Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Autor: Vlad Stoicescu
Vineri, 16 Aprilie 2010. 43
ŢARA MINUNILOR: Cum a luat Alice Drăghici indemnizaţii de milioane în timp ce proteja integritatea mitei lui Şerban Brădișteanu
Decizia Curţii Constituţionale de a clasifica două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate ca fiind în contrapartidă cu prevederile Legii fundamentale a lăsat practic “fără dinţi” singurul organism oficial de la Bucureşti însărcinat să controleze averile demnitarilor.
În spatele demersului juridic stau fostul parlamentar Şerban Brădișteanu şi avocata acestuia, Alice Drăghici, fosta membră în Consiliul Naţional de Integritate acuzată în 2008 că ar fi făcut presiuni asupra inspectorilor ANI să renunţe la verificarea averii clientului său.
Povestea începe în martie 2007. Fostul senator PSD Şerban Brădișteanu este trimis în judecată de procurorii DNA, într-un dosar de mită cu şase zerouri cuantificate în monedă euro. Despre detaliile dosarului instrumentat de procurorii anticorupţie a scris ieri hotnews.ro.
La un an distanţă, în februarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti solicită oficial Agenţiei Naţionale de Integritate să verifice averea dobândită de Şerban Brădișteanu în perioada mandatului său parlamentar (2000-2004).
În septembrie 2008, Luisa Bădiu, inspectorul ANI însărcinat să gestioneze dosarul senatorului PSD, constată o diferenţă de 3.6 milioane de euro şi 414.000 de dolari între veniturile oficiale ale lui Brădișteanu şi averea sa reală. Suma coincide cu valoare mitei vehiculate în dosarul DNA.
Intră în scenă Alice Drăghici. Fostul senator Şerban Brădișteanu este apărat de acuzaţiile DNA de avocata Alice Drăghici. Întâmplător şi membră, la vremea respectivă, a Consiliului Naţional de Integritate, organism investit de Senat cu supravegherea ANI.
Cu alte cuvinte, Alice Drăghici deţine, în septembrie 2008, atât calitatea de reprezentant legal al unei persoane investigate de DNA şi ANI, cât şi pe cea de membru al unui for însărcinat să “păzească” activitatea Agenţiei de Integritate.
Povestea devine rotundă. Cu o săptămână înainte de actul oficial de constatare emis de ANI în cazul Şerban Brădișteanu, Alice Drăghici vizitează sediul instituţiei de control, încercând să determine anularea investigaţiei inspectorilor de integritate.
Iată ce consemnează o notă de informare semnată pe 11 septembrie 2008 de Horia Georgescu, secretarul general al ANI: “Am fost informat verbal de faptul că doamna Alice Drăghici a solicitat o întrevedere cu doamna Luisa Bădiu. Luând la cunoştinţă acest aspect, am părăsit biroul şi am constatat fapul că în anexa 116A se purta o discuție pe ton ridicat între doamna Alice Drăghici şi doamna Luisa Bădiu".
Detaliile spumoase abia urmează: "Am intervenit şi am invitat-o pe doamna Alice Drăghici la mine în birou pentru a lămuri motivul vizitei. În acest context, doamna Alice Drăghici mi-a adus la cunoştinţă că discuţia avea ca subiect un dosar în lucru la inspectorul în cauză, deaorece vrea să facă o întâmpinare pentru a bloca procedura de verificare a averii. Menţionez că persoana investigată a fost trimisă în judecată pentru luare de mită de către DNA, iar reprezentarea în cadrul procesului de urmărie penală şi în instanță a fost asigurată de doamna Alice Drăghici.
Vezi aici nota de informare înaintată de Horia Georgescu către Cătălin Macovei.
Am întrebat-o pe doamna Alice Drăghici ce calitate are în dosar şi am indicat faptul că se află într-un potenţial conflict de interese, având în vedere că este membru în cadrul CNI. În acest sens, doamna Alice Drăghici a început să mă ameninţe în legătură cu modalitatea în care am fost numit, invocând faptul că va aduce în atenţia CNI aspecte diverse care au ca scop să pună sub presiune personalul şi conducerea ANI. Textual mi-a spus că va întreprinde toate demersurile pentru a mă înlătura din funcţie”.
MIZE PERSONALE“Nu am solicitat un tratament preferențial pentru clientul meu”
Relatarea lui Horia Georgescu era completată la vremea respectivă şi de nota internă a Luisei Bădiu, inspectorul de integritate însărcinat să verifice averea lui Şerban Brădișteanu.
“Doamna Alice Drăghici a afişat o atitudine lipsită de respect, obligându-mă să intru în anexa 116A pentru o discuţie privată, folosind un ton verbal ridicat şi ameninţător. Această discuţie a constat în ameninţări ale doamnei Alice Drăghici. ‘Am venit să vă transmit că trebuie să stopaţi verificarea averii domnul Şerban Brădișteanu, că deja este un dosar pe rol’, moment în care domnul Horia Georgescu a intrat în încăpere şi a invitat-o în biroul dumnealui”, susținea Bădiu.
Într-o scrisoare trimisă în aceeași perioadă președintelui CNI, Nicu Marcu, Alice Drăghici se justifica cu următorul argument: “dispozițiile legale interzic în mod explicit derularea în paralel a unor proceduri de natură penală și disciplinară”, motiv pentru care era necesară “suspendarea procedurii disciplinare până la pronunțarea uneo hotărâri definitive în dosarul penal”.
“Nu am solicitat un tratament preferențial pentru clientul meu, iar răspunsul a fost pe de o parte total neprofesionist din partea Agenției, constând în sfidarea dispozițiilor legale, iar pe de altă parte, o campanie mediatică îndreptată împotriva mea, pe care o consider insultătoare și absolut nejustificată”, susținea Alice Drăghici în septembrie 2008.
Războiul ANI-Drăghici, pe banii statului
O lună mai târziu, folosindu-se de informările subordonaţilor săi, preşedintele ANI Cătălin Macovei solicita oficial Consiliului Naţional de Integritate “revocarea mandatului doamnei Alice Drăghici”. Cererea ANI a fost ignorată de Senat şi, abia în ianuarie 2009, Alice Drăghici îşi depunea mandatul, după aproape doi ani în care fusese membră a CNI.
Numirea avocatei Alice Drăghici venise, în iunie 2007, pe turnanta unei propuneri a Partidului Conservator. Conform surselor EVZ, în perioada mai 2008 – ianuarie 2009, Alice Drăghici a participat la zece şedinţe ale CNI, absentând doar de două ori şi ridicând indemnizaţii în valoare totală de aproape 170 de milioane de lei vechi.
Imediat după scandalul presiunilor făcute de Alice Drăghici asupra inspectorilor ANI, agenţia condusă de Cătălin Macovei s-a autosesizat, declanşând procedura de verificare a declaraţiei de avere semnate de avocata lui Şerban Brădișteanu.
În iunie 2009, Florin Mincu, inspectorul însărcinat în această speţă, a eliberat un act de constatare care dispunea “sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către Drăghici Alice Elena”. Motivul? “Numita a completat în declarația de avere din anul 2008 mai puţine bunuri decât deţine în realitate”.
Suma care nu iese la socoteală
Războiul Drăghici-ANI s-a transformat rapid într-unul cu miză personală şi substrat vindicativ. În aprilie 2009, Alice Drăghici ataca în instanţă activitatea de verificare a averii şi intereselor întreprinsă de ANI, contestând practic Legea 144/2007.
Aceeaşi lege rămasă acum două zile fără principiile fundamentale de funcţionare, prin declararea lor ca fiind incompatibile cu prevederile Legii fundamentale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate chiar de Alice Drăghici, în dosarul legat de numele fostului senator Şerban Brădișteanu, parlamentarul a cărui dublă investigare – de către DNA şi ANI – a scos la suprafaţă o sumă de aproape patru milioane de euro care nu poate fi justificată. Decât, eventual, în ţara minunilor.
vineri, 16 aprilie 2010
Credeţi ce vreţi. Noi vă prezentăm filmul evenimentelor din războiul ANI cu judecătorii Curţii Constituţionale
Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: Andi Topala • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-04-16 17:17:55
Activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este la această oră blocată, după ce şapte din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR) au decis că zece articole din Legea 144/2007 de funcţionare a ANI încalcă Legea fundamentală, astfel că tot ce întreprinde instituţia de acum încolo este nul de drept. În replică, conducerea agenţiei a anunţat că inspectorii de integritate au deschis dosare pe numele a şapte judecători ai CCR: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán. Aceştia din urmă sunt chiar cei care au pronunţat decizia 415/14 aprilie 2010, ceilalţi doi, preşedintele CCR, Ioan Vida, şi Nicolae Cochinescu abţinându-se. Aceşti doi judecători nu apar pe lista de anchetă a ANI.
Iată cronologic cum s-au derulat evenimentele:
• 16 iunie 2009 - avocata Alice Drăghici (fost membru al Consiliului Naţional de Integritate - un fel de monitor al ANI) ridică o excepţie de neconstituţionalitate în procesul clientului său, medicul Şerban Brădişteanu, cu Agenţia Naţională de Integritate, la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. Instanţa a admis în parte cererea avocatei, astfel că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiei articolului 44 din Legea 144/2007. Totodată, a respins ca inadmisibilă sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolelor 5,6,7,12,16, 37 (lit. e, f, g), 54 din Legea 144/2007. Procesul a fost suspendat până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. A urmat recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
• 1 octombrie 2009 - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis că excepţiile de neconstituţionalitate sunt în totalitate admisibile şi a înaintat dosarul CCR.
• 20 martie - Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată de o persoană asupra inadvertenţelor din declaraţiile de avere a şapte judecători de la Curtea Constituţională: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán.
• 14 aprilie - Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán se pronunţă, prin decizia 415, asupra declarării ca neconstituţionale a articolelor 14 şi celor de la 1 la 9 (Capitolul I integral). Ioan Vida şi Nicolae Cochinescu se abţin.
• 15 aprilie - decizia CCR este mediatizată.
• 16 aprilie - conducerea ANI, respectiv preşedintele Cătălin Macovei şi secretarul general Horia Georgescu, organizează o conferinţă de presă în care explica această situaţie, precizând că toţi cei şapte judecători care au admis excepţia de neconstituţionalitate se află în procedura de verificare, declanşată de inspectorii de integritate.
Nu se ştie dacă sesizarea înaintată ANI de către o persoană fizică există în realitate sau este doar o poveste a conducerii agenţiei pentru a arăta că inspectorii care verifică averile celor şapte judecători sunt intimidaţi de Curtea Constituţională prin această decizie. Totodată, nu se ştie dacă, invers, inspectorii de integritate sunt cei care au încercat să-i intimideze pe judecătorii Curţii, ştiind că aceştia din urmă au în dezbatere sesizarea avocatei Alice Drăghici. Şi totuşi, această ultimă ipoteză nu poate sta în picioare, pentru că inspectorii ANI ar fi trebuit să ştie exact numele judecătorilor care s-ar fi pronunţat favorabil
Puterea.ro
Autor: Andi Topala • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-04-16 17:17:55
Activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este la această oră blocată, după ce şapte din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR) au decis că zece articole din Legea 144/2007 de funcţionare a ANI încalcă Legea fundamentală, astfel că tot ce întreprinde instituţia de acum încolo este nul de drept. În replică, conducerea agenţiei a anunţat că inspectorii de integritate au deschis dosare pe numele a şapte judecători ai CCR: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán. Aceştia din urmă sunt chiar cei care au pronunţat decizia 415/14 aprilie 2010, ceilalţi doi, preşedintele CCR, Ioan Vida, şi Nicolae Cochinescu abţinându-se. Aceşti doi judecători nu apar pe lista de anchetă a ANI.
Iată cronologic cum s-au derulat evenimentele:
• 16 iunie 2009 - avocata Alice Drăghici (fost membru al Consiliului Naţional de Integritate - un fel de monitor al ANI) ridică o excepţie de neconstituţionalitate în procesul clientului său, medicul Şerban Brădişteanu, cu Agenţia Naţională de Integritate, la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. Instanţa a admis în parte cererea avocatei, astfel că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiei articolului 44 din Legea 144/2007. Totodată, a respins ca inadmisibilă sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolelor 5,6,7,12,16, 37 (lit. e, f, g), 54 din Legea 144/2007. Procesul a fost suspendat până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. A urmat recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
• 1 octombrie 2009 - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis că excepţiile de neconstituţionalitate sunt în totalitate admisibile şi a înaintat dosarul CCR.
• 20 martie - Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată de o persoană asupra inadvertenţelor din declaraţiile de avere a şapte judecători de la Curtea Constituţională: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán.
• 14 aprilie - Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Puskás Valentin-Zoltán se pronunţă, prin decizia 415, asupra declarării ca neconstituţionale a articolelor 14 şi celor de la 1 la 9 (Capitolul I integral). Ioan Vida şi Nicolae Cochinescu se abţin.
• 15 aprilie - decizia CCR este mediatizată.
• 16 aprilie - conducerea ANI, respectiv preşedintele Cătălin Macovei şi secretarul general Horia Georgescu, organizează o conferinţă de presă în care explica această situaţie, precizând că toţi cei şapte judecători care au admis excepţia de neconstituţionalitate se află în procedura de verificare, declanşată de inspectorii de integritate.
Nu se ştie dacă sesizarea înaintată ANI de către o persoană fizică există în realitate sau este doar o poveste a conducerii agenţiei pentru a arăta că inspectorii care verifică averile celor şapte judecători sunt intimidaţi de Curtea Constituţională prin această decizie. Totodată, nu se ştie dacă, invers, inspectorii de integritate sunt cei care au încercat să-i intimideze pe judecătorii Curţii, ştiind că aceştia din urmă au în dezbatere sesizarea avocatei Alice Drăghici. Şi totuşi, această ultimă ipoteză nu poate sta în picioare, pentru că inspectorii ANI ar fi trebuit să ştie exact numele judecătorilor care s-ar fi pronunţat favorabil
Suedezii de la Saab ne oferă avioane noi la preţ de F-16 second hand
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 11:39
Suedezii de la SAAB încearcă să "răstoarne" pe ultima sută de metri decizia autorităţilor de la Bucureşti de a achiziţiona avioane F-16 în uz de la firma americană Lockheed Martin.
Cu puţin timp înainte ca documentele referitoare la decizia CSAT în favoarea F-16 să ajungă la Parlament, reprezentanţii SAAB, firma producătoare a avionului Gripen, au prezentat ieri, public; o contraofertă: 24 de avioane noi la acelaşi preţ cu cele second-hand oferite de americani, respectiv 1,3 miliarde de euro, scrie Jurnalul Național.
Propunerea a fost prezentată la Ambasada Suediei de Jerry Linndbergh, reprezentantul Guvernului de la Stockholm. El a fost asistat de ambasadorul Suediei, Mats Aberg, care s-a plâns de lipsa de transparenţă a autorităţilor române în procesul de achiziţie a avionului multirol.
Potrivit reprezentantului Guvernului suedez, în afară de preţul "promoţional", în noul pachet intră şi angajament de offset 100% - adică firmele suedeze ar urma să investească în România o sumă egală cu valoarea contractului de achiziţie.
Richard Smith, directorul de marketing al SAAB pentru România, a adăugat că aceasta ar însemna crearea a câteva mii de locuri de muncă.
Cotidianul.ro
Azi - 11:39
Suedezii de la SAAB încearcă să "răstoarne" pe ultima sută de metri decizia autorităţilor de la Bucureşti de a achiziţiona avioane F-16 în uz de la firma americană Lockheed Martin.
Cu puţin timp înainte ca documentele referitoare la decizia CSAT în favoarea F-16 să ajungă la Parlament, reprezentanţii SAAB, firma producătoare a avionului Gripen, au prezentat ieri, public; o contraofertă: 24 de avioane noi la acelaşi preţ cu cele second-hand oferite de americani, respectiv 1,3 miliarde de euro, scrie Jurnalul Național.
Propunerea a fost prezentată la Ambasada Suediei de Jerry Linndbergh, reprezentantul Guvernului de la Stockholm. El a fost asistat de ambasadorul Suediei, Mats Aberg, care s-a plâns de lipsa de transparenţă a autorităţilor române în procesul de achiziţie a avionului multirol.
Potrivit reprezentantului Guvernului suedez, în afară de preţul "promoţional", în noul pachet intră şi angajament de offset 100% - adică firmele suedeze ar urma să investească în România o sumă egală cu valoarea contractului de achiziţie.
Richard Smith, directorul de marketing al SAAB pentru România, a adăugat că aceasta ar însemna crearea a câteva mii de locuri de muncă.
TVR are datorii totale de 247,5 milioane de lei
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 19:09
Televiziunea Română a înregistrat în 2009, conform bilanţului publicat pe site-ul instituţiei, un deficit de 48 milioane lei şi datorii de 247,5 milioane lei, iar creanţele au atins suma de 109 milioane lei.
Veniturile totale au fost de 572.391.684 lei, din care venituri din exploatare 570.295.742 le, iar cheltuielile totale 620.381.974 lei, din care cheltuieli din exploatare 614.068.228 lei. A rezultat astfel un deficit de 48.018.957 lei.
Veniturile din exploatare realizate de TVR a povenit din taxa pentru serviciul public de televiziune în valoare de 322.319.249 lei (56,52%), venituri din subvenţii 176.579.905 lei (30,96%), în timp ce venituri din publicitate au atins suma de 35.429.235 lei. (6,2%). O sumă de 35.967.353 lei (6,31%) a provenit din penalizări şi sponsorizări.
Din totalul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile cu personalul, au fost de 197.757.281 lei, (32,2%), din care: salarii şi indemnizaţii - 150.071.207 lei; tichete de masă - 5.568.787 lei; cheltuieli cu asigurările si protecţie socială -42.117.287 lei.
Creanţele TVR însumează 109.096.803 lei, din care 61,9 milioane lei de la clienţi, 46,7 milioane din taxa tv neachitată, 18,3 milioane penalizări la taxa tv neachitată, iar 24,3 milioane lei sunt din subvenţii neprimite.
Datoriile curente totale sunt de 228.834.221 lei, din care 32,8 la bugetul de stat, 23,2 milioane lei la UEFA, 26,46 la EBU (European Brodcasting Union).
Datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sunt în sumă de 18.713.215 lei.
Cotidianul.ro
Azi - 19:09
Televiziunea Română a înregistrat în 2009, conform bilanţului publicat pe site-ul instituţiei, un deficit de 48 milioane lei şi datorii de 247,5 milioane lei, iar creanţele au atins suma de 109 milioane lei.
Veniturile totale au fost de 572.391.684 lei, din care venituri din exploatare 570.295.742 le, iar cheltuielile totale 620.381.974 lei, din care cheltuieli din exploatare 614.068.228 lei. A rezultat astfel un deficit de 48.018.957 lei.
Veniturile din exploatare realizate de TVR a povenit din taxa pentru serviciul public de televiziune în valoare de 322.319.249 lei (56,52%), venituri din subvenţii 176.579.905 lei (30,96%), în timp ce venituri din publicitate au atins suma de 35.429.235 lei. (6,2%). O sumă de 35.967.353 lei (6,31%) a provenit din penalizări şi sponsorizări.
Din totalul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile cu personalul, au fost de 197.757.281 lei, (32,2%), din care: salarii şi indemnizaţii - 150.071.207 lei; tichete de masă - 5.568.787 lei; cheltuieli cu asigurările si protecţie socială -42.117.287 lei.
Creanţele TVR însumează 109.096.803 lei, din care 61,9 milioane lei de la clienţi, 46,7 milioane din taxa tv neachitată, 18,3 milioane penalizări la taxa tv neachitată, iar 24,3 milioane lei sunt din subvenţii neprimite.
Datoriile curente totale sunt de 228.834.221 lei, din care 32,8 la bugetul de stat, 23,2 milioane lei la UEFA, 26,46 la EBU (European Brodcasting Union).
Datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sunt în sumă de 18.713.215 lei.
Şapte judecători ai Curţii Constituţionale sunt verificaţi de ANI
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 10:02 Dan Zavaleanu
ANI verifică de trei săptămâni averea şi interesele a şapte din cei nouă judecători ai CCR, mai puţin pe cele ale preşedintelui CCR, Ioan Vida, şi ale judecătorul Nicolae Cochinescu.
Cei şapte judecători ai Curţii Constituţionale sunt Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Valentin Puskas, Petre Lăzăroiu, Tudorel Toader şi Ion Predescu. Verificările au fost demarate în urma unei sesizări, potrivit aceloraşi surse.
Prezent la Realitatea TV, joi seară, şeful ANI, Cătălin Macovei, a lăsat să se înţeleagă că instituţia pe care o conduce ar cerceta judecători de la Curtea Constituţională: “Nu comentez cazurile aflate pe rolul Agenţiei”.
Informaţia apare în condiţiile în care CCR a declarat neconstituţionale, miercuri, mai multe prevederi din Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel încât ANI nu mai poate să depoziteze declaraţiile de avere şi de interese, să amendeze persoanele care nu le depun la timp, să ceară confiscarea averilor sau punerea sechestrului pe acestea şi nici nu mai poate sesiza parchetul, în cazul unor neconcordanţe în declaraţii.
În plus, declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice.
Decizia a fost luată în urma unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocatul Alice Drăghici, după ce ANI a cerut confiscarea unei părţi din averea clientului său, Şerban Brădişteanu. CCR a decis însă examinarea din oficiu a întregii Legi care stă la baza organizării şi funcţionării Agenţiei de Integritate.
Cotidianul.ro
Azi - 10:02 Dan Zavaleanu
ANI verifică de trei săptămâni averea şi interesele a şapte din cei nouă judecători ai CCR, mai puţin pe cele ale preşedintelui CCR, Ioan Vida, şi ale judecătorul Nicolae Cochinescu.
Cei şapte judecători ai Curţii Constituţionale sunt Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Valentin Puskas, Petre Lăzăroiu, Tudorel Toader şi Ion Predescu. Verificările au fost demarate în urma unei sesizări, potrivit aceloraşi surse.
Prezent la Realitatea TV, joi seară, şeful ANI, Cătălin Macovei, a lăsat să se înţeleagă că instituţia pe care o conduce ar cerceta judecători de la Curtea Constituţională: “Nu comentez cazurile aflate pe rolul Agenţiei”.
Informaţia apare în condiţiile în care CCR a declarat neconstituţionale, miercuri, mai multe prevederi din Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel încât ANI nu mai poate să depoziteze declaraţiile de avere şi de interese, să amendeze persoanele care nu le depun la timp, să ceară confiscarea averilor sau punerea sechestrului pe acestea şi nici nu mai poate sesiza parchetul, în cazul unor neconcordanţe în declaraţii.
În plus, declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice.
Decizia a fost luată în urma unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocatul Alice Drăghici, după ce ANI a cerut confiscarea unei părţi din averea clientului său, Şerban Brădişteanu. CCR a decis însă examinarea din oficiu a întregii Legi care stă la baza organizării şi funcţionării Agenţiei de Integritate.
Robert Negoiţă, verificat de ANI pentru fals în declaraţii
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 14:58
Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârşirea de către Robert Negoiţă, deputat în Parlamentul României, a infracţiunii de fals în declaraţii.
16 Apr 2010
ANI s-a sesizat din oficiu în urma publicării mai multor articole de presă care semnalau faptul că Negoiţă ar fi acumulat împreună cu familia o avere ce depăşeşte veniturile realizate, majorând în anul 2009 capitalul societăţii comerciale Domus Stil Construct cu aproximativ 66 milioane lei.
ANI afirmă că deputatul Robert Negoiţă a făcut uz de drepturile sale de a fi reprezentat de avocat, apărătorii aleşi ai acestuia luând la cunoştinţă de actele şi lucrările existente la dosarul cauzei, în două rânduri, la data de 11.02.2010, respectiv 23.02.2010.
În urma verificărilor efectuate şi a analizării informaţiilor şi a documentelor transmise de instituţiile competente, a rezultat că Negoiţă nu a menţionat în declaraţia de avere suma de 183.987.171 lei (circa 5.288.000 de euro), reprezentând venituri obţinute din transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal.
De asemenea, Negoiţă nu a declarat valoarea reală a soldurilor conturilor în lei şi valută.
Sesizarea ANI în cazul lui Robert Negoiţă vine după ce joi Curtea Constituţională a constatat că anumite prevederi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt neconstituţionale, inclusiv articolul 13, care stabileşte atribuţiile ANI, respectiv verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor, sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.
Cotidianul.ro
Azi - 14:58
Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârşirea de către Robert Negoiţă, deputat în Parlamentul României, a infracţiunii de fals în declaraţii.
16 Apr 2010
ANI s-a sesizat din oficiu în urma publicării mai multor articole de presă care semnalau faptul că Negoiţă ar fi acumulat împreună cu familia o avere ce depăşeşte veniturile realizate, majorând în anul 2009 capitalul societăţii comerciale Domus Stil Construct cu aproximativ 66 milioane lei.
ANI afirmă că deputatul Robert Negoiţă a făcut uz de drepturile sale de a fi reprezentat de avocat, apărătorii aleşi ai acestuia luând la cunoştinţă de actele şi lucrările existente la dosarul cauzei, în două rânduri, la data de 11.02.2010, respectiv 23.02.2010.
În urma verificărilor efectuate şi a analizării informaţiilor şi a documentelor transmise de instituţiile competente, a rezultat că Negoiţă nu a menţionat în declaraţia de avere suma de 183.987.171 lei (circa 5.288.000 de euro), reprezentând venituri obţinute din transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal.
De asemenea, Negoiţă nu a declarat valoarea reală a soldurilor conturilor în lei şi valută.
Sesizarea ANI în cazul lui Robert Negoiţă vine după ce joi Curtea Constituţională a constatat că anumite prevederi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt neconstituţionale, inclusiv articolul 13, care stabileşte atribuţiile ANI, respectiv verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor, sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.
Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Home » Home » Ultima ora »“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu | 0 comentarii | 219 vizualizari
Rating: 2 voturi
foto(1)
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
16 Apr 2010
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.
Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Publicitate
Pentru o corectă înţelegere a afacerii, precizăm: capitalul social este format din aporturile tuturor asociaţilor, iar măsura în care contribuie la formarea acestuia este şi măsura în care participă la împărţirea profitului. Ca urmare, oficialii români însărcinaţi cu privatizarea Petrom, anulând în mod ilegal 46 de milioane de euro din aportul statului la capital, au diminuat considerabil profiturile pe care România urma să le obţină.
Afacerea “în acte”
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) PETROM, condusă de directorul Gheorghe Constantinescu, a decis prin hotărârile numărul 6 şi 1, din 22 martie şi 28 aprilie 2004, să majoreze cu suma de peste 46 de milioane de euro (n.n.- 110,8 miliarde lei) capitalul social al Petrom. Această sumă reprezenta valoarea unor terenuri pentru care Petrom a obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate conform Hotărârii de Guvern numărul 834/1991. Hotărârile AGEA au fost publicate în Monitorul Oficial partea IV numărul 1187/23.04.2004 şi numărul 1798/17.06.2004.
AGEA Petrom ar fi fost obligată, conform articolului 12 din Legea 137/2002, pentru accelerarea privatizării, să utilizeze pentru majorarea capitalului social terenurile pentru care a obţinut dreptul de atestare a titlului de proprietate: “În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social, sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unităţi teritorial-administrative, după caz, în schimbul căreia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei implicate”. Această prevedere legală a fost însă ignorată cu bună ştiinţă de către conducerea Petrom şi implicit de reprezentanţii statului român.
DIP şi Mucea au jucat la ruleta Petrom
Cei care au negociat contractul de privatizare a Petrom au fost numiţi de fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu şi făceau parte fie din Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, fie din Ministerul Economiei, ambele instituţii fiind conduse nemijlocit de DIP. Şeful comisiei de negociere a fost numit Dorinel Mucea, director al OPSPI, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu pe probleme de privatizare şi arestat la cererea procurorilor Parchetului General în dosarul privatizărilor strategice.
Din comisie mai făceau parte şi Alexandru Alexe, directorul Direcţiei de Privatizare din OPSPI, Robert Neagoe, directorul Direcţiei Juridice din OPSPI (n.n. - de asemenea implicat în dosarul privatizărilor strategice), Adriana Oros şi Corneliu Condrea, director al Direcţiei Generale Energie Petrol şi Gaze din Ministerul Economiei. Adjunctul OPSPI, cel care şi-a pus ulterior semnătura pe contractul de privatizare cu Petrom, era la acea dată Constantin Nedelcu, iar directorul Petrom şi fost director al rafinăriei Petrobrazi, Gheorghe Constantinescu, era cunoscut ca fiind conexat prin relaţiile sale de familie cu sfera de interese a partidului din care făcea parte şi DIP.
Austriecii de la OMV au scos terenurile de la stat şi le-au pitit la ei în buzunar
Bazându-se pe negociatorii români descrişi mai sus, austrieciii de la OMV au cerut părţii române să scoată, printr-o semnătură, 46 de milioane de euro din capitalul social al Petrom. La trei luni de la majorarea capitalului social al statului, cerinţa austriecilor a fost materializată în contractul de privatizare al Petrom, semnat în data de 23.07.2004, de adjunctul OPSPI, Constantin Nedelcu. În acest contract, sub ameninţarea nefinalizării lui, OMV Austria a impus anularea celor două hotărâri AGEA prin care a fost majorat capitalul social cu suma de peste 46 de milioane de euro.
Astfel, punctul 3.4.1. litera (i) şi (cc) din contract prevăd: “Societatea va lua măsuri pentru anularea celor două majorări de capital autorizate de hotărârile AGA extraordinare din datele de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004”, iar la punctul 3.1.1., litera q era de asemenea prevăzută “confirmarea din partea Vânzătorului şi a Societăţii că cele două majorări de capital social autorizate de AGA extraordinară din data de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004 au fost anulate”. Trebuie menţionat că, în momentul anulării celor două hotărâri AGEA, OMV nu era acţionar al Petrom, compania austriacă devenind acţionar majoritar de abia în decembrie 2004.
Contractul de privatizare a fost consfinţit prin Hotărârea de Guvern numărul 1090 din data de 8.07.2004, care prevede, la articolul 2: “Se aprobă semnarea contractului de privatizare a Societăţii Naţionale a Petrolului «Petrom SA» Bucureşti de către Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în calitate de vânzător şi OMV Austria, în calitate de cumpărător, (...) în forma, termenii şi condiţiile negociate”.
Hotărârea de guvern, emisă în data de 8 iunie 2004, semnată de Adrian Năstase, la acea dată premier, de fostul ministru al Economiei şi Comerţului Dan Ioan Popescu şi de fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, ascunde, într-un singur articol, 46 de milioane de euro din banii statului. Ea a fost confirmată ulterior, prin Legea 555/02.12.2004, privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului “Petrom SA” Bucureşti.
Cotidianul.ro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.
Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Home » Home » Ultima ora »“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu | 0 comentarii | 219 vizualizari
Rating: 2 voturi
foto(1)
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
16 Apr 2010
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.
Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Publicitate
Pentru o corectă înţelegere a afacerii, precizăm: capitalul social este format din aporturile tuturor asociaţilor, iar măsura în care contribuie la formarea acestuia este şi măsura în care participă la împărţirea profitului. Ca urmare, oficialii români însărcinaţi cu privatizarea Petrom, anulând în mod ilegal 46 de milioane de euro din aportul statului la capital, au diminuat considerabil profiturile pe care România urma să le obţină.
Afacerea “în acte”
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) PETROM, condusă de directorul Gheorghe Constantinescu, a decis prin hotărârile numărul 6 şi 1, din 22 martie şi 28 aprilie 2004, să majoreze cu suma de peste 46 de milioane de euro (n.n.- 110,8 miliarde lei) capitalul social al Petrom. Această sumă reprezenta valoarea unor terenuri pentru care Petrom a obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate conform Hotărârii de Guvern numărul 834/1991. Hotărârile AGEA au fost publicate în Monitorul Oficial partea IV numărul 1187/23.04.2004 şi numărul 1798/17.06.2004.
AGEA Petrom ar fi fost obligată, conform articolului 12 din Legea 137/2002, pentru accelerarea privatizării, să utilizeze pentru majorarea capitalului social terenurile pentru care a obţinut dreptul de atestare a titlului de proprietate: “În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social, sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unităţi teritorial-administrative, după caz, în schimbul căreia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei implicate”. Această prevedere legală a fost însă ignorată cu bună ştiinţă de către conducerea Petrom şi implicit de reprezentanţii statului român.
DIP şi Mucea au jucat la ruleta Petrom
Cei care au negociat contractul de privatizare a Petrom au fost numiţi de fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu şi făceau parte fie din Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, fie din Ministerul Economiei, ambele instituţii fiind conduse nemijlocit de DIP. Şeful comisiei de negociere a fost numit Dorinel Mucea, director al OPSPI, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu pe probleme de privatizare şi arestat la cererea procurorilor Parchetului General în dosarul privatizărilor strategice.
Din comisie mai făceau parte şi Alexandru Alexe, directorul Direcţiei de Privatizare din OPSPI, Robert Neagoe, directorul Direcţiei Juridice din OPSPI (n.n. - de asemenea implicat în dosarul privatizărilor strategice), Adriana Oros şi Corneliu Condrea, director al Direcţiei Generale Energie Petrol şi Gaze din Ministerul Economiei. Adjunctul OPSPI, cel care şi-a pus ulterior semnătura pe contractul de privatizare cu Petrom, era la acea dată Constantin Nedelcu, iar directorul Petrom şi fost director al rafinăriei Petrobrazi, Gheorghe Constantinescu, era cunoscut ca fiind conexat prin relaţiile sale de familie cu sfera de interese a partidului din care făcea parte şi DIP.
Austriecii de la OMV au scos terenurile de la stat şi le-au pitit la ei în buzunar
Bazându-se pe negociatorii români descrişi mai sus, austrieciii de la OMV au cerut părţii române să scoată, printr-o semnătură, 46 de milioane de euro din capitalul social al Petrom. La trei luni de la majorarea capitalului social al statului, cerinţa austriecilor a fost materializată în contractul de privatizare al Petrom, semnat în data de 23.07.2004, de adjunctul OPSPI, Constantin Nedelcu. În acest contract, sub ameninţarea nefinalizării lui, OMV Austria a impus anularea celor două hotărâri AGEA prin care a fost majorat capitalul social cu suma de peste 46 de milioane de euro.
Astfel, punctul 3.4.1. litera (i) şi (cc) din contract prevăd: “Societatea va lua măsuri pentru anularea celor două majorări de capital autorizate de hotărârile AGA extraordinare din datele de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004”, iar la punctul 3.1.1., litera q era de asemenea prevăzută “confirmarea din partea Vânzătorului şi a Societăţii că cele două majorări de capital social autorizate de AGA extraordinară din data de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004 au fost anulate”. Trebuie menţionat că, în momentul anulării celor două hotărâri AGEA, OMV nu era acţionar al Petrom, compania austriacă devenind acţionar majoritar de abia în decembrie 2004.
Contractul de privatizare a fost consfinţit prin Hotărârea de Guvern numărul 1090 din data de 8.07.2004, care prevede, la articolul 2: “Se aprobă semnarea contractului de privatizare a Societăţii Naţionale a Petrolului «Petrom SA» Bucureşti de către Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în calitate de vânzător şi OMV Austria, în calitate de cumpărător, (...) în forma, termenii şi condiţiile negociate”.
Hotărârea de guvern, emisă în data de 8 iunie 2004, semnată de Adrian Năstase, la acea dată premier, de fostul ministru al Economiei şi Comerţului Dan Ioan Popescu şi de fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, ascunde, într-un singur articol, 46 de milioane de euro din banii statului. Ea a fost confirmată ulterior, prin Legea 555/02.12.2004, privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului “Petrom SA” Bucureşti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)