Fiica presedintelui ascunde multe surprize: Q Magazine a descoperit ca ea a facut bani nu numai din afaceri cu trabucuri, cafenele, avocatura sau notariat, ci si din consultanta manageriala pentru holdinguri, ba chiar si din sondaje .
Pe 25 octombrie 2007, Ioana a lansat la apa, extrem de discret, o firma numita Creative Business Point SRL, cu actionar unic in persoana fiicei presedintelui si al carei obiect declarat de activitate este consultanta de afaceri si managementul holdingurilor, iar in secundar ea se ocupa si cu sondaje si studierea pietei, ba chiar si cu organizarea de spectacole.
Ioana Basescu a declarat azi, pentru Q Magazine, ca firma respectiva a produs destui bani pe perioada cat a functionat, dar a tinut sa precizeze ca dupa intrarea in notariat a sistat activitatea acesteia: "Firma exista si acum, nu am lichidat-o, numai ca bilantul e zero, nu mai deruleaza niciun fel de activitati".
Interesant de remarcat, totusi, Ioana Basescu a infiintat firma respectiva la aproape un an dupa promovarea examenului de notar si cu doua luni inainte de a-si lua postul, efectiv, in primire, in localitatea Paunesti. Altfel spus, ea a creat o societate, desi stia, in mod cert, ca va incepe curand activitatea de notar, pe durata careia firma in cauza urma sa fie bagata in "adormire".
Fiica presedintelui mai spune ca poate "sa justifice fiecare leut pe care l-a castigat de-a lungul timpului" si ca recentele dezvaluiri ale presei privind proprietatile sale imobiliare sunt mult exagerate: "Eu nu am decat un apartament in care locuiesc, pe care l-am cumparat din banii obtinuti din vanzarea vilei pe care am avut-o la Corbeanca. De asemenea, pot sa va spun ca vila din localitatea Creata, Ilfov, care mi-a fost atribuita, nu imi apartine mie, ci ii apartine integral iubitului meu, Giovanni Francesco. Daca as fi fost solicitata la momentul cand presa a facut respectiva «dezvaluire», as fi pus inca de atunci lucrurile la punct, dar acest lucru nu s-a intamplat, din pacate...".
EXCLUSIV--Surprize-surprize-Ioana-Basescu-a-facut-bani-si-din-consultanta-pentru-holdinguri.html" target="_blank" class="box_title_link" title="Citeste tot articolul in Q Magazine">Citeste articolul "Surprize-surprize: Ioana Basescu a facut bani si din consultanta pentru holdinguri" integral in Q Magazine
Sursa: Q Magazine, 31 Martie 2009
marți, 31 martie 2009
Codrut Seres, trimis in judecata pentru tradare
Fostul ministru al economiei, Codrut Seres a fost trimis in judecata pentru tradare prin transmitere de secrete, de catre procurorii DIICOT. Cu toate astea PSD a hotarat sa il inainteze pe Seres pe listele partidului pentru Parlamentul European.
Alaturi de Seres mai este trims in judecata, tot pentru tradare, si fostul ministru al comunicatiilor Nagy Zsoltan si alte 4 persoane.Codrut Seres este acuzat de aderare la un grup infractional organizat in dosarul privind privatizarea Electrica Muntenia Sud si vanzarea a opt la suta din actiunile Petrom catre salariati.
Urmarirea fostului ministru al economiei a inceput in 2006, iar in august 2008 senatorii au avizat inceperea urmaririi penale in cazul celor doua dosare ale lui Seres.
Cei sase sunt acuzati ca, in perioada 30.05.2005 - 21.11.2006, au constituit sau aderat la un grup infractional organizat, din care au facut parte si inculpatii Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Mucea Dorinel Mihai si Donciu Mihai Radu, in scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Potrivit unui comunicat de presa trimis de DIICOT, in sarcina celor 6 inculpati s-au retinut comiterea de activitati ilicite cu caracter penal derulate in legatura cu:
- privatizarea S.C. ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.
- vanzarea unui pachet de 8 % din actiunile PETROM.
- procese de privatizare/restructurare a S.C. ROMAERO S.A. Bucuresti si S.C. AVIOANE S.A. Craiova aflate in portofoliul M.E.C. - O.P.S.P.I.
- consultanta in vederea privatizarii S.N. RADIOCOMUNICATII S.A.
- adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii C.N. POSTA ROMANA S.A. din portofoliul M.C.T.I.
- selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la S.C. ROMTELECOM S.A. din portofoliul M.C.T.I.
"Pe fondul intensificarii, la inceputul anului 2006, a semnalelor/reactiilor publice din diverse medii cu privire la conditiile nefavorabile in care se importa gaze naturale in Romania de la compania rusa Gazprom - preturile nejustificat de mari comparativ cu alte tari europene si interpunerea unor firme
Concret, Seres a discutat cu Dorinel Mucea despre posibilitatea de a obtine sprijinul reprezentantilor noilor actionari majoritari Gaz de France Franta si Ruhrgas Germania, ai societatilor romanesti de distributie a gazelor naturale (Distrigaz Sud SA Bucuresti si respectiv, Distrigaz Nord SA Targu-Mures, ambele privatizate in anul 2005), precum si cei ai companiei OMV "in vederea adoptarii de catre acestia a unei pozitii publice in scopul sustinerii indirecte a demnitarului roman prin furnizarea catre mass-media autohtona a unor indicatori financiari care sa ateste faptul ca Romania importa gaze naturale din Federatia Rusa la un pret "acceptabil", transmite NewsIn.
Ca urmare, au stabilit procurorii, Mucea a obtinut sprijinul lui Jean Francois Carriere de la Gaz de France pentru sustinerea punctelor de vedere exprimate de ministrul MEC.
"In aceeasi perioada, Dorinel Mihai Mucea s-a intalnit cu Stamen Stantchev caruia i-a solicitat sprijinul in aceeasi problema, respectiv folosirea relatiilor cetateanului bulgar in mediul de afaceri in scopul intermedierii, in perioada imediat urmatoare, unei intalniri la Moscova a ministrului Ioan Codrut Seres cu reprezentantii Gazprom si, eventual, determinarea unei reactii a acestora (un comunicat de presa) prin care sa sustina indirect afirmatiile publice ale ministrului roman cu privire la conditiile „obiective” in care sunt importate gaze naturale in Romania din Federatia Rusa", mai arata procurorii in rechizitoriu.
Totodata, acelasi Dorinel Mihai Mucea a solicitat si a obtinut sprijinul neconditionat a lui Wongang Ruttenstorfer - presedintele grupului austriac OMV, actionarul majoritar al SC Petrom SA Bucuresti (al doilea conducator intern de gaze naturale ca importanta, dupa SNGN Romgaz S.A. Medias) in vederea transmiterii unui material catre presa continand cifre „relevante” pentru sustinerea pozitiei lui Ioan Codrut Seres, functionarul MEC - OPSPI, sugerand responsabilului OMV identificarea unor argumente sustenabile (distanta, cantitate importata etc.) pentru justificarea pretului mai mare la importurile realizate in Romania comparativ cu alte state europene (precum Germania, Franta etc.).
Procurorii DIICOT au stabilit ca fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, si bulgarul Stamen Stantchev, trimis deja in judecata pentru spionaj, au actionat "in deplina coeziune psihica", pe toata perioada in care Seres a fost ministru.
"Actiunile contributive intelectuale (morale) comise de invinuitul Seres I.C. constau in aceea ca, in perioada 30.05.2005-21.11.2006, a actionat cu coniventa (n.r. - in complicitate), in deplina coeziune psihica cu inculpatul Stantchev S., intarindu-i hotararea de a savarsi infractiunile comise, dandu-i sfaturi, incurajari si acordandu-i in plan psihic confortul necesar derularii actiunilor sale materiale, despre care avea cunostinta si la care a achiesat", descriu procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism relatia dintre Codrut Seres si bulgarul Stantchev.
In felul acesta, spun procurorii, in "plan psihic", s-a creat "o biunivocitate (n.r. - care se afla intr-un raport reciproc si exclusiv de unu la unu)" intre atitudinile lui Seres Stantchev.
Astfel, in timp ce fostul ministru al Economiei ii punea la dispozitie bulgarului informatiile necesare, procurorii au stabilit ca, de pilda, Stantchev a efectuat demersuri pentru a creiona imaginea pozitiva a lui Seres, prin facilitarea intalnirii cu omologul austriac al demnitarului roman, ministrul Bartenstein. "In esenta, locul ocupat de Seres Ioan Codrut in cadrul grupului infractional organizat cu caracter transnational era de persoana racolata (recrutata) si de sprijinitor al actiunilor derulate de constituentii grupului, iar rolul sau era de sursa de informare si uneori, de furnizor de documente confidentiale si chiar clasificate, pentru Stantchev Stamen", sustin anchetatorii.
Procurorii DIICOT au stabilit, in baza unui document gasit acasa la bulgarul Stamen Stantchev si intitulat "Project 2006", ca reteaua de spionaj, din care mai faceau parte fostii ministri Nagy si Seres, avea in vizor 29 de obiective, pentru care se urmarea obtinerea de informatii confidentiale, informeaza NewsIn.
"Pe inscrisul intitulat
Cateva puncte ale documentului ridicat de procurori de al domiciliul lui Stantchev:
- Romgaz - OK (Vadim OR - inscris olograf)
- Romtel - OK (contract cu C.S.F.B./F/memo de la Michal pt. mine - inscris olograf)
- Radiocomunicatii - CAUB /BM/Nicolas/& Alex (inscris olograf)
- Posta Romana - ? Radu/Roschild (inscris olograf)
- SIF Muntenia - fond de privatizare cu 1 miliard
Detine 6% din actiunile BCR (valoreaza circa 380 mil.), banca la care 51% au fost cumparate de Erste cu 4 miliarde
- 8% actiuni Petrom - schimb cu Sindicatele
- Romtelecom (taiat)
- structura activelor companiei (taiat olograf)
Codrut Seres pentru Parlamentul European
Potrivit Evz, conservatorul Codrut Seres va candida pentru un loc in Parlamentul European pe listele PSD.
Anuntul a fost facut ieri de presedintele PC, Dan Voiculescu. Acesta a precizat ca, dupa ce va fi ales, Seres va activa in grupul socialistilor europeni, alaturi de parlamentarii PSD. Cu toate ca este urmarit penal in doua dosare instrumentate de DIICOT, sub acuzatiile de tradare si spionaj, Codrut Seres nu considera acest fapt drept un obstacol al candidaturii pentru un loc in legislativul de la Bruxelles.
"Dosarele mele sunt in acelasi stadiu de cercetare. Nu au fost inca trimise la instanta. Sa vedem, poate acum, cu ocazia candidaturii mele la Parlamentul European, sa se mai faca putin zgomot", a declarat Seres.
Data fiind calitatea de ministri pe care inculpatii Codrut Seres si Nagy Zsoltan o detineau la data comiterii faptelor, cauza a fost trimisa, spre competenta solutionare, Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Seres: Nu ma voi lasa intimidat si nu imi voi retrage candidatura pentru PE
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
luni, 30 martie 2009
Fragmente din discuţiile lui Popoviciu, Şerban, Pitcovici şi Motoc, interceptate de DNA
Din dosarul care conţine un foileton de interceptări, în care protagonişti sînt Puiu Popoviciu, Ioan Alecu, Cornel Şerban şi Petru Petcovici, vă prezentăm în premieră unele dintre cele mai penale. Parte au fost extrase direct din referatul depus la instanţă, parte au fost auzite pe viu grai.
Interceptările au început în decembrie
17.12.2008
Motoc Ion (comisarul care se ocupa de dosarul lui Popoviciu) a fost contactat de Pitcovici Petru .
Pitcovici: ”Poţi să-mi zici şi mie ceva? Putem să-l ajutăm pe om?”
18.12.2008
Motoc, Pitcovici şi Şerban se întîlnesc, iau masa împreună.
Îi cer lui Motoc să citească dosarul şi să le spună ce conţine, Şerban Cornel insistînd să fie sunat şi informat despre datele din dosar.
24.12.2008
Motoc e contactat de Pitcovici, care-i dă cîteva cadouri şi îl întreabă dacă a primit delegare să lucreze în cauză.
29.12.2008
Cornel Şerban îl întreabă pe Motoc dacă a fost delegat în dosar.
21.01.2009
Şerban îi propune lui Motoc să se vadă cu inculpatul Popoviciu. Cere informaţii despre ce urmează să se facă în cauză, audieri, ridicări de documente. Cere să i se spună nume de martori. “că ideea e… nu ştiu dacă înţelegi ce… să simtă că e ceva ok” Adică Şerban vrea să-i dea convingerea lui Popoviciu că s-a ocupat şi iată, a obţinut date din dosar. Mai mult, îi sugerează lui Motoc să audieze nişte martori indicaţi de ei, care vor fi favorabili lui Popoviciu.
27.01.2009
Motoc, Şerban şi Popoviciu se văd la hotel Howard Johnson, hotelul lui Popoviciu. Popoviciu îi indică lui Motoc ce martori să audieze, dă nume. Motoc cere discreţie, la care Popoviciu replică: “interesul este al meu, riscul este enorm”. Şerban face observaţia că “e un moment bun acum, că e agitaţia care este..”referindu-se la schimbările în conducerea DNA, care urmau să fie făcute.
În altă discuţie, dintre Puiu Popoviciu şi Ioan Alecu, Popoviciu îl îndeamnă să nu fie speriat, să nu recunoască faptele, asigurîndu-l că are relaţii cu mai multe persoane importante, printre care şi cineva de la “doi şi un sfert”, care îi poate ajuta fără probleme, fiind într-o relaţie foarte bună cu comisarul care ocupa de dosar. ( Motoc Ion – n.r.)
Interceptările au durat patru luni, din decembrie 2008 pînă în martie 2009. În curînd le veţi auzi pe acest site cu urechile voastre.
Va urma
27 Mar 2009 | Alexandru Cautis
Academia Catavencu
Interceptările au început în decembrie
17.12.2008
Motoc Ion (comisarul care se ocupa de dosarul lui Popoviciu) a fost contactat de Pitcovici Petru .
Pitcovici: ”Poţi să-mi zici şi mie ceva? Putem să-l ajutăm pe om?”
18.12.2008
Motoc, Pitcovici şi Şerban se întîlnesc, iau masa împreună.
Îi cer lui Motoc să citească dosarul şi să le spună ce conţine, Şerban Cornel insistînd să fie sunat şi informat despre datele din dosar.
24.12.2008
Motoc e contactat de Pitcovici, care-i dă cîteva cadouri şi îl întreabă dacă a primit delegare să lucreze în cauză.
29.12.2008
Cornel Şerban îl întreabă pe Motoc dacă a fost delegat în dosar.
21.01.2009
Şerban îi propune lui Motoc să se vadă cu inculpatul Popoviciu. Cere informaţii despre ce urmează să se facă în cauză, audieri, ridicări de documente. Cere să i se spună nume de martori. “că ideea e… nu ştiu dacă înţelegi ce… să simtă că e ceva ok” Adică Şerban vrea să-i dea convingerea lui Popoviciu că s-a ocupat şi iată, a obţinut date din dosar. Mai mult, îi sugerează lui Motoc să audieze nişte martori indicaţi de ei, care vor fi favorabili lui Popoviciu.
27.01.2009
Motoc, Şerban şi Popoviciu se văd la hotel Howard Johnson, hotelul lui Popoviciu. Popoviciu îi indică lui Motoc ce martori să audieze, dă nume. Motoc cere discreţie, la care Popoviciu replică: “interesul este al meu, riscul este enorm”. Şerban face observaţia că “e un moment bun acum, că e agitaţia care este..”referindu-se la schimbările în conducerea DNA, care urmau să fie făcute.
În altă discuţie, dintre Puiu Popoviciu şi Ioan Alecu, Popoviciu îl îndeamnă să nu fie speriat, să nu recunoască faptele, asigurîndu-l că are relaţii cu mai multe persoane importante, printre care şi cineva de la “doi şi un sfert”, care îi poate ajuta fără probleme, fiind într-o relaţie foarte bună cu comisarul care ocupa de dosar. ( Motoc Ion – n.r.)
Interceptările au durat patru luni, din decembrie 2008 pînă în martie 2009. În curînd le veţi auzi pe acest site cu urechile voastre.
Va urma
27 Mar 2009 | Alexandru Cautis
Academia Catavencu
O limuzină ministerială a produs un accident mortal
Limuzina de serviciu a unui ministru a omorît un om. Autorul omorului din culpă: şoferul bolidului, un sepepist care gonea cu aproape 100 km/h în oraş. Autorul moral şi martorul omorului: ministrul aflat pe bancheta din spate, care se grăbea să ajungă la Guvern.
Deşi martori oculari ai accidentului au identificat un pasager în maşina ministrului, demnitarul nu apare în ancheta Poliţiei. Deşi avea actele de identitate în propria maşină, victima a fost trimisă ca neidentificată la morgă.
Totul indică o muşamalizare ca la carte a unui caz de omor. În care, din martor, ministrul poate ajunge complice.
Cine e ministrul, în Academia Caţavencu de miercuri.
29 Mar 2009 Academia Catavencu
Deşi martori oculari ai accidentului au identificat un pasager în maşina ministrului, demnitarul nu apare în ancheta Poliţiei. Deşi avea actele de identitate în propria maşină, victima a fost trimisă ca neidentificată la morgă.
Totul indică o muşamalizare ca la carte a unui caz de omor. În care, din martor, ministrul poate ajunge complice.
Cine e ministrul, în Academia Caţavencu de miercuri.
29 Mar 2009 Academia Catavencu
Fostul sef al ISU Dambovita, Corneliu Diaconita, a fost trimis in judecata de DNA
Procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata pe Corneliu Diaconita, fost inspector sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (I.S.U.) "Basarab I", judetul Dambovita, acuzat de mita, abuz in serviciu, fals su uz de fals.
Potrivit unui comunicat remis vineri, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari au dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, lui Diaconita.Acuzatiile ce i se aduc sunt luare de mita, in forma continuata, doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata, instigare la infractiunea de marturie mincinoasa (5 fapte), doua infractiuni de fals intelectual, din care una in forma participatiei improprii, doua infractiuni de uz de fals, inselaciune, in forma continuata, si delapidare, in forma continuata.
In rechizitoriu, procurorii arata ca, in perioada 2006-2007, in calitate de inspector sef al I.S.U. "Basarab I" judetul Dambovita, a ordonat, in mod ilegal, ca un numar de 803 subordonati sa-si cumpere cu banii proprii articole de imbracaminte si incaltaminte reprezentand uniforme militare, in conditiile in care cadrele militare beneficiaza in mod gratuit de astfel de echipamente.
In acest context, scrie NewsIn, Diaconita ar fi favorizat trei firme care au confectionat echipamentul militar si, in schimb, a primit de la reprezentantii acestor firme suma de 7.500 RON si articole de imbracaminte si incaltaminte in valoare totala de 280 RON.
In cursul anului 2008, dupa inceperea cercetarilor, Diaconita a cerut unui subordonat sa falsifice un inscris din anul 2006, pe care l-a depus la dosarul cauzei, ca argument in favoarea sa, arata procurorii.
Potrivit acestora. De asemenea, in perioada 2004-2009, Diaconita, in calitate de inspector sef al I.S.U. „Basarab I” judetul Dambovita, a organizat si condus mai multe deplasari in Marea Britanie si Germania, obligandu-i pe unii dintre subordonati sa contribuie cu bani personali la cheltuielile sale de deplasare, in conditiile in care cheltuielile i-au fost decontate, potrivit legii.
De asemenea, la datele de 5 si 6 februarie 2009, acesta a incercat sa determine cinci martori, care urmau sa fie audiati in dosarul sau, sa dea declaratii necorespunzatoare adevarului.
Prin faptele sale, Coneliu Disconita a creat in dauna subordonatilor sai, a I.G.S.U. si a Fondului de Ajutor Social al ISU un prejudiciu total in valoare de 415.025,96 lei, 24.028 euro si 7.605 lire sterline.
In vederea recuperarii prejudiciului, s-a dispus masura sechestrului asigurator pe bunurile imobile ale lui Diaconita.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.
Publicat: 30 Martie 2009 9am
vineri, 27 martie 2009
Politicieni cu greutate in insectarul lui Popoviciu
Scandalul de la „Doi si-un sfert“ devoaleaza o lunga lista de politicieni care au contribuit, intr-un fel sau altul, la ridicarea imperiului economic al lui Puiu Popoviciu. Numele lui Traian Basescu a aparut de doua ori in povestea Popoviciu - DGIPI: o data ca primar si a doua oara in afirmatia unui inculpat consemnata de DNA.
Potrivit Cotidianul, Crin Antonescu, Radu Vasile, Alexandru Athanasiu, Decebal Traian Remes si Laszlo Borbely au semnat, in 1999, hotarari de guvern in urma carora Strandul Tineretului a ajuns pe mainile lui Puiu Popoviciu, unde acesta a vrut sa dezvolte un proiect imobiliar. Traian Basescu si Adriean Videanu au aprobat si au pus in opera, ca primari generali ai Capitalei, realizarea pe bani publici a aleilor si utilitatilor la proiectul imobiliar Baneasa. Calin Popescu Tariceanu, Tudor Chiuariu, Zsolt Nagy si Varujan Vosganian au semnat hotarari de guvern pentru facilitarea unui alt proiect imobiliar in care e implicat Puiu Popoviciu alaturi de Posta Romana. Tariceanu a si primit, de la Popoviciu, un teren pentru firma sa de importuri auto.Basescu "l-a scos basma curata" pe Popovicioiu
In cadrului unei emisiuni de la Realitatea TV, care i-a avut drept invitati pe George Becali si Corneliu Vadim Tudor, s-a afirmat ca presedintele Traian Basescu, pe vremea cand era primar al Capitalei, "l-a scos basma curata" pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu. "Intr-o nota scrisa de mana de colonel in rezerva SRI Florea Spirea, fost consilier ministerial PRM se spune: 'Domnule presedinte, Traian Basescu a primit drept spaga de la Puiu Popoviciu un teren in suprafata de 1,55 ha, la Baneasa'. Proba e ca el a dat aprobarea Planului de Urbanism Zonal pentru Puiu Popovici pe cand era primar si ulterior, afacerea a fost succedata de succesorul lui Basescu la Primarie, Adriean Videanu, si de Vladimir Sommer, fost director la RAPPS. Basescu l-a scos basma curata pe Puiu Popoviciu. El a uitat, si acum vrea sa loveasca imprastiat in Tariceanu, Geoana, si sa-si instaleze el un sef la unitatea militara Doi si-un sfert", a declarat liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, in cadrul emisiunii amintite.
Presedintele Traian Basescu nu a fost niciodata la sediul companiei omului de afaceri Gabriel Popoviciu si respinge orice incercare de a fi asociat cu acte ilegale, precizeaza purtatorul de cuvant al sefului statului, Valeriu Turcan.
"Presedintele Romaniei, Traian Basescu, nu a fost niciodata la sediul companiei omului de afaceri invocat in emisiunile Realitatea TV. Fostul primar general Traian Basescu sau Primaria Capitalei nu au avut nicio legatura cu transferul de proprietate sau cu intabularea terenului. In acest context, presedintele Romaniei respinge orice incercare de a fi asociat cu acte ilegale", se arata intr-un comunicat remis presei de purtatorul de cuvant al sefului statului, Valeriu Turcan.
Administratia Prezidentiala indeamna Realitatea TV sa solicite probe pentru afirmatii de natura a leza imaginea publica a sefului statului sau a oricarei alte persoane, se precizeaza in comunicat.
La Popovicioiu fac coada sa intre Basescu si Tariceanu
Potrivit referatului intocmit de procurorii DNA, fostul sef al DGIPI Cornel Serban a incercat sa-l ajute pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu sa scape de acuzatiile din dosarul Baneasa, spunand ca acesta este "extrem de important" si ca la el fac coada sa intre Basescu si Tariceanu. Fostul sef al DGIPI i-a spus lui Ion Motoc, denuntatorul de la DNA, potrivit documentului citat, ca Gabriel Popoviciu nu este vinovat si ca acesta l-ar fi ajutat dezinteresat in alte momente.
Cornel Serban a insistat sa sublinieze ca Popoviciu este "o persoana extrem de importanta", folosind expresia "la el fac coada sa intre Basescu, Tariceanu".
Referatul procurorilor cu propunerea de arestare a politistilor de la serviciile secrete si a lui Puiu Popoviciu arata ca ascensiunea lui Cornel Serban in fruntea DGIPI s-a bazat pe favorurile prestate de acesta pentru omul de afaceri si pentru un diplomat.
Scandalul "Doi s`un sfert" atinge si Ministerul de Externe
Consulul romaniei la Milano, Tiberiu Dinu, va fi pus sub acuzare de procurorii anticoruptie pentru ca ar fi folosit informatii clasificate fara autorizatie si in scop personal, sustin surse judiciare. Concret, diplomatul roman i-a cerut fostului sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel serban liste de convorbiri telefonice pe care voia sa le foloseasca pentru a-l inlatura pe unul dintre angajatii consulatului si pentru a-l ajuta pe cumnatul sau, ministrul Sanatatii, Ion Bazac.
In acest scandal mai este vehiculat numele unui diplomat roman din Italia, Mihai Mandroc, care ar fi intervenit pentru musamalizarea dosarului penal care il viza pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, acuzat de complicitate la abuz in serviciu, dupa cum transmite Romania Libera.
Chilipir pentru miliardar
Potrivit DNA, fostul rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, Niculae Alecu, a facilitat trecerea unui teren de 224 de hectare din domeniul public al statului in proprietatea omului de afaceri Gabriel Popoviciu, la pretul de 1 dolar/mp.
Alecu, in calitate de rector, in perioada 2000-2003, a facut posibila aducerea unui teren de 224 ha apartinand domeniului public al statului, ca aport in natura la capitalul social la SC Baneasa Investements Baneasa S.A., societate controlata de Aurel Gabriel Popoviciu, potrivit DNA care citeaza ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, intocmita de procurori.
Procurorii sustin ca terenul "a fost in mod vadit subevaluat", deoarece, in momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Baneasa Investements Baneasa S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, in timp ce valoarea de piata de la acea data era de aproximativ 150 euro/mp, informeaza NewsIn.
Procurorii mai arata faptul ca, in conditiile in care terenul respectiv se afla in proprietatea publica a statului, conform legii, nu putea sa faca obiectul vreunei tranzactii. De asemenea, DNA sustine, in comunicat, ca fostul rector a actionat impreuna cu alte persoane din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti (U.S.A.M.V.), "beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu Gabriel Aurel, in baza unui contract incheiat cu incalcarea prevederilor legale".
DNA precizeaza ca terenul se situeaza in partea de nord a orasului Bucuresti, se invecineaza cu DN1 Bucuresti-Ploiesti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru si sediile unor importante societati comerciale.
Stenograma unei intalniri intre Cornel Serban si denuntatorul sau, Ion Motoc
Gardianul publica transcriptul unei inregistrari facute in octombrie 2008, in biroul comisarului-sef Cornel Ilie Serban, care pe atunci era seful Protectiei Interne din DGIPI. In inregistrare apar Serban si Ion Motoc, ofiter de politie judiciara detasat la DNA. Cateva luni mai tarziu, mai exact pe 16 decembrie, Motoc avea sa-i denunte pe Cornel Serban si pe Petre Pitcovici, seful Diviziunii Operatiuni din DGA, ca fac presiuni asupra lui pentru a-l influenta pe procurorul Marin Nicolae sa dea o solutie de neincepere a urmaririi penale in dosarul rectorului Nicolae Ioan Alecu si al omului de afaceri Gabriel “Puiu” Popoviciu
Publicat: astazi 9am
joi, 26 martie 2009
Mircea Toma: 'Pachetul majoritar de actiuni la guvernare este detinut de persoane dubioase'
Trei organizatii neguvernamentale au lansat Cazierul Guvernarii, un instrument de monitorizare a membrilor Guvernului in functie de mai multe criterii: avere, colaborare cu fosta securitate, coruptie si conflicte de interese.
Presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, a spus ca, din 112 de membri ai actualului Guvern, incluzandu-i cei doi fosti ministri de Interne, Liviu Dragnea si Gabriel Oprea, 46 indeplinesc cel putin unul dintre cele patru criterii. "Asta inseamna o proportie de aproximativ 40%. Daca ar fi o firma, am putea spune, in acest moment, ca pachetul majoritar de actiuni la guvernare este detinut de persoane dubioase", a afirmat Toma, potrivit NewsIn.Cel mai "bogat Minister si la propriu si la figurat", spune Mircea Toma, este cel al Transporturilor, aici regasindu-se si unul dintre "patatii" cu cele mai impresionante averi - secretarul de stat Anton Marin, din a carui declaratie de avere rezulta ca ar detine aproximativ 2 milioane de metri patrati de teren. La polul opus, se afla Ministerul Tineretului si Sportului, reprezentantii ONG-urilor ne avand informatii care sa-i determine sa ii incadreze la categoria "patati". Premierul, Emil Boc, este si el prezent in Cazierul Guvernarii, din cauza numirilor pe care le-a facut la Guvern, referirile fiind la angajarea unei nepoate si a soferului pe posturi in structura guvernamentala. Theodor Paleologu, ministrul Culturii, apare in Cazierul Guvernarii pentru ca "a contrasemnat o Hotarire de Guvern care stabileste transferul unor obiecte de cult de la Muzeul National de Arta al Romaniei catre Administratia Prezidentiala", hotarare care "nu indeplineste toate conditiile, pentru ca nu a avut avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si nici pe cel al Directiei Muzee si Arte Vizuale". Tot in rubrica ministrului, se explica faptul ca acest transfer de obiecte de cult a avut loc in conditiile i care presedintele Traian Basescu inagureaza, in 2009, biserica din curtea Palatului Cotroceni. Codru Vrabie, reprezentantul societatii civile in Consiliul National de Integritate, a explicat utilitatea acestui instrument pentru institutii precum Agentia Nationala de Integritate precum si Directia Nationala Anti-Coruptie, spunand ca ANI, in anul 2008, intr-o mare proportie, s-a autosesizat din presa.Presedintele Transperancy International Romania, Victor Alistar a subliniat faptul ca acest instrument nu este indeajuns pentru a schimba viziunea populatiei asupra alesilor. "Daca ne oprim doar la varianta rusinica, cred ca nu rezolvam nimc decat sa crestem notorietatea, sa avem baroni locali inscaunati prin vot uninominal, sa avem europarlamentari independenti, si asa mai departe tocmai pentru ca se creste notorietatea si publicul nu este indeajuns de educat pentru a face diferenta dintre notorietate si credibilitate. Atunci cred ca cel mai important lucru este daca putem sa folosim acest cazier al Guvernarii nu numai pentru profilul faptuitorului, dar si pentru profilul faptelor, si daca am putea sa incercam sa traducem in cifre costul faptelor, cred ca putem sa vedem mult mai bine, din proasta gestiune si proasta administrare, cat ne costa", a declarat Victor Alistar.Selectia materialelor care vor completa rubricile destinate fiecarui membru al Guvernului va fi facuta de cele trei ONG-uri participante la proiect - Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie.Proiectul "Cazierul Guvernarii" nu are nicio legatura cu monitorizarile facute, din 2000 si pana in prezent, de Coalitia pentru o Guvernare Curata, lansata la initiativa Societatii Academice din Romania. SAR urmeaza sa lanseze un nou raport cu ocazia alegerilor europarlamentare.
Publicat: astazi 9am
Presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, a spus ca, din 112 de membri ai actualului Guvern, incluzandu-i cei doi fosti ministri de Interne, Liviu Dragnea si Gabriel Oprea, 46 indeplinesc cel putin unul dintre cele patru criterii. "Asta inseamna o proportie de aproximativ 40%. Daca ar fi o firma, am putea spune, in acest moment, ca pachetul majoritar de actiuni la guvernare este detinut de persoane dubioase", a afirmat Toma, potrivit NewsIn.Cel mai "bogat Minister si la propriu si la figurat", spune Mircea Toma, este cel al Transporturilor, aici regasindu-se si unul dintre "patatii" cu cele mai impresionante averi - secretarul de stat Anton Marin, din a carui declaratie de avere rezulta ca ar detine aproximativ 2 milioane de metri patrati de teren. La polul opus, se afla Ministerul Tineretului si Sportului, reprezentantii ONG-urilor ne avand informatii care sa-i determine sa ii incadreze la categoria "patati". Premierul, Emil Boc, este si el prezent in Cazierul Guvernarii, din cauza numirilor pe care le-a facut la Guvern, referirile fiind la angajarea unei nepoate si a soferului pe posturi in structura guvernamentala. Theodor Paleologu, ministrul Culturii, apare in Cazierul Guvernarii pentru ca "a contrasemnat o Hotarire de Guvern care stabileste transferul unor obiecte de cult de la Muzeul National de Arta al Romaniei catre Administratia Prezidentiala", hotarare care "nu indeplineste toate conditiile, pentru ca nu a avut avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si nici pe cel al Directiei Muzee si Arte Vizuale". Tot in rubrica ministrului, se explica faptul ca acest transfer de obiecte de cult a avut loc in conditiile i care presedintele Traian Basescu inagureaza, in 2009, biserica din curtea Palatului Cotroceni. Codru Vrabie, reprezentantul societatii civile in Consiliul National de Integritate, a explicat utilitatea acestui instrument pentru institutii precum Agentia Nationala de Integritate precum si Directia Nationala Anti-Coruptie, spunand ca ANI, in anul 2008, intr-o mare proportie, s-a autosesizat din presa.Presedintele Transperancy International Romania, Victor Alistar a subliniat faptul ca acest instrument nu este indeajuns pentru a schimba viziunea populatiei asupra alesilor. "Daca ne oprim doar la varianta rusinica, cred ca nu rezolvam nimc decat sa crestem notorietatea, sa avem baroni locali inscaunati prin vot uninominal, sa avem europarlamentari independenti, si asa mai departe tocmai pentru ca se creste notorietatea si publicul nu este indeajuns de educat pentru a face diferenta dintre notorietate si credibilitate. Atunci cred ca cel mai important lucru este daca putem sa folosim acest cazier al Guvernarii nu numai pentru profilul faptuitorului, dar si pentru profilul faptelor, si daca am putea sa incercam sa traducem in cifre costul faptelor, cred ca putem sa vedem mult mai bine, din proasta gestiune si proasta administrare, cat ne costa", a declarat Victor Alistar.Selectia materialelor care vor completa rubricile destinate fiecarui membru al Guvernului va fi facuta de cele trei ONG-uri participante la proiect - Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie.Proiectul "Cazierul Guvernarii" nu are nicio legatura cu monitorizarile facute, din 2000 si pana in prezent, de Coalitia pentru o Guvernare Curata, lansata la initiativa Societatii Academice din Romania. SAR urmeaza sa lanseze un nou raport cu ocazia alegerilor europarlamentare.
Publicat: astazi 9am
Dosarul 'Doi si un sfert' - Fostul sef al DGIPI: Basescu si Tariceanu fac 'coada' sa intre la Popoviciu
Fostul sef al DGIPI, Cornel Serban, a incercat sa-l ajute pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu sa scape de acuzatiile din dosarul Baneasa, spunand ca acesta este "extrem de important" si ca la el fac coada sa intre Basescu si Tariceanu, potrivit referatului procurorilor.
Astfel, fostul sef al DGIPI i-a spus lui Ion Motoc, denuntatorul de la DNA, ca Gabriel Popoviciu nu este vinovat si ca acesta l-ar fi ajutat dezinteresat in alte momente.Cornel Serban a insistat sa sublinieze ca Popoviciu este "o persoana extrem de importanta", folosind expresia "la el fac coada sa intre Basescu, Tariceanu". Potrivit referatului de arestare al procurorilor, consultat de NewsIn, la Motoc ar fi intervenit si Petru Pitcovici de la DGA, pentru a-i sugera ofiterului de politie judiciara ce pasi sa faca in continuare. De altfel, chiar pe 24 decembrie 2008, Motoc a fost contactat de Pitcovici, care i-a trimis mai multe bunuri, respectiv whisky si palinca, prilej cu care s-a purtat si o dicutie legata de dosarul lui Popoviciu.Potrivit procurorilor, inculpatii au fost animati de interese personale in ajutarea lui Gabriel Popoviciu, care a fost perceput ca o "persoana deosebit de influenta si cu o mare potenta financiara si relationala".Popoviciu era, asadar, cercetat, in dosarul terenului de 224 de hectare al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV).Potrivit procurorilor, la data de 12 aprilie 2004, fostul rector al Universitatii Agronomie, Ioan Alecu, si alte persoane din universitate, precum prorectorii Constantin Croitoru, Ioean Miclaus. Nicolae Cepoiu, secretarul stiintific Stefan Diaconescu, directorul general Nicole Dobrescu, contabilul si consilierul juridic, au incheiat un contract de asociere in participatiune cu SC Log Trans SRL.Aportul USAMV Bucuresti consta, printre altele,in dreptul de folosinta a terenurilor fermei Baneasa.Importanta in aceasta afacere, arata procurorii, a fost clauza potrivit careia in ipoteza dobandirii dreptulului de proprietate asupra terenurilor fermei de catre Universitate, acestea vor fi aport la capitalul social al celeilalte parti a contractului, respectiv SC Log Trans. In schimb, Universitatea primea 49% din capitalul social al Log Trans.Astfel, existenta asocierii era limitata de dobandirea proprietatii pe terenuri de catre USAMV, dupa care aceasta se dizolva, iar terenurile deveneau aport in natura la Log Trans.Terenul era proprietate publica a statului, afirma procurorii, insa dreptul de proprietate al USMV a fost inscris de Gheorghe Cuzuc, judecator de carte funciara, in baza unei legi care era abrogata. Ulterior, a fost facuta o majorare de capital, iar Universitatea a fost cooptata ca actionar la Log Trans.Tot atunci, denumirea societatii a fost schimbata din Log Trans in Baneasa Investments.Numele omului de afaceri Gabriel Popoviciu apare oficial in afacere abia in 2002, cand acesta devine administrator al societatii si vicepresedinte."Asa se face ca, in perioada in care inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel a detinut si functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie al SC Baneasa Investments SA, USAMV Bucuresti reprezentata de inculpatul Alecu Ioan Niculae, a adus aport in natura la capitalul social al SC Baneasa Investiments SA dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 224 de hectare", se mai arata in referatul procurorilor.In tot acest context, potrivit rezolutiei de punere in miscare a urmaririi penale pentru fostul sef al DGIPI si a omului de afaceri Gabriel Popoviciu, din continutul convorbirilor telefonice si a celor purtate in mediul ambiental intre Serban, Pitcovici, Popoviciu si Motoc a rezultat fara echivoc intentia lor de a-l recompensa material pe ofiterul de politie judiciara Ion Motoc de la DNA, urmand ca acesta sa determine, prin activitatea sa, emiterea solutiei in dosarul lui Popoviciu privind terenurile din Baneasa.Serban ar fi pus la dispozitia lui Tiberiu Dinu, consulul la Milano, la solicitarea acestuia, lista detaliata a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic si a facut demersuri pentru identificarea titularului sau utilizatorului unui alt post telefonic care trimitea mesaje de amenintare unui membru al familiei, respectiv ministrului Sanatatii, cumnatul lui Dinu.Prin obtinerea acestor informatii se urmarea sa fie inlaturat unul dintre angajatiii consulatului, sustine DNA.Informatiile au fost solicitate verbal de fostul sef al DGIPI fara a avea o adresa scrisa de solicitare, ci doar argumentul ca este o activitate operativa.Ca urmare, arata procurorii, Serban ar fi beneficiat de sprijinul lui Dinu pentru a fi numit adjunct la DGIPI.Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventiva, joi dimineata, de la Curtea de Apel Bucuresti, insa decizia poate fi atacata.
Publicat: astazi 9am
Astfel, fostul sef al DGIPI i-a spus lui Ion Motoc, denuntatorul de la DNA, ca Gabriel Popoviciu nu este vinovat si ca acesta l-ar fi ajutat dezinteresat in alte momente.Cornel Serban a insistat sa sublinieze ca Popoviciu este "o persoana extrem de importanta", folosind expresia "la el fac coada sa intre Basescu, Tariceanu". Potrivit referatului de arestare al procurorilor, consultat de NewsIn, la Motoc ar fi intervenit si Petru Pitcovici de la DGA, pentru a-i sugera ofiterului de politie judiciara ce pasi sa faca in continuare. De altfel, chiar pe 24 decembrie 2008, Motoc a fost contactat de Pitcovici, care i-a trimis mai multe bunuri, respectiv whisky si palinca, prilej cu care s-a purtat si o dicutie legata de dosarul lui Popoviciu.Potrivit procurorilor, inculpatii au fost animati de interese personale in ajutarea lui Gabriel Popoviciu, care a fost perceput ca o "persoana deosebit de influenta si cu o mare potenta financiara si relationala".Popoviciu era, asadar, cercetat, in dosarul terenului de 224 de hectare al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV).Potrivit procurorilor, la data de 12 aprilie 2004, fostul rector al Universitatii Agronomie, Ioan Alecu, si alte persoane din universitate, precum prorectorii Constantin Croitoru, Ioean Miclaus. Nicolae Cepoiu, secretarul stiintific Stefan Diaconescu, directorul general Nicole Dobrescu, contabilul si consilierul juridic, au incheiat un contract de asociere in participatiune cu SC Log Trans SRL.Aportul USAMV Bucuresti consta, printre altele,in dreptul de folosinta a terenurilor fermei Baneasa.Importanta in aceasta afacere, arata procurorii, a fost clauza potrivit careia in ipoteza dobandirii dreptulului de proprietate asupra terenurilor fermei de catre Universitate, acestea vor fi aport la capitalul social al celeilalte parti a contractului, respectiv SC Log Trans. In schimb, Universitatea primea 49% din capitalul social al Log Trans.Astfel, existenta asocierii era limitata de dobandirea proprietatii pe terenuri de catre USAMV, dupa care aceasta se dizolva, iar terenurile deveneau aport in natura la Log Trans.Terenul era proprietate publica a statului, afirma procurorii, insa dreptul de proprietate al USMV a fost inscris de Gheorghe Cuzuc, judecator de carte funciara, in baza unei legi care era abrogata. Ulterior, a fost facuta o majorare de capital, iar Universitatea a fost cooptata ca actionar la Log Trans.Tot atunci, denumirea societatii a fost schimbata din Log Trans in Baneasa Investments.Numele omului de afaceri Gabriel Popoviciu apare oficial in afacere abia in 2002, cand acesta devine administrator al societatii si vicepresedinte."Asa se face ca, in perioada in care inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel a detinut si functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie al SC Baneasa Investments SA, USAMV Bucuresti reprezentata de inculpatul Alecu Ioan Niculae, a adus aport in natura la capitalul social al SC Baneasa Investiments SA dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 224 de hectare", se mai arata in referatul procurorilor.In tot acest context, potrivit rezolutiei de punere in miscare a urmaririi penale pentru fostul sef al DGIPI si a omului de afaceri Gabriel Popoviciu, din continutul convorbirilor telefonice si a celor purtate in mediul ambiental intre Serban, Pitcovici, Popoviciu si Motoc a rezultat fara echivoc intentia lor de a-l recompensa material pe ofiterul de politie judiciara Ion Motoc de la DNA, urmand ca acesta sa determine, prin activitatea sa, emiterea solutiei in dosarul lui Popoviciu privind terenurile din Baneasa.Serban ar fi pus la dispozitia lui Tiberiu Dinu, consulul la Milano, la solicitarea acestuia, lista detaliata a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic si a facut demersuri pentru identificarea titularului sau utilizatorului unui alt post telefonic care trimitea mesaje de amenintare unui membru al familiei, respectiv ministrului Sanatatii, cumnatul lui Dinu.Prin obtinerea acestor informatii se urmarea sa fie inlaturat unul dintre angajatiii consulatului, sustine DNA.Informatiile au fost solicitate verbal de fostul sef al DGIPI fara a avea o adresa scrisa de solicitare, ci doar argumentul ca este o activitate operativa.Ca urmare, arata procurorii, Serban ar fi beneficiat de sprijinul lui Dinu pentru a fi numit adjunct la DGIPI.Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventiva, joi dimineata, de la Curtea de Apel Bucuresti, insa decizia poate fi atacata.
Publicat: astazi 9am
Am descoperit sub mall-urile din Baneasa un zacamint de 3.000.000.000 de euro, ai statului
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Mar 2008 | Alexandru Cautis, Catalin Prisacariu
In ultimii 17 ani, in Bucuresti au fost rase peste 20 de milioane de metri patrati de spatii verzi. Iata, comparativ cu alte tari, ce presupune sa respiri in capitala Romaniei: in Viena, media de spatiu verde este de 70 de metri patrati pe locuitor, in Varsovia, de 31 de metri patrati pe locuitor, in timp ce in Bucuresti, asfixiatule, ai parte doar de 2,5 metri patrati de verdeata filtranta. Nu intimplator, in jur de 20.000 de bucuresteni isi dau ultima suflare din cauza unor afectiuni provocate de poluare. (Scuzati-mi rima, e din cauza ca sint ametit de poluare.)
Pentru cine vrea sa prizeze rapid cel mai mare tun imobiliar din Romania, avem o varianta condensata a povestii: o universitate din Bucuresti avea in folosinta un teren agricol de 226 de hectare. Terenul era domeniu public al statului, deci nu putea fi instrainat decit, eventual, prin hotarire de guvern. Cu toate astea, universitatea isi trece in proprietate acest teren, repetam, domeniu public al statului, pe baza unui cocteil de legi din perioada interbelica, cu paragrafe de lege din perioada post-Revolutie. Apoi, rapid, imbatata de succes, universitatea isi baga terenul drept aport in capitalul social al unei firme private.
Si astfel, un teren domeniu public al statului, care nu si-a schimbat statutul prin hotarire de guvern, cum cere legea, ajunge sa fie cel mai important capital al unui business privat. Si ca veni vorba. Prin aceasta manevra si statul e privat. Privat de citeva zeci de milioane de euro pe an, daca si-ar fi valorificat propriul teren, prin concesiune legala. Privat de peste trei miliarde de euro, daca l-ar fi vindut. Cu banii acestia s-ar fi putut face peste o mie de parcuri impadurite in jurul Bucurestiului, prevazute cu un milion de locuri de joaca pentru copii. In final, s-ar fi cistigat, anual, vietile a 20.000 de oameni. In timp ce in alte capitale se amenajeaza zone noi de verdeata, in Bucuresti se sadesc betoane peste cele existente, si asa, in numar mic. Iata povestea celei mai mari si dubioase tranzactii cu teren de dupa Revolutie. Au disparut 2.200.000 de metri patrati de livezi si gradini din nordul Capitalei, in locul carora a rasarit Complexul Rezidential-Comercial Baneasa. Il stiti, conglomeratul ala de supermarket-uri, mall-uri, cash&carry-uri, case si birouri de pe DN1, linga Aeroportul Baneasa. Care sint minunate, sublime, dar puteau fi ridicate pe uriasele maidane din apropiere, la trei kilometri mai incolo, ca-n lumea civilizata. Cum a fost posibil? (varianta desfasurata, pentru maniacii detaliilor) Ar trebui sa coborim in timp, pe la 1929, cind, prin Legea-decret regal 2746, Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau, devenita Academia de Inalte Studii Agronomice, a primit plocon de la stat, adica „in deplina proprietate“, toate imobilele pe care aceasta isi desfasura activitatea. Cu mentiunea ca nu are voie sa le instraineze, „nici in total, nici in parte, pentru orice destinatie ar fi“. In 1942, o alta lege, pre numele ei de fata 386, stipula faptul ca „facultatile de Agronomie poseda in deplina proprietate bunurile imobiliare de orice fel cu inventarele respective cu care au fost inzestrate pina in prezent sau cu care vor fi inzestrate in viitor. (…) toate veniturile realizate din exploatarea acestor bunuri se vor intrebuinta pe baza unui buget intocmit de fiecare facultate de agronomie si aprobat de Ministerul Agriculturii. Controlul administrarii bu¬nurilor este facut anual de organele Ministerului de Agricultura, care are raspunderea folosirii in vederea scopului pentru care au fost atribuite“. In plus, aceasta lege a abrogat-o pe cea din 1929. A urmat un alt decret, in 1948, care a facut ca terenul sa redevina proprietate de stat. In 1971, statul a facut pe acest teren o ferma model, aflata in folosinta USAMVB. Aceasta ferma cuprindea toate speciile de plante horticole, o imensa livada cu pomi fructiferi si o vasta zona cu specii legumicole, toate folosite ca domeniu experimental pentru lucrarile practice ale studentilor USAMVB-ului. Pe linga faptul ca studentii agronomisti invatau la propriu agricultura pe cele 220 de hectare, ferma aceasta aproviziona Bucurestiul cu legume, fructe si aer curat. Intr-un fel, a fost meritul lui Rimaru… Dar sa trecem la treburi serioase. Dupa Revolutie, specialistii agronomi au decis ca unui teren arabil, folosit ca spatiu didactic, ii sta mai bine betonat decit lucrat. Si s-au pus pe treaba. Sursele noastre din USAMVB ne-au soptit ca inca din 1993 se urmarea scoaterea din circuitul arabil si apoi scoaterea din folosinta universitatii a acestei vaste suprafete, bune de plantat pe ea mall-uri si angrouri. Numai ca nu era in proprietatea USAMVB, ci numai in folosinta. Mintile unor tarani de oras au inceput sa caute solutii. Si le-au gasit. Mai intii, pe 12.04.2000, universitatea respectiva a facut un contract de asociere cu firma privata SC LOG TRANS, in care se zicea ca obiectul asociatiunii este desfasurarea si dezvoltarea unor activitati de productie si comerciale aferente patrimoniului USAMVB. Deci se pastreaza activitatile agricole. Intr-o clauza speciala se spune ca daca USAMVB va dobindi in proprietate terenurile si cladirile aferente Fermei Baneasa, ea se obliga sa le aduca pe acestea aport la capitalul social al celeilalte parti. Ca o coincidenta, la nici doua saptamini de la semnarea acestui contract, pe 25 aprilie 2000, universitatea intabuleaza pe numele ei terenul de 220 de hectare, de pe Soseaua Bucu¬resti-Ploiesti nr. 42-44. Dar pe ce baza devine proprietara? Cica pe baza Legii 2746 din 1929. Care era abrogata inca din 1942, de Legea 386, care era la rindul ei desfiintata de Legea 266 din 1948. Deci fara nici o baza. Totusi, miscarea nu a fost intimplatoare. Intabulindu-se, rectorul USAMVB, Ioan Alecu, a putut sustine, la aparitia Legii 1/2000, ca USAMVB are nu in folosinta, ci in patrimoniu acest teren. Rectorul insusi explica schema pe care s-a mers pentru dobindirea in proprietatea USAMVB a celor 220 de hectare. Intr-o nota adresata Ministerului Educatiei in 2007, acesta sustine: „La data intrarii in vigoare a Legii nr. 1/2000, terenul in cauza figura ca domeniu public al statului dat in administrarea Ministerului Invatamintului si in folosinta USAMVB. Prin efectul legii, pe data de 25 aprilie 2000, prin intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al USAMVB, bunul respectiv iese din patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale si intra in patrimoniul institutiei de invatamint“. Deci ati prins miscarea? Ca sa nu mai figureze ca domeniu public, l-au intabulat pe o lege abrogata, din 1929. Pentru ca, altfel, trecerea din domeniul public in domeniul privat a unui astfel de teren se putea face numai prin hotarire de guvern (conform Legii 213/1998). Ca dovada, sta faptul ca tot prin H.G. s-a decis natura acestuia. In 1999, in H.G. cu numarul 517, terenul Fermei Baneasa este trecut ca fiind domeniu public. De la acea data nu a survenit nici o alta hotarire de guvern cu referire la acest teren, desi modificari la ea s-au mai facut. Intr-o ultima rectificare a acestei H.G., datind din 2004, terenul apare in continuare ca fiind domeniu public, proprietate de stat. Si cel mai important amanunt: terenul are prevazut acelasi statut si in Legea 290 din 2002, deci la un an de cind s-a facut asa-zisa trecere in proprietatea universitatii! Mai mult, in august 2000, 176 de hectare din terenul respectiv au intrat in posesia firmei LOG TRANS, pe baza unui contract de asociere. Desi la nivel juridic figureaza in continuare ca domeniu public al statului, USAMVB l-a trecut drept aport la capitalul social al LOG TRANS, devenita ulterior Baneasa Investments. La acea data, terenul valora in jur de 200.000.000 de dolari. Conform contractului de asociere incheiat intre USAMVB si LOG TRANS, dar si legilor pe care le-a invocat universitatea in favoarea dreptului ei de proprietate, terenul trebuia sa fie folosit exclusiv pentru lucrari agricole. Ca sa scape de aceasta problema, Baneasa Investments a cerut Ministerului Agriculturii scoaterea terenului din circuitul agricol. Doar ca, la suprafete mai mari de o suta de hectare, Legea 18/1991 stipuleaza ca scoaterea din circuit agricol se face pe baza de hotarire de guvern. Ca sa evite neplacerea de a avea de-a face cu structura guvernamentala care stipulase tot prin H.G. ca e domeniu public, terenul a fost parcelat in suprafete mai mici. Astfel, ministrii Agriculturii Ilie Sarbu si, apoi, Petre Daea au dat avize de scoatere din circuitul agricol a 99,9 hectare, in iulie 2003, respectiv a 32,5 hectare, pe 23 decembrie 2004. Repet, pe 23 decembrie 2004. Deci in ultima zi de mandat, PSD-ul le-a facut un cadou de Craciun. Pe 22 decembrie 2004, Basescu deja il desemnase prim-ministru pe Tariceanu, iar pe 26 decembrie deja era instalat la Agricultura un alt ministru, de data asta al guvernarii PD-PNL. Observati va rog si sfortarea lui Sarbu de a nu depasi limita de o suta de hectare, ca sa nu fie nevoit sa initieze hotarire de guvern. Seamana cu preturile terminate in ,99 lei, de la rafturile mega-market-urilor care au crescut pe aceste foste terenuri arabile. Fiindca se impuneau niste hotariri de guvern, cum de n-a observat insusi Guvernul aceste manevre? Pai, au fost si ministrii ocupati cu alte treburi. Spre exemplu, insusi prim-ministrul, pe numele lui Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, a fost ocupat cu mutarea unor puncte de lucru ale firmei sale, Automotive Trading Services SRL, fix pe terenul de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44. Va dati seama numai cit i-a luat sa-si semneze numele intreg pe contractul cu USAMVB – Baneasa Investments. Normal ca n-a mai avut cind sa dispuna verificarea legalitatii tranzactiei prin care o universitate a preluat un teren din domeniul public al statului. Si inca ceva La Versailles exista o ferma de genul celei care a existat la Baneasa. Cind au facut castelele, francezii au menajat-o, astfel ca exista si azi. La noi, niste magazine au fost mai importante decit aerul curat sau pregatirea studentilor agronomisti. Contactata, compania Baneasa Investments si-a exprimat punctul de vedere cu privire la aceste tranzactii: 1. Trecerea terenului in proprietatea universitatii s-a facut conform Legii 1/2000, articolul 9, alineatul 3. 2. Trecerea in capitalul social al companiei Baneasa Investments s-a facut, de asemenea, conform legilor in vigoare. Am transmis Guvernului Romaniei intrebarea cum un teren domeniu public al statului poate fi trecut in capitalul social al unei firme private. De la Directia Generala Juridica a Cancelariei Prim-Ministrului ni s-a raspuns ca, in temeiul legii, „bunurile din domeniul public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, nu pot fi instrainate“. (va urma)
Am descoperit sub mall-urile din Baneasa un zacamint de 3.000.000.000 de euro, ai statului
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Mar 2008 Alexandru Cautis, Catalin Prisacariu
In ultimii 17 ani, in Bucuresti au fost rase peste 20 de milioane de metri patrati de spatii verzi. Iata, comparativ cu alte tari, ce presupune sa respiri in capitala Romaniei: in Viena, media de spatiu verde este de 70 de metri patrati pe locuitor, in Varsovia, de 31 de metri patrati pe locuitor, in timp ce in Bucuresti, asfixiatule, ai parte doar de 2,5 metri patrati de verdeata filtranta. Nu intimplator, in jur de 20.000 de bucuresteni isi dau ultima suflare din cauza unor afectiuni provocate de poluare. (Scuzati-mi rima, e din cauza ca sint ametit de poluare.)
Pentru cine vrea sa prizeze rapid cel mai mare tun imobiliar din Romania, avem o varianta condensata a povestii: o universitate din Bucuresti avea in folosinta un teren agricol de 226 de hectare. Terenul era domeniu public al statului, deci nu putea fi instrainat decit, eventual, prin hotarire de guvern. Cu toate astea, universitatea isi trece in proprietate acest teren, repetam, domeniu public al statului, pe baza unui cocteil de legi din perioada interbelica, cu paragrafe de lege din perioada post-Revolutie. Apoi, rapid, imbatata de succes, universitatea isi baga terenul drept aport in capitalul social al unei firme private.
Si astfel, un teren domeniu public al statului, care nu si-a schimbat statutul prin hotarire de guvern, cum cere legea, ajunge sa fie cel mai important capital al unui business privat. Si ca veni vorba. Prin aceasta manevra si statul e privat. Privat de citeva zeci de milioane de euro pe an, daca si-ar fi valorificat propriul teren, prin concesiune legala. Privat de peste trei miliarde de euro, daca l-ar fi vindut. Cu banii acestia s-ar fi putut face peste o mie de parcuri impadurite in jurul Bucurestiului, prevazute cu un milion de locuri de joaca pentru copii. In final, s-ar fi cistigat, anual, vietile a 20.000 de oameni. In timp ce in alte capitale se amenajeaza zone noi de verdeata, in Bucuresti se sadesc betoane peste cele existente, si asa, in numar mic. Iata povestea celei mai mari si dubioase tranzactii cu teren de dupa Revolutie. Au disparut 2.200.000 de metri patrati de livezi si gradini din nordul Capitalei, in locul carora a rasarit Complexul Rezidential-Comercial Baneasa. Il stiti, conglomeratul ala de supermarket-uri, mall-uri, cash&carry-uri, case si birouri de pe DN1, linga Aeroportul Baneasa. Care sint minunate, sublime, dar puteau fi ridicate pe uriasele maidane din apropiere, la trei kilometri mai incolo, ca-n lumea civilizata. Cum a fost posibil? (varianta desfasurata, pentru maniacii detaliilor) Ar trebui sa coborim in timp, pe la 1929, cind, prin Legea-decret regal 2746, Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau, devenita Academia de Inalte Studii Agronomice, a primit plocon de la stat, adica „in deplina proprietate“, toate imobilele pe care aceasta isi desfasura activitatea. Cu mentiunea ca nu are voie sa le instraineze, „nici in total, nici in parte, pentru orice destinatie ar fi“. In 1942, o alta lege, pre numele ei de fata 386, stipula faptul ca „facultatile de Agronomie poseda in deplina proprietate bunurile imobiliare de orice fel cu inventarele respective cu care au fost inzestrate pina in prezent sau cu care vor fi inzestrate in viitor. (…) toate veniturile realizate din exploatarea acestor bunuri se vor intrebuinta pe baza unui buget intocmit de fiecare facultate de agronomie si aprobat de Ministerul Agriculturii. Controlul administrarii bu¬nurilor este facut anual de organele Ministerului de Agricultura, care are raspunderea folosirii in vederea scopului pentru care au fost atribuite“. In plus, aceasta lege a abrogat-o pe cea din 1929. A urmat un alt decret, in 1948, care a facut ca terenul sa redevina proprietate de stat. In 1971, statul a facut pe acest teren o ferma model, aflata in folosinta USAMVB. Aceasta ferma cuprindea toate speciile de plante horticole, o imensa livada cu pomi fructiferi si o vasta zona cu specii legumicole, toate folosite ca domeniu experimental pentru lucrarile practice ale studentilor USAMVB-ului. Pe linga faptul ca studentii agronomisti invatau la propriu agricultura pe cele 220 de hectare, ferma aceasta aproviziona Bucurestiul cu legume, fructe si aer curat. Intr-un fel, a fost meritul lui Rimaru… Dar sa trecem la treburi serioase. Dupa Revolutie, specialistii agronomi au decis ca unui teren arabil, folosit ca spatiu didactic, ii sta mai bine betonat decit lucrat. Si s-au pus pe treaba. Sursele noastre din USAMVB ne-au soptit ca inca din 1993 se urmarea scoaterea din circuitul arabil si apoi scoaterea din folosinta universitatii a acestei vaste suprafete, bune de plantat pe ea mall-uri si angrouri. Numai ca nu era in proprietatea USAMVB, ci numai in folosinta. Mintile unor tarani de oras au inceput sa caute solutii. Si le-au gasit. Mai intii, pe 12.04.2000, universitatea respectiva a facut un contract de asociere cu firma privata SC LOG TRANS, in care se zicea ca obiectul asociatiunii este desfasurarea si dezvoltarea unor activitati de productie si comerciale aferente patrimoniului USAMVB. Deci se pastreaza activitatile agricole. Intr-o clauza speciala se spune ca daca USAMVB va dobindi in proprietate terenurile si cladirile aferente Fermei Baneasa, ea se obliga sa le aduca pe acestea aport la capitalul social al celeilalte parti. Ca o coincidenta, la nici doua saptamini de la semnarea acestui contract, pe 25 aprilie 2000, universitatea intabuleaza pe numele ei terenul de 220 de hectare, de pe Soseaua Bucu¬resti-Ploiesti nr. 42-44. Dar pe ce baza devine proprietara? Cica pe baza Legii 2746 din 1929. Care era abrogata inca din 1942, de Legea 386, care era la rindul ei desfiintata de Legea 266 din 1948. Deci fara nici o baza. Totusi, miscarea nu a fost intimplatoare. Intabulindu-se, rectorul USAMVB, Ioan Alecu, a putut sustine, la aparitia Legii 1/2000, ca USAMVB are nu in folosinta, ci in patrimoniu acest teren. Rectorul insusi explica schema pe care s-a mers pentru dobindirea in proprietatea USAMVB a celor 220 de hectare. Intr-o nota adresata Ministerului Educatiei in 2007, acesta sustine: „La data intrarii in vigoare a Legii nr. 1/2000, terenul in cauza figura ca domeniu public al statului dat in administrarea Ministerului Invatamintului si in folosinta USAMVB. Prin efectul legii, pe data de 25 aprilie 2000, prin intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al USAMVB, bunul respectiv iese din patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale si intra in patrimoniul institutiei de invatamint“. Deci ati prins miscarea? Ca sa nu mai figureze ca domeniu public, l-au intabulat pe o lege abrogata, din 1929. Pentru ca, altfel, trecerea din domeniul public in domeniul privat a unui astfel de teren se putea face numai prin hotarire de guvern (conform Legii 213/1998). Ca dovada, sta faptul ca tot prin H.G. s-a decis natura acestuia. In 1999, in H.G. cu numarul 517, terenul Fermei Baneasa este trecut ca fiind domeniu public. De la acea data nu a survenit nici o alta hotarire de guvern cu referire la acest teren, desi modificari la ea s-au mai facut. Intr-o ultima rectificare a acestei H.G., datind din 2004, terenul apare in continuare ca fiind domeniu public, proprietate de stat. Si cel mai important amanunt: terenul are prevazut acelasi statut si in Legea 290 din 2002, deci la un an de cind s-a facut asa-zisa trecere in proprietatea universitatii! Mai mult, in august 2000, 176 de hectare din terenul respectiv au intrat in posesia firmei LOG TRANS, pe baza unui contract de asociere. Desi la nivel juridic figureaza in continuare ca domeniu public al statului, USAMVB l-a trecut drept aport la capitalul social al LOG TRANS, devenita ulterior Baneasa Investments. La acea data, terenul valora in jur de 200.000.000 de dolari. Conform contractului de asociere incheiat intre USAMVB si LOG TRANS, dar si legilor pe care le-a invocat universitatea in favoarea dreptului ei de proprietate, terenul trebuia sa fie folosit exclusiv pentru lucrari agricole. Ca sa scape de aceasta problema, Baneasa Investments a cerut Ministerului Agriculturii scoaterea terenului din circuitul agricol. Doar ca, la suprafete mai mari de o suta de hectare, Legea 18/1991 stipuleaza ca scoaterea din circuit agricol se face pe baza de hotarire de guvern. Ca sa evite neplacerea de a avea de-a face cu structura guvernamentala care stipulase tot prin H.G. ca e domeniu public, terenul a fost parcelat in suprafete mai mici. Astfel, ministrii Agriculturii Ilie Sarbu si, apoi, Petre Daea au dat avize de scoatere din circuitul agricol a 99,9 hectare, in iulie 2003, respectiv a 32,5 hectare, pe 23 decembrie 2004. Repet, pe 23 decembrie 2004. Deci in ultima zi de mandat, PSD-ul le-a facut un cadou de Craciun. Pe 22 decembrie 2004, Basescu deja il desemnase prim-ministru pe Tariceanu, iar pe 26 decembrie deja era instalat la Agricultura un alt ministru, de data asta al guvernarii PD-PNL. Observati va rog si sfortarea lui Sarbu de a nu depasi limita de o suta de hectare, ca sa nu fie nevoit sa initieze hotarire de guvern. Seamana cu preturile terminate in ,99 lei, de la rafturile mega-market-urilor care au crescut pe aceste foste terenuri arabile. Fiindca se impuneau niste hotariri de guvern, cum de n-a observat insusi Guvernul aceste manevre? Pai, au fost si ministrii ocupati cu alte treburi. Spre exemplu, insusi prim-ministrul, pe numele lui Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, a fost ocupat cu mutarea unor puncte de lucru ale firmei sale, Automotive Trading Services SRL, fix pe terenul de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44. Va dati seama numai cit i-a luat sa-si semneze numele intreg pe contractul cu USAMVB – Baneasa Investments. Normal ca n-a mai avut cind sa dispuna verificarea legalitatii tranzactiei prin care o universitate a preluat un teren din domeniul public al statului. Si inca ceva La Versailles exista o ferma de genul celei care a existat la Baneasa. Cind au facut castelele, francezii au menajat-o, astfel ca exista si azi. La noi, niste magazine au fost mai importante decit aerul curat sau pregatirea studentilor agronomisti. Contactata, compania Baneasa Investments si-a exprimat punctul de vedere cu privire la aceste tranzactii: 1. Trecerea terenului in proprietatea universitatii s-a facut conform Legii 1/2000, articolul 9, alineatul 3. 2. Trecerea in capitalul social al companiei Baneasa Investments s-a facut, de asemenea, conform legilor in vigoare. Am transmis Guvernului Romaniei intrebarea cum un teren domeniu public al statului poate fi trecut in capitalul social al unei firme private. De la Directia Generala Juridica a Cancelariei Prim-Ministrului ni s-a raspuns ca, in temeiul legii, „bunurile din domeniul public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, nu pot fi instrainate“. (va urma)
In ultimii 17 ani, in Bucuresti au fost rase peste 20 de milioane de metri patrati de spatii verzi. Iata, comparativ cu alte tari, ce presupune sa respiri in capitala Romaniei: in Viena, media de spatiu verde este de 70 de metri patrati pe locuitor, in Varsovia, de 31 de metri patrati pe locuitor, in timp ce in Bucuresti, asfixiatule, ai parte doar de 2,5 metri patrati de verdeata filtranta. Nu intimplator, in jur de 20.000 de bucuresteni isi dau ultima suflare din cauza unor afectiuni provocate de poluare. (Scuzati-mi rima, e din cauza ca sint ametit de poluare.)
Pentru cine vrea sa prizeze rapid cel mai mare tun imobiliar din Romania, avem o varianta condensata a povestii: o universitate din Bucuresti avea in folosinta un teren agricol de 226 de hectare. Terenul era domeniu public al statului, deci nu putea fi instrainat decit, eventual, prin hotarire de guvern. Cu toate astea, universitatea isi trece in proprietate acest teren, repetam, domeniu public al statului, pe baza unui cocteil de legi din perioada interbelica, cu paragrafe de lege din perioada post-Revolutie. Apoi, rapid, imbatata de succes, universitatea isi baga terenul drept aport in capitalul social al unei firme private.
Si astfel, un teren domeniu public al statului, care nu si-a schimbat statutul prin hotarire de guvern, cum cere legea, ajunge sa fie cel mai important capital al unui business privat. Si ca veni vorba. Prin aceasta manevra si statul e privat. Privat de citeva zeci de milioane de euro pe an, daca si-ar fi valorificat propriul teren, prin concesiune legala. Privat de peste trei miliarde de euro, daca l-ar fi vindut. Cu banii acestia s-ar fi putut face peste o mie de parcuri impadurite in jurul Bucurestiului, prevazute cu un milion de locuri de joaca pentru copii. In final, s-ar fi cistigat, anual, vietile a 20.000 de oameni. In timp ce in alte capitale se amenajeaza zone noi de verdeata, in Bucuresti se sadesc betoane peste cele existente, si asa, in numar mic. Iata povestea celei mai mari si dubioase tranzactii cu teren de dupa Revolutie. Au disparut 2.200.000 de metri patrati de livezi si gradini din nordul Capitalei, in locul carora a rasarit Complexul Rezidential-Comercial Baneasa. Il stiti, conglomeratul ala de supermarket-uri, mall-uri, cash&carry-uri, case si birouri de pe DN1, linga Aeroportul Baneasa. Care sint minunate, sublime, dar puteau fi ridicate pe uriasele maidane din apropiere, la trei kilometri mai incolo, ca-n lumea civilizata. Cum a fost posibil? (varianta desfasurata, pentru maniacii detaliilor) Ar trebui sa coborim in timp, pe la 1929, cind, prin Legea-decret regal 2746, Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau, devenita Academia de Inalte Studii Agronomice, a primit plocon de la stat, adica „in deplina proprietate“, toate imobilele pe care aceasta isi desfasura activitatea. Cu mentiunea ca nu are voie sa le instraineze, „nici in total, nici in parte, pentru orice destinatie ar fi“. In 1942, o alta lege, pre numele ei de fata 386, stipula faptul ca „facultatile de Agronomie poseda in deplina proprietate bunurile imobiliare de orice fel cu inventarele respective cu care au fost inzestrate pina in prezent sau cu care vor fi inzestrate in viitor. (…) toate veniturile realizate din exploatarea acestor bunuri se vor intrebuinta pe baza unui buget intocmit de fiecare facultate de agronomie si aprobat de Ministerul Agriculturii. Controlul administrarii bu¬nurilor este facut anual de organele Ministerului de Agricultura, care are raspunderea folosirii in vederea scopului pentru care au fost atribuite“. In plus, aceasta lege a abrogat-o pe cea din 1929. A urmat un alt decret, in 1948, care a facut ca terenul sa redevina proprietate de stat. In 1971, statul a facut pe acest teren o ferma model, aflata in folosinta USAMVB. Aceasta ferma cuprindea toate speciile de plante horticole, o imensa livada cu pomi fructiferi si o vasta zona cu specii legumicole, toate folosite ca domeniu experimental pentru lucrarile practice ale studentilor USAMVB-ului. Pe linga faptul ca studentii agronomisti invatau la propriu agricultura pe cele 220 de hectare, ferma aceasta aproviziona Bucurestiul cu legume, fructe si aer curat. Intr-un fel, a fost meritul lui Rimaru… Dar sa trecem la treburi serioase. Dupa Revolutie, specialistii agronomi au decis ca unui teren arabil, folosit ca spatiu didactic, ii sta mai bine betonat decit lucrat. Si s-au pus pe treaba. Sursele noastre din USAMVB ne-au soptit ca inca din 1993 se urmarea scoaterea din circuitul arabil si apoi scoaterea din folosinta universitatii a acestei vaste suprafete, bune de plantat pe ea mall-uri si angrouri. Numai ca nu era in proprietatea USAMVB, ci numai in folosinta. Mintile unor tarani de oras au inceput sa caute solutii. Si le-au gasit. Mai intii, pe 12.04.2000, universitatea respectiva a facut un contract de asociere cu firma privata SC LOG TRANS, in care se zicea ca obiectul asociatiunii este desfasurarea si dezvoltarea unor activitati de productie si comerciale aferente patrimoniului USAMVB. Deci se pastreaza activitatile agricole. Intr-o clauza speciala se spune ca daca USAMVB va dobindi in proprietate terenurile si cladirile aferente Fermei Baneasa, ea se obliga sa le aduca pe acestea aport la capitalul social al celeilalte parti. Ca o coincidenta, la nici doua saptamini de la semnarea acestui contract, pe 25 aprilie 2000, universitatea intabuleaza pe numele ei terenul de 220 de hectare, de pe Soseaua Bucu¬resti-Ploiesti nr. 42-44. Dar pe ce baza devine proprietara? Cica pe baza Legii 2746 din 1929. Care era abrogata inca din 1942, de Legea 386, care era la rindul ei desfiintata de Legea 266 din 1948. Deci fara nici o baza. Totusi, miscarea nu a fost intimplatoare. Intabulindu-se, rectorul USAMVB, Ioan Alecu, a putut sustine, la aparitia Legii 1/2000, ca USAMVB are nu in folosinta, ci in patrimoniu acest teren. Rectorul insusi explica schema pe care s-a mers pentru dobindirea in proprietatea USAMVB a celor 220 de hectare. Intr-o nota adresata Ministerului Educatiei in 2007, acesta sustine: „La data intrarii in vigoare a Legii nr. 1/2000, terenul in cauza figura ca domeniu public al statului dat in administrarea Ministerului Invatamintului si in folosinta USAMVB. Prin efectul legii, pe data de 25 aprilie 2000, prin intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al USAMVB, bunul respectiv iese din patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale si intra in patrimoniul institutiei de invatamint“. Deci ati prins miscarea? Ca sa nu mai figureze ca domeniu public, l-au intabulat pe o lege abrogata, din 1929. Pentru ca, altfel, trecerea din domeniul public in domeniul privat a unui astfel de teren se putea face numai prin hotarire de guvern (conform Legii 213/1998). Ca dovada, sta faptul ca tot prin H.G. s-a decis natura acestuia. In 1999, in H.G. cu numarul 517, terenul Fermei Baneasa este trecut ca fiind domeniu public. De la acea data nu a survenit nici o alta hotarire de guvern cu referire la acest teren, desi modificari la ea s-au mai facut. Intr-o ultima rectificare a acestei H.G., datind din 2004, terenul apare in continuare ca fiind domeniu public, proprietate de stat. Si cel mai important amanunt: terenul are prevazut acelasi statut si in Legea 290 din 2002, deci la un an de cind s-a facut asa-zisa trecere in proprietatea universitatii! Mai mult, in august 2000, 176 de hectare din terenul respectiv au intrat in posesia firmei LOG TRANS, pe baza unui contract de asociere. Desi la nivel juridic figureaza in continuare ca domeniu public al statului, USAMVB l-a trecut drept aport la capitalul social al LOG TRANS, devenita ulterior Baneasa Investments. La acea data, terenul valora in jur de 200.000.000 de dolari. Conform contractului de asociere incheiat intre USAMVB si LOG TRANS, dar si legilor pe care le-a invocat universitatea in favoarea dreptului ei de proprietate, terenul trebuia sa fie folosit exclusiv pentru lucrari agricole. Ca sa scape de aceasta problema, Baneasa Investments a cerut Ministerului Agriculturii scoaterea terenului din circuitul agricol. Doar ca, la suprafete mai mari de o suta de hectare, Legea 18/1991 stipuleaza ca scoaterea din circuit agricol se face pe baza de hotarire de guvern. Ca sa evite neplacerea de a avea de-a face cu structura guvernamentala care stipulase tot prin H.G. ca e domeniu public, terenul a fost parcelat in suprafete mai mici. Astfel, ministrii Agriculturii Ilie Sarbu si, apoi, Petre Daea au dat avize de scoatere din circuitul agricol a 99,9 hectare, in iulie 2003, respectiv a 32,5 hectare, pe 23 decembrie 2004. Repet, pe 23 decembrie 2004. Deci in ultima zi de mandat, PSD-ul le-a facut un cadou de Craciun. Pe 22 decembrie 2004, Basescu deja il desemnase prim-ministru pe Tariceanu, iar pe 26 decembrie deja era instalat la Agricultura un alt ministru, de data asta al guvernarii PD-PNL. Observati va rog si sfortarea lui Sarbu de a nu depasi limita de o suta de hectare, ca sa nu fie nevoit sa initieze hotarire de guvern. Seamana cu preturile terminate in ,99 lei, de la rafturile mega-market-urilor care au crescut pe aceste foste terenuri arabile. Fiindca se impuneau niste hotariri de guvern, cum de n-a observat insusi Guvernul aceste manevre? Pai, au fost si ministrii ocupati cu alte treburi. Spre exemplu, insusi prim-ministrul, pe numele lui Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, a fost ocupat cu mutarea unor puncte de lucru ale firmei sale, Automotive Trading Services SRL, fix pe terenul de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44. Va dati seama numai cit i-a luat sa-si semneze numele intreg pe contractul cu USAMVB – Baneasa Investments. Normal ca n-a mai avut cind sa dispuna verificarea legalitatii tranzactiei prin care o universitate a preluat un teren din domeniul public al statului. Si inca ceva La Versailles exista o ferma de genul celei care a existat la Baneasa. Cind au facut castelele, francezii au menajat-o, astfel ca exista si azi. La noi, niste magazine au fost mai importante decit aerul curat sau pregatirea studentilor agronomisti. Contactata, compania Baneasa Investments si-a exprimat punctul de vedere cu privire la aceste tranzactii: 1. Trecerea terenului in proprietatea universitatii s-a facut conform Legii 1/2000, articolul 9, alineatul 3. 2. Trecerea in capitalul social al companiei Baneasa Investments s-a facut, de asemenea, conform legilor in vigoare. Am transmis Guvernului Romaniei intrebarea cum un teren domeniu public al statului poate fi trecut in capitalul social al unei firme private. De la Directia Generala Juridica a Cancelariei Prim-Ministrului ni s-a raspuns ca, in temeiul legii, „bunurile din domeniul public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, nu pot fi instrainate“. (va urma)
Popoviciu arestat. Urmează şi Năstase şi Tăriceanu?
DNA-ul i-a arestat ieri pe şeful Doi ş'un sfert, pe şeful Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI şi pe magnatul Puiu Popoviciu, ginerele nomenclaturistului Ion Dincă (Teleagă). Motivele arestării sînt complexe şi valorează vreo 3 miliarde de euro. Fix în urmă cu un an v-am spus pe larg povestea celui mai mare tun din istoria post-decembristă a şmenurilor româneşti. Puteţi vedea mai jos articolele de acum un an, în întregime. Pe scurt, povestea e cam aşa: Gabriel Puiu Popoviciu, ginerele lu' Teleagă, a luat de la statul român, prin diverse fentări ale legii, un teren de 226 de hectare, cotat la 3 miliarde de euro, din centrul Capitalei, pe care se găseşte acum Complexul Comercial Băneasa.
Terenul cu pricina nu putea fi înstrăinat de statul român decît prin Hotărîre de Guvern, fapt pe care ni l-a confirmat discret Departamentul Juridic al Guvernului, în 2008. Şmenul a început în 2000 şi continuă pînă astăzi, fără ca vreo HG să fi fost dată în acest sens. Şi asta e treaba premierilor Năstase şi Tăriceanu. Apropo, musiu Tăriceanu are un show-room al firmei sale fix pe tarlaua cu pricina. Deşi în repetate rînduri am făcut solicitări scrise Secretariatului General al Guvernului, cînd Tăriceanu era prim-ministru, nu am primit niciodată un răspuns concret la întrebarea dacă acel teren putea fi înstrăinat numai prin Hotărîre de Guvern. Pentru că ar fi însemnat ca Tăriceanu să-şi dea singur foc la show-room. DNA-ul lucrează la acest caz tot cam de un an şi a ajuns la aceeaşi concluzie ca şi noi: Puiu Popoviciu a luat ilegal terenul de miliarde de euro, fără să se prindă vreun premier de asta. La un moment dat căutările DNA-ului au fost încurcate de un NUP dat pe acelaşi caz de nişte procurori din afara instituţiei. Săpînd la rădăcina acelui NUP se pare că DNA-ul a găsit mai mulţi viermuşi, printre care şi şefii direcţiilor din MAI, dar, mai ales, pe marele vierme comunistoido-securist, Puiu Popoviciu. Pe cei trei deja i-a arestat. În mod normal ar trebui să se meargă pe fir în sus, să se vadă cine mai e implicat. Firul trece printr-un show-room, aparţinînd unui fost premier, fost preşedinte de partid şi, cu voia procurorilor DNA, în curînd poate, fost om nearestat.
Academia Catavencu
25 Mar 2009 Alexandru Cautis
Terenul cu pricina nu putea fi înstrăinat de statul român decît prin Hotărîre de Guvern, fapt pe care ni l-a confirmat discret Departamentul Juridic al Guvernului, în 2008. Şmenul a început în 2000 şi continuă pînă astăzi, fără ca vreo HG să fi fost dată în acest sens. Şi asta e treaba premierilor Năstase şi Tăriceanu. Apropo, musiu Tăriceanu are un show-room al firmei sale fix pe tarlaua cu pricina. Deşi în repetate rînduri am făcut solicitări scrise Secretariatului General al Guvernului, cînd Tăriceanu era prim-ministru, nu am primit niciodată un răspuns concret la întrebarea dacă acel teren putea fi înstrăinat numai prin Hotărîre de Guvern. Pentru că ar fi însemnat ca Tăriceanu să-şi dea singur foc la show-room. DNA-ul lucrează la acest caz tot cam de un an şi a ajuns la aceeaşi concluzie ca şi noi: Puiu Popoviciu a luat ilegal terenul de miliarde de euro, fără să se prindă vreun premier de asta. La un moment dat căutările DNA-ului au fost încurcate de un NUP dat pe acelaşi caz de nişte procurori din afara instituţiei. Săpînd la rădăcina acelui NUP se pare că DNA-ul a găsit mai mulţi viermuşi, printre care şi şefii direcţiilor din MAI, dar, mai ales, pe marele vierme comunistoido-securist, Puiu Popoviciu. Pe cei trei deja i-a arestat. În mod normal ar trebui să se meargă pe fir în sus, să se vadă cine mai e implicat. Firul trece printr-un show-room, aparţinînd unui fost premier, fost preşedinte de partid şi, cu voia procurorilor DNA, în curînd poate, fost om nearestat.
Academia Catavencu
25 Mar 2009 Alexandru Cautis
Serban, Pitovici si Popoviciu au fost lasati liberi de Curtea de Apel Bucuresti
Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventiva, joi dimineata, de la Curtea de Apel Bucuresti, insa decizia poate fi atacata.
Procurorii au declarat recurs in sala de judecata. Popoviciu a declarat, la iesirea de la Curtea de Apel, ca a fost un "eveniment neplacut" si ca este obosit.Sedinta de judecata in care DNA a cerut emiterea de mandate de arestare pentru Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu a inceput, miercuri seara, la Curtea de Apel Bucuresti, in jurul orei 22.10.Fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, a facut o intelegere cu procurorii anticoruptie si a dat declaratii despre ceilalti acuzati din dosar, astfel incat el nu a fost dus ieri la instanta pentru mandat de arestare, au declarat surse judiciare pentru NewsIn.Dosarul de la DNA in care sunt cercetati omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ioan Alecu, fost rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa, se refera la terenuri ale Universitatii pe care Popoviciu ar fi construit un complex rezidential. Alecu este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, iar Puiu Popoviciu pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, adauga aceleasi surse, cei doi fiind acuzati de "asociere in participatiune". Potrivit surselor, DNA il cerceteaza pe Alecu pentru vanzarea unor terenuri ale Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa catre Popoviciu, pe care omul de afaceri a ridicat un complex rezidential.Becali a facut plangere in 2000 pe numele lui Alecu si Popoviciu, pentru terenurile Agronomiei DNA l-a retinut marti noapte, pentru 24 de ore, pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, in acelasi dosar in care au fost retinuti seful DGIPI, Cornel Serban, seful diviziei de Operatiuni a DGA, Petre Pitcovici si rectorul Universitatii de Agronomie, Ioan Alecu. Potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn, retinerile de marti au originile intr-un dosar mai vechi, din 2007, in care era cercetat omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ion Alecu in legatura cu o asociere imobiliara dubioasa. La instrumentarea respectivului dosar lucrau ofiterii Cornel Serban si Petre Pitcovici, impreuna cu un alt ofiter judiciar din cadrul DNA. Potrivit acelorasi surse, pentru a primi o solutie de neincepere a urmaririi penale, Popoviciu ar fi incercat influentarea anchetatorilor. Serban si Pitcovici ar fi facut presiuni asupra ofiterului judiciar de la DNA pentru a obtine solutia favorabila pentru Popoviciu. Politistul de la DNA s-a autodenuntat, lucru ce a permis retinerea celor implicati.Aurelian Badulescu, avocatul lui Cornel Serban, a declarat ieri, la intrarea in sediul DNA, ca acuzatia de divulgare de informatii adusa clientului sau, se refera la faptul ca un italian i-ar fi cerut sa divulge identitatea unui detinator al unui numar de telefon.Informatii secrete pentru un ministru amenintat cu moartea Fostul sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel Serban i-ar fi dat consulului Romaniei din Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice cu datele referitoare la convorbirile unui politician roman. Aceasta este, potrivit Romania Libera, fapta aflata in spatele uneia dintre acuzatiile pe care i le aduce DNA: "Folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii in scopul obtinerii pentru sine de foloase". Avocatul lui Cornel serban, Aurelian Badulescu, a declarat pentru "Romania libera" ca Serban ar fi vrut de fapt sa-l ajute pe Dinu deoarece o ruda a acestuia, membru al actualului Guvern, fusese amenintata cu moartea si vroia sa-l identifice pe autor. Surse judiciare sustin ca oficialul ajutat de consulul Dinu ar fi Ion Bazac, ministrul Sanatatii. Potrivit Cotidianul, Alexandra Mirela Dinu, fiica consulului Tiberiu Dinu, este asociata cu Ion Bazac si cu sotia acestuia, Camelia, in firma Forza Rossa Store SRL. Conform datelor de la Registrul Comertului, in firma Forza Rossa Store SRL ministrul Sanatatii, Ion Bazac, detine 50% din actiuni, sotia acestuia, Camelia Genoveva, are 5,027% din actiuni, Alexandra Mirela Dinu detine 4,973 % din actiuni, iar diferenta, 40%, este trecuta in contul firmei SC.Basescu, Tariceanu, Videanu au pus umarul la afacerea Baneasa, titreaza GandulNumele lui Popoviciu se incruciseaza si cu numele catorva politicieni: Traian Basescu (cel care a semnat proiectul de tragere a retelei de apa si canal chiar pentru cartierul rezidential din Baneasa), Adriean Videanu (in mandatul caruia municipalitatea a pus umarul la crearea infrastructurii din acelasi cartier) si Calin Popescu Tariceanu (care si-a construit un nou sediu pentru compania sa de automobile pe terenul aceluiasi cartier).Un fost judecator de carte funciara e implicat in cazul Popoviciu, dar si in scandalul Posta RomanaGheorghe Cuzuc, un fost judecator de carte funciara, si alte persoane sunt cercetate in acelasi dosar cu fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, si Puiu Popoviciu, dosar in urma caruia a fost retinut Cornel Serban, seful DGIPI, potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn. Potrivit acelorasi surse, in total in acest dosar sunt invinuite cel putin sapte persoane. Numele lui Cuzuc a aparut si in dosarul Posta Romana, ca fiind una dintre persoanele invinuite in acest caz. Gheorghe Cuzuc ar fi plecat din magistratura in 2005.Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din RomaniaPotrivit NewsIn, de numele lui Gabriel Popoviciu, zis si "Puiu" -retinut de procurorii DNA- se leaga intr-un fel sau altul firme ca Baneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, Comaliment, Pizza Hut, KFC si IKEA, singura pozitie publica pe care si-o asuma public, conform articolelor aparute in presa. Dupa ’90, a fost in vizite de lucru alaturi de echipa prezidentiala a lui Ion Iliescu, in India sau Indonezia si s-a aflat in spatele „tunului“ de 320 de milioane de euro in cazul „Strandul Tineretului“, se mai relateaza in presa. In 2003, singurul an in care a fost inclus in „Top 300 Capital“, avea o avere estimata la cel putin 100 de milioane de dolari. Mama sa, Ligia, la aproape 80 de ani, este actionara in majoritatea firmelor controlate de fiul sau. Tatal, Eugen Aurel Popoviciu, a facut si el parte din patronatul unor foste societati de stat, privatizate sub auspiciile fiului sau, dar a fost si profesor la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, se mai arata in presa. Relatia juniorului cu Agronomia s-a sedimentat cu mult inainte de 2000, anul cand s-a asociat cu universitatea in proiectul „Baneasa Rezidential“, cel mai mare proiect imobiliar dezvoltat in Romania, conform presei scrise. Revolutia din 1989 l-a prins pe Puiu, la varsta de 30 de ani abia impliniti, angajat al unui service auto.
Publicat: astazi 9am
Procurorii au declarat recurs in sala de judecata. Popoviciu a declarat, la iesirea de la Curtea de Apel, ca a fost un "eveniment neplacut" si ca este obosit.Sedinta de judecata in care DNA a cerut emiterea de mandate de arestare pentru Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu a inceput, miercuri seara, la Curtea de Apel Bucuresti, in jurul orei 22.10.Fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, a facut o intelegere cu procurorii anticoruptie si a dat declaratii despre ceilalti acuzati din dosar, astfel incat el nu a fost dus ieri la instanta pentru mandat de arestare, au declarat surse judiciare pentru NewsIn.Dosarul de la DNA in care sunt cercetati omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ioan Alecu, fost rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa, se refera la terenuri ale Universitatii pe care Popoviciu ar fi construit un complex rezidential. Alecu este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, iar Puiu Popoviciu pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, adauga aceleasi surse, cei doi fiind acuzati de "asociere in participatiune". Potrivit surselor, DNA il cerceteaza pe Alecu pentru vanzarea unor terenuri ale Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa catre Popoviciu, pe care omul de afaceri a ridicat un complex rezidential.Becali a facut plangere in 2000 pe numele lui Alecu si Popoviciu, pentru terenurile Agronomiei DNA l-a retinut marti noapte, pentru 24 de ore, pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, in acelasi dosar in care au fost retinuti seful DGIPI, Cornel Serban, seful diviziei de Operatiuni a DGA, Petre Pitcovici si rectorul Universitatii de Agronomie, Ioan Alecu. Potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn, retinerile de marti au originile intr-un dosar mai vechi, din 2007, in care era cercetat omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ion Alecu in legatura cu o asociere imobiliara dubioasa. La instrumentarea respectivului dosar lucrau ofiterii Cornel Serban si Petre Pitcovici, impreuna cu un alt ofiter judiciar din cadrul DNA. Potrivit acelorasi surse, pentru a primi o solutie de neincepere a urmaririi penale, Popoviciu ar fi incercat influentarea anchetatorilor. Serban si Pitcovici ar fi facut presiuni asupra ofiterului judiciar de la DNA pentru a obtine solutia favorabila pentru Popoviciu. Politistul de la DNA s-a autodenuntat, lucru ce a permis retinerea celor implicati.Aurelian Badulescu, avocatul lui Cornel Serban, a declarat ieri, la intrarea in sediul DNA, ca acuzatia de divulgare de informatii adusa clientului sau, se refera la faptul ca un italian i-ar fi cerut sa divulge identitatea unui detinator al unui numar de telefon.Informatii secrete pentru un ministru amenintat cu moartea Fostul sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel Serban i-ar fi dat consulului Romaniei din Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice cu datele referitoare la convorbirile unui politician roman. Aceasta este, potrivit Romania Libera, fapta aflata in spatele uneia dintre acuzatiile pe care i le aduce DNA: "Folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii in scopul obtinerii pentru sine de foloase". Avocatul lui Cornel serban, Aurelian Badulescu, a declarat pentru "Romania libera" ca Serban ar fi vrut de fapt sa-l ajute pe Dinu deoarece o ruda a acestuia, membru al actualului Guvern, fusese amenintata cu moartea si vroia sa-l identifice pe autor. Surse judiciare sustin ca oficialul ajutat de consulul Dinu ar fi Ion Bazac, ministrul Sanatatii. Potrivit Cotidianul, Alexandra Mirela Dinu, fiica consulului Tiberiu Dinu, este asociata cu Ion Bazac si cu sotia acestuia, Camelia, in firma Forza Rossa Store SRL. Conform datelor de la Registrul Comertului, in firma Forza Rossa Store SRL ministrul Sanatatii, Ion Bazac, detine 50% din actiuni, sotia acestuia, Camelia Genoveva, are 5,027% din actiuni, Alexandra Mirela Dinu detine 4,973 % din actiuni, iar diferenta, 40%, este trecuta in contul firmei SC.Basescu, Tariceanu, Videanu au pus umarul la afacerea Baneasa, titreaza GandulNumele lui Popoviciu se incruciseaza si cu numele catorva politicieni: Traian Basescu (cel care a semnat proiectul de tragere a retelei de apa si canal chiar pentru cartierul rezidential din Baneasa), Adriean Videanu (in mandatul caruia municipalitatea a pus umarul la crearea infrastructurii din acelasi cartier) si Calin Popescu Tariceanu (care si-a construit un nou sediu pentru compania sa de automobile pe terenul aceluiasi cartier).Un fost judecator de carte funciara e implicat in cazul Popoviciu, dar si in scandalul Posta RomanaGheorghe Cuzuc, un fost judecator de carte funciara, si alte persoane sunt cercetate in acelasi dosar cu fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, si Puiu Popoviciu, dosar in urma caruia a fost retinut Cornel Serban, seful DGIPI, potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn. Potrivit acelorasi surse, in total in acest dosar sunt invinuite cel putin sapte persoane. Numele lui Cuzuc a aparut si in dosarul Posta Romana, ca fiind una dintre persoanele invinuite in acest caz. Gheorghe Cuzuc ar fi plecat din magistratura in 2005.Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din RomaniaPotrivit NewsIn, de numele lui Gabriel Popoviciu, zis si "Puiu" -retinut de procurorii DNA- se leaga intr-un fel sau altul firme ca Baneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, Comaliment, Pizza Hut, KFC si IKEA, singura pozitie publica pe care si-o asuma public, conform articolelor aparute in presa. Dupa ’90, a fost in vizite de lucru alaturi de echipa prezidentiala a lui Ion Iliescu, in India sau Indonezia si s-a aflat in spatele „tunului“ de 320 de milioane de euro in cazul „Strandul Tineretului“, se mai relateaza in presa. In 2003, singurul an in care a fost inclus in „Top 300 Capital“, avea o avere estimata la cel putin 100 de milioane de dolari. Mama sa, Ligia, la aproape 80 de ani, este actionara in majoritatea firmelor controlate de fiul sau. Tatal, Eugen Aurel Popoviciu, a facut si el parte din patronatul unor foste societati de stat, privatizate sub auspiciile fiului sau, dar a fost si profesor la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, se mai arata in presa. Relatia juniorului cu Agronomia s-a sedimentat cu mult inainte de 2000, anul cand s-a asociat cu universitatea in proiectul „Baneasa Rezidential“, cel mai mare proiect imobiliar dezvoltat in Romania, conform presei scrise. Revolutia din 1989 l-a prins pe Puiu, la varsta de 30 de ani abia impliniti, angajat al unui service auto.
Publicat: astazi 9am
miercuri, 25 martie 2009
10.000 de euro metrul pătrat, expropriere-record în Capitală
24 Mar 2009 George Lacatus : Cotidianul
Tribunalul Bucureşti a acceptat, în urma unei expertize discutabile, o despăgubire fabuloasă pentru exproprierea unui petic de teren necesar edificării Pasajului Basarab.
Tribunalul Bucureşti a decis pe 19 decembrie 2008 ca Primăria Capitalei să plătească unei firme 1,7 milioane de euro reprezentând despăgubire pentru exproprierea unui teren de 171 de metri pătraţi necesar construcţiei Pasajului Basarab. Pe terenul respectiv se află fix şase locuri de parcare. Până acum, PMB a plătit, în medie, în jur de 600 de euro pentru un metru pătrat de teren fără construcţie pe el şi 1.400 de euro pentru un metru pătrat de teren cu construcţie pe el. Suma de 10.000 de euro despăgubire pentru un metru pătrat de teren fără construcţie pe el a rezultat dintr-un raport de expertiză tehnică imobiliară, însuşit de Tribunalul Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti a acceptat, în urma unei expertize discutabile, o despăgubire fabuloasă pentru exproprierea unui petic de teren necesar edificării Pasajului Basarab.
Tribunalul Bucureşti a decis pe 19 decembrie 2008 ca Primăria Capitalei să plătească unei firme 1,7 milioane de euro reprezentând despăgubire pentru exproprierea unui teren de 171 de metri pătraţi necesar construcţiei Pasajului Basarab. Pe terenul respectiv se află fix şase locuri de parcare. Până acum, PMB a plătit, în medie, în jur de 600 de euro pentru un metru pătrat de teren fără construcţie pe el şi 1.400 de euro pentru un metru pătrat de teren cu construcţie pe el. Suma de 10.000 de euro despăgubire pentru un metru pătrat de teren fără construcţie pe el a rezultat dintr-un raport de expertiză tehnică imobiliară, însuşit de Tribunalul Bucureşti.
PMB a făcut apel, iar Curtea de Apel Bucureşti va stabili astăzi termenul de judecată.
Firma care a beneficiat de această decizie a instanţei este SC Edelweiss Grup SRL. Ea are patru acţionari, fiecare cu 25% din acţiuni: Alexandru Brezeanu, Stelian Marin, Florin Voiculescu şi Dan Robert Georgescu.
Pe Bulevardul Vasile Milea, nr. 2F, sector 6, (în diagonală cu Carrefour Orhideea), Edelweiss a cumpărat, în 2001, 742 de metri pătraţi de teren. Pe 264 de metri pătraţi dintre aceştia a ridicat o clădire de birouri oferite la închiriere, parter şi şase etaje, însumând aproape 1.800 de metri pătraţi utili. Pe diferenţa de teren au fost amenajate alei şi 12 locuri de parcare. Conform planului, Pasajul Basarab va trece peste 171 de metri pătraţi din proprietatea Edelweiss, mai precis peste şase dintre locurile de parcare.
În prima fază a procedurii de expropriere, un expert evaluator angajat de Primărie a decis, pe 9 august 2007, în urma unui raport de specialitate, că municipalitatea trebuie să plătească firmei Edelweiss 919.994 lei, adică în jur de 263.000 de euro. Firma nu a fost mulţumită de această sumă şi a cerut PMB 4,7 milioane lei, adică 1,3 milioane de euro. Comisia de soluţionare a întâmpinărilor din PMB a respins cererea Edelweiss şi astfel s-a ajuns în instanţă.
Tribunalul Bucureşti a dispus realizarea unei expertize tehnice de către trei specialişti: unul desemnat de instanţă, al doilea - de către PMB, iar al treilea - de către Edelweiss. Cu un vot de 2 la 1, expertul desemnat de Primărie făcând opinie separată, echipa de experţi a propus instanţei două variante de despăgubire. Prima era calculată ca şi cum Primăria ar fi preluat integral afacerea firmei Edelweiss: chiria cuvenită pe întregul imobil, la un grad de ocupare de 80 la sută, pe o perioadă de 50 de ani. A rezultat o sumă de 6,6 milioane de euro. Judecătoarea Gabriela Florescu a respins această variantă de despăgubire, însă a acceptat-o pe a doua, la fel de discutabilă.
Astfel, cei doi experţi şi-au întemeiat calculul pe informaţia primită de la firmă, potrivit căreia din preţul pe metrul pătrat pe care îl încasează de la clienţi 1,7 euro reprezintă facilitatea de parcare. Exproprierea ar însemna ca firma să-şi reducă în mod corespunzător chiria lunară pe metrul pătrat, cu 1,7 euro. Această “pierdere”, înmulţită cu suprafaţa utilă a clădirii, afectată de un grad de ocupare de 80 la sută şi întinsă tot pe o perioadă de 50 de ani, ar însuma puţin peste un milion de euro. La care se adaugă valoarea efectivă a terenului expropriat, de circa 300.000 de euro. Alte câteva zeci de mii de euro au fost calculaţi pentru spălatul săptămânal al geamurilor, cu o firmă de alpinişti utilitari, pe perioada construirii pasajului. Cu tot cu TVA, Primăria ar avea de plătit aproape 1,7 milioane de euro pentru cei 171 de metri pătraţi, sumă acceptată de către instanţă.
Se poate observa că socoteala experţilor a legat locurile de parcare pierdute de întreaga suprafaţă utilă a clădirii, fără să ia în calcul o despăgubire legată efectiv de chiria aferentă celor şase locuri de parcare. Pe această logică, dacă imobilul ar fi avut un număr dublu de etaje, despăgubirile ar fi trebuit să fie la rândul lor duble, deşi este vorba despre aceleaşi şase locuri de parcare. Avocatul firmei Edelweiss, Cătălin Enescu, a confirmat acest raţionament: “Conform expertizei, da, am fi cerut dublu dacă imobilul ar fi avut 12 etaje”.
„Nu contestăm dreptul firmei Edelweiss de a cere despăgubiri şi pentru afectarea afacerii sale de către lucrările la pasaj, dar sumele pretinse sunt exagerate. La apel vom cere instanţei o nouă expertiză şi o vom ruga să aibă în vedere faptul că banii pentru despăgubiri provin, parţial, din fonduri publice, iar prejudiciul cerut de Edelweiss e de domeniul SF-ului”, a declarat Carmen Tease, avocata PMB. Ion Dedu, directorul executiv al Direcţiei Generale de Infrastructură din PMB, a declarat pentru Cotidianul: “Pentru câteva locuri de parcare, pretenţiile sunt foarte mari. Reprezentanţii Edelweiss spun că pasajul o să le strice afacerea, prezicere falsă. Ne judecăm cu ei în continuare. Sper să câştigăm la apel”.
Marin Stelian, acţionar şi administrator al Edelweiss, nu a vrut să comenteze conflictul dintre firma sa şi PMB. El ne-a recomandat să discutăm cu avocatul său. “Terenul în cauză nu e un teren viran, ci e o parte a unei investiţii de câteva milioane de euro. Primăria a încercat să dea acelaşi preţ pe metrul pătrat la toată lumea. Acest lucru nu se poate, deoarece clientul meu desfăşoară o activitate pe acel teren”, ne-a explicat Cătălin Enescu, avocatul firmei Edelweiss.
marți, 24 martie 2009
Vai cat de saraci sunt astia!
Daca soferii lor primesc salarii de merit, oare ei cate salarii primesc?
Chiar am ajuns sclavii lor.
Sa nu ne mai plangem atata, noi acceptam toate hotiile astea.
Bafta!
Chiar am ajuns sclavii lor.
Sa nu ne mai plangem atata, noi acceptam toate hotiile astea.
Bafta!
Functionarii publici din Senat vor primi salarii de merit doar in baza unui referat
Conducerea Senatului a decis, marti, ca functionarii publici "merituosi" din Senat sa primeasca salarii de merit doar in baza unui referat intocmit de catre membrii Biroului Permanent sau de sefii comisiilor permanente.
"Astazi s-a analizat si scrisoarea pe care Sindicatul functionarilor publici parlamentari din Senatul Romaniei a adresat-o Biroului Permanent privind modul de acordare a salariilor de merit. S-a luat decizia ca aceste salarii de merit sa fie acordate numai in baza unui referat pe care senatorii, membri ai Biroului Permanent sau sefi de comisie, le fac in favoarea salariatilor celor mai merituosi", a declarat chestorul Biroului Permanent, Ioan Chelaru, citat de NewsIn.El a explicat ca, din 2001, soferii si sefii de cabinet ai membrilor Biroului Permanent primeau aceste salarii de merit dat fiind faptul ca salariile obisnuite erau "extrem de reduse". Astfel Sindicatul functionarilor din Senat erau nemultumiti ca doar soferii si sefii de cabinet primesc respectivele salarii de merit. "Nemultumirea Sindicatului din Senat a fost pe ideea ca numai soferii si sefii de cabinet ai membrilor Biroului Permanent primeau asemenea salarii de merit, in conditiile in care aceste salarii de merit, care reprezinta 15% din fondul de salarii, se calculau si in raport de personalul care exista in teritoriu", a mai spus Chelaru.
Publicat: astazi 9am
"Astazi s-a analizat si scrisoarea pe care Sindicatul functionarilor publici parlamentari din Senatul Romaniei a adresat-o Biroului Permanent privind modul de acordare a salariilor de merit. S-a luat decizia ca aceste salarii de merit sa fie acordate numai in baza unui referat pe care senatorii, membri ai Biroului Permanent sau sefi de comisie, le fac in favoarea salariatilor celor mai merituosi", a declarat chestorul Biroului Permanent, Ioan Chelaru, citat de NewsIn.El a explicat ca, din 2001, soferii si sefii de cabinet ai membrilor Biroului Permanent primeau aceste salarii de merit dat fiind faptul ca salariile obisnuite erau "extrem de reduse". Astfel Sindicatul functionarilor din Senat erau nemultumiti ca doar soferii si sefii de cabinet primesc respectivele salarii de merit. "Nemultumirea Sindicatului din Senat a fost pe ideea ca numai soferii si sefii de cabinet ai membrilor Biroului Permanent primeau asemenea salarii de merit, in conditiile in care aceste salarii de merit, care reprezinta 15% din fondul de salarii, se calculau si in raport de personalul care exista in teritoriu", a mai spus Chelaru.
Publicat: astazi 9am
Basescu si Geoana se bat sa ajunga moguli la TVR si la Radio
Liderii PSD şi PDL au negociat între patru ochi împărţirea controlului asupra posturilor publice: cu şefi noi, TVR ar trebui să-i facă imagine candidatului Traian Băsescu, iar Radioul public ar rămâne să poarte mesajul candidatului Mircea Geoană
Negocierile pe funcţii între cele două partide din coaliţie au ajuns şi la nivelul posturilor naţionale de radio şi televiziune. Într-o întâlnire tête-à-tête, Mircea Geoană şi Emil Boc au hotărât ca PDL să-l înlocuiască pe Alexandru Sassu de la conducerea TVR, iar PSD pe Maria Ţoghină din fruntea radioului, au declarat pentru Cotidianul surse din conducerea PSD. Asta în ciuda faptului că o parte din jurnaliştii din TVR fac apel la partidele parlamentare să adopte cât mai rapid o nouă lege a SRTv care să asigure instituţiei o independenţă politică reală.
La radio, schimbarea de cadre se poate face fără probleme, întrucât mandatul actualei preşedinte, Maria Ţoghină, expiră.
PSD i-a pregătit deja succesorul în persoana lui Dan Preda, fost redactor-şef la Rador şi membru în Consiliul de Administraţie al SRR. Surse din radio spun despre Preda că are opţiuni politice clare, orientate spre stânga. La televiziune, situaţia este puţin mai complicată, pentru că actualul preşedinte-director general, Alexandru Sassu, propus de PSD, poate fi demis, odată cu Consiliul de Administraţie, numai dacă plenul Parlamentului respinge raportul de activitate al instituţiei pe anul anterior.
Raportul urmează să ajungă în comisii cel mai târziu pe 15 aprilie, iar surse din PDL susţin că acesta are toate şansele să fie respins din cauza deficitului financiar. În plus, Sassu - numit la propunerea PSD, dar cunoscut drept omul lui Adrian Năstase - ar putea fi schimbat din funcţie şi pentru că şi-a supărat foştii colegi de partid printr-o atitudine pro-Oprescu impusă în jurnalele de ştiri, susţin surse din interiorul televiziunii.
Mai mult, democrat-liberalii o vor din nou la conducerea Ştirilor pe Rodica Culcer, dată la o parte de Sassu în urma scandalului Remeş din 2007. Cum însă aceasta a pierdut definitiv procesul cu TVR, rămânând director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport, nu al fostei direcţii Ştiri, singura modalitate de a fi repusă în funcţie este schimbarea conducerii şi modificarea fişei postului.
Contactată de Cotidianul, Culcer a declarat că nu ştie nimic despre intenţia PDL de a o repune în funcţie. Tot la bursa zvonurilor din PDL se vehiculează şi numele înlocuitorului lui Sassu - Andi Lăzescu, director executiv la TVR pe vremea şefiei lui Stere Gulea, propus anul trecut de PDL pentru Consiliul de Administraţie al televiziunii.
Şefa Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, pedelista Raluca Turcan, respinge însă ideea numirilor politice la TVR. „Ar fi o greşeală dacă s-ar desemna politic preşedinţii acestor instituţii publice. Pasul normal ar fi schimbarea legii de funcţionare şi de numire pe criterii de profesionalism, inclusiv redefinirea misiunii publice şi finanţării acestor instituţii. Din câte ştiu eu, în partid nu s-a discutat de aşa ceva până acum”, spune Turcan, care are deja în lucru un proiect de modificare a legii de funcţionare a instituţiei. De altfel, jurnaliştii din TVR, printre care Rodica Culcer, Marian Voicu şi Cezar Ion, au solicitat ieri parlamentarilor printr-un comunicat ca proiectul de modificare a legii să cuprindă aspecte privind „depolitizarea conducerii celor două instituţii” şi „introducerea unor prevederi care să sancţioneze managementul defectuos”.
23 Mar 2009 Diana Lazar, Adriana Dutulescu Cotidianul
Negocierile pe funcţii între cele două partide din coaliţie au ajuns şi la nivelul posturilor naţionale de radio şi televiziune. Într-o întâlnire tête-à-tête, Mircea Geoană şi Emil Boc au hotărât ca PDL să-l înlocuiască pe Alexandru Sassu de la conducerea TVR, iar PSD pe Maria Ţoghină din fruntea radioului, au declarat pentru Cotidianul surse din conducerea PSD. Asta în ciuda faptului că o parte din jurnaliştii din TVR fac apel la partidele parlamentare să adopte cât mai rapid o nouă lege a SRTv care să asigure instituţiei o independenţă politică reală.
La radio, schimbarea de cadre se poate face fără probleme, întrucât mandatul actualei preşedinte, Maria Ţoghină, expiră.
PSD i-a pregătit deja succesorul în persoana lui Dan Preda, fost redactor-şef la Rador şi membru în Consiliul de Administraţie al SRR. Surse din radio spun despre Preda că are opţiuni politice clare, orientate spre stânga. La televiziune, situaţia este puţin mai complicată, pentru că actualul preşedinte-director general, Alexandru Sassu, propus de PSD, poate fi demis, odată cu Consiliul de Administraţie, numai dacă plenul Parlamentului respinge raportul de activitate al instituţiei pe anul anterior.
Raportul urmează să ajungă în comisii cel mai târziu pe 15 aprilie, iar surse din PDL susţin că acesta are toate şansele să fie respins din cauza deficitului financiar. În plus, Sassu - numit la propunerea PSD, dar cunoscut drept omul lui Adrian Năstase - ar putea fi schimbat din funcţie şi pentru că şi-a supărat foştii colegi de partid printr-o atitudine pro-Oprescu impusă în jurnalele de ştiri, susţin surse din interiorul televiziunii.
Mai mult, democrat-liberalii o vor din nou la conducerea Ştirilor pe Rodica Culcer, dată la o parte de Sassu în urma scandalului Remeş din 2007. Cum însă aceasta a pierdut definitiv procesul cu TVR, rămânând director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport, nu al fostei direcţii Ştiri, singura modalitate de a fi repusă în funcţie este schimbarea conducerii şi modificarea fişei postului.
Contactată de Cotidianul, Culcer a declarat că nu ştie nimic despre intenţia PDL de a o repune în funcţie. Tot la bursa zvonurilor din PDL se vehiculează şi numele înlocuitorului lui Sassu - Andi Lăzescu, director executiv la TVR pe vremea şefiei lui Stere Gulea, propus anul trecut de PDL pentru Consiliul de Administraţie al televiziunii.
Şefa Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, pedelista Raluca Turcan, respinge însă ideea numirilor politice la TVR. „Ar fi o greşeală dacă s-ar desemna politic preşedinţii acestor instituţii publice. Pasul normal ar fi schimbarea legii de funcţionare şi de numire pe criterii de profesionalism, inclusiv redefinirea misiunii publice şi finanţării acestor instituţii. Din câte ştiu eu, în partid nu s-a discutat de aşa ceva până acum”, spune Turcan, care are deja în lucru un proiect de modificare a legii de funcţionare a instituţiei. De altfel, jurnaliştii din TVR, printre care Rodica Culcer, Marian Voicu şi Cezar Ion, au solicitat ieri parlamentarilor printr-un comunicat ca proiectul de modificare a legii să cuprindă aspecte privind „depolitizarea conducerii celor două instituţii” şi „introducerea unor prevederi care să sancţioneze managementul defectuos”.
23 Mar 2009 Diana Lazar, Adriana Dutulescu Cotidianul
BP al Camerei a respins solicitarea Ancai Petrescu de a beneficia de spatiu pentru firma in cladire
Conducerea Camerei Deputatilor a respins, luni, cererea fostului deputat PRM, Anca Petrescu, de alocare a unui spatiu in Parlament pentru firma sa S.C. Anca House S.R.L., in scopul supravegherii mentenantei cladirii, pentru care aceasta avea un acord-cadru incheiat in 2008 cu acest for.
Secretarul Camerei, deputatul PSD Valeriu Zgonea, a anuntat ca Biroul Permanent a considerat inacceptabila solicitarea arhitectului cladirii Parlamentului, Anca Petrescu, mentionand ca actuala conducere a forului nu stia despre acordul- cadru incheiat intre fostul deputat si Camera Deputatilor in 2008, privind anumite drepturi conexe ce-i revin acestuia. "Nu consideram oportun sa-i inchiriem un spatiu pentru supravegherea mentenantei si alte proiecte pe care le are doamna Petrescu. Nu se vad motivele pentru care Parlamentul ar trebui sa-si pastreze o camera pentru firma", a spus Zgonea.Anca Petrescu a solicitat Biroului Permanent incheierea unei conventii intre Camera Deputatilor si S.C Anca House S.R.L. pentru punerea la dispozitie a spatiului din Palatul Parlamentului in suprafata de 40 mp, cu suportarea de catre societate a utilitatilor aferente, precum si a contravalorii utilizarii spatiului, in suma de 5,30 lei/mp, care se indexeaza trimestrial, se arata intr-um memorandum intern. Potrivit acestuia, scopul firmei este de a indeplini "sarcinile ce-i revin in fianlizarea constructiei, urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, precum si indeplinirea atributiilor prevazute in acordul cadru incheiat cu Camera Deputatilor".
Cererea fostului deputat PRM a fost discutata si in sedinta conducerii Camerei din 18 martie, starnind surprinderea deputatilor fata de suma mica, de 5,30 lei/mp, care a fost stabilita de secretarul general al forului pentru a fi platita de Anca Petrescu pe spatiul solicitat. Udemeristul Kelemen Hunor a mentionat ca suma nu este in concordanta cu profiturile "uriase" ale lui Petrescu, transmite NewsIn.
"Cum ati calculat aceasta suma uriasa pe metrul patrat pentru doamna Anca Petrescu? Doamna Anca Petrescu are un profit urias din ceea ce presteaza, sa ma exprim asa, frumos, pentru Camera Deputatilor. Si as vrea sa stiu 5 lei si 30 bani cum ati reusit sa calculati pe metrul patrat pentru aceasta firma absolut profitabila pe banii nostri?" l-a intrebat Kelemen pe secretarul general al Camerei, Gheorghe Barbu.
In replica, acesta a anuntat ca fostul deputat PRM "are un contract cu Camera, pana la finalizarea investitiei de asistenta tehnica si face proiectarea in cadrul unui tarif de 6 lei pe ora". "Cred ca este cel mai mic tarif din Romania existent pentru a face proiectare. Doamna are un contract cu noi care se cifreaza intre 4-500 de milioane pe an", a sustinut Barbu. El a adaugat, referindu-se la suma de 5,3 lei/mp, ca "acesta este tariful" si, in afara unuia special pentru banci, "altceva nu mai exista".
"Doamna Petrescu castiga 400, 500, 600 de milioane cu 6 lei pe ora, dar contractul va mai dura - si veti fi de acord - vreo 5-6 ani buni de acum incolo, asa cum evolueaza lucrurile la Camera Deputatilor si eu cred ca este un tarif foarte mic si ar trebui sa ne gandim sa punem un tarif un pic mai mare", a raspuns Kelemen.
Discutiile s-au incheiat ca urmare a interventiei democrat-liberalului Gheorghe Albu, care a criticat faptul ca Biroul Permanent pierde "jumatate de ora pentru contractul cu Anca Petrescu", iar decizia a fost amanata pentru sedinta de luni.
Publicat: astazi 9am
luni, 23 martie 2009
Notele informative date Securitatii au fost scrise de Rodica Stanoiu, arata expertiza grafologica
Rodica Stanoiu este cea care a scris notele informative pentru Securitate, sub numele conspirativ “Sanda”, potrivit expertizei grafologice realizata la cererea CNSAS.
Potrivit reprezentantului CNSAS, Mihai Ionescu, au fost expertizate documente scrise de Rodica Stanoiu din dosarul de la Directia de Pasapoarte din perioada 1963-1987, un document scris de Stanoiu in 2004 pe cand era ministru al justitiei, declaratiile de avere si de interese si declaratia de necolaborare cu Securitatea, care au fost comparate cu notele informative.
“Expertiza arata ca este 100% aceeasi scriitura in notele informative ca in inscrisurile din dosarul de pasapoarte, ca in documentele recente, ca in declaratiile de avere, de interese, declaratia de necolaborare cu Securitatea”, sustine Mihai Ionescu, dupa cum arata NewsIn.
De asemenea, expertiza ceruta de CNSAS unui expert autorizat a avut ca obiect si compararea notelor informative cu trei documente scrise de Rodica Stanoiu la Institutul de Cercetari Juridice (ICJ) in perioada 1982-1984. Si in acest caz, expertiza arata ca este acelasi scris in notele informative si documentele de la ICJ, chiar daca prezinta unele „elemente diferite intre inscrisuri”.
Potrivit expertizei, din comparatia celor doua tipuri de documente, pe de-o parte notele informative si pe de cealalta parte inscrisurile de la ICJ, rezulta „capacitatea persoanei de a scrie in moduri diferite, litere sau grupuri de litere fiind insa executate similar datorita stereotipului dinamic unic fiecarei persoane”.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a decis sa efectuaze o expertiza grafologica in dosarul Rodicai Stanoiu intrucat instanta nu a acceptat sa supuna expertizei judiciare decat inscrisurile de la ICJ si notele informative.
Curtea de Apel Bucuresti a dispus, pe 9 februarie, efectuarea unei expertize grafoscopice in dosarul in care Rodica Stanoiu contesta verdictul de politie politica dat de CNSAS in cazul sau, rezultatele expertizei fiind inca asteptate de magistrati.
Rodica Stanoiu a cerut instantei sa dispuna expertiza numai in ceea ce priveste inscrisurile de la ICJ in comparatie cu notele informative, si nu celelalte documente propuse de CNSAS pentru expertizare. Stanoiu a cerut experizarea documentelor din perioada in care ar fi scrise si notele informative, precizand ca a avut un accident de masina si ulterior si-a schimbat scrisul.
Astfel, judecatorii au decis sa se stabileasca, prin expertiza, daca Stanoiu a scris notele informative depunse la dosar de CNSAS.
Rodica Stanoiu, fost ministru al Justitiei in cabinetul Nastase, intre anii 2000 si 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ "Sanda", incepand cu anul 1983 pana in anul 1987, arata CNSAS in documentele depuse la dosar.
CNSAS noteaza ca, in data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea "in scopul exploatarii informative a lui Stanoiu Mihaela Rodica", care, intre 1983 si 1985, ar fi furnizat informatii semnate cu numele "Sanda", iar intre 1986 si 1987, ar fi semnat note informative sub numele conspirativ "Georgeta".
Reamintim ca Rodica Staniu a contestat, in anul 2007, decizia data de CNSAS, prin care arata ca aceasta ar fi facut politie politica. CNSAS a respins, pe 6 februarie 2007, contestatia depusa de Rodica Stanoiu, mentinand verdictul initial de politie politica in cazul ei.
Stanoiu a primit primul verdict de politie politica pe 7 decembrie 2006, dupa ce Colegiul CNSAS a decis, urmare a unor expertize grafologice, ca ei ii apartineau notele informative semnate sub pseudonim "Sanda".
Dupa ce a fost audiata prima oara de CNSAS, Stanoiu a demisionat din PSD.
“Expertiza arata ca este 100% aceeasi scriitura in notele informative ca in inscrisurile din dosarul de pasapoarte, ca in documentele recente, ca in declaratiile de avere, de interese, declaratia de necolaborare cu Securitatea”, sustine Mihai Ionescu, dupa cum arata NewsIn.
De asemenea, expertiza ceruta de CNSAS unui expert autorizat a avut ca obiect si compararea notelor informative cu trei documente scrise de Rodica Stanoiu la Institutul de Cercetari Juridice (ICJ) in perioada 1982-1984. Si in acest caz, expertiza arata ca este acelasi scris in notele informative si documentele de la ICJ, chiar daca prezinta unele „elemente diferite intre inscrisuri”.
Potrivit expertizei, din comparatia celor doua tipuri de documente, pe de-o parte notele informative si pe de cealalta parte inscrisurile de la ICJ, rezulta „capacitatea persoanei de a scrie in moduri diferite, litere sau grupuri de litere fiind insa executate similar datorita stereotipului dinamic unic fiecarei persoane”.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a decis sa efectuaze o expertiza grafologica in dosarul Rodicai Stanoiu intrucat instanta nu a acceptat sa supuna expertizei judiciare decat inscrisurile de la ICJ si notele informative.
Curtea de Apel Bucuresti a dispus, pe 9 februarie, efectuarea unei expertize grafoscopice in dosarul in care Rodica Stanoiu contesta verdictul de politie politica dat de CNSAS in cazul sau, rezultatele expertizei fiind inca asteptate de magistrati.
Rodica Stanoiu a cerut instantei sa dispuna expertiza numai in ceea ce priveste inscrisurile de la ICJ in comparatie cu notele informative, si nu celelalte documente propuse de CNSAS pentru expertizare. Stanoiu a cerut experizarea documentelor din perioada in care ar fi scrise si notele informative, precizand ca a avut un accident de masina si ulterior si-a schimbat scrisul.
Astfel, judecatorii au decis sa se stabileasca, prin expertiza, daca Stanoiu a scris notele informative depunse la dosar de CNSAS.
Rodica Stanoiu, fost ministru al Justitiei in cabinetul Nastase, intre anii 2000 si 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ "Sanda", incepand cu anul 1983 pana in anul 1987, arata CNSAS in documentele depuse la dosar.
CNSAS noteaza ca, in data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea "in scopul exploatarii informative a lui Stanoiu Mihaela Rodica", care, intre 1983 si 1985, ar fi furnizat informatii semnate cu numele "Sanda", iar intre 1986 si 1987, ar fi semnat note informative sub numele conspirativ "Georgeta".
Reamintim ca Rodica Staniu a contestat, in anul 2007, decizia data de CNSAS, prin care arata ca aceasta ar fi facut politie politica. CNSAS a respins, pe 6 februarie 2007, contestatia depusa de Rodica Stanoiu, mentinand verdictul initial de politie politica in cazul ei.
Stanoiu a primit primul verdict de politie politica pe 7 decembrie 2006, dupa ce Colegiul CNSAS a decis, urmare a unor expertize grafologice, ca ei ii apartineau notele informative semnate sub pseudonim "Sanda".
Dupa ce a fost audiata prima oara de CNSAS, Stanoiu a demisionat din PSD.
Publicat: astazi 9am
vineri, 20 martie 2009
Romania, tara in care spaga cumpara orice
Cotidianul va prezinta inventarul „cumparaturilor“ ilegale si excentrice pe care le poate face oricine are ceva dare de mana si doreste sa-si refaca viata sau sa-si falsifice trecutul ori prezentul sau sa-si aranjeze viitorul.
De la un bebelus sau un rinichi pana la o nevasta, un loc de parlamentar, cateva secrete de stat sau un CV academic impresionant, totul se poate cumpara in Romania. Trecutul, prezentul sau viitorul unei persoane pot fi astfel schimbate in functie de preferinte si de resursele banesti disponibile.Cele mai impresionante sunt cazurile in care parintii isi scot copiii la vanzare. O demonstreaza cazul lui Costel Nour si Benoni Pavaloaie, arestati pentru ca cereau pentru un micut 12.000 de euro si erau dispusi sa faca tranzactia, chiar daca acei copii urmau sa fie folositi pentru a li se preleva organele interne in vederea unor transplanturi ilegale.
De altfel, piata neagra de organe abunda in oferte publicate la mica publicitate, unde un rinichi costa aproximativ 8.000 de euro. In comunitatile de romi ori in vecinatatea acestora, situatia traficului de copii este si mai tragica, deoarece, pentru doar 500 de euro, familiile sarace isi vand copiii nou-nascuti. Cu o conditie: pentru a fi cumparati, bebelusii trebuie sa fie de sex masculin, romii care-i achizitioneaza fiind interesati in a-si asigura continuitatea familiei pe linie barbateasca.
Pana si libertatea poate fi cumparata in Romania daca cel aflat in pericol de a ajunge la inchisoare poseda banii si cunoaste persoanele potrivite. O demonstreaza arestarea judecatorului Ioan Lazar, in luna iunie a anului trecut. Pentru 25.000 de euro, Lazar dorea sa ingroape o cercetare penala pentru inselaciune cu file cec. Fiind cel mai cunoscut caz de coruptie a unui magistrat, restul mercurialului din Justitie ramane doar legenda.
In ceea ce priveste viata de familie, cei care doresc obtinerea cetateniei romane pot cumpara, pentru 10.000 de euro, bunavointa unei domnisoare de la oras pentru a se casatori cu ei. Daca nu sunt pretentiosi si se multumesc cu o romancuta care locuieste la sat, suma se injumatateste, dupa cum a demonstrat cazul recent al unor africani prinsi ca incercau smecheria cu pricina intr-o comuna bacauana. Oferta bogata e confirmata de faptul ca, in ultimii doi ani, oficialitatile romane au descoperit peste o suta de astfel de cazuri. Iar cand capul acestei familii, incropita cu chiu, cu vai, ar dori sa plece impreuna cu cei dragi intr-un concediu, lipsa banilor pentru o supermasina noua nu trebuie sa il ingrijoreze. Are la dispozitie varianta cumpararii unui autovehicul furat, iar pentru cel mult 4.000 de euro poate aranja obtinerea unui certificat de inmatriculare fals si scapa si de taxa de prima inmatriculare.
Sursa: Cotidianul, astazi
Aproape 1.000 de bugetari incaseaza lunar in medie 14.000 lei, din pensie si salariu
Angajatii care primesc pensie speciala de la stat si salariu incaseaza in medie lunar aproape 14.000 lei (3.300 euro), iar statul cheltuie anual circa 20 milioane euro cu plata pensiilor speciale, a declarat consilierul premierului Emil Boc pe probleme de munca si protectie sociala.
"Proietul de lege privind cumulul pensie-salariu va intra in dezbatere publica la sfarsitul lunii martie, urmand sa intre in Parlament in luna aprilie pentru dezbatere in regim de urgenta, iar legea se va aplica cel mai probabil de la data de 1 iulie", a precizat consilierul de stat Mihai Seitan, citat de NewsIn.Guvernul intentioneaza sa interzica cumulul pensiei cu salariul pentru angajatii ce incaseaza la stat mai mult decat salariul mediu pe economie.
"Principiul este simplu. Toti cei care castiga in acest an mai mult decat 1.693 lei lei vor trebui sa aleaga intre a ramane angajati la stat sau a iesi la pensie. Acelasi pricipiu (n.r. raportarea la salariul mediu pe economie) va functiona si in anii care urmeaza. Indiferent de solutia pe care o vor alege angajatii, statul va economisi aproape 20 de milioane de euro in fiecare an", a spus Seitan.
El sustine ca introducerea acestei legi nu-i va afecta pe profesori, doctori, actori si asistenti maternali, ci doar pe cei cu pensii speciale care lucreaza in administratia centrala si locala.
"In acest moment au pensii de peste 5.000 de lei aproape o mie de angajati din administratia centrala. Sigur, exista si angajati in administratia locala care cumuleaza salarii cu pensii foarte mari, insa numarul acestora este mult mai mic", a explicat consilierul premierului Emil Boc pe probleme de munca si protectie sociala.
Oficialul mai spune ca, prin introducerea acestei legi, "executivul urmareste deblocarea unor posturi din aparatul central ce ar putea fi ocupate de oameni mai tineri, bine calificati".
Pensiile speciale, discutate cu FMI
Ministrul Muncii Marian Sarbu a declarat joi, ca angajatii de la stat care beneficiaza de pensii de serviciu, in baza unor legi speciale, sunt magistratii, parlamentarii, functio¬narii publici, diplomatii, aviatorii, militarii si politistii.
"Am avut o discutie si cu reprezentantii FMI in legatura cu pensiile speciale din Romania, insa i-am informat ca aceasta problema nu tine de responsabilitatea Ministerului Muncii, intrucat nu noi am dat acele legi speciale", a spus Sarbu.
Publicat: astazi
TVR a cumparat servicii de telefonie mobila fara licitatie
Societatea Romana de Televiziune (SRTv) a cumparat servicii de telefonie mobila in valoare de 588.235 de lei (fara TVA) de la Vodafone, fara licitatie, sub pretextul ca serviciile respective pot fi furnizate doar de compania respectiva.
Potrivit site-ului guvernamental de licitatii, negocierile intre SRTv si Vodafone au avut loc fara anunt de participare, sub motivul ca "serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate". Conform Legii achizitiilor publice, aceasta inseamna ca firma are drept exclusiv pentru serviciile respective, potrivit NewsIn.Biroul de presa al SRTv a informat NewsIn ca nu s-a facut licitatie "din motive tehnice", pentru a nu se pierde numerele de telefon deja folosite de angajati ai televiziunii publice. Exclusivitatea se refera, potrivit Biroului de presa al SRTv, la portabilitatea numerelor de telefon, care nu ar fi fost in vigoare la data incheierii contractului.
Altfel spus, reprezentantii televiziunii publice spun ca s-a ales Vodafone pentru ca unii salariati sa isi pastreze numerele de telefon din aceasta retea.
Sursa: Wall-Street, astazi
Politizarea TVR, printre concluziile despre Romania din raportul Television Across Europe
Politizarea televiziunii publice, lipsa transparentei privind sursele de finantare a statiilor TV si obiceiul autoritatilor de a cerceta jurnalistii in locul cazurilor de coruptie dezvaluite de acestia sunt printre concluziile despre Romania din raportul Television Across Europe 2008.
Potrivit raportului realizat de Open Society Foundation, guvernul roman nu a adoptat niciun fel de legi care sa asigure stabilitatea financiara si independenta televiziunii publice, pe care continua sa o controleze. Dimpotriva, politicienii au transformat televiziunea publica in institutie aservita lor, si nu interesului public. "In Romania, pentru prima data de la caderea comunismului in 1989, televiziunea publica este condusa acum de un politician - Alexandru Sassu (n.r. - actualul presedinte al Societatii Romane de Televiziune), venit din pozitia de secretar executiv al PSD", se mentioneaza in raport.O alta constatare legata de audiovizualul public din Romania se refera la faptul ca societatea civila este impiedicata, practic, sa aiba reprezentanti in organismele de conducere ale instrumentelor media finantate din bani publici. Mai mult, nu exista prevederi legale care sa vizeze conflictul de interese si gradul de competenta al celor din conducerea audiovizualului de stat.
Numarul posturilor TV din Romania, estimat in raport la peste 200, demonstreaza apetitul pentru investitiile in media. Sursele de finantare a statiilor TV raman, insa, "un mister", in ciuda prevederilor legale care cer transparenta din acest punct de vedere. In acelasi context, raportul mentioneaza Romania ca fiind singura tara in care se cunosc macar adevaratii patroni ai posturilor de televiziune.
In privinta obiectivitatii, raportul face un comentariu in termeni oarecum optimisti. "Desi acoperirea disputelor politice in media este inca partinitoare, audiovizualul incepe, treptat, sa fie tratat de patroni ca afacere, decat ca instrument pentru promovarea propriilor interese", se arata in raport.
Tot in concluziile privind Romania, raportul face referire la prezentarea cazurilor de coruptie in media. In astfel de situatii, se spune in raport, politicienii si autoritatile statului prefera "sa investigheze" mai degraba jurnalistii, decat problemele scoase la iveala de acestia.
Calitatea programelor TV este, si ea, pusa la zid in raportul Open Society Foundation. "Televiziunile din Romania nu au facut niciun efort comun in favoarea programelor de calitate", se mentioneaza in raport. Romanii se uita la televizor, in special, pentru emisiunile de divertisment, preferand sa se informeze de la posturile de nisa si de pe internet, concluzioneaza raportul.
Television Across Europe 2008, subintitulat "More channels, less independence" (Mai multe posturi, mai putina independenta), a monitorizat evolutia din ultimii trei ani a audiovizualului public si privat in noua tari europene, si anume Albania, Bulgaria, Cehia, Italia, Litualia, Polonia, Macedonia, Romania si Slovacia.
Publicat: astazi
joi, 19 martie 2009
EXCLUSIVITATE. Ministrul Berceanu a fost ingenuncheat de Bechtel
"Gardianul” a obtinut in exclusivitate textul protocolului incheiat in februarie a.c. intre Ministerul Transporturilor si firma Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania. Din document rezulta ca, dupa negocieri aprinse, care au durat peste o luna, ministrul Radu Berceanu a cedat la toate pretentiile financiare ale partii americane. Bechtel a castigat peste 39 milioane de euro, fara a pune la socoteala costul lucrarilor. Banii reprezinta valoarea lucrarilor necertificate, penalitati si alte solicitari financiare♦ Conform protocolului, din 57 milioane de euro, bani ceruti de Bechtel pentru lucrari necertificate (cu defectiuni), Compania de Autostrazi ar putea aproba plata a 26 milioane de euro. In plus, Ministerul Transporturilor va mai plati 3 milioane de euro pentru modificarea solutiei tehnice a lucrarilor si 3,27 milioane de euro penalitati pentru intarzierile la plata de anul trecut. In plus, Bechtel a solicitat aproximativ 7 milioane de euro drept compensatie pentru cresterea accizei la combustibil♦ Ca sa reinceapa lucrarile in acest an, Bechtel a mai pretins ca Ministerul Transporturilor sa ii asigure disponibilitatea finantarii, prin confirmare scrisa de la Ministerul Finantelor. Singurul punct castigat in negocieri de Radu Berceanu este sistarea platii in avans a lucrarilor pe 2009, respectiv 130 milioane de euro. Luna viitoare vor avea loc noi runde de negocieri, la care Berceanu va incerca sa convinga Bechtel sa renunte la suma de un milion de euro pe care statul roman o achita lunar americanilor pentru cheltuieli de protocol„Gardianul” a semnalat inca de anul trecut ca Bechtel primeste lunar de la statul roman un milion de euro ca si „cheltuieli indirecte de capital si de protocol pe perioada derularii contractului”. Americanii nu au pierdut acesti bani, in pofida crizei. In protocolul dintre Ministerul Transporturilor si firma americana nu se precizeaza nimic cu privire la banii „de distractie”. Astfel, americanii vor continua sa incaseze alocatia lunara de un milion de euro pentru cheltuieli de protocol pana la sfarsitul contractului de constructie a autostrazii Transilvania, inclusiv in perioada de garantie. Pe de alta parte, conform protocolului dintre Ministerul Transporturilor si Bechtel, din 57 milioane de euro, plati necertificate pe motive de calitate, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) ar putea aproba 26 milioane de euro pentru lucrarile care contin fisuri la autostrada Brasov-Bors. Statul va mai plati in acest an inca 3 milioane de euro pentru modificarea solutiei tehnice, 3,27 milioane de euro penalitati si aproximativ 7 milioane de euro din cauza cresterii accizei la combustibil. Mentionam ca statul nu ar fi trebuit sa plateasca nici un euro pentru schimbarea solutiei tehnice la autostrada. Cu toate acestea, Compania de Autostrazi va aloca suma suplimentara de 3 milioane de euro pentru care s-a emis facturi pana in prezent. “Pe viitor, beneficiarul va plati pentru lucrarile de proiectare si verificare ale subconsultantilor, referitoare la ordine de variatie solicitate de reprezentantul beneficiarului”, conform protocolului.Americanii cer 7 milioane de euro taxa petroliferaIn documentul citat, Bechtel mai are pretentia ca statul sa-i plateasca o suma suplimentara ca urmare a cresterii accizei la combustibil. “Compania de Autostrazi, Bechtel si avocatii acestora trebuie sa se intalneasca pentru a incerca solutionarea privind plata suplimentara ca urmare a cresterii accizei la combustibil. Daca beneficiarul si antreprenorul convin ca pretentia ridicata este valida, atunci suma datorata va fi certificata la plata. Daca partile nu ajung la un acord, problema va fi solutionata de Comitetului Director sau prin arbitraj. Din calculele specialistilor, rezulta aproximativ 7 milioane de euro pentru Bechtel”, ne-au explicat surse din Ministerul Transporturilor. Vor fi achitate si lucrarile cu defectiuniSurse din cadrul CNADNR ne-au explicat ca in protocolul semnat de conducerea MT americanii de la Bechtel si consultantul Egis Scetauroute BCEOM, nu este trecuta valoarea lucrarilor pentru cei 42 km de autostrada promisi de ministrul Radu Berceanu a fi finalizati pana la sfarsitul acestui an. “Plata se va efectua pentru structurile care contin fisuri fara a tine cont de prezenta acestor fisuri. Aceasta nu afecteaza responsabilitatea antreprenorului privind orice defecte, in conformitate cu contractul si pentru orice remediere a acestora pe cheltuiala proprie, asa cum este prevazut in contract. Exemple de acest gen includ executia pilotilor turnati de durate indelungate de timp, inainte de efectuarea testarii finale si sistemele de drenaj. (…). Plata se va efectua fara a se impune vreo limitare privind finalizarea sistemelor sau a lucrarilor ulterioare”, se arata in protocolul semnat de cele trei parti. Protocolul pentru constructia autostrazii Transilvania, semnat la sfarsitul lunii trecute, este valabil numai in 2009. Ca o preconditie suplimentara la acordul companiei Bechtel de a reincepe lucrarile in acest an, Ministerul Transporturilor este obligat sa confirme disponibilitatea finantarii, prin confirmarea scrisa de la Ministerul Finantelor Publice. Confirmarea trebuie sa ateste ca statul are fonduri suficiente pentru a plati constructorul american pentru executarea lucrarilor pe acest an si ca fondurile “sunt sau vor deveni disponibile pentru trageri, in conformitate cu prevederile contractului”. Statul plateste penalizari de 3,2 milioane de euroIn negocierile cu americanii de la Bechtel, Ministerul Transporturilor a fost de acord sa plateasca 3,27 milioane de euro, “dobanda pentru plati intarziate ale sumelor certificate pana la data de 12 decembrie 2008”. “Dobanda de intarziere la plata a sumelor certificate va fi calculata de catre beneficiar spre plata imediata catre antreprenor, dupa emiterea de catre antreprenor a facturii fiscale. Lucrarile care nu vor fi acoperite de preturile unitare existente vor fi certificate la plata folosind preturile unitare interimare stabilite de reprezentantul beneficiarului”, se mai arata in protocolul pentru continuarea lucrarilor la autostrada Transilvania. Potrivit unor reprezentanti ai CNADNR, intre Ministerul Transporturilor si Bechtel vor avea loc alte negocieri. “Luna viitoare vor avea loc noi runde de negocieri intre Bechtel si statul roman si se va pune in discutie suma care reprezinta costurile de capital”, ne-au explicat sursele citate.
Stefan Etves19-03-2009
Stefan Etves19-03-2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)