DNA: Inspectorii fiscali au vrut sa ascunda neregulile din organizarea 'Trofeului Calitatii' si Nastase!

Inspectorii fiscali au vrut sa ascunda neregulile sesizate de Garda Financiara in organizarea simpozionului "Trofeul Calitatii in Constructii", potrivit rechizitoriului DNA in cazul Adrian Nastase, chiar daca suspiciunile au iesit la iveala in 2005, cand PSD nu mai era la putere.
Inspectorii fiscali care au verificat firmele organizatoare ale "Trofeului Calitatii in Constructii" nu au facut referire la constatarile Garzii Financiare si nu au verificat aceste aspecte, ceea ce arata ca prin controalele de fond s-a dorit ascunderea situatiei reale, noteaza DNA in rechizitoriu, relateaza NewsIn.“Consilierii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, ce au efectuat inspectia fiscala nu au efectuat verificari cu privire la aceste aspecte (n.r-sesizarea Garzii Financiare), nu au procedat la efectuarea unui control incrucisat pentru verificarea documentelor si nu au solicitat alte date pentru stabilirea situatiei de fapt fiscale, in conditiile in care informatiile oferite de contribuabil erau insuficiente pentru a stabili daca serviciile precizate in anexele la contracte au fost prestate conform graficului si au procedat la repunerea veniturilor la date anterioare doar in baza contractelor”, se arata in rechizitoriul prin care Adrian Nastase a fost trimis in judecata in dosarul "Trofeul Calitatii in Constructii".Prin urmare, noteaza procurorii DNA," intreaga actiune a inspectorilor fiscali constituie un indiciu cert ca prin aceste controale de fond s-a dorit ascunderea adevaratei stari de fapt fiscale si favorizarea infractorului sub pretextul colectarii de bani la bugetul de stat".Institutii de Stat, obligate sa finanteze campania electorala a lui NastaseNeregulile privind organizarea „Trofeului Calitatii in Constructii” au iesit la iveala in 2005, cand o echipa de control din cadrul Autoritatii de Control a Guvernului a efectuat o verificare la Inspectoratul de Stat in Constructii, arata procurorii DNA.Conform rechizitoriului, "existand suspiciuni asupra legalitatii perceperii taxelor de participare de catre Inspectoratul de Stat in Constructii cat si asupra destinatiei fondurilor obtinute, Autoritatea de Control a Guvernului, prin adresa nr. EN/428/02.03.2006 a sesizat Garda Financiara pentru efectuarea controlului la cele 5 societati comerciale implicate in organizarea si sustinerea evenimentului".Din acea adresa trimisa catre Garda Financiara rezulta ca intre cele 5 societati organizatoare ar fi existat relatii directe de administrare prin "detinere comuna de actiuni sau prin delegare de competente prin interpusi", potrivit rechizitoriului.In ceea ce priveste taxele de participare incasate, Garda Financiara a constatat, la acea data, ca exista diferente intre sumele verificate de Autoritatea de Control a Guvernului, care au reiesit din documenele puse la dispozitie de Inspectoratul de Stat in Constructii, si sumele incasate de societati, conform facturilor emise, precum si faptul ca, arata DNA, "cheltuielile directe generate de eveniment au avut o pondere restransa fata de volumul incasarilor".Desi Garda Financiara a sesizat Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu privire la relatiile de administrare dintre cele 5 societati, precum si cu privire la faptul ca nu au fost prezentate documente justificative pentru cheltuielile inregistrate cu organizarea evenimentului, "consilierii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala care au efectuat inspectia fiscala nu au facut verificari cu privire la aceste aspecte", potrivit procurorilor.Conform „Formularului de inscriere”, participantii trebuiau sa achite o taxa de participare in valoare de 5 milioane lei vechi pentru persoane fizice si intre 15 si 20 milioane lei vechi pentru persoane juridice in contul unor societati comerciale, si anume: S.C. A ROND SRL Bucuresti, S.C. URBAN CONSULT SRL Bucuresti, S.C. CONTUR MEDIA SRL Bucuresti, S.C. AXA MANAGEMENT SRL Bucuresti si SC MEDIA GLOBE INVEST SRL. Astfel, valoarea totala a taxelor de participare incasata de societatile mentionate a fost de 65.630.200.000 ROL.", se arata in rechizitoriu.O parte dintre firme erau controlate de sotii Popovici, apropiati ai lui fostului prim ministru Adrian Nastase, arata procurorii.Instanta suprema va incepe, in data de 26 februarie, judecata dosarului "Trofeul Calitatii", in care Adrian Nastase, Irina Jianu si de alte patru persoane sunt acuzate in legatura cu strangerea unor sume de bani pentru campania electorala prezidentiala a social-democratului.De asemenea, potrivit rechizitoriului DNA Dana Nastase verifica materialele electorale pentru campania sotului. Dana Nastase s-ar fi intalnit cu reprezentantii Eurografica pentru a-si da acordul in privinta productiei grafice si designul materialelor propagandistice din campania electorala din 2004 a sotului sau,inainte ca ele sa fie tiparite, arata DNA in rechizitoriu, citand declaratiile mai multor martori."Este evident ca productia grafica si designul materialelor de propaganda electorala pentru campania electorala a invinuitului Adrian Nastase erau prezentate sotiei acestuia, Daniela Nastase, in vederea exprimarii sau nu a acordului", noteaza procurorii.Astfel, unul din martori a spus ca Vasile Mihail Cristian, administratorul firmei Eurografica, o cunostea pe Dana Nastase pentru ca s-ar fi intalnit si ar fi discutat cu ea in legatura cu materialele de campanie electorala, conform rechizitoriului din dosarul "Trofeul Calitatii".Potrivit procurorilor, alt martor, Sever Rocsin, a prezentat mostre de materiale de propaganda lui Adrian Nastase, care i-ar fi cerut sa le prezinte si sotiei acestuia."In contextul mentionat, martorul Sever Rocsin s-a deplasat la imobilui din Bucuresti, str. Jean Texier, (...), care apartinea familiei Nastase si a prezentat mostrele numitei Daniela Nastase. Intrucat Daniela Nastase a facut unele observatii referitoare la continutul mostrelor, martorul Sever Rocsin l-a rugat pe invinuitul Vasile Mihail Cristian sa se deplaseze la imobilul din Bucuresti, str. Jean Texier, prilej cu care a cunoscut-o personal pe aceasta", se arata in rechizitoriu.Legatura dintre cei doi martori este descrisa de procurori, potrivit carora, in perioada 1994-1995, Mihail Cristian Vasile l-a cunoscut pe Severin Rocsin, director general al SC REMAT Bucuresti Nord SA, cand a inchiriat de la el niste hale pentru productie si birouri. Dupa aceea, firma lui Rocsin a inceput sa preia deseurile provenite de la Eurografica pentru a le valorifica.Din momentul in care in 2001 Adrian Nastase l-a numit pe Sever Rocsin Consilier al Primului Ministru, Mihail Cristian Vasile i-a cerut acestuia, printr-un angajat, sa il sprijine "in derularea unor servicii de editare pe care urma sa le presteze SC Eurografica SRL", arata DNA."In concret, Mihail Cristian Vasile a dispus achitarea catre furnizorii materialelor electorale, a contravalorii acestora, din fondurile SC Eurografica SRL, disimuland cheltuielile efectuate sub forma unor cheltuieli de publicitate proprii societatii, sens in care atat personal cat si prin intermediul unor interpusi a intocmit documente comerciale si financiar contabile cu un continut nereal", noteaza procurorii in rechizitoriu cu privire la materialele electorale date de Eurografica."Din probele administrate in cauza rezulta ca prin influenta si autoritatea pe care a avut-o invinuitul Adrian Nastase in calitate de presedinte al Partidului Social Democrat, a obtinut de la inv. Vasile Mihail Cristian, director general al SC Eurografica SRL, foloase necuvenite in valoare de 34.421.611.069, reprezentand: caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele si imaginea inv. Adrian Nastase", se mai arata in rechizitoriu.Mai multi martori au declarat procurorilor DNA ca s-au intalnit sau au fost sunati de Mihail Vasile si de alte persone, care le-au sugerat sa nu spuna ca materialele au fost inscriptionate cu numele lui Nastase, ci cu numele SC Eurografica SRL.
Sursa: 9am, astazi

Toţi cei cărora fostul director al CN CFR, Mihai Necolaiciuc, le oferea milioane de euro prin contracte-paravan îşi continuă liniştiţi afacerile. Caracatiţa din spatele „Bunicuţei Kilowatt“ are tentacule care ajung în familia lui „Micky Şpagă“. Fiica acestuia, Livia Mihăilescu, încasa dividende din afacerile „grupării Necolaiciuc“.

Livia Mihăilescu este o femeie de afaceri discretă. Aici, surprinsă în timp ce se urca în autoturismul său Audi A4 în valoare de 40.000 de euro";

"Vila din care Livia Mihăilescu deţine 50% din suprafaţă, restul aparţinând fiului lui Octav Cozmâncă";




Livia Mihăilescu este o femeie de afaceri discretă. Aici, surprinsă în timp ce se urca în autoturismul său Audi A4 în valoare de 40.000 de euro

Cazul „Bunicuţa Kilowatt“, dezvăluit de „Adevărul“, scoate la iveală un mecanism ingenios prin care se primesc bani obţinuţi, conform DNA, în mod suspect. Acţionar majoritar într-o companie care face tranzacţii cu energie, Transenergo Com SA, Ileana Olah (74 de ani) este paravan pentru fiul său Iosif Brazdău (54 de ani). Însă, în afacere, elementul-cheie este mâna dreaptă a lui Necolaiciuc, fostul său consilier juridic, Octavian Costea (32 de ani). Este omul care a parafat toate afacerile grupării (Mihai Necolaiciuc, Dumitru Creştin, Adrian Gaşpar) pe axa Compania Naţională CFR. Procurorii spun că acesta este „iepurele“, cel care ia totul asupra sa. Participanţi la profit sunt, coincidenţă sau nu, apropiaţi de-ai lui Şerban Mihăilescu, zis „Micky Şpagă“, fost înalt demnitar în timpul guvernării PSD (2000-2004), când a ocupat fotoliul de secretar general al Guvernului. Mai mult, fiica sa, Livia Ana Mihăilescu, a participat la profit, ca urmare a strânselor relaţii cu gruparea.„Iepurele“ Octavian Costea, consilierul juridic al lui Necolaiciuc, a avut un rol important în compania „controlată“ de Ileana Olah, SC Tranenergo Com SA. Tot el a fost folosit şi pe post de „iepure“. Din postura de consilier juridic al lui Necolaiciuc, în 2003, Octavian Costea a aprobat un contract în urma căruia compania de stat a cumpărat 60.000 de litri de ierbicid, cu 41 de euro pentru un litru, de la o firmă din Vâlcea. Acelaşi Costea apare însă şi ca membru în comisa Bursei Române de Mărfuri care a organizat licitaţia. După un an, Costea apare în firma controlată de „Bunicuţa Kilowatt“ şi cumpără creanţele acumulate de CFR, în urma contractului parafat de el însuşi cu firma din Vâlcea. Pentru a obliga statul să plătească, Transenergo se judecă şi acum cu CFR. Adresa prin care Transenergo solicită plata datoriilor este semnată de directorul general Octavian Costea. Cele mai mari profituri de pe urma semnăturii consilierului Octavian Costea le-a obţinut însă gruparea Necolaiciuc, printre ai cărei membri se regăseşte şi numele Livia Ana Mihăilescu, fiica lui „Micky Şpagă“.Livia intră, ia dividendele şi pleacăFiica lui „Micky Şpagă“ este femeie de afaceri. Are 40 de ani şi o situaţie materială stabilă şi cu perspective. Locuieşte într-o vilă imensă, din care deţine jumătate. Conform unui material al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, cealaltă jumătate îi aparţine fiului lui Octav Cozmâncă. Ea face profit din afacerile apropiaţilor lui „Micky Şpagă“, tatăl ei. Unul dintre aceştia este Adrian Gaşpar, cel care i-a fost consilier lui Micky când era secretar general al Guvernului. Un alt apropiat este Dumitru Creştin. Modul în care Livia obţinea bani este unul ingenios. Firma celor doi primea, prin Necolaiciuc şi Costea, contracte cu CFR. Ca să nu bată la ochi, fiica demnitarului devenea acţionar, cu 25%, în firma câştigătoare după ce banii intrau în conturi. O făcea după, ca să nu se poată spune că este un contract cu dedicaţie pentru „Micky Şpagă“. De exemplu, SC Rom Tehno Invent SRL, firma lui Gaşpar şi Creştin, a vândut CFR-ului, în 2001, un calculator cu 1,4 milioane de euro. La o lună după semnarea contractului, Livia a luat 25% din firmă, iar după efectuarea plăţilor de către CFR a ieşit din ea. Un calcul simplu arată că, din cei 1,4 milioane de euro, Livia ar fi obţinut un sfert din profit, adică peste 300.000 de euro. Dintr-un foc şi perfect legal. Artificiu legal, licitaţie strâmbăDNA investighează cazul nu pentru a demonta o şpagă legală, ci pentru că firma apropiaţilor lui „Micky Şpagă“ a câştigat licitaţia fără a depune oferta. E drept, societatea „concurentă“ la licitaţie aparţinea aceloraşi persoane, Adrian Gaşpar şi Dumitru Creştin. În fine, după ce şi-a încasat dividendele, Livia Mihăilescu a ieşit din firmă. La scurt timp, ea şi ceilalţi parteneri de afaceri au cumpărat pachetul majoritar de la Scandia SA Sibiu. Procurorii anticorupţie susţin într-unul dintre rechizitorii că „din declaraţiile învinuiţilor Dumitru Creştin, Bogdan Andrei Alexandru şi Viorel Adrian Gaşpar, precum şi din alte documente existente la dosar, rezultă faptul că, în perioada ce a urmat încasării sumelor de bani de la CN CFR, aceştia au câştigat licitaţia şi au achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni de la SC Scandia Sibiu SA“. La fel ca partenerii săi de afaceri, Livia este o tipă discretă. Şansele de a obţine un punct de vedere vizavi de afacerile pe care le are sunt egale cu zero. Un alt element comun al Liviei Mihăilescu şi ceilalţi parteneri de afaceri pare a fi secretomania. Niciunul dintre ei nu răspunde la telefon dacă nu recunoaşte numerele apelanţilor. În cazul Liviei Mihăilescu, nici avocata sa nu a fost dispusă să faciliteze obţinerea unui punct de vedere. Ce puncte de vedere vreţi voi pe aiureli şi pe vechituri care sunt de zeci de ani? Livia nu are niciun punct de vedere pe asemenea aberaţii. Cu tot respectul v-o spun! Şerban Mihăilescu, senator PSDDispariţie misterioasăMihai Necolaiciuc a dispărut la începutul lui 2005. Este acuzat de procurorii anticorupţie de fraude majore în urma cărora bugetul statului a fost prejudiciat cu aproape un miliard de euro. În prezent, toţi cei care au participat la tranzacţiile negre prin care bugetul României a avut de suferit sunt liberi. Interesant este şi faptul că Octavian Costea nici măcar nu a solicitat probe în apărarea sa. Oricum, „reţeaua Necolaiciuc“ nu are probleme decât o dată pe lună - când e chemată în faţa instanţei. Iar procesul durează de aproape trei ani. Între timp, banii au dispărut. Doar de câteva milioane de euro s-a mai dat de urmă. Aşa cum susţin procurorii anticorupţie, au fost găsite doar chitanţele, pentru că banii fuseseră cheltuiţi: materiale de construcţii care au fost folosite pentru casa lui Creştin, de pe strada Johanes Kepler, ţiglă, cărămidă şi tâmplărie PVC pentru Scandia Sibiu, flori exotice, haine de lux şi alte cheltuieli de „fiţe“. Până în momentul de faţă, procurorii au calculat că, din doar cinci afaceri ale grupului cu CFR, paguba creată a fost de 13 milioane de euro.

Autori Eugen Ciufu , Razvan POPA
Data: 30 ian 2009 Adevarul

Taher pregateste un tun de 60.000.000 euro

TRECUT. Pe aici intrau rugbystii de la Grivita in vremurile bune

DESTINATIE. Terenul de rugby pe care vor "rasari" blocuri Cel care a bagat bani la Rapid, iar apoi a ajuns la scandal cu George Copos, vrea sa construiasca blocuri pe fosta baza sportiva a echipei Grivita Rosie.
Cristian BlanutaAproximativ 60.000 de metri patrati este suprafata pe care Fathi Taher o are la dispozitie pentru a-si majora conturile. Are doua variante. Prima, fara complicatii, vinde, pur si simplu, pamantul, care valora pe piata imobiliara, inainte de declansarea crizei financiare cam 1.000 de euro metrul patrat. A doua, ridica un complex de blocuri, caz in care veniturile ar fi mult mai mari. Cum de a ajuns Taher in postura de a alege? A facut pe dracu?n patru pentru a pune mana pe baza sportiva a clubului de rugby Grivita Rosie, aflata undeva in zona Domenii. Plan reusit. Iordanianul i-a convins pe sponsori sa bage mai putini bani la echipa. La scurt timp, Grivita a retrogradat, iar mutarea bazei sportive la periferia Bucurestiului s-a facut neobservata. Astfel, el a trecut si de articolul 79, paragraful 1 din Legea Sportului. Cel care a bagat opt milioane de euro la Rapid este mult mai interesat, acum, de afacerea care-i poate da inapoi de aproape opt ori mai mult. Poate George Copos stie de planul iordanianului si de aceea se face ca ploua, atunci cand e vorba de banii pe care Taher i-a virat in contul Rapidului. Ce spune articolul 79, paragraful 1 Schimbarea destinatiei sau desfiintarea unor baze sportive apartinand domeniului public ori privat al statului sau al unitatilor administrativ - teritoriale se va putea face numai prin hotararea Guvernului si cu construirea prealabila a altor baze sportive similare celor desfiintate.

Institutii de Stat, obligate sa finanteze campania electorala a lui Nastase.

Potrivit rechizitoriului DNA, zeci de institutii de stat au finantat campania din 2004 a lui Adrian Nastase, fiind constranse sa participe la simpozionul "Trofeul calitatii in constructii"

DNA a stabilit, in dosarul "Trofeul calitatii in constructii“, in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat ca si-a finantat ilegal campania electorala pentru alegerile prezidentiale din 2004, ca acesta a mobilizat mare parte din conducerea PSD, aflata in posturi-cheie ale administratiei publi­ce, pentru a colecta sumele necesare, informeaza Cotidianul.

Autorul principal al operatiunii de colectare ilegala a fondurilor a fost, conform rechizitoriului, Irina Jianu, fost sef al Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), care a organizat in 2004 simpozionul "Trofeul calitatii in constructii“, la care participantii erau obligati sa achite taxe cuprinse intre 5 si 20 de milioane de lei vechi.

Inspectoratul condus de Jianu santaja firmele de constructii din tara, prin intermediul inspectorilor, sa participe la simpozion.

La colectarea in acest mod a fondurilor de campanie au participat insa si institutii publice sau companii de stat care nu aveau nici o legatura cu domeniul constructiilor. Romsilva, condusa de deputatul PSD Ion Dumitru, a obligat zeci de ocoale silvice din tara sa achite taxa de parti­cipare la "Trofeul calitatii“. La fel, Rovana Plumb, membru in conduce­rea centrala a PSD si fosta presedinta a Autoritatii Nationale pentru Protec­tia Consumatorilor (ANPC), le-a ordonat oficiilor teritoriale sa participe la simpozion, desi specificul activitatii ANPC nu se intersecta cu domeniul constructiilor. Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara, condusa de Liviu Harbuz, membru PSD, s-a implicat la randul ei in organizarea "Trofeului calitatii in constructii“, relateaza Cotidianul.

Masinaria de partid a determinat si mari companii nationale, conduse de PSD-isti, sa se implice in finantarea ilegala a campaniei electorale a lui Adrian Nastase. Au mai cotizat la "Trofeul calitatii“: Com­plexul Energetic Turceni, Societa­tea Nationala a Lignitului Oltenia, Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare, Hidroelectrica, Distrigaz Sud, Electrica Muntenia, precum si o sumedenie de primarii conduse de membri PSD, in special din Gorj, judet controlat de fostul baron PSD Nicolae Mischie.

Colectarea banilor pentru campania lui Adrian Nastase a fost gandita de Irina Jianu in doua etape. Prima, din mai 2004, s-a desfasurat la nivelul fiecaruia din cele 11 Inspectorate Teritoriale de Stat in Constructii, iar etapa finala, la care participantii la "Trofeul calitatii“ au primit diplome, a avut loc in 16 octombrie 2004, la Sala Palatului, eveniment la care a participat ca invitat de onoare Adrian Nas­ta­se.

In fapt, modul de organizare a "Tro­feului calitatii“ a fost decis chiar de Adrian Nastase, prin Regulamen­tul adoptat in 23 iunie 2004 prin De­ci­zia primului-ministru, in a carui subordine directa tocmai fusese trecut Ins­pectoratul de Stat pentru Construc­tii, potrivit Cotidianul.

Fostul premier se simte incoltit de procurorii DNA si va cere sprijinul Comisiei Europene si al CSM

"Am facut o scrisoare catre Comisia Europeana pentru a intreba daca cei care vin in Romania au un astfel de mandat de la Comisie pentru a se uita in dosare. Poate asta este o practica pe care noi nu o cunoastem, fiind o tara periferica cumva, usor bananiera, si poate lucrul asta asa se face", a afirmat deputatul PSD la o emisiune tv. El a adaugat ca nu se va opri aici, ci va scrie si sefului CSM pentru a se plange de activitatea procurorilor DNA. "Vreau sa ii trimit o scrisoare presedintelui CSM, care este garantul functionarii Justitiei. Si as vrea sa il intreb prin aceasta scrisoare deschisa daca acesta este modul de lucru la DNA? Si poate ca sunt niste reguli noi de procedura", si-a destainuit Nastase planul de bataie. Fostul premier a lansat si o ipoteza de lucru, conform careia "oamenii lui Traian Basescu", Monica Macovei, Daniel Morar si Doru Tulus, manipuleaza delegatii Comisiei Europene carora le spune doua-trei povesti din dosare. "Este o forma de manipulare, pentru ca oamenii aceia nu se intalnesc si cu mine, nu merg la Parlament. Ei au criticat Parlamentul in raport, dar o scrisoare pe care domnul Vacaroiu a dorit sa o trimita acolo, si cu domnul Olteanu, nu a mai ajuns la Uniunea Europeana, la Comisie, pentru a se spune ca la Parlament nu a venit nimeni sa discute cu ei in legatura cu functionarea Parlamentului", a sustinut pesedistul, citat de Ziua.

Sursa: 9am, astazi

O noua zi, in Romania lui 2009, Mai Gigi mai!!!

Deputatul PSD l-a întrebat pe 5 mai 2008 pe Gigi Becali dacă a luat legătura cu cei de la “U” Cluj. Viorel Hrebenciuc s-a oferit, telefonic, conform interceptărilor realizate de DNA în dosarul “Valiza”, să pună o vorbă bună la Cluj, în speranţa că Steaua va fi campioană.

Prieten de peste 15 ani cu Gigi Becali, Viorel Hrebenciuc a fost interceptat în timp ce îi promitea latifundiarului din Pipera că ar putea vorbi cu liberalii clujeni astfel încât “U” Cluj să încurce CFR Cluj în sezonul 2007 – 2008 al Ligii I, iar Steaua să devină campioană. De altfel, limbajul folosit de cei doi în cadrul convorbirii telefonice demonstrează relaţiile extrem de apropiate dintre ei. Becali îi spune “Valy”, iar Hrebenciuc – “Gigi”. Din când în când, le scapă câte o înjurătură! Că aşa-i… în fotbal!Viorel Hrebenciuc are 55 de ani şi este deputat PSD de Bacău din 1996. Între 1992 şi 1996 a fost secretar general al Guvernului, după ce în 1992 condusese campania electorală a PDSR şi a lui Ion Iliescu. Viorel Hrebenciuc a fost în mijlocul celor mai importante momente politice ale ultimilor 19 ani. S-a speculat chiar că Gigi Becali şi PNG ar fi “produsul politic”al lui Hrebenciuc.Nelipsit în momentele fierbinţiPrimul moment în care s-a remarcat ca negociator a fost acela din 2000 când a tratat cu UDMR ca maghiarii să susţină guvernul PSD-PC din Parlament, fără să primească funcţii în Executiv. Viorel Hrebenciuc a fost prezent şi atunci când PSD a luat decizia să înceapă suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, în 2007, a negociat în toate momentele în care PSD a depus moţiuni de cenzură împotriva guvernului Tăriceanu, a fost în echipa de negociere care a tratat un protocol cu liberalii, protocol ce urma să fie anunţat în seara alegerilor, iar acum este în mijlocul unui „război” cu Miron Mitrea. Miza acestei lupte este încă un episod din eternele lupte interne între social-democraţi.Războiul cu MitreaÎn condiţiile în care Mircea Geoană şi Hrebenciuc se ocupă de tot ce înseamnă împărţire de funcţii, „baronii” PSD sunt îngrijoraţi că li se ştirbeşte autoritatea în partid. Mitrea a sesizat oportunitatea de a-şi întări poziţia şi a încercat, în decembrie, un puci prin care un apropiat de-al său, Eugen Nicolicea, l-a contestat pe Hrebenciuc ca şef al grupului deputaţilor PSD. Hrebenciuc şi-a depus atunci mandatul şi s-a votat din nou cine va conduce. Deputatul de Bacău a ieşit învingător. Ecourile luptei nu s-au stins. Ieri, Hrebenciuc a declarat că „este lamentabil faptul că Miron Mitrea se ascunde după fustele distinsei sale soţii”, după ce Mitrea afirmase că „numai un măgar se leagă de soţia altuia atunci când are probleme”. Mitrea a făcut această afirmaţie într-un interviu din “Gândul”, referindu-se la faptul că Hrebenciuc ar fi spus că a cedat la negocieri preşedinţia unei comisii parlamentare, pe care Mitrea ar fi dorit-o pentru soţia sa. 2007: suspendarea lui BăsescuAcuzat, inclusiv de Traian Băsescu, că este unul dintre artizanii suspendării, Viorel Hrebenciuc declara în 2007 că a negociat cu şeful statului ieşirea PD de la guvernare. “Cer scuze faţă de membrii PD că am negociat cu Băsescu ieşirea PD de la guvernare, care este opera lui”, a spus Hrebenciuc. Şeful statului a negat afirmaţia. Cei doi şi-au adus grave injurii. Băsescu a spus că Hrebenciuc este “un şobolan rozaliu”, iar liderul deputaţilor PSD a spus că şeful statului este “un beţiv transpirat”. 2008: Negocierile cu PNL De când cabinetul Tăriceanu a rămas minoritar, lui Viorel Hrebenciuc i-a fost atribuită susţinerea liberalilor de către PSD în Parlament. Negocierile dintre Hrebenciuc şi Bogdan Olteanu au variat de la legi adoptate sau respinse în Parlament, la alocarea fondurilor pentru primăriile PSD, ajungând chiar până la un plan pe termen mediu, care urma să se finalizeze cu un guvern PSD-PNL în toamna anului trecut.În 2007, Olteanu şi Hrebenciuc au pus la cale următorul plan: PSD susţine guvernul liberal, dar cele două partide vor guverna împreună după alegerile parlamentare. Astfel, mai multe moţiuni de cenzură la adresa guvernului Tăriceanu au căzut, iar în seara alegerilor PSD, PNL şi UDMR trebuiau să anunţe că vor forma o coaliţie. Planul a căzut pentru că PNL nu ar fi renunţat la condiţia de a-şi impune premierul.Viorel Hrebenciuc nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri. Prietenie de peste 15 aniPrietenia celor doi a pornit de la echipa Steaua Foto: AdevărulDeputatul PSD Viorel Hrebenciuc este prieten cu Gigi Becali de peste 15 ani. „Nu pot să-mi neg prieteniile. E o prietenie legată de fotbal, de Steaua, o prietenie ca între suporteri. Discuţiile dintre noi sunt 85% fotbal şi 15% politică. Ar fi urât să-mi neg prietenia. Ce e rău acum că un prieten de-al meu a ajuns preşedinte de partid?!”, declara Viorel Hrebenciuc în urmă cu cinci ani într-o conferinţă de presă. Politicianul este un suporter înfocat al echipei de fotbal Steaua. Se duce cu echipa din Ghencea la meciurile din străinătate şi a participat la miuţe cu fotbaliştii în timpul antrenamentelor. De altfel, Viorel Hrebenciuc a fost membru al Asociaţiei Fotbal Club Steaua şi a fost unul dintre cei care au votat, în 2003, ca activitatea Asociaţiei să fie mutată pe SC FC Steaua Bucureşti, controlată de Gigi Becali. Influenţa lui Viorel Hrebenciuc asupra lui Gigi Becali este foarte mare, unul din sfaturile date latifundiarului din Pipera fiind aducerea lui Marius Lăcătuş ca antrenor la Steaua în octombrie 2007. Certaţi pentru fiica preşedinteluiÎn februarie 2008, Gigi Becali a spus în glumă la B1TV că a acceptat propunerea lui Andrei Hrebenciuc, “care îmi este apropiat ca un nepot”, de a fi naşul acestuia de cununie cu Elena Băsescu, fiica preşedintelui României. De altfel, potrivit presei mondene, Andrei Hrebenciuc este bun prieten cu Mihai Lucian Becali, nepotul lui Gigi Becali. Gluma cu “naşul” se pare că a răcit relaţiile între cei doi pentru o perioadă. Viorel Hrebenciuc s-a supărat pe Gigi Becali pentru aceste declaraţii. “Într-o discuţie telefonică mi-a demonstrat că nu îmi e prieten. Expresiile pe care le-a spus mi-au arătat că nu mi-a fost prieten, mi-a vorbit ca unui străin. Putea să mă înjure şi să îmi rămână prieten, dar mi-a vorbit ca unui străin. Şi asta tot din cauza Elenei Băsescu cu băiatul lui”, a explicat Gigi Becali. Planurile de după meciul cu DinamoConvorbirea telefonică dintre Becali şi Hrebenciuc a avut loc la o zi după ce Steaua a pierdut derby-ul în faţa echipei Dinamo Bucureşti cu scorul de 1-2, în data de 4 mai 2008. Înaintea meciurilor din ultima etapă, Universitatea Cluj - CFR Cluj şi Steaua - Gloria Bistriţa, echipa lui Gigi Becali mai avea teoretic şanse să devină campioană, dar depindea de cel puţin un meci egal scos de echipa „U” Cluj, care ocupa ultimul loc din clasament.De altfel, în data de 4 mai 2008, Gigi Becali a declarat că Dinamo a fost stimulată cu bani şi că, în această situaţie, este normal ca şi „U“ Cluj să primească o recompensă în caz de victorie. „Au jucat pe prime mari luate din fonduri nerambursabile. Şi Universitatea Cluj va face un împrumut mare de la UE pentru meciul cu CFR. 7 mai 2008: meciul „U“ Cluj - CFR a decis campioana şi a declanşat un scandal de corupţie Foto: MediafaxCei de acolo au spus că vor să moară frumos, acum au posibilitatea să ajungă în Rai“, a explicat Becali. Pe un alt post de televiziune, sport.ro, el a explicat: „A fost o înţelegere la pachet. De ce credeţi că s-au întâlnit Borcea (preşedintele executiv al Dinamo) şi Paszkany (patron CFR) în Austria? Ce poţi să faci în Austria decât să aranjezi conturile?“.„Va fi ultima mea lovitură de sabie“Becali a mai declarat că Steaua mai are şanse la titlu pentru că CFR se poate încurca în partida din ultima etapă, cu “U” Cluj: „Dacă se joacă pe bune acel meci, sigur CFR va pierde titlul. Trebuie să facă numai un egal. E mare duşmănie acolo, între ei. M-am şi gândit cum ar fi dacă spiritul românesc de la Cluj ar decide ca Steaua să fie campioană. Va fi ultima mea lovitură de sabie, la Cluj. Bine că se termină şi acest campionat, că m-am săturat de atâtea emoţii“. Discuţie integrală Gigi Becali – Viorel Hrebenciuc5 mai 2008, ora 14.14Viorel Hrebenciuc: Alo?Gigi Becali: Da, Viorel!Hrebenciuc: Mă Gigi, am vorbit cu Rus la Cluj (Ioan Rus, fost preşedinte PSD Cluj – n.r.), cu rivalitatea dintre ăştia e foarte serioasă, să ştii!Becali: Păi eu ştiu asta!Hrebenciuc: A, a vorbit aseară cu Paszkany (Arpad Paszkany, patron CFR Cluj – n.r.) şi ăla a zis că să-l felicite, nu ştiu ce i-a zis: „Hai mă!” zice: „Până miercuri, până nu văd, nu cred nimic!” Ştii? Cum ar veni, înţelegi?Becali: Da!Hrebenciuc: Dar voi aţi luat legătura cu ăia de la „U”?Becali: Auzi? Păi auzi?Hrebenciuc: A, bravo atunci!Becali: Luat...am luat... Păi ce, păi ce!Hrebenciuc: Bravo, bravo! Deci asta vroiam să-ţi spun că...Becali: Păi am luat legătura şi cu jucători, şi cu toată lumea, şi cu antrenori şi cu, cu tot, toată lumea!Hrebenciuc: Da! Clujul, un oraş în clocotBecali: E cel mai mare război acolo!Hrebenciuc: Nu, nu e război mare, că asta mi-a dat, UGA (Uca, apelativul lui Ioan Rus - n.r.) mi-a...eu l-am întrebat: „Mă, tu spune-mi şi mie, mă e serios războiul ăsta sau...”Becali: Hai, mă, că i-a băgat în cantonament dimineaţă la prima oră astăzi!Hrebenciuc: Nu, nu, dar mi-au spus ăştia, adică mi-a spus el ce a păţit! Zice: „Uite, fiu-meu are zece ani!”, zice şi i-am zis: „Bă, ce faceţi?” „Îi batem pe ăştia, adică până la moarte cu ei!”. Îţi dai seama, copil de zece ani!Becali: Dar ce au bătut pe acolo....Hrebenciuc: Da!Becali: Acum... fierbe tot oraşul!Hrebenciuc: Fantastic!Becali: Da!Confruntare Băsescu - TăriceanuHrebenciuc: Şi nu se bagă nimeni! Acum, dintre ăia, dintre notabilităţi e... Ştii cine îi e prieten, care e cu „U”, care-i foarte tare? Liberalii sunt! Ăl, Nicoară! (Marius Nicoară, preşedintele PNL Cluj – n.r.). Dacă e el, nu ştiu acum cu vorbitul, dar la o adică, o să sun şi eu la liberali dacă e!Becali: Ce să le spui?Hrebenciuc: Mda!Becali: Păi n-auzi, ce să le spui tu la liberali?Hrebenciuc: Da, am înţeles. Bine, bine!Becali: Păi ştiu şi eu care-i treaba!Hrebenciuc: Hm, gata!Becali: Păi s-a băgat Tăriceanu şi Băsescu e de partea Stelei şi Tăriceanu e de partea CFR-ului!Hrebenciuc: Hai, lasă-mă!Becali: Dar ştiu toate eu! Auzi?Hrebenciuc: Ha, ha!Becali: Au venit toate informaţiile!Hrebenciuc: Uite, mă, ai dracu’! Nu, n-am ştiut asta, n-am vorbit personal, nu!Becali: Da, da, fac presiuni şi ăia, liberalii, cutare!Hrebenciuc: Dar nu cred, nu cred că liberalii-s cu Universitatea Cluj, mă!Becali: Băi Valy, puneam informaţiile eu, le culeg eu, m-ai înţeles?Hrebenciuc: Nu, nu, nu! Deci nu, Nicoară acum, „U” cu Rus n-are niciun interes, ştii? El mi-a zis aşa cine cu cine e, ştii? Şi zice, Nicoară e cu Funaru, e cu „U” până la moarte, zice că e cu Funaru în tribună!Becali: Nu, păi dar mie mi-au spus oamenii că e bine că iese Boc acolo, că e Băsescu, s-a băgat pentru Steaua şi ăştia, Tăriceanu, cu aia cu Paszkany. Hrebenciuc: Boc nu s-a băgat, nici nu ştie unde e stadionul, mi-a zis asta!Becali: Nu ştiu, aşa ce spun ei!Hrebenciuc: Da, da! Am înţeles!Becali: Că i-a spus lu’ asta, lu’ Băsescu, lu’ Boc, că acum poate să spună...Hrebenciuc: Asta sigur da, asta sigur...Becali: Şi că Tăriceanu ţine cu Paszkany!Hrebenciuc: Mda, da!Becali: Îl bag în p... mă-sii!Hrebenciuc: Îhâm! Bunică de la Buzău, coşmarul lui HrebeBecali: Parcă ce, joacă jucătorii! Viorele, dacă vrea Dumnezeu, iese, dacă nu, nu...Hrebenciuc: Aşa este!Becali: Şi dacă o ieşi, dacă nu, îmi bag p... şi gata!Hrebenciuc: Mda, bine! P... mă-sii! Ştii la ce mă gândeam mai înainte?Becali: Hîm?Hrebenciuc: Băga-mi-aş p... în Bunica ( Romeo Bunica, fotbalist, dat afară de la Gloria Buzău după ce echipa a egalat Steaua datorită golului marcat de el – n.r.), de la Buzău, ştii?Becali: Da, da!Hrebenciuc: Că-s două puncte, Dumnezeii mamii lor!Becali: Da, da!Hrebenciuc: Nu mai zic de Timişoara, hai! Dă-le dracu’!Becali: Da, asta e!Hrebenciuc: Mda!Becali: D-aia, de nu mai fac eu aranjamente. Şi ce fac de acum? Echipă şi gata, nu mă interesează nimic!Hrebenciuc: Aşa este! Ce dracu’?


Autori Liliana Năstase , Ionel Stoica , Robert Gal Pal
Data: 28 ian 2009 Adevarul

14.000 euro pe an, ce caterinca!

Primaria Capitalei vrea sa concesioneze 207,18 metri din proprietatea privata a municipiului Bucuresti catre o firma irlandeza cu datorii mari la stat, care are nevoie de teren pentru a-si completa o proprietate pe care va putea construi imobile cu 19 etaje, inalte de 66 metri.
Potrivit hotararii care se va afla, miercuri, pe ordinea de zi a sedintei Consiliului General al Muncipiului Bucuresti (CGMB), terenul aflat la adresa str. dr. Iacob Felix nr. 33-39 ar urma sa fie concesionat pe 99 de ani, in schimbul a cel putin 13.490 euro pe an, informeaza NewsIn. Terenul este necesar firmei Victoria Limited SRL, care detine in zona inca 6.069 de metri patrati, pentru a-si completa proprietatea pe care sa construiasca ulterior cladiri cu destinatia de locuinte si spatii comerciale.Conform unei hotarari a Consiliului Local sector 1 din 23 septembrie 2003, privind Planul Urbanistic Zonal, firma va putea construi cladiri de 66 metri, cu cel mult 19 etaje. Firma Victoria Limited SRL este detinuta de doi cetateni irlandezi, Alexander James Brett si Michael Whelon, si are un capital subscris de 200 lei. In 2007, conform datelor de la Ministerul Finantelor, firma avea datorii de 53,5 milioane lei si creante de doar 7,75 milioane lei, iar pierderea neta a fost de 1,15 milioane lei.
Sursa: 9am, astazi

Cum ne mai arde statul, adica ei, alesii nostri

UE da Romaniei subventiile pentru agricultori in euro. Statul vireaza fermierilor lei, insa la un curs pagubos, castigand in doi ani aproximativ 100 de milioane de euro.
Uniunea European~ acorda Romaniei subventii de aproximativ jumatate de miliard de euro anual, aceste fonduri fiind destinate agricultorilor. Chiar daca banii sunt virati statului roman in euro, acestia sunt platiti de institutiile romanesti fermierilor in lei, la cursul stabilit de Banca Centrala Europeana pentru ziua anterioara datei de 1 octombrie a anului anterior pentru care este acordat sprijinul. Deci banii pentru 2008 sunt platiti la cursul din septembrie 2007.In acest fel, statul castiga sume importante doar din faptul ca in ultima perioada leul s-a devalorizat foarte mult. Astfel, subventiile acordate pentru anul 2007, dar platite de statul roman abia in 2008, au fost acordate fermierilor in lei, la cursul de 3,34 lei/euro, asa cum a stabilit BCE.Intrucat cursul mediu stabilit de BNR pentru anul trecut a fost de 3,68 lei/euro, statul roman a ajuns sa castige sume importante in detrimentul agricultorilor.Ei au primit cate 50 de euro/ha in lei la cursul de 3,34 lei. In acest fel, pentru cele 415 milioane de euro acordati de UE Romaniei in contul primului an de dupa aderare, din aceasta diferenta de curs valutar statul a castigat, in detrimentul fermierilor, 149,6 milioane de lei, adica 40,6 milioane de euro, calculat la cursul mediu din 2008 (3,68 lei/euro). Reprezentantii Ministerului Agriculturii spun ca este vorba despre o suma ceva mai mica, pentru ca platile de la CE au fost facute pe durata mai multor luni, iar cursul de schimb a fost si mai mic decat media anuala.Astfel, potrivit datelor ministerului, rezulta un beneficiu la buget de 86,9 milioane de lei, adica 23,6 milioane de euro. Pentru banii primiti de Romania in contul anului 2008, statul va castiga si mai multi bani in defavoarea agricultorilor.
Sursa: Cotidianul, astazi

Vrea sa-si salveze afacerile aceasta duduie!

Între măsurile urgente anticriză avansate Guvernului s-a strecurat un proiect al ministrului Turismului de introducere rapidă a tichetelor de vacanţă: gaură bugetară de două miliarde lei.
Printre măsurile urgente anticriză centralizate de Guvern şi care au cel mai mare grad de probabilitate să intre la calculul bugetului, Guvernul a strecurat o cheltuială de două miliarde de lei pentru introducerea tichetelor de vacanţă.

Această măsură, promovată de Ministerul Turismului, este chiar pe al patrulea loc în topul cheltuielilor privind măsurile urgente împotriva crizei economice, depăşind finanţările acordate sectorului auto, sumele necesare pentru o eventuală sporire a salariilor bugetarilor (cu inflaţia) sau finalizarea capitalizării CEC.

Potrivit centralizatorului propunerilor din Platforma comună de măsuri anticriză, Guvernul ar urma să introducă, în procedură de urgenţă, tichetele de vacanţă.
Distracţia ar costa 2 miliarde de lei, după calculele Ministerului Finanţelor, sau 0,35% din PIB. Procedurile ar urma să fie derulate de Ministerul Muncii şi de Ministerul Finanţelor, potrivit actului, însă beneficiarul este chiar promotorul acestui proiect - Ministerul Turismului.

În fapt, ministrul Elena Udrea îşi afirma acum două săptămâni intenţia de a promova un proiect de lege referitor la acordarea de tichete de vacanţă, dar se lovea de lipsa unui acord al Finanţelor.

„Există ideea unui proiect de lege referitor la tichetele de vacanţă. Aşa cum mi-a fost prezentat, fără a avea un punct de vedere de la Ministerul Finanţelor, mi se pare util. Ar ajuta turismul românesc“, afirma Udrea pentru MEDIAFAX.

Ieri, ministrul a dezvoltat, pentru Cotidianul, efectele benefice pe care le vede de pe urma acestei măsuri. „Acum mă aflu la Sinaia şi am vorbit şi aici de acest proiect. De pe urma tichetelor de vacanţă s-ar aduce mai mulţi bani la buget. Să vă explic de ce. Ca măsură anticriză s-au scos primele de vacanţă (ale bugetarilor - n.r.). Angajaţii foloseau aceste prime să se ducă în vacanţă oriunde în lume. Tichetele se pot folosi numai în România.

Şi numai în unităţile înregistrate, care la rândul lor vor declara numărul real de turişti, nu cum se întâmplă acum. În plus, turiştii mai fac şi alte cheltuieli şi astfel se întorc şi mai multe taxe către buget”, ne-a explicat Udrea, al cărei soţ, Dorin Cocoş, este, întâmplător sau nu, şi patron de reţea hotelieră. Ministrul a cerut apoi răgaz să întrebe la Guvern dacă într-adevăr acest proiect a ajuns pe lista de măsuri anticriză, spunând că este „surprins” de această veste. După ce a primit confirmarea de la Guvern, Udrea a revenit declarând că „este o propunere a lui Bogdan Hossu”, preşedintele Cartel Alfa.

Potrivit proiectului legii promovate de Udrea, societăţile comerciale, regiile autonome şi ordonatorii de credite (pentru personalul contractual şi funcţionarii publici din sectorul bugetar) pot acorda la pachetul salarial prime de vacanţă şi sub formă de tichete de vacanţă. Tichetele constituie o cheltuială din bani publici pentru că, pe de-o parte, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, iar pe de alta, mult mai important, se pot transforma în bonificaţii pentru personalul bugetar. Aşa cum, până acum, primele de vacanţă sporeau consistent veniturile personalului de la stat.

În lista cu măsuri prioritare anticriză există şi propuneri reale anticriză, însă doar trei dintre ele se ridică peste valoarea ieşită din buget în contul tichetelor de vacanţă. Cap de listă în tabelul măsurilor anticriză este plata de la buget a datoriilor statului către firmele private. Guvernul vrea să stingă aceste datorii până cel târziu în martie. Ar fi vorba despre circa opt miliarde de lei (două miliarde de euro), restanţe acumulate de stat la plata facturilor, subvenţiilor din agricultură şi a TVA. A doua măsură ca importanţă este neimpozitarea profitului reinvestit, procedură care va fi reglementată în cel mai scurt timp prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Ministerul Finanţelor a calculat că această măsură de relaxare fiscală ar aduce un minus de 3,44 de miliarde de lei la bugetul statului, dar ar lăsa aceşti bani la dispoziţia firmelor care vor reuşi să obţină profit anul acesta. Pe al treilea loc în topul priorităţilor, pe criteriul sumelor necesare, este asigurarea finanţării pentru cumpărarea de îngrăşăminte chimice prin subvenţionarea producătorilor agricoli, pentru care Guvernul va aloca 2,4 miliarde de lei. Apoi vin tichetele de vacanţă ale ministrului Udrea, care cer un efort bugetar de două miliarde de lei.

Urmează cheltuieli foarte importante de natură să deblocheze economia sau să asigure protecţia socială, de altfel două axe prioritare în centralizatorul pe baza căruia se va adopta mâine planul naţional anticriză. Astfel, Guvernul ar putea mări ajutorul de şomaj la 75% din câştigul salarial mediu brut realizat în ultimele trei luni, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie la data plăţii. Această măsură ar costa bugetul circa 1,9 miliarde de lei.

Guvernul vrea să mai aloce 1,8 miliarde de lei pentru susţinerea producătorilor de autoturisme şi de componente auto pentru autoturisme.

Un ministru răsfăţat
Elena Udrea conduce unul dintre cele trei noi ministere inventate de premierul Emil Boc, pentru că, în vechea schemă, de turism se ocupa o agenţie. Mai mult, prima sa măsură în calitate de ministru a fost mutarea ministerului în Palatul Guvernului, pe motiv că spaţiul anterior (fostul Minister pentru IMM-uri, Comerţ Turism şi Profesii liberale) nu este potrivit. Turismul a devenit astfel singurul minister care are sediul în clădirea Guvernului. În plus, de când este Udrea ministru, la Turism a apărut un serviciu special, de protecţie a informaţiilor clasificate, care are şi atribuţii antiteroriste şi dreptul să solicite informaţii de la toate celelalte autorităţi publice, deci un mic serviciu secret.

Top 10 măsuri urgente anticriză (după sumele alocate)

1. Achitarea cu celeritate a obligaţiilor financiare certe - 8 miliarde

2. Neimpozitarea profitului reinvestit, reglementată prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului - 3,44 miliarde

3. Asigurarea finanţării pentru cumpărarea de îngrăşăminte chimice prin subvenţionarea producătorilor agricoli - 2,40 miliarde

4. Introducerea în procedură de urgenţă a tichetelor de vacanţă -
2 miliarde

5. Mărirea ajutorului de şomaj la 75% din câştigul salarial mediu brut realizat în ultimele trei luni şi nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut la data plăţii - 1,9 miliarde
6. Susţinerea producătorilor de autoturisme şi de componente auto pentru autoturisme, pentru modernizarea producţiei şi tehnologiilor - 1,8 miliarde

7. Menţinerea prevederilor legale care stabilesc valoarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual - 1,5 miliarde

8. În sectorul bugetar, ajustarea salariilor în anul 2009 se va face ţinând cont numai de creşterea prognozată a preţurilor de consum - 1,36 miliarde

9. Reglementarea plăţii TVA la încasarea facturii - 938 milioane

10. Finalizarea procedurilor de capitalizare a CEC Bank, cu respectarea legislaţiei UE - 900 milioane
25 Ian 2009 Ionut Tudorica
Cotidianul

Nici macar noi nu-i ingrijim pe ai nostri, Cine sa se ocupe de noi, ungurii, turcii?

Trei zile. De atat a fost nevoie pentru ca sistemul sanitar sa confirme lipsa de incredere a populatiei. La Spitalul Judetean de Urgenta din Slatina, un pacient a fost lasat sa moara de catre medici, fara sa i se acorde vreun ajutor. In Satu Mare, un alt batran a fost calcat de o salvare, iar la Galati, fractura unui nou-nascut a fost tratata cu comprese.

Un barbat in varsta de 63 de ani a murit, joi seara, in Spitalul Judetean de Urgenta din Slatina, dupa ce a fost plimbat timp de patru ore intre mai multe sectii ale spitalului fara sa ii fie acordata asistenta medicala. Insotit de asistenta de la ambulanta, pacientul din Draganesti Olt a ajuns de la sectia de Urgente, la Boli Cronice, la Interne si inapoi la Urgenta. La circa o jumatate de ora dupa ce asistenta l-a lasat in grija medicilor de la spital, barbatul a murit.. "N-au vrut sa-l interneze prima data pentru ca nu era asigurat medical, am facut rost prin fax de asigurare, apoi nu l-au internat pentru ca nu era urgenta medicala", a declarat, la Realitatea Tv, asistenta medicala Mihaela Ionita.

Initial, conducerea spitalului a decis sanctionarea cu 10% din salariu, pentru trei luni, a doctorului Cornel Fulga, de la Unitatea Primire Urgenta, iar alti doi medici au fost sanctionati cu avertismente. Ministerul Sanatatii a desfasurat insa propria ancheta, considerand ca acest caz a fost tratat cu superficialitate.

Potrivit Gardianul, comisia de ancheta condusa de ministrul sanatatii a gasit falsuri in actele medicale si a dispus desfacerea contractelor de munca pentru patru medici si o asistenta de la Spitalul Judetean de Urgenta din Slatina, doua destituri din functie si mai multe sanctiuni administrative.

Potrivit celor declarate de ministru, directorul executiv al Directiei de Sanatate Publica Olt, Marinela Madan, si managerul Spitalului Judetean de Urgenta Slatina, Florian Dumitrescu, au fost destituiti din functie, iar in cazul medicului de garda de la UPU, Cornel Fulga, al celui de la sectia de Interne, Doru Parvu, directorului medical Ion Bratoi, sefului sectiei UPU Ecaterina Buzau, si asistentului sef de tura Anisoara Patru s-a dispus desfacerea contractelor de munca.

„Am fost extrem de indignat ca viata unui om valoreaza 10% dintr-un salariu pe o luna. In Romania anului 2009, din UE, cred ca este absolut anormal ca o situatie de acest gen sa se intample intr-un spital de urgenta, intr-o unitate de primiri urgente a unui spital judetean“ a afirmat ministrul sanatatii, Ion Bazac. El a sustinut ca personalul medical a efectuat modificari in documentele medicale care sa reduca gravitatea faptelor, acest lucru petrecandu-se atunci cand s-a aflat ca el se va deplasa personal la Slatina.




REALITATEA.NET - Şapte cadre medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina au fost demise. Colegiul Medicilor crede că ministerul a luat decizii pripite

Eroina de pe ambulanta

Ministrul a felicitat-o personal pe asistenta medicala Mihaela Ionita de la Serviciul de Ambulanta Olt. Ioan Bazac a anuntat ca va propune presedintelui Traian Basescu decorarea ei cu Ordinul "Meritul Sanitar". Mihaela Ionita este nevasta de preot, din comuna Mareuntei. Tulburata, ea si-a amintit cum batranul i-a cerut sa "nu-l duca la spital pentru ca va fi lasat sa moara". "Eu nu stiu daca meritam sa fim premiati, pentru ca nu ne-am facut decat datoria. Nu ar fi drept ca doar numele meu sa apara", a declarat asistenta pentru Ziua.

Seful sectiei Cardiologiei a Spitalului Judetean Slatina, acuzat ca ameninta angajatii cu pistolul si injura subalternii.

Autoritatea de Sanatate Publica (ASP) Olt a solicitat conducerii Spitalului Judetean de Urgenta din Slatina sa verifice acuzatiile aduse sefului Sectiei de cardiologie, Mircea Andritoiu. Acesta este acuzat de o asistenta ca atunci cand este de garda iese pe holurile sectiei in pijamale si chiar pe jumatate dezbracat, ca vine inarmat la spital si ca s-a batut cu mai multi angajati din spital, potrivit Realitatea.

Pe numele medicului cardiolog Mircea Andritoiu au fost depuse mai multe reclamatii in ultimii ani, atat la fosta conducere a Spitalului Judetean de Urgenta Slatina, cat si la cea a Colegiului Medicilor Olt. Cu toate acestea, medicul nu a fost niciodata sanctionat de conducerea spitalului si nici de Colegiul Medicilor Olt.



Un nou-nascut a stat cu piciorul rupt sapte zile fara sa fie diagnosticat corect

Ancheta este in plina desfasurarea in cazul bebelusului de numai doua saptamani din Galati, care a ajuns cu fractura de femur la Spitalul Grigore Alexandrescu din Bucuresti. Parintii acuza medicii spitalului Sfantul Andrei, din Galati ca au tainuit diagnosticul, spunand ca este doar o reactie adversa la un vaccin.
Potrivit primelor informatii, ancheta a stabilit ca piciorul bebelusului a fost rupt in perioada in care acesta se afla in Spitalul Judetean din Galati, informeaza Realitatea.

"Este scandalos ca nu ne-au spus adevarul despre copil. In plus, specialistii in domeniu ne-au avertizat ca exista riscul ca dupa doi ani copilul sa aiba picioarele inegale, sa nu poata face sport si sa nu aiba o viata normala”, a declarat tatal copilului.

Ministrul secretar de stat in Ministerul Sanatatii, Aurel Nechita, a dispus inceperea anchetei in acest caz. El a mai precizat ca, daca se face dovada vinovatiei, urmarile vor fi grave pentru vinovati. Jan Ciubotaru, medic ginecolog, si neonatologul Iulia Negrea sunt incriminati in acest caz, dar cercetarea se va extinde si asupra dr. Geta Mitrea, sefa Sectiei neonatologie a maternitatii. Medicii se apara spunand ca s-a crezut ca umflarea piciorului copilului este cauzata de o reactie la vitamina K, si nu de fractura. Ei nu pot insa explica de ce nu au facut o banala radiografie care ar fi clarificat totul.




REALITATEA.NET - Părinţii unui bebeluş din Galaţi susţin că medicii le-au ascuns faptul că băieţelul avea o fractură de femur

Calcat de o ambulanta

Un barbat de 64 de ani a fost calcat de o masina a Salvarii in localitatea Socond din Satu Mare, in urma accidentului, barbatul pierzandu-si viata, anunta Realitatea TV.

In momentul accidentului, ambulanta se intorcea la baza spre orasul Satu Mare, dupa ce transportase un pacient la domiciliu. Soferul sustine ca nu l-a vazut pe barbatul care era intins pe jos, deoarece afara era intuneric si ploua, trecand cu ambulanta peste picioarele acestuia, informeaza NewsIn.

Conducerea Serviciului de ambulanta asteapta solutionarea cazului de catre politisti pentru a vedea daca soferul este vinovat.

Legistii urmeaza sa stabileasca daca barbatul intins pe sosea era in viata atunci cand a fost calcat de ambulanta

Sistemul sanitar romanesc ucide anual 60.000 de oameni

Raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicii din domeniul sanatatii publice, dat publicitatii in luna octombrie a anului trecut, arata, la capitolul mortalitate evitabila (afectiuni care ar putea fi tratate de un sistem functional), ca jumatate dintre decesele la barbati si peste o treime la femei puteau fi evitate.

"Disfunctionalitatile sistemului duc la decesul a peste 60.000 de oameni, adica anual dispare populatia echivalenta a unui oras ca Slobozia sau ca Giurgiu", se arata in raportul Comisiei prezidentiale.

Sursa: 9am, astazi

Logan si calculator la pret de... fara numar!!! E criza?

Un singur competitor, un singur castigator, un singur perdant,

Furnizorul oficial al Loganurilor de 70.000 de euro pentru Politie, omul de afaceri Bogdan Savin, a dat din nou lovitura in afacerile cu statul cu un nou contract pentru furnizarea de computere pentru Nuclearelectrica. Reteta e clasica: se prezinta singur la licitatie si bineinteles ca in urma unei negocieri compania de stat ii aloca un contract de peste 28 de milioane de lei.

Nuclearelectrica a acordat, in urma unei negocieri, firmei Ager Business Tech SRL, detinuta in proportie de 90% de Bogdan Emanoil Savin, un contract de 28,5 milioane de lei pentru extinderea retelei de calculatoare.

Singur participant,singur castigator

Reteta clasica a afacerii de 28 de milioane de lei derulata pe ultimele zile ale sefiei lui Teodor Chirica la Nuclearelectrica este negocierea cu firma lui Savin, similara cu cele anterioare in urma carora omul de afaceri a vandut 10.000 de masini Politiei in ultimii patru ani. Firma lui Savin va trebui ca, in urmatorii doi ani, sa presteze lucrari de extindere si securizare a retelei de calculatoare a Nuclearelectrica. Teodor Chirica nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei pentru a-si formula un punct de vedere pe marginea acestei afaceri derulate pe bani publici.

Si, ca totul sa fie si mai lejer pentru Savin, contractul poate fi subcontractat, insa partea ce poate fi subcontractata nu se cunoaste. Contractul acordat firmei lui Savin are o valoare similara cu cifra de afaceri a Ager Business Tech in 2006 si 2007, ceea ce inseamna ca va traversa un pic mai usor criza economica.

Savin, SuperLoganul si noi toti ceilalti

Savin a devenit cunoscut ca furnizor oficial al nu mai putin de 10.000 de masini pentru Politie in valoare de aproape 900 de milioane de lei. El a vandut masini Politiei pe timpul PSD-ului, pe vremea cand Internele erau conduse de Vasile Blaga si pe mandatul liberalului Cristian David. Din nefericire, aceasta ultima afacere a lui Savin de 500 de milioane de lei pentru furnizarea Loganurilor de 70.000 de euro pentru Politie nu a suferit niciun fel de modificare a preturilor in pofida maniei presedintelui Romaniei, Traian Basescu, care s-a aratat foarte indignat de costurile uriase pentru bugetul public si de modalitatile considerate neortodoxe de atribuire a contractului. Potrivit oficialilor Inspectoratului General de Politie al Romaniei (IGPR), afacerea lui Savin cu statul merge nestingherita mai departe, in pofida afirmatiilor sefului actualului Cabinet, Emil Boc, de reducere drastica a cheltuielilor guvernamentale.

Ager Leasing detinuta de Savin a castigat contractul pentru Loganul de 70.000 de lei in urma unor 29 de contracte separate pe care le-a castigat prin negociere directa dupa ce a fost singurul care s-a prezentat pentru atribuirea acestui contract.

Sursa: financiarul

.C. Media Casa Press S.R.L,

PNL a cheltuit 63.654 de euro pentru un loc de parlamentar

Conform actelor depuse la Autoritatea Electorală Centrală, partidele parlamentare au cheltuit în campania electorală peste 20 de milioane de euro. Din punctul de vedere al eficienţei, liberalii s-au dovedit cei mai slabi, cheltuind 63.654 de euro pentru un loc de deputat sau de senator, aproape dublu faţă de democrat- liberali.

Familia TVR in discutia parlamentarilor.

Parlamentarii sunt pesimisti in privinta schimbarii procedurii de alegere a presedintelui televiziunii publice. Nimeni din clasa politica nu stie cum ar putea sa arate o televiziune publica ferita de trocurile politice. Opiniile nu conduc la un proiect concret si viabil de reorganizare.

„Chiar credeti ca se poate elimina atat de usor influenta politica asupra Televiziunii Romane?” Aceasta afirmatie dezarmanta apartine Rodicai Nassar, fost deputat PSD in Comisia parlamentara de ancheta privind activitatea Societatii Romane de Televiziune (SRTV). Probabil ca nu este singurul politician care gandeste astfel.

In 2006, parlamentarul Raluca Turcan a intocmit, cu aportul organizatiilor de media, un proiect pentru depolitizarea si reorganizarea Televiziunii Romane.

Proiectul a trecut de Camera Deputatilor, dar a fost uitat in sertar pana anul trecut, cand a fost respins cu unanimitate de voturi in Senat. Turcan intentioneaza sa reia anul acesta procesul pentru ca, spune parlamentarul, este nevoie de o procedura transparenta de alegere a conducerii SRTV.

Proiectul care va fi reintrodus in procedura parlamentara vizeaza, printre altele, numirea Consiliului de Administratie de catre reprezentanti ai societatii civile. Insa si in cazul acestui punct, parlamentarul Rodica Nassar are un comentariu descurajant: „Nu exista societate civila in Romania si, mai mult, nu exista societate civila depolitizata. Si ei sunt tot ai nostri!”

Politicul intervine in stiri

Alin Teodorescu, fost parlamentar PSD, considera ca depolitizarea este o problema mai putin importanta pentru SRTV. Si el este sceptic in privinta... societatii civile. „Clarificarea relatiilor dintre presedintele institutiei, conducerea executiva si Consiliul de Administratie este esentiala”, afirma Teodorescu.

In 2006, a avut numeroase observatii legate de proiectul de lege al Ralucai Turcan: „In proiect nu erau stabilite clar atributiile presedintelui si ale directorului general. De asemenea, nu erau definite relatiile dintre Consiliul de Administratie si management”. Intrebat daca politica editoriala a TVR este controlata politic in prezent, Alin Teodorescu a raspuns: „Nu mai mult decat acum cinci-sase ani. Politicul mai intervine la stiri, dar are o influenta minora in politica de programe”.

In schimb, Catalin Avramescu, consilier de stat in cadrul Cancelariei presedintelui Traian Basescu, spune ca televiziunea publica are nevoie de libertate si calitate. „Alegerea presedintelui ar trebui facuta de catre un juriu format din reprezentanti atat ai partidelor politice si sindicatelor, cat si ai societatii civile”.

Avramescu spune ca exista cenzura in TVR: „O dovada este faptul ca anumite persoane, precum oameni de cultura ca Andrei Plesu si oameni de dreapta, in general, nu apar la TVR”. Despre actualul presedinte al SRTV, Catalin Avramescu afirma ca este un politruc, vinovat pentru scaderea standardelor de calitate: „Postul public a ajuns sa difuzeze programe de teleshopping, avand o grila cu putine emisiuni de calitate. Idealul lui Sassu este ca TVR sa aiba un public format din telespectatori care sa nu stie pe ce lume traiesc.”




Sursa: Adevarul, astazi

Oprisan si afacerea "Vrancea"!

Raluca Dan , fostul director de Cabinet al presedintelui Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, va prelua functia de prefect. Alti trei trimisi ai Guvernului in teritoriu au fost inlocuiti cu oamenii coalitiei PSD-PDL.

Proaspatul ministru de Interne, Liviu Dragnea, si-a inceput in forta mandatul. Primele hartii semnate de fostul baron de Teleorman au fost de inlocuire a patru prefecti numiti de PNL. Trei dintre ei au fost mutati pe baza prevederilor principiului mobilitatii, in timp ce unul a fost schimbat, ocupand pana acum functia temporar. Astfel, Vasile Gudu (PDL) a fost numit la Tulcea, Victorel Lupu (PSD) la Iasi, Cristian Roman (PDL) la Botosani si Raluca Tatiana Dan (PSD) la Vrancea.

Ultimul nume este si cel mai sonor, Raluca Dan lucrand in perioada 2001-2002, umar la umar cu Marian Oprisan, presedintele CJ Vrancea. Ea i-a ramas loiala baronului pana in 2007, perioada in care a activat ca directorul executiv al Directiei Relatii Interne si Internationale din Consiliul Judetean.
Sursa: Cotidianul, astazi

Astea sunt pure speculatii?

Presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a declarat miercuri ca grupul parlamentar al PD-L a decis sa sustina un proiect prin care pensia parlamentarilor sa fie calculata dupa sistemul public de pensii. Aceasta a mai precizat ca bugetul camerei va fi unul de "criza", iar in cadrul conducerii acestui for, se va lua in considerare construirea unui hotel pentru parlamentari.

La capitolul pensii ale parlamentarilor, presedintele Camerei Deputatilor a amintit ca un parlamentar PD-L a depus, din legislatura trecuta, o propunere pe acest subiect, care nu a intrat insa pe ordinea de zi a comisiei de resort, deci nici a plenului. "Dar este o decizie a grupului PD-L ca, imediat la inceputul sesiunii parlamentare, el sa fie depus si pensiile parlamentarilor sa fie calculate in acelasi regim al sistemului public de pensii", a afirmat Anastase.

In discutiile despre Statutul parlamentarilor, presedintele Camerei Deputatilor a explicat si procedura prin care s-au acordat indemnizatii tranzitorii fostilor parlamentari. "De la Secretariatul General s-a solicitat o declaratie pe proprie raspundere ca nu au alte venituri, declaratie care va fi reinnoita la inceputul fiecarei luni, pe toata perioada acordarii. In acelasi timp, indemnizatia se acorda lunar, nu ca un pachet de trei si sigur vom discuta daca este cazul ca ea sa mai existe. In Parlamentul European exista indemnizatia tranzitorie, dar putem sa discutam daca este oportuna sau nu in actualul context economic", a afirmat Anastase.

Pe acest subiect, secretarul general al Camerei Deputatilor, Gheorghe Barbu, a precizat ca, la fisc, nu sunt inregistrate toate veniturile, astfel ca se merge pe varianta declaratiei pe proprie raspundere. El a explicat ca fiecarui parlamentar care a solicitat indemnizatie tranzitorie i s-a transmis in scris ce inseamna in acceptiunea Ministerului Finantelor, alte surse de venit, cerandu-se sa faca o corelare cu declaratie de venit deja depusa pentru a cere indemnizatia. El a explicat ca aceasta decizie va fi luata de Biroul Permanent, pana acum fiind semnata doar de un membru al BP, care asigura permanenta in perioada vacantei parlamentere, transmite NewsIn.

El a precizat ca, pana in acest moment, din 58 de cereri depuse, doi deputati au renuntat la indemnizatia tranzitorie, anume Tudor Mohora (PSD) si Razvan Bobeanu (PSD).

Anastase a declarat ca Bugetul Camerei va fi supus dezbaterii Biroului Permanent. “Am solicitat ca acest buget sa fie un buget legat de criza economica, construit cu bun simt, din care sa lipseasca investitiile legate de achizitionarea masinilor, tot ceea ce tine de mobila. Mi-am redus fondul presedintelui la capitolul premii si retributii financiare si in schimb pastrez componenta de actiuni umanitare", a afirmat Anastase.

"Practic nu mai exista investitii legate de masini, nu mai avem achizitii. A crescut numarul de parlamentari, trebuie sa bugetam si cei 35 de europarlamentari de data aceasta, dar, per ansamblu, am redus de la toate capitolele care inseamna investitii", a mai afirmat ea, anuntand ca cifrele vor fi prezentate dupa Biroul Permanent al Camerei, de joi.

Anastase s-a referit si la situatia chiriilor parlamentarilor, ea precizand ca exista trei proiecte in acest moment in dezbatere, urmand a fi analizate impreuna. "In acelasi timp, am o propunere din partea Secretarului General de a reanaliza si a face un studiu de fezabilitate asupra oportunitatii construirii unui hotel pe terenul care este disponibil al Camerei Deputatilor si in acest fel chiriile sa fie total eliminate. Pentru ca am vazut din analizele pe care dvs le-ati prezentat public, exista parlamentari care legal nu au domiciliul in Bucuresti, dar au in Mogosoaia sau pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov (sic!) si atunci am intra in niste dezbateri de genul de la cati kilometri ca si distanta fata de locuinta lor li se dau chirii. Poate cel mai bine ar fi ca ele sa fie scoase in totalitate, dar oferindu-se parlamentarilor posibilitatea de a locui in Bucuresti. Daca nu doresc s-o faca intr-un hotel al Parlamentului, atunci isi asuma singuri responsabilitatea financiara", a precizat ea.



Sursa: 9am, astazi

Asa functioneaza sistemul mafiot din Romania!

Fostul consilier prezidential Claudiu Saftoiu a declarat, la Realitatea Tv, ca ar fi aflat de la presedintele Basescu ca stia ce "vorbeau cu o seara inainte Ion Iliescu cu Mircea Geoana", in timp ce Administratia Prezidentiala respinge afirmatiile si ii cere sa le probeze.
Prezent in studioul emisiunii "Deschide Lumea" de la Realitatea TV, fostul consilier prezidential Claudiu Saftoiu a spus ca a aflat "acum un an, doi ani ", de la presedintele Traian Basescu, ca acesta stia despre discutii intre liderii PSD Mircea Geoana si Ion Iliescu. "Eu am aflat despre interventii politice care se bazeaza pe informatii si interceptari ilegale. Ori aceste lucruri, acum un an, doi ani am aflat de la presedintele Romaniei ca stia ce vorbeau cu o seara inainte Ion Iliescu cu Mircea Geoana", a declarat Saftoiu.Dupa ce plecat din studio, Saftoiu a revenit, telefonic, cu urmatoarele precizari: "Este vorba de declaratiile pe care Basescu le dadea in presa, nu ca-mi spunea mie. Am aflat din surse publice ca presedintele stia ca anumiti politicieni vorbeau la telefon despre politica, asta nu inseamna ca mi-a spus personal."Administratia Prezidentiala respinge, intr-un comunicat de presa remis Agentiei NewsIn, afirmatiile facute de Claudiu Saftoiu "prin care acesta sugera existenta unor interceptari ilegale ale convorbirilor telefonice dintre doi lideri politici"."Administratia Prezidentiala ii solicita domnului Saftoiu sa probeze afirmatiile facute. Administratia Prezidentiala face apel la mass media sa trateze cu maxima reticenta astfel de afirmatii care reprezinta intoxicari fara nicio baza reala si cu o evidenta tenta politica", se precizeaza in comunicatul de presa. In urma cu doi ani, Claudiu Saftoiu era fortat sa demisioneze din functia de sef al spionajului romanesc, dupa ce fusese acuzat ca dezvaluise, in fata Comisiilor de Aparare, ca institutia pe care o conducea asculta convorbiri telefonice doar cu acordul unui procuror, cand legea cerea pentru acest lucru, o decizie a unui judectaor, relateaza Cotidianul. Ulterior, Saftoiu a explicat ca primul care instrumenteaza o cerere de ascultare a unei convorbiri telefonice este un procuror si ca ascultarea efectiva are loc doar dupa decizia unui judecator.
Sursa: 9am, astazi

Incepand de azi ei ne controleaza viata cat mai bine.

Incepand de astazi, toate convorbirile telefonice, SMS-urile si e-mail-urile vor fi inregistrate si stocate timp de 6 luni de operatorii de telefonie fixa si mobila, potrivit Legii 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice, intrata in vigoare.

Astfel, toti operatorii de telefonie fixa si mobila, precum Romtelecom, RDS&RCS, UPC, Orange, Vodafone, Cosmote si Zapp, sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni numarul de telefon al apelantului si al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locatia celui care este apelat, cand a fost facut apelul si cat dureaza convorbirea telefonica, informeaza NewsIn.

In cazul convorbirilor internationale va fi inregistrata identitatea internationala de abonamentul mobil (IMSI) al apelantului si IMSI al apelatului, precum si identificarea celulei din care a fost activat serviciul.

Tot din 20 ianuarie, toti operatorii de telefonie fixa si mobila sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni de SMS-urile pe care le trimitem, cui si cand le trimitem.

Legea dispune ca toate informatiile inregistrate in aceasta perioada sa fie puse la dispozitia procurorilor, in urma unei cereri aprobate de presedintele instantei de judecata careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, daca informatiile indica pregatirea unei infractiuni grave, potrivit articolului 15 din actul normativ.

Continutul convorbirilor telefonice ar putea fi preluate direct de catre procurori in caz de urgenta, "cand intarzierea obtinerii autorizarii din partea judecatorilor ar aduce grave prejudicii urmariri penale ori indeplinirii obligatiilor pe care si le-a asumat Romania ca stat membru al Uniunii Europene".

Daca instanta dispune netrimiterea in judecata a persoanei invinuite, "datele retinute se arhiveaza la sediul parchetului si se pastreaza pana la indeplinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei".

Potrivit Wall-Street, si furnizorii de internet, printre care se numarara si RDS&RCS, UPC, Romtelecom, Orange, Vodafone si Zapp, sunt obligati sa stocheze, incepand din 15 martie 2009, timp de 6 luni, urmatoarele date cuprinse in posta electronica a persoanelor care corespondeaza pe teritoriul Romaniei: de unde este trimis e-mailul, data si ora la care ne conectam la internet, cui ii este adresat e-mailul (adresa IP, numele si adresa fizica a abonatului), precum si data si ora la care ne deconenctam de la internet. Tot din 15 martie, providerii de internet sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni urmatoarele date despre navigarea pe internet: numele, adresa fizica si IP-ul celui care s-a conectat la internet, data si ora la care s-a conectat, precum si data si ora la care s-a realizat deconectarea.

Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, adoptata de Parlament pe 18 noiembrie 2008, a fost promulgata de presedintele Traian Basescu si ulterior publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21 noiembrie 2008.

Autoritatea competenta sa monitorizeze aplicarea prevederilor Legii 298/2008 si sa aplice sanctiuni este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Contactati de Gardianul, reprezentantii institutiei au precizat ca normele de aplicare nu au fost adoptate. In plus, acestia spun ca vor vedea daca operatorii din domeniul telecomunicatiilor au probleme, dupa ce legea va intra in vigoare. "Nu am verificat pana acum daca operatorii sunt pregatiti. Se pleaca de la premisa ca au aceste baze de date, iar cand vom merge in control vom vedea", a declarat Alina Savoiu, sef servicu juridic al ANSPDCP.

Conform Cotidianul, actul normativ transpune o directiva din 2006 a Comisiei Europene si a fost justificat de Parlament prin necesitatea combaterii eficiente, la nivel comunitar, a infractiunilor grave, mai precis a terorismului si crimei organizate. Dupa sase luni de la stocare, furnizorii de telefonie mobila sau de acces la Internet sunt obligati sa distruga datele respective, cu exceptia celor puse la dispozitia Ministerului Internelor, SRI sau SIE, la cererea acestora.

Cele trei servicii de informatii raporteaza, conform legii, semestrial, Ministerului Comunicatiilor numarul de astfel de informatii solicitate si perioadele de timp de la stocarea lor pana sa le fie solicitate operatorilor de telefonie mobila sau de Internet. Ministerul Comunicatiilor transmite mai departe, anual, statistici de acest gen catre Comisia Europeana, fara a furniza insa date concrete.

Sursa: 9am, astazi

6 din 49!

Directorul Loteriei, Liliana Minca, a atribuit tipografiei controlate de Dan Voiculescu contractele de tiparire a revistei „Loto-Prono“. Liliana Minca a inchis tipografia proprie a Loteriei si a dat contractele de tiparire de bilete si a revistei Loto-Prono unor firme controlate de familia lui Dan Voiculescu.
Aflata la un pas de plecare din fruntea Loteriei, Liliana Minca (fosta Ghervasuc), pusa in functie de Partidul Conservator (PC) din care face parte, nu lasa institutia intr-o situatie prea buna. Stocul de bilete loteristice disponibil in depozitele din Bucuresti (de la Obor) si din tara este la limita. Acest lucru s-a produs din cauza faptului ca sefa Loteriei a facut tot posibilul pentru a le pune cateva contracte pe tava tipografiilor Intact, controlate de familia presedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu, dar si societatii Passerini Print Co, firma apropiata consilierului Lilianei Minca, Valeriu Draghici, fost ofiter SIE.Liliana Minca a fost numita politic de PC, in 2006, la conducerea Loteriei si a fost singura persoana care a ramas in guvern si care s-a bucurat inca de sprijinul lui Dan Voiculescu atunci cand partidul condus de acesta s-a retras din Executivul Tariceanu. Sefa Loteriei, care ocupa si functia de vicepresedinte al conservatorilor, este maritata din toamna lui 2007 cu Ion Minca, presedintele PC Mangalia.Contracte atribuite fara licitatieIn toamna anului trecut, dupa ce a luat decizia inchiderii Tipografiei Loteriei, Liliana Minca a organizat o licitatie pentru tiparirea de bilete, castigata de firma Digit4All. Daca initial valoarea estimata a contractului era de 1,632 de milioane de lei, acesta a fost semnat pentru doar 519.600 de lei. Cealalta parte din suma a fost atribuita firmei Passerini Print Co, prin negociere directa, din care a rezultat semnarea contractului 106P/4.11.2008. Justificarea Loteriei a fost una simpla: „situatie de urgenta extrema survenita in urma unor evenimente care nu puteau fi prevazute de autoritatea contractanta”.In urma cu cateva luni fata de data semnarii contractului, firma Passerini Print Co fusese sanctionata de directorul din acea vreme al Departamentului de dezvoltare si exploatare resurse din cadrul Loteriei pentru nerespectarea unor termene contractuale ce priveau furnizarea de hartie tipografica. Firma Passerini, detinuta de mai multi cetateni italieni, nu participase la licitatie. In plus, potrivit inregistrarilor ReCom (Registrul Comertului), firma Passerini apare ca avand drept actionar principal firma Tehnoprint Trade SRL, care figureaza ca radiata.
Sursa: Adevarul, astazi

Bunicuţa Kilowatt, afaceri de 33 de milioane €

Ileana Olah are 74 de ani şi este acţionar majoritar al unei firme care furnizează energie electrică pentru tramvaiele şi troleiele din Capitală. Trăieşte la Şimleu Silvaniei, iar firma pe care o „controlează” face bani grei la Bucureşti din contracte cu energie, fiind furni­zorul unor regii de stat.
SC Transenergo Com este o societate privată, care acum câteva luni a mai dat o lovitură pe piaţa energiei. În septembrie 2008, firma - cu sediul într-un apartament al Hotelului Marriott - a câştigat un contract de furnizare de electricitate către Regia Autonomă de Transport din Bucureşti (RATB) de 1,4 milioane de euro. În ciuda profiturilor uriaşe, bătrâna care controlează societatea trăieşte într-o casă modestă, în orăşelul Şimleu Silvaniei, din judeţul Sălaj. Viaţa de pe o zi pe alta şi-o duce din banii de pensie şi din cei trimişi de fecior de la Bucureşti. Habar nu are că participă la afaceri de zeci de milioane de euro. Pe de altă parte, fiul său, Iosif Brăzdan (52 de ani), cel care derulează afacerile în umbra bătrânei, confirmă, fără a da vreo explicaţie, că mama sa este acţionarul majoritar al Transenergo. Tăcerea celor implicaţi nu ar fi greu de explicat din moment ce această afacere a pornit cu asociaţi care şi azi sunt anchetaţi de DNA în dosarul CFR - Necolaiciuc. Afacerile acestei companii s-au bazat la început chiar pe contracte cu SNCFR.„Mă confundati“Este născută în 1934. Stă într-o casă modestă, în marginea Şimleului, şi încearcă să nu iasă în evidenţă. Când vine vorba de afacerile sale cu energie, doamna de 74 de ani nu vrea să explice nimic. E contrariată: „Mă confundaţi. Poate ar trebui să mergeţi să vorbiţi cu alţii mai tineri”. Nu ştie de acţiunile sale de la Transenergo şi vorbeşte de o confuzie. „Nu am acţiuni nicăieri. Mă confundaţi, cu siguranţă”, zice Ileana Olah şi închide discuţia care o deranjează teribil. Tramvaiele şi troleibuzele din Bucureşti circulă cu electricitate furnizată de compania controlată de Ileana Olah Foto: AdevărulVecinii patroanei de la Transenergo sunt uluiţi de veste. Unul dintre ei chiar fusese cununat de bătrână şi habar nu avea că naşa are acţiuni la firma cu afaceri de zeci de milioane de euro. „O ştiu de mulţi ani. Este naşa mea. Dar nu ştiu să aibă acţiuni pe undeva”, spune finul femeii, care a confirmat însă că Ileana Olah are un fiu stabilit de mulţi ani, cu afaceri, în Capitală. „Are un băiat care trăieşte la Bucureşti de mulţi ani. Ar trebui să aibă aproximativ 50 de ani, dacă îmi aduc bine aminte. Ştiu şi că îi trimite lunar bani, pentru că pensia ei e foarte mică. Dar mai multe… nu ştiu”. Un alt vecin povesteşte că fiul Ileanei Olah a fost plecat în America şi că îşi vizitează mama foarte rar. Averea Ileanei Olah din Şimleu Silvaniei este modestă: are în proprietate casa în care locuieşte singură, 200 de metri pătraţi de curte şi jumătate de hectar de teren extravilan. Sub fusta mameiTransenergo Com SA este o societate care, în 2007, a avut o cifră de afaceri de peste 33 de milioane de euro. Firma este controlată de trei persoane – Rada Oprica, care este şi administratorul firmei, Dan Ioan Gherghiu (care apare şi pe post de director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice - ISPE) şi pensionara Ileana Olah, născută în 1934. Bătrâna deţine 41 la sută din acţiunile societăţii şi nu este altceva decât paravan pentru fiul său, Iosif Brăzdan (52 de ani). Acesta controlează direct alte două societăţi cu sediul pe acelaşi palier al Hotelului Marriott: GTA Business Group şi Refin Company. Prima se ocupă cu comerţul de utilaje industriale refolosite, a doua, cu consultanţa. Brazdău: „Nu vă dau nicio precizare“În realitate, în spatele acestei societăţi care activează în Sistemul Energetic Naţional se află Iosif Brazdău, fiul Ilenei Olah. Acesta s-a arătat iritat de faptul că suveica sa acţionarială a fost descoperită. La sediul Transenergo, firmă care are 18 angajaţi, nimeni nu ştia de existenţa lui Brazdău. Casa în care trăieşte Ileana Olah, în Şimleu Silvaniei Foto: Bianca BăicanContactat telefonc, acesta a răspuns direct: „De ce vă interesează de Transenergo? Nu doresc să vă dau nicio precizare“. A refuzat să dea explicaţii despre acţionariatul societăţii care vinde electricitate regiei de stat, iar despre prezenţa mamei sale ne-a răspuns că „acest lucru nu are nicio importanţă“. Întrebat de ce nu a intrat direct domnia sa în asociaţia care deţine acţiunile Transenergo, Iosif Brazdău a conchis nervos: „Nu vă priveşte pe dumneavoastră aspectul acesta“. Firmă cu rădăcini adânci în gruparea NecolaiciucSocietatea Transenergo Com s-a afirmat după ce a apărut „pe piaţă“ cu o ofertă-şoc: a avut intenţia să cumpere creanţele, în valoare de două milioane de euro, pe care Electrica le avea la CFR. În 2006, la doi ani după înfiinţare, Transenergo avea o conducere-surpriză.Acţionarii majoritari erau bătrâna de 74 de ani şi Octavian Costea. Ultimul este anchetat în dosarele lui Mihai Necolaiciuc - fostul director CFR, fugit din ţară în urmă cu patru ani pentru ţepe de sute de milioane de euro. Aşa cum susţin surse din DNA, fiindcă Direcţia Juridică nu aproba afacerile negre ale lui Necolaiciuc, acesta şi-a adus un bun executant. „Avea rolul de jurist şi semna tot ce i se punea pe birou. În schimb, e curios cum de apare în acţionariatul Transenergo fiindcă Octavian Costea era şi este sărac lipit“, spune unul dintre anchetatori, din DNA. În 2006, Costea a fost retras din acţionariatul Transenergo.
Adevarul:
Autori Razvan POPA , Bianca Băican
Data: 16 ian 2009

Marea împărţeală, faza pe judeţ

PDL şi PSD au stabilit algoritmul de împărţire a funcţiilor de şefi ai instituţiilor publice din judeţe. Schema este realizată după modelul prin care s-au împărţit ministerele, au declarat, pentru Mediafax, surse participante la negocierile PDL-PSD. Astfel, partidul care deţine preşedinţia Consiliului Judeţean va desemna nu doar prefectul, ci va avea dreptul să îşi aleagă primul un post din lista instituţiilor de stat din judeţul respectiv.Celălalt partid va desemna subprefecţii şi va alege, la rândul său, următoarele două funcţii de şefi ai instituţiilor deconcentrate, posturile urmând mai apoi a fi împărţite câte două fiecărei formaţiuni, până la epuizarea listei.Instituţiile deconcentrate care sunt împărţite între PDL şi PSD sunt direcţiile locale subordonate ministerelor, la care se adaugă reprezentanţele agenţiilor şi oficiilor naţionale.

Sursa: Adevarul, astazi

Nu se vede cine ne conduce?

Presedintele CJ Teleorman, Liviu Dragnea, are prima sansa la Interne, fiind sustinut de Hrebenciuc si Vanghelie. In carti se mai afla si vicepremierul Dan Nica, acesta fiind desemnat marti interimar la MAI.

Sursa: Cotidianul, astazi

Asfalt Romanesc!

Licitatiile cu asfalt nu mai pot fi contestate la CNSC, ci doar in justitie, potrivit unei decizii a Guvernului, menita sa urgenteze lucrarile de infrastructura. Procedura este insa greoaie, iar deciziile justitiei se pot dovedi tardive.

Ministrul Berceanu vrea sa dea drumul la lucrari cat mai repede, dar a dat o lege care lasa si portite pentru smecherii.

Licitatiile pentru construirea sau repararea drumurilor, autostrazilor si cailor ferate nu vor mai putea fi contestate la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), a decis Guvernul prin OUG nr. 228 publicata pe 5 ianuarie 2009 in Monitorul Oficial. Daca considera ca au pierdut pe nedrept contractele cu asfalt, firmele se vor putea adresa doar Curtii de Apel Bucuresti. Procedura e greoaie si nu le va ajuta prea mult la recastigarea contractelor aranjate. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spune ca masura a fost necesara pentru urgentarea proiectelor si din cauza ca CNSC, institutie condusa de Mihai Prisacariu, incepuse sa-si depasesca atributiile.

Vechea procedura pentru licitatiile cu asfalt era prevazuta de ordonanta achizitiilor publice - OUG nr. 34. In cazul in care unul dintre participantii la licitatie se considera nedreptatit de documentatia de participare la licitatie sau de decizia comisiei de licitatie, acesta se putea adresa CNSC, fapt care bloca anuntarea castigatorului pana la pronuntarea unei decizii. Semnarea contractului cu acesta nu putea avea loc decat la zece zile dupa comunicarea rezultatului licitatiei, perioada in care nedreptatitii puteau contesta decizia la CNSC. Alternativ, nemultumitii aveau si calea unei actiuni in justitie la o instanta a Curtii de Apel de pe raza autoritatii contractante. Ordonanta publicata pe 5 ianuarie pastreaza doar a doua cale si prevede ca singura instanta de judecata e cea de la Bucuresti.

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spune ca masura va urgenta proiectele de infrastructura ale caror licitatii trenau deseori cu lunile la CNSC. „Acest CNSC incepuse sa imparta lucrari. Consiliul nu se mai marginea sa spuna ca nu s-a respectat nu stiu ce procedura, ci ajunsese sa spuna ca licitatia trebuie castigata de anumite firme. Licitatiile ajunsesera sa fie degeaba, nu mai conta ca aveai pretul cel mai mic“, spune acesta. Ministrul adauga ca prioritatea sa este solutionarea rapida a problemelor de infrastructura de interes national, si nu cea a razboiului unor firme private la CNSC. Berceanu spune ca firmele nemultumite se vor putea adresa, in prima faza, comisiei de licitatie, urmand ca apoi sa isi directioneze cererile catre Curtea de Apel. Intrebat daca totusi este normal ca solutionarea problemelor de credibilitate ale unei institutii sa aiba loc prin ocolirea acesteia, Berceanu a spus ca institutia este oricum in atentia Guvernului si ca in lunile urmatoare sunt asteptate modificari legislative.

Ordonanta are efecte asupra mai multor licitatii blocate in prezent la CNSC ca urmare a contestatiilor depuse de unii dintre regii asfaltului. Acestea privesc contractele de deszapezire a catorva judete din Moldova si nordul Capitalei, precum si modernizarea DN72 intre Gaesti si Targoviste. In opinia ministrului, ordonanta ar trebui sa priveasca si aceste licitatii. „Ar trebui ca CNSC sa le spuna: luati-va hartiile si mergeti cu ele la Curtea de Apel caci aceasta este responsabila. Ordonanta intra in vigoare de la data publicarii ei“.

In timp ce unii juristi explica masura prin nevoia de fluidizare a proiectelor de infrastructura, altii afirma ca prin ciopartirea OUG nr. 34 s-a cautat o cale pentru a se putea acorda unor firme contracte cu drumuri fara multa bataie de cap.



Sursa: Cotidianul, astazi

Banii nostri casa lor!

Peste 240 de senatori si deputati au cerut conducerii Camerei din care fac parte cazare la hotel sau decontarea cazarii in alte spatii.

Pentru hotel au optat peste 170 de "alesi", ceea ce inseamna ca doar factura lunara pentru ca acestia sa stea in Capitala se apropie de 350.000 de euro.

La fel ca in legislatura trecuta, printre cei care au optat pentru decontarea cazarii in alte spatii se numara si parlamentari cu proprietati in Bucuresti.

La camera deputatilor, la secretarul general Gheorghe Barbu s-au strans peste o suta de cereri de cazare la unul dintre hotelurile de patru stele contractate, in vreme ce alti 66 de deputati au optat pentru decontarea cazarii in alte spatii.

De partea cealalta, la Senat, 74 de "alesi" au preferat sa locuiasca la hotel, iar 12 au facut cerere pentru decontare (printre care pesedistii Petre Daea, Alexandru Mazare si serban Valeca, pedelistii Dorel Jurcan si Alexandru Peres, liberalul Cezar Magureanu si udemeristul Fekete Szabo).. Rezulta ca Parlamentul va plati cazarea la hotel pentru mai mult de 170 de senatori si deputati, ceea ce inseamna, la un tarif de 268 de lei pe noapte (fara TVA si taxa hoteliera), circa 46.000 de lei pe noapte.

Cum "alesilor" li se plateste cazarea pentru sapte zile pe saptamana, chiar daca doua zile sunt dedicate, in teorie, activitatii in circumscriptiile in care au fost alesi, rezulta aproape 1,4 milioane de lei pe luna (echivalentul a aproximativ 350.000 de euro)!


La aceasta suma se adauga cea provenita din decontarea cazarii in alte spatii.


Sursa: Romania Libera, astazi

Ce inseamna sa fi astronaut!

Gasca romanului cu cea mai mare pensie din Romania primeste lunar salarii de sute de milioane de lei de la bugetul de stat. Oamenii din jurul fostului director general al Autoritatii Aeronautice Civile, Florea Geica, au in continuare lefuri uriase.

Apropiatii acestuia beneficiaza chiar si de un spor de radiatii cosmice! Dupa ce si-a “tras” o pensie de 40.000 lei (aproximativ 10.000 de euro pe luna), Geica a devenit, in iulie anul trecut, cel mai bogat pensionar din Romania.

Geica a ajuns la fabuloasa pensie in baza Legii 223/2007, care spune ca valoarea pensiei reprezinta 80% din media veniturilor brute din ultimele trei luni de activitate.

In cazul lui Geica au fost luate in vedere lunile aprilie, mai si iunie ale anului trecut. In primele doua luni, venitul a fost acelasi, 35.000 de lei, dar pe luna iunie, Geica si-a asigurat un castig de 80.000 de lei. Astfel, s-a ajuns la o pensie de 40.000 de lei. In plus, Geica a ramas pe statele de plata ale institutiei, din postura de consilier pe probleme tehnice, el mai incasand alte 20.000 de lei lunar.

Iar daca intr-o luna are cel putin o ora de zbor, ca membru al personalului navigant, Geica mai primeste prime in valoare de 161% din salariu. Deci, inca 32.000 de lei. In total, acesta poate ajunge la venituri de 92.000 de lei pe luna, adica aproximativ 25.000 de euro.

Noul director, pe „lista neagra” a lui Berceanu

Cel care l-a urmat pe Geica la conducerea Autoritatii Aeronautice Civile, Adrian Vasilache, se afla acum pe „lista neagra” a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, din pricina salariului urias.

In plus, Adrian Vasilache si-a acordat o prima de 12.000 de lei si s-a facut chirias in Cartierul Francez pe banii Autoritatii. Adrian Vasilache a ajuns in fruntea Autoritatii Aeronautice Civile (AACR) din ordinul fostului ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, inlocuindu-l in functie pe multimilionarul pensionar Florea Geica. In luna decembrie a anului trecut, Vasilache, alaturi de alti 23 de directori din Ministerul Transporturilor au ajuns pe „lista neagra” a noului ministru, Radu Berceanu, din cauza lefurilor astronomice.

Cu „sabia” lui Berceanu deasupra capului, Adrian Vasilache a actionat in consecinta. Platit cu 21.500 de lei pe luna, salariu negociat, plus o indemnizatie de membru al Consiliului de Administratie (CA) de 20%, Vasilache si-a acordat, pe luna decembrie, o prima de 12.000 de lei.

„Aceste prime si le-au aprobat si oferit, fara vreo baza legala, toti cei 11 membri ai Consiliului de Administratie din AACR”, sustin surse din cadrul Autoritatii Aeronautice Civile.



Sursa: Adevarul, astazi