Romania trebuie salvata!
Oare cand o sa avem parte de dreptate si mai ales de protectie din partea celor care ne conduc, de la cei care au primit votul nostru. Oare cand?
"Cine inparte, parte isi face"
joi, 23 iulie 2009
Finanţele fac cadou 48 de milioane de euro grecilor de la Loterie
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
22 Iul 2009 George Lacatus
Loteria a fost scutită de plata taxei pentru aparatele slot-machine şi i se permite în continuare să lucreze cu mandatari. Aşa a decis Ministerul Finanţelor. Contractele Loteriei cu firma grecească Intralot rămân neatinse.
Printr-o simplă modificare din condei, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au decis ca Loteria Română să nu mai plătească 8.000 de lei anual pentru fiecare din cele 6.000 de aparate slot-machine, iar reţeaua sa mandatară, care numără peste 900 de sedii din cele 1.800, să poată funcţiona fără licenţă de joc şi autorizaţie de exploatare. Decizia a fost luată zilele acestea de către Ministerul Finanţelor (MF) în normele de aplicare ale OUG nr. 77/2009, privind jocurile de noroc. Modificarea a doar două articole din ordonanţă schimbă radical situaţia de la Loteria Română. Astfel, cele două contracte păguboase, cel pentru video-loterie şi cel pentru Loto 6/49, încheiate între Loterie şi firma grecească Intralot rămân intacte.
La sfârşitul lunii iunie 2009, prin OUG nr.
77/2009, MF a decis ca toţi operatorii de jocuri de noroc care au aparate slot-machine să plătească anual o taxă de 8.000 de lei, iar Loteriei Române i se interzicea ca mandatarii cu care are contract să mai poată opera fără licenţă pentru jocuri de noroc. În ordonanţă se spune că orice firmă de pe teritoriul României care vrea să desfăşoare jocuri de noroc e obligată să deţină licenţă de joc şi autorizaţie de exploatare, echipamentele aferente trebuind să fie folosite „în mod direct de către deţinătorul licenţei“. La sfârşitul ordonanţei se prevedea ca pentru fiecare slot-machine să se plătească anual o taxă de 8.000 de lei. Aceste enunţuri desfiinţau toate contractele de mandat ale Loteriei şi o obligau să plătească o taxă anuală de 12 milioane de euro, aferentă jocului de video-loterie, unde deţine 6.000 de aparate.
În normele de aplicare ale OUG nr. 77/2009, MF schimbă radical situaţia de la Loterie. La articolul 1, MF precizează că „operatorii economici pot încheia contracte cu persoane fizice sau juridice“. Pentru ca lucrurile să fie clare, MF revine şi clarifică situaţia la articolul 73: „Compania Naţională Loteria Română poate exploata jocurile de noroc pentru care deţine exclusivitate în conformitate cu prevederile ordonanţei de urgenţă şi prezentei hotărâri şi pe bază de contract încheiat cu persoane fizice sau persoane juridice în condiţiile legii“. Cea de-a doua modificare se referă la definiţia din normele de aplicare ale video-loteriei, unde au fost incluse aparatele slot-machine ale Loteriei. MF a decis că „video-loteria este un joc de tip loto prin care se obţin aleatoriu câştiguri şi care reprezintă o reţea unitară de terminale cu structură închisă care funcţionează numai conectate online la un sistem central la nivel naţional“. Reprezentanţii firmelor private de jocuri de noroc spun ca MF a inclus abuziv slot-machine-urile Loteriei în rândul video-loteriei.
În urma acestor modificări, cei care câştigă sunt grecii de la Intralot. Din contractul pe video loterie, ei nu vor mai fi obligaţi să plătească 12 milioane de euro anual până în 2013, când expiră contractul, ceea ce înseamnă un câştig de 48 de milioane de euro. Din contractul încheiat pentru aparatura de la Loto 6/49, unde au procent din încasări, banii vor rămâne aceiaşi, deoarece reţeaua de mandatari va funcţiona în continuare fără ca partenerii privaţi ai Loteriei să fie obligaţi să-şi obţină licenţa de joc. Conform surselor Cotidianul, care a intrat în posesia normelor de aplicare, modificările au fost făcute pe linie de partid de către secretarul de stat Bogdan Drăgoi, membru PDL.
Cotidianul.ro
22 Iul 2009 George Lacatus
Loteria a fost scutită de plata taxei pentru aparatele slot-machine şi i se permite în continuare să lucreze cu mandatari. Aşa a decis Ministerul Finanţelor. Contractele Loteriei cu firma grecească Intralot rămân neatinse.
Printr-o simplă modificare din condei, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au decis ca Loteria Română să nu mai plătească 8.000 de lei anual pentru fiecare din cele 6.000 de aparate slot-machine, iar reţeaua sa mandatară, care numără peste 900 de sedii din cele 1.800, să poată funcţiona fără licenţă de joc şi autorizaţie de exploatare. Decizia a fost luată zilele acestea de către Ministerul Finanţelor (MF) în normele de aplicare ale OUG nr. 77/2009, privind jocurile de noroc. Modificarea a doar două articole din ordonanţă schimbă radical situaţia de la Loteria Română. Astfel, cele două contracte păguboase, cel pentru video-loterie şi cel pentru Loto 6/49, încheiate între Loterie şi firma grecească Intralot rămân intacte.
La sfârşitul lunii iunie 2009, prin OUG nr.
77/2009, MF a decis ca toţi operatorii de jocuri de noroc care au aparate slot-machine să plătească anual o taxă de 8.000 de lei, iar Loteriei Române i se interzicea ca mandatarii cu care are contract să mai poată opera fără licenţă pentru jocuri de noroc. În ordonanţă se spune că orice firmă de pe teritoriul României care vrea să desfăşoare jocuri de noroc e obligată să deţină licenţă de joc şi autorizaţie de exploatare, echipamentele aferente trebuind să fie folosite „în mod direct de către deţinătorul licenţei“. La sfârşitul ordonanţei se prevedea ca pentru fiecare slot-machine să se plătească anual o taxă de 8.000 de lei. Aceste enunţuri desfiinţau toate contractele de mandat ale Loteriei şi o obligau să plătească o taxă anuală de 12 milioane de euro, aferentă jocului de video-loterie, unde deţine 6.000 de aparate.
În normele de aplicare ale OUG nr. 77/2009, MF schimbă radical situaţia de la Loterie. La articolul 1, MF precizează că „operatorii economici pot încheia contracte cu persoane fizice sau juridice“. Pentru ca lucrurile să fie clare, MF revine şi clarifică situaţia la articolul 73: „Compania Naţională Loteria Română poate exploata jocurile de noroc pentru care deţine exclusivitate în conformitate cu prevederile ordonanţei de urgenţă şi prezentei hotărâri şi pe bază de contract încheiat cu persoane fizice sau persoane juridice în condiţiile legii“. Cea de-a doua modificare se referă la definiţia din normele de aplicare ale video-loteriei, unde au fost incluse aparatele slot-machine ale Loteriei. MF a decis că „video-loteria este un joc de tip loto prin care se obţin aleatoriu câştiguri şi care reprezintă o reţea unitară de terminale cu structură închisă care funcţionează numai conectate online la un sistem central la nivel naţional“. Reprezentanţii firmelor private de jocuri de noroc spun ca MF a inclus abuziv slot-machine-urile Loteriei în rândul video-loteriei.
În urma acestor modificări, cei care câştigă sunt grecii de la Intralot. Din contractul pe video loterie, ei nu vor mai fi obligaţi să plătească 12 milioane de euro anual până în 2013, când expiră contractul, ceea ce înseamnă un câştig de 48 de milioane de euro. Din contractul încheiat pentru aparatura de la Loto 6/49, unde au procent din încasări, banii vor rămâne aceiaşi, deoarece reţeaua de mandatari va funcţiona în continuare fără ca partenerii privaţi ai Loteriei să fie obligaţi să-şi obţină licenţa de joc. Conform surselor Cotidianul, care a intrat în posesia normelor de aplicare, modificările au fost făcute pe linie de partid de către secretarul de stat Bogdan Drăgoi, membru PDL.
Ploaie de euro peste grădina lui Zeus de la Cotroceni
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
22 Iul 2009 Cristian Oprea
Administraţia Prezidenţială a alocat peste două miliarde şi jumătate de lei vechi pentru executarea unui sistem de irigaţii necesar sau nu grădinii Palatului Cotroceni. Bugetul instituţiei preşedintelui României a fost majorat, faţă de anul trecut, cu 75 la sută, pentru capitolul „bunuri şi servicii”.
Palatul Cotroceni a anunţat, prin e-licitatie, că va cheltui suma de 256.302 lei, adică aproximativ 60.000 de euro sau peste două miliarde şi jumătate de lei vechi, pentru „execuţia unui sistem de irigare”. Data-limită de depunere a ofertelor a fost marţi, în aceeaşi zi fiind deschise şi ofertele. Urmează şi o etapă de licitaţie electronică, în urma căreia va fi decisă firma care va executa sistemul de irigaţii.
Criteriile de acordare a contractului de achiziţii publice pentru sistemul de irigaţii îl reprezintă, conform anunţului oficial, „preţul cel mai scăzut”. Cotrocenii vor să asigure irigarea grădinilor interioare, după cum a declarat pentru Cotidianul Marius Bălan, salariat în cadrul Biroului Achiziţii din Departamentul Managementul Resurselor al Administraţiei Prezidenţiale.
În prezent, irigarea spaţiilor verzi ale sediului Administraţiei Prezidenţiale se face cu ajutorul unor aspersoare sau prin „priză directă” cu furtunul de către grădinari.
În mai multe parcuri bucureştene a fost introdus un sistem subteran de reţele alimentare cu apă şi de aspersoare care asigură o irigare uniformă.
Instituţia preşedintelui României a fost răsfăţata bugetului de stat pe anul 2009, deşi efectele crizei economice lovesc din plin. De obicei, achiziţii de genul celei a sistemului de irigare se încadrează la capitolul materiale (bunuri) şi prestări de servicii.
Guvernul PNL al lui Călin Popescu Tăriceanu decisese să aloce Palatului Cotroceni, în 2009, pentru capitolul „Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional”, doar 1.450.000 de lei. Guvernul Emil Boc a majorat această sumă la nu mai puţin de 6.500.000 de lei. Per total, Administraţiei Prezidenţiale i-a fost suplimentat bugetul de la 9.000.000 de euro cât acordase guvernul PNL la peste 12.000.000 de euro cât a oferit guvernul Emil Boc.
Preşedintele României a mai primit, totodată, de la guvernul condus de liderul democrat-liberal, Emil Boc, o suplimentare a bugetului pentru deplasări peste hotare, cu 50 la sută în 2009 faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă echivalentul a un milion de euro. În total, pentru deplasările externe, şeful statului are la dispozţie 2.325.000 de euro, în comparaţie cu milionul de euro cât alocase guvernul Tăriceanu. „Evenimentul zilei” scria, în februarie, că preşedintele României are alocată pentru deplasări o sumă mai mare decât cea pentru cei aproape 500 de parlamentari români.
Pentru deplasările în ţară, şeful statului are suplimentat bugetul de la 700.000 la 1.000.000 de lei. Cotrocenilor le-a crescut bugetul cu 50 la sută şi la capitolul cheltuieli de protocol. Pentru chiria reşedinţei oficiale prezidenţiale contribuabilii plătesc o chirie de peste 7.000 de euro lunar, după ce anul trecut a fost de numai 6.000 de euro.
Sistemul de irigaţii nu este singura extravaganţă, pe care şi-o permit instituţiile statului român, în condiţii de criză economică. Administraţia Prezidenţială a decis alocarea a 50.000 de euro doar pentru câteva sfeşnice şi candele necesare bisericii din incinta Palatului Cotroceni. Pentru iconostas nu s-a precizat încă o sumă, dar asemenea piese sunt destul de rare şi au, de regulă, un preţ pe măsură.
La rândul său, Serviciul de Protecţie şi Pază a achiziţionat o şalupă rapidă cu 25.000 de euro pentru a-l supraveghea şi pe Traian Băsescu atunci când se află în vacanţă la reşedinţa oficială de la Neptun.
Cereri deosebite au avut şi o serie de miniştri care şi-au dorit autovehicule de serviciu de la SPP cu dotări speciale: wireless, televizor, Internet etc.
Cotidianul.ro
22 Iul 2009 Cristian Oprea
Administraţia Prezidenţială a alocat peste două miliarde şi jumătate de lei vechi pentru executarea unui sistem de irigaţii necesar sau nu grădinii Palatului Cotroceni. Bugetul instituţiei preşedintelui României a fost majorat, faţă de anul trecut, cu 75 la sută, pentru capitolul „bunuri şi servicii”.
Palatul Cotroceni a anunţat, prin e-licitatie, că va cheltui suma de 256.302 lei, adică aproximativ 60.000 de euro sau peste două miliarde şi jumătate de lei vechi, pentru „execuţia unui sistem de irigare”. Data-limită de depunere a ofertelor a fost marţi, în aceeaşi zi fiind deschise şi ofertele. Urmează şi o etapă de licitaţie electronică, în urma căreia va fi decisă firma care va executa sistemul de irigaţii.
Criteriile de acordare a contractului de achiziţii publice pentru sistemul de irigaţii îl reprezintă, conform anunţului oficial, „preţul cel mai scăzut”. Cotrocenii vor să asigure irigarea grădinilor interioare, după cum a declarat pentru Cotidianul Marius Bălan, salariat în cadrul Biroului Achiziţii din Departamentul Managementul Resurselor al Administraţiei Prezidenţiale.
În prezent, irigarea spaţiilor verzi ale sediului Administraţiei Prezidenţiale se face cu ajutorul unor aspersoare sau prin „priză directă” cu furtunul de către grădinari.
În mai multe parcuri bucureştene a fost introdus un sistem subteran de reţele alimentare cu apă şi de aspersoare care asigură o irigare uniformă.
Instituţia preşedintelui României a fost răsfăţata bugetului de stat pe anul 2009, deşi efectele crizei economice lovesc din plin. De obicei, achiziţii de genul celei a sistemului de irigare se încadrează la capitolul materiale (bunuri) şi prestări de servicii.
Guvernul PNL al lui Călin Popescu Tăriceanu decisese să aloce Palatului Cotroceni, în 2009, pentru capitolul „Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional”, doar 1.450.000 de lei. Guvernul Emil Boc a majorat această sumă la nu mai puţin de 6.500.000 de lei. Per total, Administraţiei Prezidenţiale i-a fost suplimentat bugetul de la 9.000.000 de euro cât acordase guvernul PNL la peste 12.000.000 de euro cât a oferit guvernul Emil Boc.
Preşedintele României a mai primit, totodată, de la guvernul condus de liderul democrat-liberal, Emil Boc, o suplimentare a bugetului pentru deplasări peste hotare, cu 50 la sută în 2009 faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă echivalentul a un milion de euro. În total, pentru deplasările externe, şeful statului are la dispozţie 2.325.000 de euro, în comparaţie cu milionul de euro cât alocase guvernul Tăriceanu. „Evenimentul zilei” scria, în februarie, că preşedintele României are alocată pentru deplasări o sumă mai mare decât cea pentru cei aproape 500 de parlamentari români.
Pentru deplasările în ţară, şeful statului are suplimentat bugetul de la 700.000 la 1.000.000 de lei. Cotrocenilor le-a crescut bugetul cu 50 la sută şi la capitolul cheltuieli de protocol. Pentru chiria reşedinţei oficiale prezidenţiale contribuabilii plătesc o chirie de peste 7.000 de euro lunar, după ce anul trecut a fost de numai 6.000 de euro.
Sistemul de irigaţii nu este singura extravaganţă, pe care şi-o permit instituţiile statului român, în condiţii de criză economică. Administraţia Prezidenţială a decis alocarea a 50.000 de euro doar pentru câteva sfeşnice şi candele necesare bisericii din incinta Palatului Cotroceni. Pentru iconostas nu s-a precizat încă o sumă, dar asemenea piese sunt destul de rare şi au, de regulă, un preţ pe măsură.
La rândul său, Serviciul de Protecţie şi Pază a achiziţionat o şalupă rapidă cu 25.000 de euro pentru a-l supraveghea şi pe Traian Băsescu atunci când se află în vacanţă la reşedinţa oficială de la Neptun.
Cereri deosebite au avut şi o serie de miniştri care şi-au dorit autovehicule de serviciu de la SPP cu dotări speciale: wireless, televizor, Internet etc.
Neregulile din cadrul Electrica au ajuns la DNA
Romania trebuie salvata!
Fostul director al Electrica Transilvania Nord, Gabriel Michael Ruga, a fost trimis in judecata de DNA, alaturi de alte sapte persoane, pentru nereguli in achizitiile publice, care au adus un prejudiciu Electrica de peste 40 de miliarde de lei vechi.
Potrivit unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie, Mihael Gabriel Ruga, director general la filiala S.C. Electrica Transilvania Nord in perioada 2000-2006, este acuzat de luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si spalare de bani.
In judecata au mai fost trimisi alte persoane care au avut functii de conducere in cadrul Electrica.
Constantin Stoica, director la Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord in perioada 2002-2005, este vizat de DNA de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, iar Petru Morar, fost sef al Serviciului Aprovizionare din cadrul Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord, a fost deferit justitiei pentru luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si spalare de bani.
Vasile Croitoru va raspunde pentru acuzatiile de dare de mita, complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata, spalare de bani si concurenta neloiala. Oana Caraba si Gabriel Traian Ruga sunt acuzati de complicitate la luare de mita si complicitate la spalare de bani, ambele in forma continuata.
In judecata au mai fost trimisi Dumitru Osman, actionar si administrator al S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. TIMISOARA, pentru spalare de bani, cat si Petre Neacsu si Costel Croitoru, pentru complicitate la spalare de bani si dare de mita.
Procurorii arata ca in perioada 2002-2004, un grup infractional initiat si condus de Vasile Croitoru, in baza unui plan amanuntit, de amploare si cu mari sume de bani rulate, a furnizat produse contrafacute la Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Banat (S.I.S.E.) si S.I.S.E. Transilvania Sud, ambele din cadrul Electrica S.A., in conditiile in care conducatorii acestor institutii au incalcat legislatia referitoare la achizitiile publice, in schimbul unor foloase materiale. Planul presupunea vanzarea de produse electrice inferioare calitativ, dar purtand fraudulos marca „Siemens”, catre sucursale si filiale ale Electrica S.A., la preturi supraevaluate.
In perioada septembrie - octombrie 2003, Gabriel Michael Ruga, in calitate de director general al S.C. FDFEE TRANSILVANIA NORD, a pretins si primit de la Croitoru, prin intermediul lui Gabriel Traian Ruga (fiul lui Ruga Gabriel) si Costel Croitoru (fiul lui Croitoru Vasile), suma totala de 5.500.000.000 de lei vechi, pentru ca, in schimbul mitei, institutia publica sa cumpere produse electrice in conditii pagubitoare, prin incalcarea legii si a atributiilor de serviciu, se precizeaza in comunicat.
In acelasi scop, Petru Morar (seful serviciului aprovizionare in cadrul SISEE TRANSILVANIA NORD), a pretins si primit de la Vasile Croitoru, prin intermediul fiicei sale, Oana Mihaela Caraba si a Fundatiei Crestine de Ajutorare Cluj, mobilier, aparatura IT si suma de 80.000.000 de lei vechi.
In aceeasi perioada, Gabriel Michael Ruga, Ioan Stoica (director general al SISEE TRANSILVANIA NORD) si Petru Morar, cu sprijinul lui Croitoru, au aprobat achizitionarea de produse electrice contrafacute, inscriptionate in mod fraudulos cu marca „Siemens”, cu in calcarea normelor legale privind achizitiile publice. Produsele au fost livrate de S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. Timisoara, firma controlata de Vasile Croitoru.
Gabriel Michael Ruga, Petru Morar (cu ajutorul Oanei Caraba), Gabriel Traian Ruga, Vasile Croitoru, Costel Croitoru si Dumitru Osman, cu ajutorul lui Petre Neacsu, au disimulat adevarata natura si provenienta a sumelor pretinse si date cu titlu de mita, prin intermediul unor operatiuni bancare, conturi fictive, acte bancare false si contracte fictive (de sponsorizare, consultanta sau imprumut). Din aceste „operatiuni”, Dumitru Osman, cumnatul lui Vasile Croitoru, a obtinut un folos in valoare de 600.000.000 de lei vechi.
S.C. Electrica S.A. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 234,8 miliarde de lei vechi, iar prejudiciul efectiv cauzat Electrica este de 41.289.696.509 de lei vechi. In vederea recuperarii acestui prejudiciu, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator, se explica in comunicat.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Cluj.
Publicat: astazi 9am
Fostul director al Electrica Transilvania Nord, Gabriel Michael Ruga, a fost trimis in judecata de DNA, alaturi de alte sapte persoane, pentru nereguli in achizitiile publice, care au adus un prejudiciu Electrica de peste 40 de miliarde de lei vechi.
Potrivit unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie, Mihael Gabriel Ruga, director general la filiala S.C. Electrica Transilvania Nord in perioada 2000-2006, este acuzat de luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si spalare de bani.
In judecata au mai fost trimisi alte persoane care au avut functii de conducere in cadrul Electrica.
Constantin Stoica, director la Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord in perioada 2002-2005, este vizat de DNA de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, iar Petru Morar, fost sef al Serviciului Aprovizionare din cadrul Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Electrica Transilvania Nord, a fost deferit justitiei pentru luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si spalare de bani.
Vasile Croitoru va raspunde pentru acuzatiile de dare de mita, complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata, spalare de bani si concurenta neloiala. Oana Caraba si Gabriel Traian Ruga sunt acuzati de complicitate la luare de mita si complicitate la spalare de bani, ambele in forma continuata.
In judecata au mai fost trimisi Dumitru Osman, actionar si administrator al S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. TIMISOARA, pentru spalare de bani, cat si Petre Neacsu si Costel Croitoru, pentru complicitate la spalare de bani si dare de mita.
Procurorii arata ca in perioada 2002-2004, un grup infractional initiat si condus de Vasile Croitoru, in baza unui plan amanuntit, de amploare si cu mari sume de bani rulate, a furnizat produse contrafacute la Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Banat (S.I.S.E.) si S.I.S.E. Transilvania Sud, ambele din cadrul Electrica S.A., in conditiile in care conducatorii acestor institutii au incalcat legislatia referitoare la achizitiile publice, in schimbul unor foloase materiale. Planul presupunea vanzarea de produse electrice inferioare calitativ, dar purtand fraudulos marca „Siemens”, catre sucursale si filiale ale Electrica S.A., la preturi supraevaluate.
In perioada septembrie - octombrie 2003, Gabriel Michael Ruga, in calitate de director general al S.C. FDFEE TRANSILVANIA NORD, a pretins si primit de la Croitoru, prin intermediul lui Gabriel Traian Ruga (fiul lui Ruga Gabriel) si Costel Croitoru (fiul lui Croitoru Vasile), suma totala de 5.500.000.000 de lei vechi, pentru ca, in schimbul mitei, institutia publica sa cumpere produse electrice in conditii pagubitoare, prin incalcarea legii si a atributiilor de serviciu, se precizeaza in comunicat.
In acelasi scop, Petru Morar (seful serviciului aprovizionare in cadrul SISEE TRANSILVANIA NORD), a pretins si primit de la Vasile Croitoru, prin intermediul fiicei sale, Oana Mihaela Caraba si a Fundatiei Crestine de Ajutorare Cluj, mobilier, aparatura IT si suma de 80.000.000 de lei vechi.
In aceeasi perioada, Gabriel Michael Ruga, Ioan Stoica (director general al SISEE TRANSILVANIA NORD) si Petru Morar, cu sprijinul lui Croitoru, au aprobat achizitionarea de produse electrice contrafacute, inscriptionate in mod fraudulos cu marca „Siemens”, cu in calcarea normelor legale privind achizitiile publice. Produsele au fost livrate de S.C. ENERGO EL GROUP S.R.L. Timisoara, firma controlata de Vasile Croitoru.
Gabriel Michael Ruga, Petru Morar (cu ajutorul Oanei Caraba), Gabriel Traian Ruga, Vasile Croitoru, Costel Croitoru si Dumitru Osman, cu ajutorul lui Petre Neacsu, au disimulat adevarata natura si provenienta a sumelor pretinse si date cu titlu de mita, prin intermediul unor operatiuni bancare, conturi fictive, acte bancare false si contracte fictive (de sponsorizare, consultanta sau imprumut). Din aceste „operatiuni”, Dumitru Osman, cumnatul lui Vasile Croitoru, a obtinut un folos in valoare de 600.000.000 de lei vechi.
S.C. Electrica S.A. s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 234,8 miliarde de lei vechi, iar prejudiciul efectiv cauzat Electrica este de 41.289.696.509 de lei vechi. In vederea recuperarii acestui prejudiciu, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator, se explica in comunicat.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Cluj.
Publicat: astazi 9am
Abonați-vă la:
Postări (Atom)