Romania trebuie salvata!
Gandeste-te ca, copii nostri ne vor face raspunzatori pentru traiul lor!
miercuri, 9 decembrie 2009
Clădirile din Bucureşti sunt distruse, pe timp de pace, mai rău decât într-un război
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
08 Dec 2009 Doinel Tronaru
Dacă nu se va interveni repede, Casa Prager, proiectată de Henrieta Delavrancea-Gibory, va fi transformată în ruine, iar în spatele Casei Oamenilor de Ştiinţă se va ridica o “ţeapă” de 7 etaje. Totul, urmare a avizelor date de “omul lui Vanghelie”.
Criza politică nesfârşită din ultimele luni a avut efecte catastrofale şi în situaţia caselor de patrimoniu din Bucureşti, a căror dispariţie este vizată cu obstinaţie de ceea ce ne-am obişnuit să numim, vag şi generic, “rechinii imobiliari”. Pe ultima sută de metri dinainte de spargerea coaliţiei, fostul director al Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti, ex-securistul Eugen Pleşca (după propriul CV), numit politic la începutul anului de PSD şi, personal, de Marian Vanghelie, a semnat câteva avize socotite de specialişti “catastrofale”. Faptul a fost dezvăluit ieri, într-o conferinţă de presă, de Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.Ironia face ca transparenţa asupra acestor propuneri de declasare şi demolare, precum şi a avizelor Direcţiei, să fi fost primul punct din aşa-zisul proiect de management înaintat de Pleşca la concursul prin care a ocupat funcţia, promisiune reconfirmată de acesta la întâlnirea cu reprezentanţii ONG-urilor şi cu presa pe care a avut-o, în primăvară, în biroul ministrului, înainte de a-şi “intra în pâine”.
“Maleficul” Pleşca a semnat, însă, aceste avize cu câteva zile înainte de părăsirea postului, ştiind că nu va mai putea fi tras la răspundere decât cu foarte mare greutate. Faptele au devenit evidente atunci când Ministerul a cerut lista acestor hotărâri ale Direcţiei de Cultură, pe care se află, la o primă privire, decizii grave, precum: aviz de desfiinţare şi autorizaţie de desfiinţare pentru casa din Bdul Aviatorilor nr. 92 (cunoscută drept Casa Prager, proiectată de Henrieta Delavrancea-Gibory, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi interbelici) şi avizarea unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru o construcţie înaltă (26 metri, 7 niveluri + parter) în Piaţa Lahovary, în spatele Casei Oamenilor de Ştiinţă.“Cât a funcţionat coaliţia, dl Pleşca s-a încadrat în proiectul de management. Pe ultima sută de metri a dat aceste avize contestabile. Sunt câteva cazuri scandaloase, în care s-a acţionat cu o rapiditate dubioasă. Aceste două cazuri pe care vi le-am prezentat sunt cele mai frapante, dar e doar un mic eşantion. Lista e mult mai lungă. Este mult mai uşor să strici şi să încurci decât să repari, aşa că acum trebuie să luăm fiecare dintre aceste decizii în parte şi s-o analizăm”, a declarat ministrul Paleologu, care a lansat, cu această ocazie, un avertisment celor care l-au văzut “terminat”: “S-a profitat de un moment: scăpăm de Paleologu şi ne facem de cap, şi-au zis cei din mafia imobiliară. Iată că n-au scăpat de Paleologu: Paleologu revine, mai tenace decât criza economică”, şi-a reafirmat ministrul hotărârea de a se opune intereselor veroase ale dezvoltatorilor imobiliari, din păcate de multe ori făcând parte din propriul partid.Contactat de Cotidianul, Eugen Pleşca spune că, în cazul casei din Aviatorilor, avea toate actele necesare prevăzute de lege pentru a se demola, avizul său fiind unul formal, iar despre PUZ-ul din Lahovary nu îşi aminteşte nimic: “Am dat sute de avize, nu mai ţin minte acum. Am făcut ceea ce-mi spuneau arhitecţii cu care lucram. Le-am şi zis, înainte să părăsesc postul: să nu mă băgaţi în ceva tocmai acum. Nu mai ştiu exact despre ce-i vorba”, spune Pleşca, acesta mai susţinând că cererea listei de avizări de către Paleologu ar fi motivată politic, el fiind foarte implicat în campania electorală a PSD.În replică, referitor la situaţia imobilului proiectat de Henrieta Delavrancea-Gibory, istoricul Petre Guran afirmă că studiul realizat de istoricul de artă Cezara Mucenic recomanda clădirea pentru clasarea ca monument istoric, nu pentru demolare, rostul acestei direcţii pentru cultură fiind cel de a proteja patrimoniul, nu de a permite specula imobiliară. Acest punct de vedere a fost susţinut, la conferinţa de presă, şi de arhitecta Miliţa Sion: “Imobilul, construit în anul 1936, este singurul exemplar existent în Bucureşti care ilustrează tipologia vilelor de la Balcic, datorită cărora autoarea lor ocupă un loc special în istoria arhitecturii moderne interbelice în România. Cele două calificative - «mediu» pentru valoare de vechime-autenticitate şi valoare de raritate-unicitate şi «mare» pentru valoare arhitecturală - sunt suficiente pentru propunerea de clasare a imobilului ca monument istoric de grupa B”.Pentru a stopa şi a preîntâmpina astfel de situaţii, Ministerul Culturii susţine necesitatea iniţierii unui protocol interinstituţional destinat “asumării unor măsuri prudenţiale destinate protejării patrimoniului construit”. Ar fi vorba de un “pact” între Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Administraţiei şi Internelor (care coordonează autorităţile locale) şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, care să implice şi inspectoratele (de stat şi teritoraiale) în construcţii. Principalul obiectiv este luarea unor măsuri de coordonare, pentru că “sunt situaţii frecvente în care nu ştie stânga ce face dreapta”. Totodată, în opinia lui Paleologu, o soluţie politică pe termen lung ar fi “scoaterea clădirilor înalte din centrul Bucureştiului” şi crearea unui cartier separat de acest tip, pe modelul unei decizii recente luate în Franţa de preşedintele Sarkozy. Ca de obicei, însă, soluţia cea mai de bun-simţ este cea mai utopică şi idealistă.“Direcţiile de cultură trebuie să înceteze de a mai fi stat în stat”, a propus şi arhitectul Dan Marin, membru al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Interesant este că această comisie respinsese în unanimitate proiectul clădirii înalte din Piaţa Lahovary (pentru care se insistă de ani întregi, deşi ar distruge un întreg ansamblu de case monument istoric din zonă), considerat “complet inadmisibil”, însă, cum comisia n-are decât un rol consultativ, Pleşca şi-a bătut joc de părerea specialiştilor, avizând favorabil PUZ-ul care calcă legislaţia în picioare. “Este o acţiune deliberată de distrugere, cu complicitatea unor arhitecţi, nu o simplă incompetenţă”, a spus, despre cazul Casei Prager, Dan Marin, care a avertizat că şi clădirile care sunt clasate ca monument istoric se află într-o “stare jalnică”: “În realitate nu funcţionează nimic. Legile sunt proaste sau neaplicate, iar instituţiile nu funcţionează. Nu avem nici un instrument pentru a schimba această situaţie”. “Atâta vreme cât forurile de decizie sunt exclusiv cele administrative, altele decât cele ale specialiştilor, acest masacru urbanistic va continua”, a spus şi arhitectul Mircea Ochinciuc (şeful filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor), care a recurs la o comparaţie plastică: este ca şi cum o rachetă ar fi lansată în pofida avizului negativ al specialiştilor - pentru că actuala “catastrofă” urbanistică din Bucureşti echivalează cu prăbuşirea câtorva rachete.În ce priveşte cazul Palatului Ştirbey, în care investitorul Ovidiu Popescu i s-a adresat personal, ministrul Paleologu a afirmat că cererea de revocare a lui Andrei Pippidi şi a Hannei Derer din Comisia Monumentelor Istorice este “aberantă” şi că nu îşi va exercita niciodată dreptul de veto asupra unui proiect respins de comisie, numai, eventual, la cele aprobate, pentru că principala misiune a unui ministru este protejarea patrimoniului construit: “Dacă miniştrii precedenţi şi-ar fi exercitat acest drept de veto, în cazul unor construcţii de care acum ne plângem, nu s-ar fi ajuns până aici”. “Interesele politice nu au nici o şansă de succes asupra mea. Voi interveni pentru blocarea acestui proiect pe lângă prefect”, a mai promis ministrul, care a prezentat soluţii şi pentru celelalte două cazuri: “Va trebui să urgentăm clasarea clădirii din Aviatorilor ca monument istoric, iar în Piaţa Lahovary trebuie anulat avizul”.
Cotidianul.ro
08 Dec 2009 Doinel Tronaru
Dacă nu se va interveni repede, Casa Prager, proiectată de Henrieta Delavrancea-Gibory, va fi transformată în ruine, iar în spatele Casei Oamenilor de Ştiinţă se va ridica o “ţeapă” de 7 etaje. Totul, urmare a avizelor date de “omul lui Vanghelie”.
Criza politică nesfârşită din ultimele luni a avut efecte catastrofale şi în situaţia caselor de patrimoniu din Bucureşti, a căror dispariţie este vizată cu obstinaţie de ceea ce ne-am obişnuit să numim, vag şi generic, “rechinii imobiliari”. Pe ultima sută de metri dinainte de spargerea coaliţiei, fostul director al Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti, ex-securistul Eugen Pleşca (după propriul CV), numit politic la începutul anului de PSD şi, personal, de Marian Vanghelie, a semnat câteva avize socotite de specialişti “catastrofale”. Faptul a fost dezvăluit ieri, într-o conferinţă de presă, de Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.Ironia face ca transparenţa asupra acestor propuneri de declasare şi demolare, precum şi a avizelor Direcţiei, să fi fost primul punct din aşa-zisul proiect de management înaintat de Pleşca la concursul prin care a ocupat funcţia, promisiune reconfirmată de acesta la întâlnirea cu reprezentanţii ONG-urilor şi cu presa pe care a avut-o, în primăvară, în biroul ministrului, înainte de a-şi “intra în pâine”.
“Maleficul” Pleşca a semnat, însă, aceste avize cu câteva zile înainte de părăsirea postului, ştiind că nu va mai putea fi tras la răspundere decât cu foarte mare greutate. Faptele au devenit evidente atunci când Ministerul a cerut lista acestor hotărâri ale Direcţiei de Cultură, pe care se află, la o primă privire, decizii grave, precum: aviz de desfiinţare şi autorizaţie de desfiinţare pentru casa din Bdul Aviatorilor nr. 92 (cunoscută drept Casa Prager, proiectată de Henrieta Delavrancea-Gibory, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi interbelici) şi avizarea unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru o construcţie înaltă (26 metri, 7 niveluri + parter) în Piaţa Lahovary, în spatele Casei Oamenilor de Ştiinţă.“Cât a funcţionat coaliţia, dl Pleşca s-a încadrat în proiectul de management. Pe ultima sută de metri a dat aceste avize contestabile. Sunt câteva cazuri scandaloase, în care s-a acţionat cu o rapiditate dubioasă. Aceste două cazuri pe care vi le-am prezentat sunt cele mai frapante, dar e doar un mic eşantion. Lista e mult mai lungă. Este mult mai uşor să strici şi să încurci decât să repari, aşa că acum trebuie să luăm fiecare dintre aceste decizii în parte şi s-o analizăm”, a declarat ministrul Paleologu, care a lansat, cu această ocazie, un avertisment celor care l-au văzut “terminat”: “S-a profitat de un moment: scăpăm de Paleologu şi ne facem de cap, şi-au zis cei din mafia imobiliară. Iată că n-au scăpat de Paleologu: Paleologu revine, mai tenace decât criza economică”, şi-a reafirmat ministrul hotărârea de a se opune intereselor veroase ale dezvoltatorilor imobiliari, din păcate de multe ori făcând parte din propriul partid.Contactat de Cotidianul, Eugen Pleşca spune că, în cazul casei din Aviatorilor, avea toate actele necesare prevăzute de lege pentru a se demola, avizul său fiind unul formal, iar despre PUZ-ul din Lahovary nu îşi aminteşte nimic: “Am dat sute de avize, nu mai ţin minte acum. Am făcut ceea ce-mi spuneau arhitecţii cu care lucram. Le-am şi zis, înainte să părăsesc postul: să nu mă băgaţi în ceva tocmai acum. Nu mai ştiu exact despre ce-i vorba”, spune Pleşca, acesta mai susţinând că cererea listei de avizări de către Paleologu ar fi motivată politic, el fiind foarte implicat în campania electorală a PSD.În replică, referitor la situaţia imobilului proiectat de Henrieta Delavrancea-Gibory, istoricul Petre Guran afirmă că studiul realizat de istoricul de artă Cezara Mucenic recomanda clădirea pentru clasarea ca monument istoric, nu pentru demolare, rostul acestei direcţii pentru cultură fiind cel de a proteja patrimoniul, nu de a permite specula imobiliară. Acest punct de vedere a fost susţinut, la conferinţa de presă, şi de arhitecta Miliţa Sion: “Imobilul, construit în anul 1936, este singurul exemplar existent în Bucureşti care ilustrează tipologia vilelor de la Balcic, datorită cărora autoarea lor ocupă un loc special în istoria arhitecturii moderne interbelice în România. Cele două calificative - «mediu» pentru valoare de vechime-autenticitate şi valoare de raritate-unicitate şi «mare» pentru valoare arhitecturală - sunt suficiente pentru propunerea de clasare a imobilului ca monument istoric de grupa B”.Pentru a stopa şi a preîntâmpina astfel de situaţii, Ministerul Culturii susţine necesitatea iniţierii unui protocol interinstituţional destinat “asumării unor măsuri prudenţiale destinate protejării patrimoniului construit”. Ar fi vorba de un “pact” între Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Administraţiei şi Internelor (care coordonează autorităţile locale) şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, care să implice şi inspectoratele (de stat şi teritoraiale) în construcţii. Principalul obiectiv este luarea unor măsuri de coordonare, pentru că “sunt situaţii frecvente în care nu ştie stânga ce face dreapta”. Totodată, în opinia lui Paleologu, o soluţie politică pe termen lung ar fi “scoaterea clădirilor înalte din centrul Bucureştiului” şi crearea unui cartier separat de acest tip, pe modelul unei decizii recente luate în Franţa de preşedintele Sarkozy. Ca de obicei, însă, soluţia cea mai de bun-simţ este cea mai utopică şi idealistă.“Direcţiile de cultură trebuie să înceteze de a mai fi stat în stat”, a propus şi arhitectul Dan Marin, membru al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Interesant este că această comisie respinsese în unanimitate proiectul clădirii înalte din Piaţa Lahovary (pentru care se insistă de ani întregi, deşi ar distruge un întreg ansamblu de case monument istoric din zonă), considerat “complet inadmisibil”, însă, cum comisia n-are decât un rol consultativ, Pleşca şi-a bătut joc de părerea specialiştilor, avizând favorabil PUZ-ul care calcă legislaţia în picioare. “Este o acţiune deliberată de distrugere, cu complicitatea unor arhitecţi, nu o simplă incompetenţă”, a spus, despre cazul Casei Prager, Dan Marin, care a avertizat că şi clădirile care sunt clasate ca monument istoric se află într-o “stare jalnică”: “În realitate nu funcţionează nimic. Legile sunt proaste sau neaplicate, iar instituţiile nu funcţionează. Nu avem nici un instrument pentru a schimba această situaţie”. “Atâta vreme cât forurile de decizie sunt exclusiv cele administrative, altele decât cele ale specialiştilor, acest masacru urbanistic va continua”, a spus şi arhitectul Mircea Ochinciuc (şeful filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor), care a recurs la o comparaţie plastică: este ca şi cum o rachetă ar fi lansată în pofida avizului negativ al specialiştilor - pentru că actuala “catastrofă” urbanistică din Bucureşti echivalează cu prăbuşirea câtorva rachete.În ce priveşte cazul Palatului Ştirbey, în care investitorul Ovidiu Popescu i s-a adresat personal, ministrul Paleologu a afirmat că cererea de revocare a lui Andrei Pippidi şi a Hannei Derer din Comisia Monumentelor Istorice este “aberantă” şi că nu îşi va exercita niciodată dreptul de veto asupra unui proiect respins de comisie, numai, eventual, la cele aprobate, pentru că principala misiune a unui ministru este protejarea patrimoniului construit: “Dacă miniştrii precedenţi şi-ar fi exercitat acest drept de veto, în cazul unor construcţii de care acum ne plângem, nu s-ar fi ajuns până aici”. “Interesele politice nu au nici o şansă de succes asupra mea. Voi interveni pentru blocarea acestui proiect pe lângă prefect”, a mai promis ministrul, care a prezentat soluţii şi pentru celelalte două cazuri: “Va trebui să urgentăm clasarea clădirii din Aviatorilor ca monument istoric, iar în Piaţa Lahovary trebuie anulat avizul”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)