Romania trebuie salvata!
Autor: George Lăcătuș
evz.ro
Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul jonglează cu vile de milioane de euro
Sursa: EVZMinistrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Dan Şova, a făcut o serie de tranzacţii imobiliare de milioane de euro ce ridică semne de întrebare tuturor experţilor în domeniu. De exemplu, în 2005, Şova a cumpărat o vilă în centrul Bucureştiului cu 250.000 de euro. După un an, actualul ministru încheie un antecontract de vânzare cumpărare pentru respectiva vilă, pentru 200.000 de euro. În 2008, radiază acest contract, pentru a încheia un nou antecontract de vânzare cumpărare cu firma unui italian, pentru 2.850.000 euro, adică de 14 ori mai mult. După ce a încasat primele tranşe de bani, Şova dă banii înapoi firmei respective, renunţând astfel la un profit net de 2,6 milioane de euro.
Un alt imobil a fost cumpărat de Şova, cu 142.207 euro, în octombrie 2003. După trei ani, perioadă în care piaţa imobiliară din Capitală se dezvoltase, Şova a vândut casa cu 142.000 de euro. Respectivul imobil a fost imediat închiriat de noul proprietar unei ambasade, pentru 9.000 de euro lunar. Asta înseamnă că investiţia sa a fost amortizată în doar 16 luni. În ianuarie 2011, proprietarul vilei care îi aducea lunar 9.000 de euro îi vinde imobilul tot lui Dan Şova, pentru 300.000 de euro. Contractul de închiriere cu ambasada rămâne valabil, ceea ce înseamnă că tranzacţia se amortizează în doar 33 de luni. Sumele acestor contracte ridică semne de întrebare tuturor experţilor în tranzacţii imobiliare.
Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul a renunţat la un profit net de 2,6 milioane de euro
Şova şapte case. Atâtea imobile a avut în proprietate, în ultimii patru ani, actualul ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Pe strada Arh. Louis Blank, acesta deţine două vile FOTO: CODRIN PRISECARU
Ce nu înţeleg experţii imobiliari
Tranzacţiile imobiliare de amploare, cum a fost cazul acestor două vile, în care s-au rulat milioane de euro, se efectuează după nişte calcule standard. "Vilele din centrul Capitalei, care se cumpără pentru a fi închiriate, au la bază următorul calcul: rata lunară ori 10 ani. Acesta se foloseşte de către marile companii imobiliare la preţul minim de achiziţie. Preţul maxim de achiziţie e rata lunară ori 20 de ani. Preţurile din tranzacţiile prezentate mai sus nu respectă aceste calcule", afirmă un expert în imobiliare. Potrivit calculelor specialiştilor, vila care e închiriată cu 9.000 de euro lunar ar fi trebuit vândută cu cel puţin 1.080.000 de euro sau cu maximum 2.160.000 de euro. Preţul de 300.000 de euro, însă, nu încalcă legea.
Deputatul PSD Cristian Rizea a făcut tranzacţiile cu Şova în numele fratelui său
Toate aceste tranzacţii imobiliare pe care experţii nu le înţeleg au o explicaţie: au fost încheiate între Dan Şova şi deputatul PSD Cristian Rizea, în calitate de mandatar al fratelui său. Bogdan Rizea, care i-a dat 150.000 de euro lui Cristian Rizea şi l-a mandatat pe acesta să facă tranzacţii imobiliare în numele său, susţine într-o plângere depusă la Parchet că fratele său l-a păgubit cu peste un milion de euro. "Vânzările s-au realizat pe ascuns, folosind cu rea credinţă procura valabilă, redactată în 2005. El şi-a însuşit contravaloarea lor, ascunzând cu rea-credinţă vânzarea realizată şi dobândirea folosului material", spune Bogdan Rizea în plângerea sa.
Mai există un precedent
Fratele deputatului PSD a declarat procurorilor că a aflat despre vânzarea imobilelor sale abia în iunie 2011, când a solicitat Fiscului să-i spună ce case mai deţine.
Anul trecut, presa a relatat despre o serie de tranzacţii ale lui Dan Şova, ce ridică unele semne de întrebare. Este vorba despre un apartament situat pe Calea Plevnei nr. 141, într-un complex rezidenţial în care mai locuiesc şi alţi parlamentari. Acest apartament a fost vândut de Cristian Rizea lui Sterian Jana, în 2004, cu 186.447 de euro. În 2006, Sterian Jana i l-a vândut lui Dan Şova pentru 400.000 de euro. În decembrie 2009, Şova vinde aceeaşi locuinţă lui Bogdan Rizea, prin mandatar Ion Găzaru, şoferul deputatului PSD Cristian Rizea, pentru 255.000 de euro. Apartamentul ajunge, pe 7 octombrie 2011, din nou la Jana Sterian, care achită doar 75.923 de euro.
Apartamentul de pe Calea Plevnei a fost vândut printr-o suveică, astfel încât valoarea sa a ajuns de la 400.000 de euro, la doar 75.923 de euro
FOTO: CODRIN PRISECARU
Cristian Rizea nu poate justifica 300.000 de euro
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat, anul trecut, că deputatul PSD Cristian Rizea a înregistrat o diferenţă de peste 300.000 de euro între veniturile realizate de el şi soţia sa şi averea dobândită.
Inspectorii de ingritate au găsit mai multe tranzacţii bancare suspecte, în valoare de trei milioane de lei şi aproape 200.000 de euro. ANI susţine că deputatul PSD ar fi făcut mai multe tranzacţii comerciale suspecte, prin persoane interpuse, lucru care ar fi condus la o posibilă încălcare a obligaţiilor fiscale.
Nu în ultimul rând, inspectorii ANI au sesizat Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru a efectua cercetări cu privire la tranzacţii bancare suspecte.
Potrivit documentelor aflate în posesia EVZ, ministrul Dan Şova a efectuat majoritatea tranzacţiilor imobiliare prin intermediul lui Cristian Rizea, ca mandatar al fratelui său, Bogdan Rizea
Cristian Rizea
Şova: "Întâi scrieţi, apoi vă trimit drept la replică"
Săptămâna trecută, EVZ i-a trimis ministrului Dan Şova un set de întrebări cu privire la aceste tranzacţii imobiliare, pentru a obţine lămuriri şi punctul său de vedere. După o discuţie telefonică de aproape o oră, pe marginea întrebărilor trimise pe e-mail, ministrul Dan Şova ne-a declarat că el nu se oboseşte să ne răspundă la întrebări, deoarece nu vrea să-şi piardă timpul cu noi, pentru că ştie deja ce o să apară în "Evenimentul Zilei". La un moment dat, ministrul a spus că nu a primit întrebările, deşi discutase pe marginea lor mai mult de 50 de minute. Dan Şova ne-a declarat, telefonic, că i-a dat în judecată pe toţi jurnaliştii care au scris despre el. În finalul discuţiei telefonice avute cu ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, acesta ne-a declarat că nu ne răspunde la întrebări, în ciuda insistenţelor noastre, şi că aşteaptă ca mai întâi să scriem articolul, după care o să ne trimită un drept la replică.
Vila din strada Arh. Louis Blank nr. 19 B
EUGEN MIHĂILESCU îi vinde lui DAN ŞOVA pe 250.000 de euro, pe 9.05.2005.
DAN ŞOVA încheie un antecontract de vânzare cumpărare cu BOGDAN RIZEA, prin mandatar Cristian Rizea, pe 31.03.2006, pe 200.000 de euro.
Pe 26.09.2008, se radiază promisiunea de vânzare către BOGDAN RIZEA.
Pe 26 09.2008, DAN ŞOVA şi BOGDAN RIZEA, prin mandatar CRISTIAN RIZEA, încheie un antecontract de vânzare cumpărare pe 2.850.000 de euro cu SC Vigogeo Invest SA.
Pe 07.11.2008, cei doi returnează banii, după care radiază promisiunea de vânzare către VIGOGEO INVEST
Vila din Strada Arh. Louis Blank nr. 19
SC ROTARY CONSTRUCŢII SRL îi vinde lui DAN ŞOVA, pe 08.10.2003, pentru 142.207 euro.
DAN ŞOVA îi vinde pe 19 mai 2006 pe 142.000 de euro lui RIZEA BOGDAN, prin mandatar CRISTIAN RIZEA. (Vila este închiriată imediat Ambasadei Kuweitului, pentru 9.000 de euro lunar, ceea ce înseamnă o amortizare a investiţiei în doar 16 luni).
Pe 28.01.2011, RIZEA BOGDAN, prin mandatar CRISTIAN RIZEA, îi vinde lui DAN ŞOVA pentru 300.000 de euro (investiţie amortizată în 33 de luni)
BOGDAN RIZEA declară procurorilor că nu a ştiut de nici una dintre aceste tranzacţii, pe care le-a facut fratele său, deputatul PSD CRISTIAN RIZEA. Bogdan Rizea a depus la parchet o plângere penală în care îl acuză pe fratele său că l-a păgubit de 1.088.000 de euro.
Citiţi mai mult: Loviturile imobiliare ale ministrului PSD Dan Șova. DEZVĂLUIRI ÎN EXCLUSIVITATE - Exclusiv EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/Ingineriile-imobiliare-ale-unui-ministru-din-cabinetul-Ponta-1000162.html#ixzz26FT12S00
EVZ.ro
Anul 1989 a fost unul de rascruce pentru Republica Socialista Romana. Din iarna lui '89, s-a schimbat toata istoria est-europeana. De atunci, poporul roman a ramas prins intre securistii si oamenii destepti(ex: Familia Becali, Iliescu, Nastase, Vanghelie, Patriciu, Tariceanu,Basescu, etc). Am trecut de la comunism la democratie. Acestia ne-au subjugat si au vandut tara, practic am ajuns sclavii lor. Oare, cand o sa scapam si de sclavagism?
miercuri, 12 septembrie 2012
Ce scrie presa germana de stanga despre Romania: Gangsterism politic. Daca aceste informatii de fraudare a referendumului se confirma, liderii social-democratilor sunt niste delincventi
Romania trebuie salvata!
de R.M. HotNews.ro
Marţi, 11 septembrie 2012, 21:11 Revista Presei
Situatia politica din Romania se mentine in atentia observatorilor germani si occidentali. Nimic nu ilustreaza mai clar proasta pregatire a liderilor USL si inadecvarea lor la provocarile nationale, europene si globale decat modul in care sunt perceputi de ziaristii independenti nu doar in Romania, ci si in occident, atat la dreapta cat si la stanga spectrului politic, scrie Deutsche Welle, care face o trecere in revista a subiectelor din presa germana dedicate Romaniei.
Frankfurter Allgemeine Zeitung relua marti, 11 septembrie, pe larg reprosurile de fraudare a referendumului de la 29 iulie. Sub titlul "Manipulari in Romania", corespondentul ziarului conservator german scoate in evidenta ca "la plebiscitul pentru demiterea lui Traian Basescu au luat parte, probabil, net mai putini cetateni cu drept de vot decat cei 46 la suta indicati oficial".
Cotidianul, primul care a dezvaluit si plagiatul comis de Victor Ponta in teza sa de doctorat, evidentiaza cifrele puse in circulatie de seful DNA, Daniel Morar, potrivit caruia "s-au manipulat la referendum intre 5 si 15 la suta din voturile inregistrate".
Ziarul reproduce si alte estimari ale oficiului de combatere a coruptiei, al carui sef a precizat "la Realitatea TV ca s-au constatat neregularitati grave in toate circumscriptiile electorale cercetate pana acum: au votat morti si alegatori inexistenti, cu buletine de identitate fictive ... precum si soldati stationati in mod demonstrabil in Afganistan care si-ar fi depus sufragiile in localitatea lor natala..."
Cotidianul din Frankfurt mai semnaleaza numeroasele plangeri penale depuse de cetateni, initiative civice si partide in baza carora investigheaza procurorii. Ziarul consemneaza existenta cazurilor de vot multiplu si de turism electoral si nu uita sa mentioneze acuzele la adresa anchetelor magistratilor lansate de liderii USL, Ponta si Antonescu, dupa deschiderea urmaririi penale impotriva secretarului general al PSD, Dragnea, pentru crearea unei retele de manipulare a rezultatului referendumului.
Inca si mai drastic e verdictul unui ziar german de stanga. In pagina de opinie a prestigiosului cotidian Suddeutsche Zeitung, Klaus Brill semneaza un editorial intitulat "Gangsteri politici", care saluta in termeni fara echivoc decizia socialistilor europeni de a-si muta congresul de la Bucuresti.
Prezenta lor pe malurile Dambovitei ar fi fost altminteri "penibila". Fiindca la Bucuresti ar fi fost nevoiti "sa asiste la demascarea progresiva a tovarasilor lor romani ca gangsteri politici", e de parere ziaristul din Munchen. Care aminteste nu doar de plagiatul comis de Ponta, ci si de "campania de prada a premierului PSD-ist impotriva institutiilor statului", campanie pe care o incrimineaza in termenii cei mai duri.
Mentionand "probabilele fraude sistematice efectuate de PSD la referendum", editorialul ziarului bavarez conchide ca, "daca aceste informatii se confirma, (liderii) social-democratilor sunt niste delincventi".
Intrucat Ponta si aliatul sau liberal, Crin Antonescu "au mers mult prea departe, silindu-i pe romani si pe europeni sa accepte insuportabila obraznicie cu care .. (ambii) exercita presiuni asupra justitiei", autorul le cere partidelor lor "sa-i demita cat mai rapid de la conducere".
Astfel, social-democratii si liberalii romani "ar evita izolarea lor pe termen lung in Uniunea Europeana". In context, autorul ziarului de stanga din sudul Germaniei sugereaza finalmente posibila "suspendare a apartenentei PNL si PSD la familiile lor europene".
de R.M. HotNews.ro
Marţi, 11 septembrie 2012, 21:11 Revista Presei
Situatia politica din Romania se mentine in atentia observatorilor germani si occidentali. Nimic nu ilustreaza mai clar proasta pregatire a liderilor USL si inadecvarea lor la provocarile nationale, europene si globale decat modul in care sunt perceputi de ziaristii independenti nu doar in Romania, ci si in occident, atat la dreapta cat si la stanga spectrului politic, scrie Deutsche Welle, care face o trecere in revista a subiectelor din presa germana dedicate Romaniei.
Frankfurter Allgemeine Zeitung relua marti, 11 septembrie, pe larg reprosurile de fraudare a referendumului de la 29 iulie. Sub titlul "Manipulari in Romania", corespondentul ziarului conservator german scoate in evidenta ca "la plebiscitul pentru demiterea lui Traian Basescu au luat parte, probabil, net mai putini cetateni cu drept de vot decat cei 46 la suta indicati oficial".
Cotidianul, primul care a dezvaluit si plagiatul comis de Victor Ponta in teza sa de doctorat, evidentiaza cifrele puse in circulatie de seful DNA, Daniel Morar, potrivit caruia "s-au manipulat la referendum intre 5 si 15 la suta din voturile inregistrate".
Ziarul reproduce si alte estimari ale oficiului de combatere a coruptiei, al carui sef a precizat "la Realitatea TV ca s-au constatat neregularitati grave in toate circumscriptiile electorale cercetate pana acum: au votat morti si alegatori inexistenti, cu buletine de identitate fictive ... precum si soldati stationati in mod demonstrabil in Afganistan care si-ar fi depus sufragiile in localitatea lor natala..."
Cotidianul din Frankfurt mai semnaleaza numeroasele plangeri penale depuse de cetateni, initiative civice si partide in baza carora investigheaza procurorii. Ziarul consemneaza existenta cazurilor de vot multiplu si de turism electoral si nu uita sa mentioneze acuzele la adresa anchetelor magistratilor lansate de liderii USL, Ponta si Antonescu, dupa deschiderea urmaririi penale impotriva secretarului general al PSD, Dragnea, pentru crearea unei retele de manipulare a rezultatului referendumului.
Inca si mai drastic e verdictul unui ziar german de stanga. In pagina de opinie a prestigiosului cotidian Suddeutsche Zeitung, Klaus Brill semneaza un editorial intitulat "Gangsteri politici", care saluta in termeni fara echivoc decizia socialistilor europeni de a-si muta congresul de la Bucuresti.
Prezenta lor pe malurile Dambovitei ar fi fost altminteri "penibila". Fiindca la Bucuresti ar fi fost nevoiti "sa asiste la demascarea progresiva a tovarasilor lor romani ca gangsteri politici", e de parere ziaristul din Munchen. Care aminteste nu doar de plagiatul comis de Ponta, ci si de "campania de prada a premierului PSD-ist impotriva institutiilor statului", campanie pe care o incrimineaza in termenii cei mai duri.
Mentionand "probabilele fraude sistematice efectuate de PSD la referendum", editorialul ziarului bavarez conchide ca, "daca aceste informatii se confirma, (liderii) social-democratilor sunt niste delincventi".
Intrucat Ponta si aliatul sau liberal, Crin Antonescu "au mers mult prea departe, silindu-i pe romani si pe europeni sa accepte insuportabila obraznicie cu care .. (ambii) exercita presiuni asupra justitiei", autorul le cere partidelor lor "sa-i demita cat mai rapid de la conducere".
Astfel, social-democratii si liberalii romani "ar evita izolarea lor pe termen lung in Uniunea Europeana". In context, autorul ziarului de stanga din sudul Germaniei sugereaza finalmente posibila "suspendare a apartenentei PNL si PSD la familiile lor europene".
Semnificatia blocarii anchetelor in cazurile Borbely si Dobre. Plus informatii cheie de context
Romania trebuie salvata!
de D. Tapalaga HotNews.ro
Miercuri, 12 septembrie 2012, 1:06
Majoritatea USL din plenul Camerei Deputatilor a respins marti, 11 septembrie, solicitarile procurorilor de incepere a urmaririi penale in cazurile fostilor ministri Laszlo Borbely (UDMR) si Victor Paul Dobre (PNL). Judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, a explicat pe larg pe blogul sau de ce Parlamentul nu poate judeca dosare, de ce e rau ca Parlamentul se transforma in instanta extraordinara si cum blocarea ancehtelor prin vot devine o imixtiune legalizata a politicului in justitie. Votul impotriva anchetelor declansate de procurori in cazurile Borbely si Dobre, achetati in dosare diferite, are loc in contextul inmultirii atacurilor lansate de liderii USL, Crin Antonescu si Victor Ponta, impotriva sefilor de la Parchetul General si DNA.
Momentul pica prost in plan extern: Guvernul vrea sa convinga Bruxelles-ul ca va respecta independenta justitiei. Ministrul justitiei, Mona Pivniceru, a demarat, la solicitarea premierului Victor Ponta, procedurile pentru schimbarea procurorului general, Laura Codruta Kovesi si a sefului DNA, Daniel Morar, pe fondul neincrederii sistemului in transparenta procesului. Comisia Europeana urmareste cu maxim interes acest subiect delicat, unul din testele majore ale Guvernlui Ponta.
Surse de la Bruxelles au declarat pentru HotNews.ro ca secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, i-a transmis o scrisoare ministrului Pivniceru solicitandu-i sa faca transparente procedurile de numire a noilor sefi de la PG si DNA, astfel incat sa fie cunoscute CV-urile candidatilor, planurile de management ale acestora etc. Ministerul manifesta retinere in a prezenta toate aceste date, invocand intre altele dorinta candidatilor de a nu fi expusi unor presiuni si atacuri pe durata procesului de selectie.
Pe de alta parte, Reprezentanti ai Comisiei de la Venetia se afla in aceste zile la Bucuresti iar oficialii romani vor sa-i convinga ca separatia puterilor in stat a functionat pe durata referendumului. In tot acest timp, sub ochii tuturor se consuma o incalcare flagranta a separatiei puterilor in stat: Parlamentul impiedica Justitia sa-si faca treaba respingand avizul de urmarire penale in cazul a doi fosti ministri. Acest aviz ar trebui sa previna exclusiv eventuale abuzuri procedurale din partea procurorilor, in nici un caz nu presupune judecarea pe fond a dosarelor deoarece ar transforma legislativul in instanta extraordinara, asa cum a explicat mai sus judecatorul Danilet.
Parlamentul a mai blocat anchete importante in cazurile Adrian Nastase si Miron Mitrea, in in august 2008, pe vremea guvernarii Tariceanu. Sub Guvernarea Boc, Parlamentul a respins cererea de arestare formulata de DNA impotriva deputatului PDL Dan Pasat.
Aceste frane politice puse procurorilor sunt criticate in rapoartele de monitarizare realizate de Comisia Europeana. Noile blocaje reprezinta motive solide ca Bruxelles-ul sa continue procesul de monitorizare prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, fapt care se poate repercuta negativ in ce priveste aderarea Romaniei la spatiul Schengen.
Analizat in acest context, votul de marti din Camera Deputatilor impotriva solicitarii de incepere a urmaririi penale in cazurile fostilor ministri Laszlo Borbely si Victor Paul Dobre este un semnal politic menit sa slabeasca si mai mult increderea externa in vointa USL de a feri justitia de influenta politica si de a incuraja continuarea achetelor incepute de procurori impotriva unor politicieni de rang inalt suspectati ca au comis fapte de coruptie sau ca au abuzat de functie.
de D. Tapalaga HotNews.ro
Miercuri, 12 septembrie 2012, 1:06
Majoritatea USL din plenul Camerei Deputatilor a respins marti, 11 septembrie, solicitarile procurorilor de incepere a urmaririi penale in cazurile fostilor ministri Laszlo Borbely (UDMR) si Victor Paul Dobre (PNL). Judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, a explicat pe larg pe blogul sau de ce Parlamentul nu poate judeca dosare, de ce e rau ca Parlamentul se transforma in instanta extraordinara si cum blocarea ancehtelor prin vot devine o imixtiune legalizata a politicului in justitie. Votul impotriva anchetelor declansate de procurori in cazurile Borbely si Dobre, achetati in dosare diferite, are loc in contextul inmultirii atacurilor lansate de liderii USL, Crin Antonescu si Victor Ponta, impotriva sefilor de la Parchetul General si DNA.
Momentul pica prost in plan extern: Guvernul vrea sa convinga Bruxelles-ul ca va respecta independenta justitiei. Ministrul justitiei, Mona Pivniceru, a demarat, la solicitarea premierului Victor Ponta, procedurile pentru schimbarea procurorului general, Laura Codruta Kovesi si a sefului DNA, Daniel Morar, pe fondul neincrederii sistemului in transparenta procesului. Comisia Europeana urmareste cu maxim interes acest subiect delicat, unul din testele majore ale Guvernlui Ponta.
Surse de la Bruxelles au declarat pentru HotNews.ro ca secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, i-a transmis o scrisoare ministrului Pivniceru solicitandu-i sa faca transparente procedurile de numire a noilor sefi de la PG si DNA, astfel incat sa fie cunoscute CV-urile candidatilor, planurile de management ale acestora etc. Ministerul manifesta retinere in a prezenta toate aceste date, invocand intre altele dorinta candidatilor de a nu fi expusi unor presiuni si atacuri pe durata procesului de selectie.
Pe de alta parte, Reprezentanti ai Comisiei de la Venetia se afla in aceste zile la Bucuresti iar oficialii romani vor sa-i convinga ca separatia puterilor in stat a functionat pe durata referendumului. In tot acest timp, sub ochii tuturor se consuma o incalcare flagranta a separatiei puterilor in stat: Parlamentul impiedica Justitia sa-si faca treaba respingand avizul de urmarire penale in cazul a doi fosti ministri. Acest aviz ar trebui sa previna exclusiv eventuale abuzuri procedurale din partea procurorilor, in nici un caz nu presupune judecarea pe fond a dosarelor deoarece ar transforma legislativul in instanta extraordinara, asa cum a explicat mai sus judecatorul Danilet.
Parlamentul a mai blocat anchete importante in cazurile Adrian Nastase si Miron Mitrea, in in august 2008, pe vremea guvernarii Tariceanu. Sub Guvernarea Boc, Parlamentul a respins cererea de arestare formulata de DNA impotriva deputatului PDL Dan Pasat.
Aceste frane politice puse procurorilor sunt criticate in rapoartele de monitarizare realizate de Comisia Europeana. Noile blocaje reprezinta motive solide ca Bruxelles-ul sa continue procesul de monitorizare prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, fapt care se poate repercuta negativ in ce priveste aderarea Romaniei la spatiul Schengen.
Analizat in acest context, votul de marti din Camera Deputatilor impotriva solicitarii de incepere a urmaririi penale in cazurile fostilor ministri Laszlo Borbely si Victor Paul Dobre este un semnal politic menit sa slabeasca si mai mult increderea externa in vointa USL de a feri justitia de influenta politica si de a incuraja continuarea achetelor incepute de procurori impotriva unor politicieni de rang inalt suspectati ca au comis fapte de coruptie sau ca au abuzat de functie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)