IPP a cerut clarificari Camerei Deputatilor in cazul a noua deputati ce primesc bani de chirie pentru cazarea in capitala, desi in declaratiile lor de avere se arata ca acestia detin locuinte in Bucuresti, potrivit NewsIn.
Conform estimarilor Institutului pentru Politici Publice, cazarea la hotel a unui deputat a costat 13.000 de euro in cursul anului 2007. In schimb, nu se cunosc sumele primite de fiecare parlamentar in parte pentru a-si inchiria o locuinta pe baza unor declaratii pe proprie raspundere a acestora. "In pofida insistentelor, IPP nu a primit acces la aceste declaratii, Camera Deputatilor invocand ca declaratiile pe proprie raspundere reprezinta un act privat, care se refera strict la persoana care face aceasta declaratie, documentul neputand fi dat publicitatii. Nici Senatul nu le-a pus la dispozitie sub acelasi motiv", se arata in studiul "Cheltuielile pentru activitatile parlamentarilor", dat publicitatii, astazi, de catre IPP.Actualmente, de cazare in afara hotelului beneficiaza un numar de 135 de deputati. Dintre acestia, situatia a noua dintre ei este neclara din moment ce primesc si bani, dar au si proprietati in Bucuresti, conform declaratiilor de avere. Este vorba de presedintele PC, Daniela Popa, Liviu Almasan, (PC), Dumitru Becsenescu (independent), Viorel Constantinescu (PD-L), Dragos Dumitriu (PC), Pavel Todoran (PSD), Valeriu Alexandru Ungureanu (PSD), Valeriu Zgonea (PSD), Gabriel Sorin Zamfir (PNL). Acestora li se adauga ministrii Cristian Adomnitei si Borbely Laszlo carora le-a fost decontata de catre Camera chiria, desi erau membri ai Guvernului. IPP a constatat ca alti parlamentari au renuntat la banii de chirie odata cu scandalul izbucnit pe aceasta tema la inceputul anului. La Senat, 48 de senatori au beneficiat, permanent sau temporar, de bani pentru chirie, iar IPP a descoperit ca senatorul Ion Mihai Dumitrescu (PNL) a fost printre acestia, desi avea un apartament pe strada Mihai Bravu. In ultima sa declaratie de avere, apartamentul nu mai este mentionat, dar nici nu figureaza la capitolul bunuri instrainate. "Acest lucru ne indreptateste sa afirmam faptul ca aceste declaratii nu prezinta garantii suficiente privind transparenta averilor parlamentarilor", se arata in studiul mentionat.In studiu sunt mentionate si trei cazuri de "baieti buni", parlamentari care au renuntat la banii de cazare imediat dupa ce au achizitionat o locuinta in Capitala. Este vorba de Tiberiu Barbuletiu (PNL), Ovidiu Branzan (PSD) si Renica Diaconescu (PNL). In concluzie, IPP a constatat ineficienta procedurilor de control al averilor parlamentarilor datorata faptului ca declaratiile de avere nu au practic nici o valoare juridica. "Prin tot felul de tertipuri jenante-de tipul nedeclararii domiciliului, dar a inregistrarii cu nonsalanta a unor proprietati in declaratiile de avere-unii parlamentari continua sa incaseze banii de chirie chiar daca au trecute in declaratia de avere locuinte in Bucuresti. Date fiind aceste practici, solutia cazarii tuturor parlamentarilor la hotel merita reluata", conchid cei de la IPP.Conform Statutului deputatilor si senatorilor, cazarea acestora se asigura in doua modalitati: fie locuiesc la hotel, caz in care Camerele platesc direct costurile, fie parlamentarului i se acorda o suma pentru chirie, pe baza unei declaratii pe proprie raspundere, echivalenta cu 70% din tariful minim practicat de unitatile hoteliere cu care Camera sau Senatul au contrat pentru cazare. Aceasta suma este calculata pe zi.Sursa: 9AM, astazi
Anul 1989 a fost unul de rascruce pentru Republica Socialista Romana. Din iarna lui '89, s-a schimbat toata istoria est-europeana. De atunci, poporul roman a ramas prins intre securistii si oamenii destepti(ex: Familia Becali, Iliescu, Nastase, Vanghelie, Patriciu, Tariceanu,Basescu, etc). Am trecut de la comunism la democratie. Acestia ne-au subjugat si au vandut tara, practic am ajuns sclavii lor. Oare, cand o sa scapam si de sclavagism?
vineri, 7 noiembrie 2008
Cum ii rasplatim noi!
Deplasarile in strainatate ale parlamentarilor au costat bugetul de stat, in 2007, aproape 165.000 de euro, pentru fiecare deplasare a unui demnitar cheltuindu-se in medie 218 euro, potrivit studiului "Cheltuielile pentru activitatile parlamentarilor" publicat de Institutul de Politici Publice, potrivit NewsIn.
Potrivit IPP, suma totala a diurnelor acordate pentru deplasarile in strainatate ale deputatilor in perioada 1 noiembrie 2006 - 31 mai 2008 este de aproximativ 190.000 de euro. In anul 2007 au fost intreprinse 494 de deplasari externe, pentru acestea acordandu-se diurne in valoare totala de 110.800 euro, ceea ce da un cost mediu pe deplasare, pentru anul 2007, de aproximativ 225 de euro. Diurnele deputatilor variaza insa cu mai mult de 600 de euro in functie de locatie si de numarul de zile. Cea mai mica diurna a fost de 70 de euro, pentru doua zile, iar cea mai mare - 706 euro, acordata deputatului PD-L Cezar Preda, care s-a deplasat pentru 11 zile in Franta pentru a participa la Reuniunea Comisiei pentru Probleme Economice si Dezvoltare si prima parte a Sesiunii Ordinare 2008 a APCE. Campionul la numarul de zile petrecute in strainatate cu ocazia unei deplasari este deputatul PNL, Relu Fenechiu, care a petrecut 15 zile in Indonezia, in perioada 1-16 decembrie 2007, pentru a participa la Conferinta Cadru a Natiunilor Unite - Schimbari Climatice..In cazul deputatilor, printre campionii la deplasari externe se numara Florina Ruxandra Jipa - PSD (30 deplasari), Minodora Cliveti - PSD (21 deplasari), Anca Petrescu - PRM (19 deplasari), Valeriu Alexandru Ungureanu - PSD (17 deplasari), Cristian Valeriu Buzea - PRM (17 deplasari), Cezar Florin Preda - PD-L (15 deplasari), Alecsandru Stiuca - PSD (15 deplasari) si Stefan Glavan - PC (14 deplasari). Cei mai multi dintre cei amintiti mai sus fac parte din grupurile de prietenie cu parlamentele altor state, deplasarile lor fiind cu precadere in acele state.Destinatiile cele mai frecventate de deputati sunt Franta si Belgia, la care se adauga SUA, Mexic, Kenya, Maroc si alte cateva state din Orientul Mijlociu. Scopul acestor vizite variaza de la reuniuni sau evenimente organizate de institutiile Uniunii Europene, la vizite conduse de prim-ministrul sau presedintele Romaniei, pana la vizite ale grupurilor de prietenie parlamentare.Potrivit studiului IPP, nu toate aceste vizite sunt intreprinse cu un scop oficial, de a reprezenta Romania, un exemplu in acest sens mentionat de IPP este Adrian Nastase care a mers, in intervalul 20-23 martie 2007, in Germania, cu ocazia manifestarilor prilejuite de aniversarea zilei de nastere a presedintelui de onoare al Partidului Liberal Democrat din Germania. "Nu intelegem de ce, din banii publici, a fost platita aceasta deplasare", precizeaza IPP referitor la deplasarea lui Adrian Nastase.Un alt aspect enuntat de IPP este acela ca de cele mai multe ori delegatiile pentru deplasarile externe se compun din membrii aceluiasi partid, fapt contestat deseori de membrii Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, potrivit stenogramelor. Cuantumul acordat fiecarui deputat pentru a efectua o deplasare externa este diferit in raport cu functia detinuta in cadrul Camerei Deputatilor, cu destinatia deplasarii dar si cu natura actiunii externe, potrivit unei hotarari a Birourilor Reunite ale Camerei Deputatilor si a Senatului, citate in studiu IPP. Totusi, IPP precizeaza ca acest cuantum nu este intotdeauna coroborat cu functia, existand cazuri in care deputatii fara functii de conducere detinute in Camera primesc sume mai mari sau egale cu cele primite de catre cei cu functie, in cazul unei deplasari spre aceeasi tara.In ceea ce priveste cheltuielile Senatului pentru deplasarile demnitarilor in strainatate, diurna oferita fiecarui senator difera in functie de destinatie. Suma totala a diurnelor senatorilor pentru anul 2007 a fost de 54.978 euro, iar costul mediu de deplasare este de 212 euro, se precizeaza in studiul IPP.Luna cea mai scumpa din punct de vedere a deplasarilor externe este luna noiembrie 2006 cu un total de 9.286 de euro, luna in care senatorii au efectuat 45 de vizite. Noiembrie 2006 este luna si cu cea mai numeroasa delegatie, pentru "Vizita de Studiu la Senatul Italiei" deplasandu-se opt senatori. La polul opus, luna cu cele mai mici cheltuieli a fost luna august a anului 2007, atunci nefiind inregistrate decat doua plecari externe, insumand 1.694 lei, ambele apartinand senatorului Ilie Ilascu - PRM. Cele doua deplasari ale senatorului PRM au fost efectuate cu ocazia misiunii Adunarii Parlamentare a OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din Kazahstan si respectiv pentru Reuniunea Subcomisiei pentru Premiul Europei a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, gazduita in Germania.Ilie Ilascu a fost si campionul la deplasari, efectuand nu mai putin de 37 de vizite, insumand 193 de zile si o diurna totala de 8.813 euro. In acest top, senatorul PRM este urmat de Gyorgy Frunda de la UDMR cu 18 deplasari si de senatorul PNL, Mihai Lupoi, care a efectuat 16 deplasari in strainatate.Studiul IPP mai evidentiaza faptul ca tarile din Europa sunt cele mai frecventate de senatori. Numarul de deplasari se imparte intre Franta, cu 84 deplasari, cele mai multe intr-o singura locatie, Belgia - 58 deplasari, Italia - 23 deplasari si Germania - 21 deplasari.Sursa: 9AM, astazi
Potrivit IPP, suma totala a diurnelor acordate pentru deplasarile in strainatate ale deputatilor in perioada 1 noiembrie 2006 - 31 mai 2008 este de aproximativ 190.000 de euro. In anul 2007 au fost intreprinse 494 de deplasari externe, pentru acestea acordandu-se diurne in valoare totala de 110.800 euro, ceea ce da un cost mediu pe deplasare, pentru anul 2007, de aproximativ 225 de euro. Diurnele deputatilor variaza insa cu mai mult de 600 de euro in functie de locatie si de numarul de zile. Cea mai mica diurna a fost de 70 de euro, pentru doua zile, iar cea mai mare - 706 euro, acordata deputatului PD-L Cezar Preda, care s-a deplasat pentru 11 zile in Franta pentru a participa la Reuniunea Comisiei pentru Probleme Economice si Dezvoltare si prima parte a Sesiunii Ordinare 2008 a APCE. Campionul la numarul de zile petrecute in strainatate cu ocazia unei deplasari este deputatul PNL, Relu Fenechiu, care a petrecut 15 zile in Indonezia, in perioada 1-16 decembrie 2007, pentru a participa la Conferinta Cadru a Natiunilor Unite - Schimbari Climatice..In cazul deputatilor, printre campionii la deplasari externe se numara Florina Ruxandra Jipa - PSD (30 deplasari), Minodora Cliveti - PSD (21 deplasari), Anca Petrescu - PRM (19 deplasari), Valeriu Alexandru Ungureanu - PSD (17 deplasari), Cristian Valeriu Buzea - PRM (17 deplasari), Cezar Florin Preda - PD-L (15 deplasari), Alecsandru Stiuca - PSD (15 deplasari) si Stefan Glavan - PC (14 deplasari). Cei mai multi dintre cei amintiti mai sus fac parte din grupurile de prietenie cu parlamentele altor state, deplasarile lor fiind cu precadere in acele state.Destinatiile cele mai frecventate de deputati sunt Franta si Belgia, la care se adauga SUA, Mexic, Kenya, Maroc si alte cateva state din Orientul Mijlociu. Scopul acestor vizite variaza de la reuniuni sau evenimente organizate de institutiile Uniunii Europene, la vizite conduse de prim-ministrul sau presedintele Romaniei, pana la vizite ale grupurilor de prietenie parlamentare.Potrivit studiului IPP, nu toate aceste vizite sunt intreprinse cu un scop oficial, de a reprezenta Romania, un exemplu in acest sens mentionat de IPP este Adrian Nastase care a mers, in intervalul 20-23 martie 2007, in Germania, cu ocazia manifestarilor prilejuite de aniversarea zilei de nastere a presedintelui de onoare al Partidului Liberal Democrat din Germania. "Nu intelegem de ce, din banii publici, a fost platita aceasta deplasare", precizeaza IPP referitor la deplasarea lui Adrian Nastase.Un alt aspect enuntat de IPP este acela ca de cele mai multe ori delegatiile pentru deplasarile externe se compun din membrii aceluiasi partid, fapt contestat deseori de membrii Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, potrivit stenogramelor. Cuantumul acordat fiecarui deputat pentru a efectua o deplasare externa este diferit in raport cu functia detinuta in cadrul Camerei Deputatilor, cu destinatia deplasarii dar si cu natura actiunii externe, potrivit unei hotarari a Birourilor Reunite ale Camerei Deputatilor si a Senatului, citate in studiu IPP. Totusi, IPP precizeaza ca acest cuantum nu este intotdeauna coroborat cu functia, existand cazuri in care deputatii fara functii de conducere detinute in Camera primesc sume mai mari sau egale cu cele primite de catre cei cu functie, in cazul unei deplasari spre aceeasi tara.In ceea ce priveste cheltuielile Senatului pentru deplasarile demnitarilor in strainatate, diurna oferita fiecarui senator difera in functie de destinatie. Suma totala a diurnelor senatorilor pentru anul 2007 a fost de 54.978 euro, iar costul mediu de deplasare este de 212 euro, se precizeaza in studiul IPP.Luna cea mai scumpa din punct de vedere a deplasarilor externe este luna noiembrie 2006 cu un total de 9.286 de euro, luna in care senatorii au efectuat 45 de vizite. Noiembrie 2006 este luna si cu cea mai numeroasa delegatie, pentru "Vizita de Studiu la Senatul Italiei" deplasandu-se opt senatori. La polul opus, luna cu cele mai mici cheltuieli a fost luna august a anului 2007, atunci nefiind inregistrate decat doua plecari externe, insumand 1.694 lei, ambele apartinand senatorului Ilie Ilascu - PRM. Cele doua deplasari ale senatorului PRM au fost efectuate cu ocazia misiunii Adunarii Parlamentare a OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din Kazahstan si respectiv pentru Reuniunea Subcomisiei pentru Premiul Europei a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, gazduita in Germania.Ilie Ilascu a fost si campionul la deplasari, efectuand nu mai putin de 37 de vizite, insumand 193 de zile si o diurna totala de 8.813 euro. In acest top, senatorul PRM este urmat de Gyorgy Frunda de la UDMR cu 18 deplasari si de senatorul PNL, Mihai Lupoi, care a efectuat 16 deplasari in strainatate.Studiul IPP mai evidentiaza faptul ca tarile din Europa sunt cele mai frecventate de senatori. Numarul de deplasari se imparte intre Franta, cu 84 deplasari, cele mai multe intr-o singura locatie, Belgia - 58 deplasari, Italia - 23 deplasari si Germania - 21 deplasari.Sursa: 9AM, astazi
Combinatii, combinatorii si prostimea.
Cu ajutorul membrilor Comisiei de aplicare a Legii 10 si a primarului Radu Mazare, presedintele executiv al clubului Dinamo Bucuresti, Cristian Borcea, a dat un tun imobiliar de 28 de milioane de euro, informeaza NewsIn.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul in care a fost trimis in judecata Radu Mazare, Cristian Borcea a cumparat, in anul 2002, cu sprijinul primarului Constantei, o suprafata de teren de 8.990 metri patrati, situat in zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vandut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru patrat, pret de 8.300 de ori mai mare decat suma investita, respectiv 0,006 euro pentru un metru patrat. Aceasta nu este singura tranzactie a lui Borcea cu primarul Mazare. Procurorii au stabilit ca Borcea ar mai fi primit, pentru 124 euro, 19.669 metri patrati de "terenuri ale caror valori, subevaluate, astfel cum rezulta din rapoartele de evaluare comandate de Primaria Constanta, intocmite de invinuitul Dima Alin Horatiu , insumeaza 1067.604 euro", arata procurorii in rechizitoriu. Mazare ar fi atribuit terenuri atat din domeniul public al statului si faleza, cat si din patrimoniul municipiului Constanta. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri in baza cumpararii unor asa-zise drepturi succesorale. "Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creante si nu drepturi succesorale, s-a urmarit sa se creeze o aparenta de legalitate", se arata in rechiztoriul procurorilor. Conform DNA, presedintele executiv al clubului Dinamo "a savarsit cu intentie directa faptele descrise". Borcea este acuzat de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice deoarece, incepand cu anul 2001, a primit de la mai multi asociati - care au fost la randul lor trimisi si ei in judecata - drepturi succesorale vizand 1.531.250 mp terenuri intravilane in Constanta. "Prin fapta sa, impreuna cu ceilalti invinuiti, a prejudiciat statul cu 19.323.827 euro si Municipiul Constanta cu 8.357.183 euro", mai arata procurorii DNA. Cinci persoane au fost improprietarite, avand complicitatea autoritatilor locale, cu 243.458 metri patrati, terenuri care au apartinut mosierului Jules Movila, decedat in 1946. Comisia de aplicare a Legii 10 - 2001 din primaria Constanta a luat act de "vanzarile" si "revanzarile" de drepturi succesorale, de care a fost deposedata Buzescu-Movila Ivonne Aline, mostenitoarea de drept a mosierului, pe baza unor referate intocmite directorul Administratiei Publice locale, Constantin Racu si aprobate de primarul Radu Mazare. Primarul Constantei, Radu Mazare, are de platit cheltuieli de judecata in dosarul in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in valoare de 320.000 lei. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, are de platit 280.000 lei, in timp ce presedintele executiv al clubului Dinamo, Cristian Borcea, are de platit 60.000 lei. In total, procurorii au stabilit ca toti inculpatii trimisi in judecata au de platit 3.000.000 lei cheltuieli judiciare.Sursa: 9AM, astazi
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul in care a fost trimis in judecata Radu Mazare, Cristian Borcea a cumparat, in anul 2002, cu sprijinul primarului Constantei, o suprafata de teren de 8.990 metri patrati, situat in zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vandut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru patrat, pret de 8.300 de ori mai mare decat suma investita, respectiv 0,006 euro pentru un metru patrat. Aceasta nu este singura tranzactie a lui Borcea cu primarul Mazare. Procurorii au stabilit ca Borcea ar mai fi primit, pentru 124 euro, 19.669 metri patrati de "terenuri ale caror valori, subevaluate, astfel cum rezulta din rapoartele de evaluare comandate de Primaria Constanta, intocmite de invinuitul Dima Alin Horatiu , insumeaza 1067.604 euro", arata procurorii in rechizitoriu. Mazare ar fi atribuit terenuri atat din domeniul public al statului si faleza, cat si din patrimoniul municipiului Constanta. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri in baza cumpararii unor asa-zise drepturi succesorale. "Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creante si nu drepturi succesorale, s-a urmarit sa se creeze o aparenta de legalitate", se arata in rechiztoriul procurorilor. Conform DNA, presedintele executiv al clubului Dinamo "a savarsit cu intentie directa faptele descrise". Borcea este acuzat de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice deoarece, incepand cu anul 2001, a primit de la mai multi asociati - care au fost la randul lor trimisi si ei in judecata - drepturi succesorale vizand 1.531.250 mp terenuri intravilane in Constanta. "Prin fapta sa, impreuna cu ceilalti invinuiti, a prejudiciat statul cu 19.323.827 euro si Municipiul Constanta cu 8.357.183 euro", mai arata procurorii DNA. Cinci persoane au fost improprietarite, avand complicitatea autoritatilor locale, cu 243.458 metri patrati, terenuri care au apartinut mosierului Jules Movila, decedat in 1946. Comisia de aplicare a Legii 10 - 2001 din primaria Constanta a luat act de "vanzarile" si "revanzarile" de drepturi succesorale, de care a fost deposedata Buzescu-Movila Ivonne Aline, mostenitoarea de drept a mosierului, pe baza unor referate intocmite directorul Administratiei Publice locale, Constantin Racu si aprobate de primarul Radu Mazare. Primarul Constantei, Radu Mazare, are de platit cheltuieli de judecata in dosarul in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in valoare de 320.000 lei. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, are de platit 280.000 lei, in timp ce presedintele executiv al clubului Dinamo, Cristian Borcea, are de platit 60.000 lei. In total, procurorii au stabilit ca toti inculpatii trimisi in judecata au de platit 3.000.000 lei cheltuieli judiciare.Sursa: 9AM, astazi
Cand e vorba de raspundere incepem sa varsam lacrimii.
Reprezentanta Conservatorilor in CNI a parasit sala Consiliului in hohote de plans: "Pedepsiti-ma!"
Consiliul National de Integritate a dezbatut ieri, intr-o sedinta extraordinara, cererea presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Alexandru Macovei de sesizare a Senatului Romaniei in vederea revocarii din functia de membru al CNI a avocatului Alice Draghici, reprezentanta Partidului Conservator in Consiliu.Presedintele ANI a cerut revocarea lui Alice Draghici ca urmare a scandalului izbucnit la 11 septembrie 2008, cand zeci de inspectori de integritate au semnat un memoriu in care au acuzat-o pe reprezentanta PC in CNI, Alice Draghici, ca a facut presiuni intr-un dosar de control al averii, in favoarea unui client al ei.Presedintele CNI, Nicu Marcu, i-a invitat pe colegii sai sa-si spuna opinia fata de solicitarea presedintelui ANI. Procurorul Marian Capota, reprezentantul PRM, a fost transant: "Nu cred ca trebuia sa ajungem sa discutam azi asa ceva. Alice Draghici a gresit si ar trebui sa-si dea demisia". Mircea Hava, reprezentantul Asociatiei Municipiilor din Romania, care nu s-a putut prezenta la sedinta, a trimis o adresa prin care a rugat-o pe Draghici sa-si dea demisia pentru a nu afecta imagina CNI in tara si Europa. Lacrimile lui DraghiciAvocatul Alice Draghici s-a aparat: "Imi pare rau pentru situatia in care v-am pus pe toti. N-am cuvinte cat de rau imi pare ca nu mi-am vazut de treaba mea. Va rog sa sesizati plenul Senatului. Se doreste indepartarea mea prin orice mijloace de catre ANI!". Draghici a acuzat ANI ca a intretinut "tiruri de articole in presa" contra ei. "M-a amendat, mi-a ponegrit imaginea! Am multe defecte, dar nimeni nu mi-a putut reprosa competenta, ci doar ca am o gura rea (...) Nu demisionez (...) Daca credeti ca am gresit, va rog sa cereti Senatului sa ma pedepseasca! Pedepsiti-ma!" - a continuat Draghici pe ton lacrimogen, parasind sala in hohote de plans. Timp de doua-trei minute ziaristii prezenti au putut auzi, de dupa usa, vaicarelile membrului CNI, asistenta comentand in fel si chip comportamentul lacrimogen, surprinzator pentru un avocat cu experienta, care stapaneste arta pledoariei la bara. Dupa circa 10 minute, Alice Draghici a revenit in sala, cu machiajul si starea de spirit refacute, iar in timpul discutiilor ce au urmat a reusit sa si zambeasca.
Consiliul National de Integritate a dezbatut ieri, intr-o sedinta extraordinara, cererea presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Alexandru Macovei de sesizare a Senatului Romaniei in vederea revocarii din functia de membru al CNI a avocatului Alice Draghici, reprezentanta Partidului Conservator in Consiliu.Presedintele ANI a cerut revocarea lui Alice Draghici ca urmare a scandalului izbucnit la 11 septembrie 2008, cand zeci de inspectori de integritate au semnat un memoriu in care au acuzat-o pe reprezentanta PC in CNI, Alice Draghici, ca a facut presiuni intr-un dosar de control al averii, in favoarea unui client al ei.Presedintele CNI, Nicu Marcu, i-a invitat pe colegii sai sa-si spuna opinia fata de solicitarea presedintelui ANI. Procurorul Marian Capota, reprezentantul PRM, a fost transant: "Nu cred ca trebuia sa ajungem sa discutam azi asa ceva. Alice Draghici a gresit si ar trebui sa-si dea demisia". Mircea Hava, reprezentantul Asociatiei Municipiilor din Romania, care nu s-a putut prezenta la sedinta, a trimis o adresa prin care a rugat-o pe Draghici sa-si dea demisia pentru a nu afecta imagina CNI in tara si Europa. Lacrimile lui DraghiciAvocatul Alice Draghici s-a aparat: "Imi pare rau pentru situatia in care v-am pus pe toti. N-am cuvinte cat de rau imi pare ca nu mi-am vazut de treaba mea. Va rog sa sesizati plenul Senatului. Se doreste indepartarea mea prin orice mijloace de catre ANI!". Draghici a acuzat ANI ca a intretinut "tiruri de articole in presa" contra ei. "M-a amendat, mi-a ponegrit imaginea! Am multe defecte, dar nimeni nu mi-a putut reprosa competenta, ci doar ca am o gura rea (...) Nu demisionez (...) Daca credeti ca am gresit, va rog sa cereti Senatului sa ma pedepseasca! Pedepsiti-ma!" - a continuat Draghici pe ton lacrimogen, parasind sala in hohote de plans. Timp de doua-trei minute ziaristii prezenti au putut auzi, de dupa usa, vaicarelile membrului CNI, asistenta comentand in fel si chip comportamentul lacrimogen, surprinzator pentru un avocat cu experienta, care stapaneste arta pledoariei la bara. Dupa circa 10 minute, Alice Draghici a revenit in sala, cu machiajul si starea de spirit refacute, iar in timpul discutiilor ce au urmat a reusit sa si zambeasca.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)