Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Autor: Mirela Corlățan
Patru milioane de euro din bugetul Sănătăţii au fost alocaţi pentru roboţi medicali spitalelor conduse de clienţi PSD. Principalul câştigător e însă firma unei prietene a Mihaelei Geoană.
Sursa: ReutersNimeni nu-i consideră o prioritate a sistemului sanitar, nici măcar chirurgii care operează cu ei. Cu toate acestea, în anul de criză 2009 au fost achiziţionaţi cu câte două milioane de euro fiecare.
O licitaţie organizată iniţial pentru achiziţionarea a cinci roboţi a fost anulată, însă Ion Bazac, ministrul sănătăţii desemnat de PSD, a dispus în ultima zi a mandatului său alocarea a patru milioane de euro pentru achiziţionarea a doi roboţi de către două unităţi medicale conduse de medici situaţi în aceeaşi sferă ideologică.
Bazac anulează, Bazac resuscitează
Programul naţional de Chirurgie robotică, iniţiat de Ministerul Sănătăţii şi susţinut de câţiva chirurgi renumiţi, trebuia să „îmbogăţească” în 2009 cinci spitale din România cu cinci dintre cei mai performanţi roboţi medicali. La licitaţia organizată pe 14 iulie nu s-a prezentat decât un ofertant, firma Sof Medica, iar licitaţia a fost anulată pe motiv că „nu s-a respectat principiul concurenţei şi al transparenţei”.
La scurt timp, ministerul a susţinut prin declaraţii oficiale că renunţă la roboţi şi că banii vor fi realocaţi către Programul naţional de dotare cu monitoare, ventilatoare şi echipamente de anestezie şi terapie intensivă.
Pe 30 septembrie 2009, în ultima zi petrecută de Ion Bazac în calitate de ministru al sănătăţii, patru milioane de euro sunt totuşi alocate către două spitale pentru a-şi cumpăra roboţi, de data asta fără intermedierea ministerului. Potrivit Biroului de Presă al ministerului, s-au folosit „sume neangajate da torită nefinalizării procedurilor de achiziţii”.
„Sumele ar fi fost altfel pierdute de minister. În plus, deschiderea finanţării s-a făcut la sfârşitul lunii, fără nicio legătură cu încheierea mandatului meu, având în vedere OUG 34/2009, art.36, care prevede explicit ca, din raţiuni financiare, deschiderea de finanţări se face între 24-31 ale fiecărei luni. Ceea ce primesc în mod efectiv solicitanţii la alocarea de fonduri reprezintă de fapt file bugetare. Banii însă se transferă în contul instituţiei numai după îndeplinirea tuturor condiţiilor legale”, şi-a justificat decizia pentru EVZ fostul ministru Ion Bazac.
Achiziţie fără licitaţie
Procedura de achiziţie a fost declanşată după debarcarea lui Bazac din fruntea ministerului, dar cele două unităţi medicale selecţionate de el - Spitalul Municipal din Cluj şi Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni - nu au mai organizat licitaţie din motiv că în ţară există o singură firmă care le-ar fi putut furniza multrâvniţii roboţi medicali. Firma cu pricina este, fireşte, Sof Medica, cea care s-a prezentat la licitaţia din iulie.
„Sof Medica e unic importator pentru Europa de Sud-Est (şi pentru Bulgaria şi Grecia), deci nu a trebuit să mai organizăm licitaţie”, justifică Nicolae Constantea, directorul Spitalului Municipal din Cluj. Ordonanţa 34 din 2006, care reglementează organizarea licitaţiilor, prevede, într-adevăr, că în această situaţie licitaţia nu mai este necesară.
„Se aplică articolul 122 litera b, care prevede că în cazul unui unic importator se aplică procedura de negociere, fără licitaţie”, spune Cătălin Popescu, expert în achiziţii publice, consultat de EVZ. De ce ministerul nu a uzat de această prevedere şi în vară nu doreşte nimeni să explice. Cert e că cele patru milioane de euro alocate de minister au ajuns în final la firma Sof Medica, în schimbul a doi roboţi chirurgicali Da Vinci, produşi de firma ame ricană Intuitive Surgical.
AFACERE PROFITABILĂ
Sof Medica, reprezentată şi în Fundaţia Renaşterea
Sof Medica a pătruns pe piaţa din România în 1994, ajungând una dintre cele mai profitabile firme de profil.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, în 2007, anul în care a vândut un robot Ministerului Educaţiei, a avut o cifră de afaceri de 46,5 milioane de lei şi un profit de 8,8 milioane de lei.
În 2008, cifra de afaceri a fost de 54 milioane de lei, iar profitul de 5,9 milioane. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului ea aparţine unei familii de greci, Sofianou : 30% lui Aikaterini (Catherine) Sofianou, 20% lui Pantelis Sofianos şi 50% lui Georgios Sofianos, fiul celor doi.
În paralel cu funcţia de conducere la Sof Medica, Catherine Sofianou deţine funcţia de vicepre şedinte la Fundaţia Renaşterea, condusă de Mihaela Geoană, soţia fostului şef al PSD, a cărei prietenă este.
În 2007, cele două au organizat, cu implicarea UNICEF, un eveniment caritabil intens mediatizat având ca scop înfiinţarea primului departament de dializă la domiciliu în cadrul Spitalului Fundeni şi transformarea unei maternităţi în „Spital Prieten al Copilului”.
FIDEL. Ion Bazac (stânga) a fost aproape de familia Geoană şi cât a fost ministru, şi după
FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
SCUMP
O operaţie costă 2.000 de euro
În străinătate, roboţii chirurgicali Da Vinci, produşi de Intuitive Surgical, costă în jur de 1,2 milioane de dolari, potrivit informaţiilor publicate pe diverse site-uri. Pentru cei din ultima generaţie, produşi în 2009, preţul a crescut la 1,8 milioane de dolari.
În pofida solicitărilor repetate, firma Sof Medica a refuzat să ofere orice informaţii financiare legate de roboţi şi comisioanele aplicate, dând doar prin Marius Vişinescu, business manager surgical care al companiei, doar răspunsuri privind performanţele aparatelor.
Potrivit medicilor, consumabilele pentru o singură operaţie costă în medie în jur de 2.000 de euro, fiind furnizate tot de Sof Medica.
luni, 19 aprilie 2010
Cum să faci milioane fără să te doară capul
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 13:23 Dan Odagiu
Industria lui Videanu este în ultima perioadă de timp o mare aducătoare de contracte pentru managerii companiilor de stat. Adică aceştia dau de la firmele pe care le conduc contracte de milioane de lei firmelor la care sunt acţionari.
Să fii director la o firmă de stat şi patron la alta care practică servicii pentru firma care o conduci reprezintă succesul sigur în afaceri. Cel puţin aşa a gândit Florin Muntean, actualmente director la Transgaz Mediaş (TGN). Compania pe care o conduce a încheiat luna trecută un contract în valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de transport cu firma BAT Mediaş (BAME), deţinută chiar de directorul Transgaz.
Florin Muntean deţine 77% din acţiunile BAT Mediaş şi a fost numit la conducerea Transgaz în urmă cu circa şase luni. Tranzacţia de 1,2 milioane de lei a fost raportată pe bursă, contractul fiind atribuit firmei aparţinând directorului Transgaz prin licitatie publică, se arată în raport.
În ultimii ani, afacerile BAT Mediaş au urcat continuu, ajungând în 2009 la un nivel de 23,6 milioane de lei (5,7 mil.
euro), iar firma şi-a majorat profitul net anul trecut cu 91%, la 6,4 mil. lei (1,5 mil. euro).
Situaţia de la Transgaz nu este unică la societăţile de stat aflate sub oblăduirea lui Adriean Videanu. Pe 7 aprilie 2010, Transelectrica (TEL) a acordat consorţiului format din Siemens Österreich&Siemenes SRL un contract de 18,1 milioane euro (74,5 milioane lei) pentru racordarea la sistemul energetic naţional a termocentralei pe care OMV Petrom (SNP) o construieşte la Brazi, judeţul Prahova. Transelectrica a acordat contractul prin negociere fără anunţ de participare, la 30 martie, consorţiul Siemens fiind singurul ofertant.
Contractul dintre Transelectrica şi Siemens pare tot o afacere de ”familie”. De ce? Păi actualul director al Transelectrica, Adrian Băicuşi, numit în această funcţie de Adriean Videanu, nu este altul decât fostul director de la Siemens din perioada 2004-2008. Iar actualul director de la Siemens Cristian Secoşan este fostul subaltern a lui Băicuşi.
În concluzie, ce avem: doi oameni care au lucrat amândoi la firma Siemens în aceeaşi perioadă de timp. Apoi drumurile lor s-au despărţit pentru o vreme. Când s-au întâlnit, de bucurie, au făcut o afacere de 18,1 milioane de euro pe banii Transelectrica. Adică ai statului român.
Cotidianul.ro
Azi - 13:23 Dan Odagiu
Industria lui Videanu este în ultima perioadă de timp o mare aducătoare de contracte pentru managerii companiilor de stat. Adică aceştia dau de la firmele pe care le conduc contracte de milioane de lei firmelor la care sunt acţionari.
Să fii director la o firmă de stat şi patron la alta care practică servicii pentru firma care o conduci reprezintă succesul sigur în afaceri. Cel puţin aşa a gândit Florin Muntean, actualmente director la Transgaz Mediaş (TGN). Compania pe care o conduce a încheiat luna trecută un contract în valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de transport cu firma BAT Mediaş (BAME), deţinută chiar de directorul Transgaz.
Florin Muntean deţine 77% din acţiunile BAT Mediaş şi a fost numit la conducerea Transgaz în urmă cu circa şase luni. Tranzacţia de 1,2 milioane de lei a fost raportată pe bursă, contractul fiind atribuit firmei aparţinând directorului Transgaz prin licitatie publică, se arată în raport.
În ultimii ani, afacerile BAT Mediaş au urcat continuu, ajungând în 2009 la un nivel de 23,6 milioane de lei (5,7 mil.
euro), iar firma şi-a majorat profitul net anul trecut cu 91%, la 6,4 mil. lei (1,5 mil. euro).
Situaţia de la Transgaz nu este unică la societăţile de stat aflate sub oblăduirea lui Adriean Videanu. Pe 7 aprilie 2010, Transelectrica (TEL) a acordat consorţiului format din Siemens Österreich&Siemenes SRL un contract de 18,1 milioane euro (74,5 milioane lei) pentru racordarea la sistemul energetic naţional a termocentralei pe care OMV Petrom (SNP) o construieşte la Brazi, judeţul Prahova. Transelectrica a acordat contractul prin negociere fără anunţ de participare, la 30 martie, consorţiul Siemens fiind singurul ofertant.
Contractul dintre Transelectrica şi Siemens pare tot o afacere de ”familie”. De ce? Păi actualul director al Transelectrica, Adrian Băicuşi, numit în această funcţie de Adriean Videanu, nu este altul decât fostul director de la Siemens din perioada 2004-2008. Iar actualul director de la Siemens Cristian Secoşan este fostul subaltern a lui Băicuşi.
În concluzie, ce avem: doi oameni care au lucrat amândoi la firma Siemens în aceeaşi perioadă de timp. Apoi drumurile lor s-au despărţit pentru o vreme. Când s-au întâlnit, de bucurie, au făcut o afacere de 18,1 milioane de euro pe banii Transelectrica. Adică ai statului român.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)