Catedrala Aburirii Neamului

Romania trebuie salvata! Alexandru Toma Patrascu septembrie 15, 2011 De la inceput, proiectul construirii Catedralei a fost caracterizat de confuzie si de lipsa de transparenta. Statul si cu Biserica se inteleg de minune; in timp ce autoritatile centrale si locale cotizeaza cit mai pe sest la Biserica, corul de heruvimi aparatori ai drept-credicioaselor finantari de la buget lanseaza perdele de fum incercind sa evite o dezbatere reala a subiectului. Fie ca sint arhangheli veterani, cu penele tocite si innegrite de prea-indelungatul contact cu politicienii, fie ca sint ingerasi pufosi, din rezerva de cadre, ce filfiie vesel prin studiourile de televiziune si prin presa, si unii si altii au in comun un lucru: cu cit dispun de mai putine argumente, cu atit sufla mai tare din trimbita. Sa trecem in revista citeva dintre subiectele evitate de heruvimii de serviciu: Pentru ce se da aceasta lupta? Care este miza reala? Constructia Catedralei? Citusi de putin! Nu constructia ca atare este contestata, ci finantarea ei de catre Stat! Poate parea paradoxal, dar majoritatea celor care se opun constructiei provine din rindurile ortodocsilor conservatori; acestia privesc Catedrala ca nefiind conforma cu traditia si “sufletul ortodox”. Chiar si preoti ai BOR si-au manifestat opozitia! Tabara secularista, iar aici intra oameni de toate confesiunile, contesta doar finantarea de catre Stat a constructiei. La fel ca orice alta entitate privata, atit timp cit Biserica isi foloseste fondurile proprii si respecta legile este libera sa construiasca orice isi doreste, iar ASUR a sustinut dintotdeauna aceasta pozitie. Biserica se lupta, de fapt, pentru cu totul altceva; obiectivul real al BOR este ca Statul sa plateasca nota de plata! Doar ateii se opun finantarii de catre Stat a proiectului? Citusi de putin! Opozitia provine din toate zonele societatii; fie ca sint atei sau credinciosi, fie ca sint ortodocsi, catolici sau protestanti, majoritatea cetatenilor Romaniei resping ideea constructiei Catedralei din fonduri publice, iar recenta cercetare a Fundatiei Soros o confirma: doar 30% dintre romani isi doresc ca finantarea constructiei sa provina integral sau majoritar de la bugetul de Stat. Mai mult, in Bucuresti aceast procent scade la doar 19% dintre locuitori! Sa fie majoritatea populatiei tarii atee? Biserica spune altceva… Care este costul real al proiectului? De citiva ani, de cind a inceput sa se vorbeasca de Catedrala, costurile acesteia par a se tot reduce, ca si cum am avea de-a face cu o licitatie olandeza. Pentru cei carora nu le este familiar termenul, la vinzarea prin licitatie olandeza vinzatorul porneste de la un pret foarte mare, apoi il scade treptat pina cind cineva se hotaraste sa cumpere. Cifre vehiculate: Noiembrie 2007: aproape 400 milioane de euro in total din care 200 milioane fara finisaje (conform declaratiei Patriarhului Daniel) Iunie 2009: cca. 400 milioane de euro (parintele Constantin Stoica, purtator de cuvint al Patriarhiei) Februarie 2010: 200 de milioane de euro, fara finisaje (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunarii Nationale Bisericesti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale) Iunie 2010: 100 – 120 de milioane de euro (fara TVA), fara finisaje (Ciprian Campineanul, episcop vicar patriarhal) Septembrie 2010: cca. 100 milioane euro, fara finisaje (Biroul de Presa al Patriarhiei) Care este adevarul? A umflat in 2007 Patriarhul suma cind afirma ca proiectul va costa 400 de milioane de euro? A gresit Biroul de Presa in 2010 cind s-a referit la doar 100 de milioane? Sint asa de zapaciti cei de la Patriarhie incit nu stiu nici ei bine cit o sa coste sau este doar o incercare grosolana de dezinformare? Pe langa ezitarile BOR referitoare la costurile constructiei, merita abordata separat chestiunea creditului necesar finantarii. Un proiect de o asemenea anvergura nu se face cu bani cash; este nevoie de obtinerea unei linii de credit, iar acest lucru este valabil inclusiv in cazul finantarii directe de la buget; Statul se imprumuta in permanenta pentru a-si finanta deficitul. Care este nivelul probabil al dobinzilor? Conform Bancii Centrale Europene[i], in august randamentul pentru obligatiunile in euro, pe 10 ani, emise de Romania era de 7,38%. Pentru o entitate privata, chiar una cu garantii solide din partea lui Doamne Doamne, randamentul cerut va fi mai mare, in jur de 10%, probabil. Daca luam in calcul un imprumut[ii] pe 20 de ani, totalul cheltuielilor cu dobinzile reprezinta aproximativ[iii] inca o data suma imprumutata. Plecind de la suma de 400 milioane de euro anuntata de Patriarh, luind in calcul dobinzile si adaugind si valoarea celor 11 ha de teren, situat intr-o zona ultracentrala si “donat” deja de catre Stat, incepem sa capatam o imagine mai completa asupra costurile implicate de constructia Catedralei. Constructie: cca. 400 milioane euro Dobinzi la credit: cca. 400 milioane de euro Valoare teren: cca. 200 milioane de euro Total: cca. 1 miliard de euro (!) Acesta valoare este in realitate mult sub-estimata! Cvasi-totalitatea proiectelor de o astfel de anvergura sufera depasiri semnificative de buget, 28% in medie[iv]. Lucrurile pot sa mearga si mai rau; de exemplu Opera din Sydney a costat de 15 (!) ori mai mult decit era initial planificat[v], iar tunelul “Big Dig” din Boston “doar” de 4 ori mai mult[vi]. Dar ce mai conteaza inca 300 de milioane de euro in plus? Doar n-o sa ne scumpim cind e vorba de mintuirea neamului, nu? Incaseaza Statul TVA de la Biserica pentru cheltuielile facute cu construirea Catedralei? Simplu: nu! Sumele platite catre furnizori in contul TVA-ului sint recuperate de la Stat. Ordinul MFP nr. 230/2004 (publicat in Monitorul Oficial nr. 122 din 11 februarie 2004), modificat si completat prin Ordinul MFP nr. 1326/ 2004 (publicat in Monitorul Oficial nr. 853 din 17 septembrie 2004) spune ca este scutita de TVA “construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop”, cu precizarea ca “Scutirea de TVA pentru constructia, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop se aplica prin restituirea catre beneficiari a TVA […]”[vii] Cine urmeaza sa plateasca? Romani, stati linistiti! “Rezultatele colectei sunt promiţătoare!” ne asigura Patriarhia intr-un comunicat de presa[viii]. “36.321 de persoane (36.189 fizice şi 132 juridice) au donat până în prezent bani pentru ridicarea viitoarei Catedralei patriarhale, 23.788 dintre aceştia donând bani de la iniţierea recentă a colectei naţionale (1 iunie 2011)” se spune mai departe. Ma bucur ca le merge bine colecta. Sincer! Cu cit mai multi bani vor stringe, cu atit vor avea nevoie de mai putini de la buget (oare?) Ma nelinisteste totusi ceva; treaca-mearga ca cifrele sint date asa, fara nici o posibilitate de verificare independenta, dar de ce nu se spune si citi bani s-au strins? Chiar, cit se puteau stringe? Cam cit o fi donatia medie? 10 lei, 20 lei? Hai sa fim optimisti, sa zicem ca e vorba de 50 de lei; asta inseamna cca. 400.000 de euro. Hai ca se poate; pina la 1,3 miliarde nu mai e mult… Se lauda cu 36.000 de oameni care au donat? Asta inseamna cam 0,2% din totalul adultilor; cum e cu procentul de 87% ortodocsi pe care BOR ii reprezinta? Dar dintre cele 132 de “persoane juridice”, cite sint administratii publice sau firme de stat si cit a donat fiecare? Multe intrebari, putine raspunsuri… Să reamintim în acest context că, la sfărşitul lunii iunie, Primaria Capitalei a alocat BOR 10 milioane de lei pentru Catedrala, aceşti bani venind să se adauge altor 5 milioane de la Primăria Sectorului 3 (Hotărîrea 54/26.05.2011) şi 10 milioane de la Guvern (HG 101/09.02.2011). Intr-un mod similar, anul trecut au “cotizat” Primaria Sectorului 2 si, din nou, Guvernul. „Vreau să precizez de la început că Biserica Ortodoxă Română nu se bizuie pe sprijinul Statului pentru acordarea unor subvenţii de la Guvern, deci din bani publici, ci va conta pe ajutorul credincioşilor care va fi oferit în timp.” (Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal; în cadrul unui Telejurnal TVR[ix]) „Nu trebuie să mai existe teama că va fi construită din bani de la stat“ (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunării Naţionale Bisericeşti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale[x]) Deci, pina la urma, cine urmeaza sa plateasca constructia Catedralei? “Neamul” sau “bugetul”? Cui ii va apartine catedrala? Poporului roman, nu? Asa eram invatati si inainte de ’89; cu totii eram “producatori, proprietari si beneficiari”. Stim cu totii cum era cu “beneficiarii”… Deci cui ii va apartine Catedrala? Simplu si clar: Bisericii Ortodoxe. Statul cheltuieste, Biserica primeste. Amin! Mereu se gaseste cite un ingeras pufos care sa “argumenteze”: Daca Statul face autostrazi si scoli, de ce sa nu ne dea si noua bani de Catedrala? Uite cum s-au bagat banii in Arena Nationala! Mana cereasca Arena asta cu gazonul ei, nu? Ce se faceau heruvimii de serviciu fara asa minune? Sa nu-i plingem, gaseau ei ceva. Cei care apeleaza la astfel de analogii “uita” o “mica” diferenta. Stadionul in cauza, precum si alte constructii de acest gen, sint construite de Stat, dar ramin in patrimoniul public! Tocmai de aceea s-a iscat scandalul legat de contractul de management; Primaria urma sa primeasca prea putin! In cazul Catedralei, Statul plateste, dar ea intra in patrimoniul unei organizatii private. Primaria Capitalei a dat pentru Catedrala 10 milioane de lei, ce a primit in schimb? Promisiunea unei strane?!?!? Citi bani primeste BOR de la Stat? Nu e un raspuns simplu. Sursele de finantare sint atit de multe si de diverse incit sint greu de centralizat. De asemeni, sint foarte greu de estimat avantajele fiscale si para-fiscale: scutiri de taxe si impozite, monopol pe comercializarea unor produse etc. Se poate totusi calcula o suma minima; la nivelul lui 2011 aceasta poate fi estimata la cca. 200 milioane de euro; este vorba de cca. 100 milioane de euro cash si 100 de milioane de euro in proprietati (in realitate poate fi mult mai mult. De exemplu, cum estimezi valoarea fostei cladirii a Parlamentului?). Pentru detalii puteti consulta un articol anterior. Cit de mare e averea BOR? Din nou, greu de estimat. In presa se vehiculeaza o cifra de circa 3 miliarde de euro. Recomand un foarte bun reportaj pe aceasta tema, difuzat de TVR, intitulat “Averea Bisericii”. Cit cheltuieste BOR pe activitati filantropice? Simplu; o spun chiar ei. In 2010[xi] au alocat cca. 11,6 milioane de euro; in 2009[xii] suma a fost similara. Daca facem referire la sumele primite de la Stat, doar cca. 5-10% din acestea se duc catre “filantropie”. In realitate e si mai “bine”; conform raportului de activitate din 2009, citat anterior, sumele efectiv folosite pentru ajutoare materiale si finaciare au reprezentat doar 33% din cele 11 milioane de euro, restul mergind catre cheltuieli administrative si de personal… Nu cred ca are rost sa mai insist; imaginea de ansamblu este suficient de clara. Ma surprinde totusi lipsa disponibilitatii spre dialog a conducerii actuale a BOR; in fond ar fi interesul lor sa rezoneze macar cu proprii enoriasi, daca nu cu societatea in ansamblul ei. Cercetarea Fundatiei Soros, mentionata mai sus, mai cuprinde un rezultat care te-ai astepta sa ingrijoreze Biserica: procentajul celor care sustin mai mult sau mai putin ideea finantarii acesteia de catre Stat a scazut in 8 ani de la 76% la doar 54%. In acest ritm peste 2 sau 3 ani, presiunea societatii pentru stoparea finantarii bugetare a cultelor va fi covirsitoare. Cum se vor descurca atunci? Ramine de vazut. [i] http://www.ecb.int/stats/money/long/html/index.en.html [ii] http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Patriarhia_face_credit_pentru_Catedrala_Neamului_0_273573242.html [iii] Suma exacta depinde de foarte multe variabile, dar valoarea de 100 milioane de euro dobinzi la 100 milioane de euro imprumutati reprezinta o buna aproximare. [iv] “Underestimating Costs in Public Works Projects. Error or Lie?”, Bent Flyvbjerg, Mette Skamris Holm, and Søren Buhl; http://flyvbjerg.plan.aau.dk/JAPAASPUBLISHED.pdf [v] “Underestimating Costs in Public Works Projects. Error or Lie?”, Bent Flyvbjerg, Mette Skamris Holm, and Søren Buhl; http://flyvbjerg.plan.aau.dk/JAPAASPUBLISHED.pdf [vi] “Policy and Planning for Large Infrastructure Projects: Problems, Causes, Cures”, Bent Flyvbjerg; http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2005/12/01/000016406_20051201094022/Rendered/PDF/wps3781.pdf [vii] http://infotva.manager.ro/articole/infotva/scutiri-de-tva-pentru-operatiuni-din-interiorul-tarii-2021.html [viii] http://www.basilica.ro/ro/stiri/bdonatori_si_protestatari_diferente_de_orizont_si_numarb_2642.html [ix] v. înregistrarea la http://www.youtube.com/watch?v=mKxQVwpBjhQ [x] http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Patriarhia_face_credit_pentru_Catedrala_Neamului_0_273573242.html [xi] http://www.basilica.ro/ro/stiri/bbiserica_a_raspuns_crizei_prin_mai_multa_filantropieb_2187.html [xii] Activitatea Social-Filantropică Desfăşurată În Cuprinsul Eparhiilor Patriarhiei Române În Anul 2009