterilor publice. Dincolo de faptul că, în multe dintre cazurile celebre care au făcut deliciul publicului amator de justiţie televizată, nu a fost vorba despre trimiteri în judecată sau condamnări, ci s-a urmărit doar distrugerea reputaţiei unor oameni politici (vezi cazurile Teodor Atanasiu, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Decebal Traian Remeş, etc.), poate ar trebui să ne uităm cu mai multă atenţie cum sunt răsplătiţi procurorii care acceptă să instrumenteze genul acesta de dosare contrafăcute.
Actuala putere, reprezentată de Traian Băsescu şi PDL, a descoperit o nouă modalitate prin care răsplăteşte procurorii obedienţi regimului: promovarea la conducerea unor structuri din Procuratură, prin împuternicire sau prin delegare. Şmecheria cu şefia prin împuternicire sau delegare funcţionează de minune! Procurorii buni executanţi ai ordinelor politice, numiţi în diverse funcţii prin delegare sau împuternicire pentru perioade de şase luni, lucrează cu sabia lui Damocles deasupra capului. Fireşte că aceşti oameni, având în permanenţă de ales între a fi concediaţi şi a-şi păstra funcţia, vor accepta să facă orice dosar de tip vodevil, li se va cere, vor "executa" mediatic pe oricine li se va indica, doar pentru a mai primi încă o prelungire a delegării sau a împuternicirii la conducerea diverselor structuri din Parchet sau DNA.
De pildă, la începutul lunii iunie, Marius Iacob a fost numit cu delegaţie prim-adjunct al procurorului general. Da, exact! Este vorba despre procurorul Marius Iacob, autorul unor răsunătoare eşecuri în dosare cu greutate: de la cel cu Elodia până la unul din dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu sau de la dosarul tragicului incendiu de la Maternitatea Giuleşti (dosar în care procurorul Iacob a minţit fără nicio urmă de jenă că există imagini filmate cu asistenta incriminată intrând într-o încăpere din spital cu un tort în mână, acolo unde urma să îşi sărbătorească ziua de naştere) până la plângerea penală depusă împotriva Robertei Anastase pentru fraudarea votului la legea Pensiilor, plângere penală pe care procurorul Iacob o ţine la sertar de aproape un an de zile.
Şi mai interesant este faptul că în locul lui Marius Iacob, tot la începutul lui iunie, la şefia Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General a fost numit procurorul Horia Valentin Şelaru, fost consilier al Laurei Codruţa Kovesi. Reamintim că Şelaru este procurorul care a instrumentat cazul ALRO, dând un NUP precipitat, imediat după ce Traian Băsescu a fost reales preşedinte, în iarna lui 2009. Atunci au primit un certificat de bună purtare sub forma unui NUP categoric trei dintre persoanele cele mai importante din dosar: Elena Udrea, Dorin Cocoş şi Theodor Stolojan.
Nu ar trebui să ne mai mire nimic din ceea ce se întâmplă în justiţia românească. În fond, nu era Monica Macovei - vestala justiţiei pedelisto-băsescine - cea care (spun chiar foşti consilieri ai domniei sale) afirma în 2005 că are nevoie de nulităţi controlabile în Parchetul General şi la DNA?! Din tot ceea ce s-a întâmplat din 2007, de când Monica Macovei a plecat de la Ministerul Justiţiei şi până acum, putem trage concluzia că doamna Macovei şi-a dus misia la capăt cu succes. Pare să fi găsit destule nulităţi controlabile, pe care le-a lăsat "moştenire" şi succesorilor săi.

Publicat Vineri, 15 iulie 2011Cristina Horvat

Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă Mai mult: Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă - Reportaj | Libertatea.ro

Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
16 Iulie 2011, Ora 22:41




În medie, un parlamentar câştigă 55.000 lei pe an. Cele două sesiuni parlamentare durează nouă luni din an, iar timpul efectiv de lucru la Parlament este de cel mult trei zile pe săptămână, pentru că joi comisiile sunt paralizate de absenteism, iar vineri şi sâmbătă aleşii merg în colegii, arată un studiu realizat de mediafax.

Astfel, la o slujbă efectivă de cel mult 90 de zile pe an, un parlamentar este plătit, în medie, cu 600 lei pe zi.
Însă cea mai mare parte a senatorilor şi deputaţilor nu trăiesc doar din indemnizaţia de la Parlament. Peste trei sferturi dintre ei îşi rotunjesc veniturile din salarii obţinute la catedră, în spitale sau Consilii de Administraţie, din închirieri de locuinţe sau spaţii comerciale, din speculaţii şi investiţii la bursă.

De la profesori de 7.000 lei/an la notari de 150.000 euro/an

Prima modalitate de rotunjire a veniturilor parlamentarilor, însă cea mai modestă, este predarea la universităţi sau practicarea meseriei de bază, în paralel cu activitatea parlamentară.
Nicolae Bănicioiu este şi asistent universitar la UMF Bucureşti, de unde mai câştigă 14.549 lei pe an. Eugen Bădălan este, de asemenea, cadru universitar la o universitate sibiană, obţinând un venit de 28.835 lei anual. Cătălin Croitoru este profesor la Universitatea Dimitrie Cantemir, de unde câştigă 7.000 lei pe an.
El este coleg cu Cristian Dumitrescu, acesta obţinând însă un venit anual de 87.000 lei, cu William Brânză, care câştigă, ca lector, tot 7.000 lei pe an.
Sulfina Barbu predă, ca lector, la două universităţi, câştigând însă doar 2.500 lei pe an. Ecaterina Andronescu, rector al Universităţii Politehnice Bucureşti, câştigă 43.000 lei pe an.
Tot prin predare de cursuri îşi mai rotunjesc veniturile Vasile Bleotu ( 14.721 lei pe an de la UCPC Bucureşti), Gheorghe Ialomiţianu (25.138 lei pe an, fiind conferenţiar universitar), Dan Ilie Morega (167.880 lei, ca profesor universitar), Adrian Năstase (49.000 lei pe an, de la două universităţi), Eugen Nicolăescu (15.000 lei pe an, ca lector), Petru Filip (65.000 lei pe an, el predând la trei universităţi), Doina Burcău (profesor director la un liceu bucureştean, de unde câştigă 25.000 lei pe an), Constantin Chirilă (6.500 lei anual, ca profesor la o universitate din Constanţa), Dan Radu Ruşanu (26.000 lei anual), Tudor Udriştoiu (85.000 lei anual, ca profesor la UMF Craiova), Mircea Cinteză (107.000 lei pe an, de la două universităţi).
Sub o formă similară, sunt câţiva senatori şi deputaţi care mai obţin un ban în plus tot din educaţie, prin coordonare de proiecte şi lucrări. Ioan Burnei este şef de lucrări la Facultatea de Farmacie din Oradea, de unde câştigă 18.000 lei anual. Doina Burcău este coordonator de proiect la Colegiul "Gheorghe Lazăr", de unde mai obţine aproape 10.000 lei pe an. Mircea Cinteză, în schimb, obţine din câteva contracte de cercetare 200.000 lei şi 174.000 euro. Stelian Fuia a obţinut 51.250 lei anul trecut, fiind cercetător ştiinţific.
Există, de asemenea, posibilitatea practicării meseriei de bază şi a activării în unele instituţii de profil. Eugen Bădălău, de exemplu, mai câştigă 14.000 lei ca membru titular al AOSR. Vasile Bleotu, ca director economic la FGDB Bucureşti, mai încasează 312.703 lei. Petru Movilă mai câştigă 36.500 lei de la spitalul Sfântul Spiridon. Mate Andras, ca avocat, a câştigat în ultimul an 95.000 lei. Mircea Cinteză a realizat, ca Persoană Fizică Autorizată, venit anual de 69.000 lei.
Mircea Diaconu a luat din drepturi de autor 30.000 lei, iar ca director la Teatrul Nottara 60.000 lei. Ioan Ghişe, ca manager la un patronat al medicilor, a câştigat 173.000 lei. Sergiu Nicolaescu a câştigat, ca regizor şi din drepturi de proprietate intelectuală, 280.000 lei. Şerban Rădulescu, medic şef de secţie şi profesor, a câştigat anual 36.000 lei. Dan Radu Ruşanu şi-a rotunjit şi el veniturile, ca membru în Camera Auditorilor Financiari, cu 13.000 lei. Cristian Ţopescu, realizator de emisiuni, a încasat doar 48.000 lei. Tudor Udriştoiu a realizat un venit suplimentar de 65.000 lei din drepturi de proprietate intelectuală, adăugat la salariul anual de 38.000 lei, ca medic. Mircea Cinteză a câştigat, tot din drepturi de proprietate intelectuală, 30.000 lei.
Tot din drepturi de autor a câştigat şi Varujan Vosganian suma de 26.000 lei, care s-a adăugat celei cuvenite ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, de 50.000 lei.
Recordul la venituri din practicarea profesiei îl deţin Gyorgy Frunda, care a obţinut, ca avocat, 348.000 lei în ultimul an fiscal, şi Tudor Chiuariu, cu un venit de 380.000 lei, tot ca avocat. Cei mai profitabili notari sunt Emanuela Mitrea, cu un venit anual de 686.000 lei, şi Cristian Dumitrescu, cu un venit anual de 441.552 lei. Bogdan Ciucă, în schimb, tot ca notar public, a câştigat doar 120.000 lei.
Există, de asemenea, unii parlamentari care câştigă din activităţi conexe: agricole sau independente. Adrian Năstase, de exemplu, a câştigat în ultimul an fiscal 295.000 lei din produse agricole. Adrian Mocanu, tot din activităţi agricole - 105.000 lei. Tot el a primit la nuntă, ca dar, 33.400 euro şi 205.000 lei. Eugen Bejinariu a câştigat din activităţi independente 20.000 lei, Daniel Buda a câştigat din cesionarea unui contract nu mai puţin de un milion de euro.

Închirierea, afacere de 100.000 euro/an

A doua sursă de venituri suplimentare o constituie închirierea de spaţii şi locuinţe sau din cedarea folosinţei unor bunuri.
Tudor Udriştoiu a declarat venituri din închirieri de 30.000 lei, Bogdan Ciucă - 170.000 lei, Cristian Dumitrescu - 83.000 lei, Daniel Buda - 15.000 lei, Ion Burnei - 100.000 euro, William Brânză - 108.000 euro, Anghel Iordănescu - 208.000 lei, Gheorghe Marcu - 76.000 lei, Ioan Oltean - 60.000 lei, Florea Damian - 6.000 euro, Eugen Bejinariu - 145.723 lei, Luminiţa Plăcintă - 111.000 lei, Gabriel Oprea - 450.000 lei.
Cristian Boureanu a câştigat, tot din închirieri, 55.000 de lei, plus alte câte 5.000 euro lunar, chiria percepută pentru apartamentul din New York.

Acţiunile parlamentarilor, zeci de milioane de euro

Altă sursă de venituri, la care apelează cam jumătate dintre parlamentari, o constituie plasamentele şi investiţiile fie în acţiuni sau părţi sociale, fie prin intermediul unor împrumuturi.
În această categorie intră şi jucătorii la bursă, însă nu în toate cazurile investiţiile au fost în totalitate câştigătoare. De exemplu, Verestoy Attila, deşi a câştigat din speculaţiile bursiere sume considerabile, are în prezent un portofoliu care valorează mai puţin, la bursă, decât la vremea achiziţiei acţiunilor. Astfel, portofoliul lui Verestoy este evaluat la 36.698.185 lei, pierderea raportată fiind de aproape 1,4 milioane lei.
Recordul absolut, ca sumă investită, este deţinut de Robert Negoiţă, care declară peste 52 milioane de lei în acţiuni şi părţi sociale.
Campionul jocului la bursă este însă Verestoy Attila, cu plasamente de peste 10 milioane lei, pe lângă portofoliul amintit, de aproape 37 milioane lei. Verestoy a înregistrat din transferarea unor valori mobiliare peste 10,5 milioane de lei profit. De asemenea, venitul asigurat de dividendele din portofoliul BVB a fost de 680.000 lei, iar prin vânzarea unor unităţi de fond a mai câştigat 1,2 milioane de lei.
Şi Silviu Prigoană are investiţii evaluate la 10 milioane lei, însă puţine din acestea sunt speculaţii bursiere.
Şi Gyorgy Frunda a mers pe varianta cu plasamente în acţiuni şi/sau părţi sociale de peste 6,5 milioane lei, pentru el investiţia dovedindu-se una benefică, având în vedere că în ultimul an fiscal a încasat dividende în valoare de 2.330.000 lei.
Luminiţa Plăcintă, de asemenea, are o avere investită în plasamente financiare: aproape 4 milioane de lei, de pe urma cărora a încasat în ultimul an dividende de 400.000 lei. Florea Damian declară şi el acţiuni în valoare de peste 3 milioane de lei, iar Cristian Boureanu are şi el un milion de lei investiţi în acţiuni.
Relu Fenechiu are acţiuni în valoare de 338.000 lei, din care a câştigat ca dividende aproximativ 2 milioane de lei. Eduard Martin a investit în acţiuni şi împrumuturi 420.000 lei, de pe urma cărora a câştigat dividende în valoare de 1.300.000 lei. Dan Radu Ruşanu declară acţiuni şi plasamente de 600.000 lei, Georgică Severin - 300.000 lei, Ion Toma - 178.000 lei, de pe urma cărora dividendele i-au asigurat un venit de 136.000 lei.
La aceeaşi sursă au apelat şi Petru Călian, care a obţinut dividende de 98.000 lei, Nini Săpunaru, care a obţinut dividende de 158.000 lei, Daniel Chiţoiu, care are plasaţi în acţiuni 280.000 lei, Cristian Dumitrescu - 110.000 lei, Mircea Irimescu - 42.000 lei, Dan Ilie Morega - 650.000 lei, Victor Boiangiu - 950.000 lei. Şi pentru Nicolae Moga investiţiile în acţiuni au fost profitabile, el declarând dividende de 244.000 lei.
De asemenea, un bun jucător la bursă este şi Gheorghe Albu: acţiunile deţinute sunt cotate la 2.350.000 lei, el declarând venituri din dividende de 59.000 lei şi din tranzacţii bursiere de 391.429 lei.
Radu Berceanu deţine acţiuni şi părţi sociale în valoare de 350.000 euro şi 300.000 lei. Dan Voiculescu are acţiuni de aproape 450.000 lei, Viorel Arcaş are acţiuni de aproape 100.000 de euro, Culiţă Tărâţă - 500.000 lei, Ioan Oltean - 273.000 lei, Gheorghe Marcu - 120.000 lei, Adrian Mocanu - 240.000 lei.

Milioane de euro date împrumut şi proprietăţi de cel puţin patru case

Pe lângă aceste plasamente pe piaţă, există şi parlamentari care preferă împrumuturile acordate cu titlu personal.
Dan Voiculescu deţine recordul absolut în ceea ce priveşte sumele pe care le-a dat ca împrumuturi: peste 13 milioane de lei şi 850.000 de euro.
Mircea Andrei declară că are de recuperat împrumuturi de peste 4,6 milioane de euro. Gabriel Mutu a dat ca împrumut sume de aproape 2 milioane lei. Luminiţa Plăcintă are de încasat din împrumuturile pe care le-a acordat 1,2 milioane lei. David Cristian a ales o metodă similară de a-şi proteja banii: are 190.000 de euro împrumutaţi. Trifon Belacurencu a dat şi el cu împrumut 100.000 de lei, Viorel Arcaş - 150.000 euro, Nicolae Moga - 525.000 lei, Ioan Holdiş - 400.000 lei.

Alţi parlamentari au ales să plaseze banii (şi) în terenuri şi locuinţe

Şi la acest capitol tot Robert Negoiţă este campion, el declarând câteva zeci de terenuri şi câteva sute de apartamente.
Silviu Prigoană (cu peste zece terenuri şi aproape tot atâtea imobile), Mircea Andrei (cu nouă imobile şi zece terenuri), Culiţă Tărâţă (cu terenuri de zeci de hectare şi şase case), Petru Filip (cu şase terenuri şi trei case), Anghel Iordănescu (cu mai bine de zece terenuri şi şase case), Gyorgy Frunda (cu şase terenuri şi şase imobile), Mircea Cinteză (şapte terenuri), Dan Radu Ruşanu (opt terenuri), Georgică Severin (15 terenuri şi şase imobile), Verestoy Attila (opt imobile şi zece terenuri) sunt printre cei mai avuţi parlamentari în ceea ce priveşte posesiunile.
Există şi senatori şi deputaţi care au investit şi în colecţii de artă sau bijuterii. În general, cam toţi parlamentarii declară astfel de obiecte, însă doar în cazul unora suma estimată îi face colecţionari sau investitori.
Astfel, Mircea Andrei are tablouri şi bijuterii de peste 235.000 euro, Silviu Prigoană are o colecţie de timbre şi de aparate foto evaluată la 200.000 euro.
Eugen Bejinariu are o colecţie de artă, mobilier şi bijuterii de 150.000 euro, Verestoy Attila - 80.000 euro, Gabriel Mutu - 180.000 euro, Gabriel Oprea - 60.000 euro, Miron Mitrea - 300.000 lei, Luminiţa Plăcintă - 80.000 euro, Gyorgy Frunda - 130.000 euro, iar Adrian Năstase are picturi de peste 100.000 euro.


Mai mult: Din ce mai câştigă bani parlamentarii: de la salarii de profesor la milioane de euro pe bursă - Reportaj | Libertatea.ro