Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 21 Oct 2009 Alexandru Cautis
S-a ajuns la demisia şi demiterea Guvernului din cauză că Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost rîvnit de PSD şi de PD-L. De ce este aşa de apetisant acest minister? Printre altele, fiindcă are în subordine prefecţii. De ce ţin neapărat partidele să aibă prefecţi? Fiindcă, prin funcţia lui, prefectul poate gira afacerile membrilor de partid. În continuare găsiţi o reţetă de milioane pe bază de prefect, din bucătăria PD-L. Cu mult peste 30.000.000 de euro.Povestea pe scurt, pe înţelesul adolescenţilorA adolescenţilor din cadrul Organizaţiei de tineret a PD-L, desigur. Ea, povestea, este cam aşa: Institutul Pasteur, ăla de face vaccinurile cu care v-au înţepat în şcoală, a fost privatizat după ’89.
Privaţii au scormonit prin acte şi au aflat că institutul a avut, pe la 1920, un teren de vreo 19 hectare, pe care statul l-a luat forţat ca să facă garaje şi locuinţe. Din proprie iniţiativă, făcînd investigaţii imobiliare, patronii Pasteur-ului au găsit ei în Bucureşti un teren de vreo 19 hectare neocupat de construcţii şi l-au cerut ca despăgubire pentru proprietatea lor antebelică. Terenul era în sectorul 5, dar proprietarii institutului s-au dus să-l ceară de la Comisia de Fond Funciar de la sectorul 6. Mai întîi, în iulie 2006, au meşterit o documentaţie topografică în care au specificat că terenul este în sectorul 6. Pe baza documentaţiei au cerut date despre teren de la Primăria Municipiului Bucureşti. De unde li s-a răspuns, în noiembrie 2006, că terenul respectiv „apare ca fiind în administrarea unei instituţii“. Nu li s-a zis care. Concomitent, Prefectura Bucureşti a fost înştiinţată de către Primăria sectorului 6 că în privinţa terenului respectiv „nu se cunoaşte modalitatea de trecere în administrarea unei instituţii“ şi că figurează drept „delimitare sector 6“. Se repetă figura cu „instituţia“, nu se spune care instituţie anume îl administrează şi apar dubii şi în privinţa sectorului. Prefectura nu are o problemă cu faptul că nu se spune al cui e terenul şi dă undă verde retrocedării către Institutul Pasteur. Comisia din Primăria sectorului 6, care a validat actele, trebuia să fie formată din nouă persoane: primarul Cristian Poteraş, viceprimarul Constantin Paţica, secretarul Gheorghe Floricică şi alţi şase membri stabiliţi printr-un ordin al Prefecturii. În fapt, nu au semnat decît primarul, secretarul şi un membru al comisiei.Ce s-a întîmplat cu terenul ajuns la Pasteur?Ce s-a întîmplat cu terenul ar putea fi o explicaţie pentru temerea celorlalţi membri ai comisiei de a da cu pixul pe un act dubios. Din 19 hectare, în aprilie 2007, aproape 140.000 de metri pătraţi, atenţie, suprafaţă fără ieşire la drum public, au fost vînduţi firmei Sten Consulting, pentru suma de 15.900.000 de euro. Cu promisiunea că Institutul Pasteur va mai vinde firmei respective o suprafaţă de 24.000 de metri pătraţi din acelaşi teren, care constituia ieşirea la strada Condorului. A fost, de fapt, o şmecherie. Ulterior, pe 14 decembrie 2007, institutul a vîndut ieşirea la şosea firmei Highstown Romania, pentru suma de 2.802.000 de euro. Iar Highstown a revîndut-o rapid firmei Sten, după şase zile, pentru 7.450.000 de euro. În şase zile, preţul a crescut, deci, de aproape trei ori. Diferenţa ar putea fi bine-mersi cuantumul unei şpăgi risipite la Primărie şi Prefectură. Apropo, restul de 26.900 mp din terenul de 19 hectare a fost dat de Institutul Pasteur firmei AL-Tel Communications, ca preţ pentru nişte servicii prestate cică de firmă în folosul institutului. Din datele noastre, firma AL-Tel Communications avea un singur angajat, dar, iată, muncise săracul pe brînci ca să merite un teren de trei milioane de euro. Administratorul firmei Al-Tel Communications este Lucian Grecu, apropiat al primarului sectorului 6, Cristian Poteraş. Deci cercul se închide frumos.La scurt timp de la aceste manevre, apar surprize-bombăŞi anume:– terenul nu era în sectorul 6, ci în sectorul 5. Din planşele stabilite de consiliul municipal prin 2004, în PUZ-ul întocmit pentru sectorul 6 în 2005, rezultă clar că terenul era în curtea primarului pesedist Vanghelie şi nu a pedelistului Poteraş. – „instituţia“ secretă la care făceau referire actele trecute prin Primăria sectorului 6 şi prin Prefectura Bucureşti nu era una oarecare, o şcoală, un dispensar, un aprozar, ci chiar Ministerul Apărării. Terenul era domeniu public al statului, în administrarea Ministerului Apărării.Se pune întrebarea cum naiba un teren atît de mare, care e domeniu public, deci nu poate fi înstrăinat decît prin hotărîre de Guvern, care aparţine unei instituţii din Guvern, ajunge să fie manevrat de către o primărie, mai mult, una la care nici măcar nu era arondat? Cum de n-a observat Prefectura Bucureştiului? Ei, aici s-ar putea să fie o cheie. Prefectura era condusă la data aranjamentului de către pedelista Mioara Mantale. Din neatenţie, bineînţeles, madam Mantale a acceptat să i se fure pesedistului Vanghelie un teren şi să-i fie atribuit Primăriei lui Poteraş, coleg de partid cu prefecta. Tot din neglijenţă, doamna prefect nu a sesizat că terenul era domeniu public şi în administrarea unui minister. Cu alte cuvinte, ca angajată la Guvern, nu a putut afla că terenul e administrat de Guvern.Despăgubiri de 24 de milioane de euro de la PrefecturăPrefectura Bucureşti, acţionată în instanţă de către firma ţepuită, Sten Consulting, va avea de plătit cel puţin 24.000.000 de euro ca despăgubiri. Bani din bugetul public. Tot Prefectura Bucureşti, la braţ cu Primăria sectorului 6, va trebui să dea 19 hectare de teren Primăriei sectorului 5 şi Ministerului Apărării. Iată, aşadar, ce realizări frumoase pot avea loc dacă ai avut, la un moment dat, prefectul potrivit de partid la primăria de partid.
marți, 20 octombrie 2009
Conducerea CCIB a dat de pomana jumatate din sediul Camerei de Comert din Capitala
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Dupa trei ani de razboaie patrimoniale, conducerea CCIB a reusit sa lase propria institutie fara jumatatea ce-i revenea din sediul Camerei de Comert si Industrie a Romåniei, din bulevardul Octavian Goga. In baza unei simple “conventii civile, CCIB a fost de acord sa renunte la proprietatea asupra celor 50 de procente din cladire, anulånd dintr-un condei toate actele care dadeau dreptul Camerei bucurestene de Comert asupra imobilului. Aceasta, cu mai putin de o saptamåna inainte sa cedeze, tot fara nici o pretentie, participarea pe care o avea la Romexpo.Preluarea Romexpo de la Camerea de Comert si Industrie a Romaniei (CCIB) de la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) printr-un straniu contract de cesiune, prezentat de “Gardianul” in editia de ieri, a fost numai unul dintre pasii meniti sa se finalizeze cu trecerea intregului patrimoniu al CCIB in cel al CCIR. Reamintim cititorilor ca, printr-un contract de cesiune cu titlu gratuit, CCIB ceda cele 35 de procente pe care le detinea la Romexpo,. Beneficiarul acestei generozitati, CCIR, a procedat, la scurt timp, la vanzarea unor active (in valoare de 500.000 euro) din patrimoniul Romexpo catre firma Intact, la un pret putin peste 300.000 euro. Controversatul contract a fost “dublat”, sase zile mai tarziu, de un alt act, la fel de ciudat, intitulat “protocol”. „Clauza de intretinere”Documentul se doreste a acoperi efectele produse de renuntarea CCIB la treimea ce-i revenea la Romexpo, o firma cu un profit net anual de peste 6 milioane euro. Protocolul prevede ca CCIR urmeaza “sa finanteze CCIB pe o perioada determinata si sa asigure resursele necesare si utile functionarii (...) in vederea execitarii si indeplinirii atributiilor ce ii revin conform legii (...). Prezentul protocol isi produce efectele pe perioada in care CCIB se gaseste in stare de nevoie, in sensul ca nu exista resurse financiare sau suma veniturilor ce sunt obtinute ca urmare a desfasurarii activitatilor curente (...) nu acopera suma cheltuielilor necesare si utile functionarii (...). Semnatarii acestui document sunt aceiasi artizani ai preluarii Romexpo: Mihail Vlasov, presedintele CCIR, si Sorin Dimitriu, presedintele CCIB. Survenit la nici o saptamana de la renuntarea cu titlu gratuit la un venit anual de 2 milioane euro, protocolul este o recunoastere de fapt a situatiei financiare precare in care a ramas CCIB dupa cesionarea gratuita a actiunilor de la Romexpo. Acest protocol cu “clauza de intretinere” ascunde, insa, sub aparenta generozitate, o noua lovitura data CCIB. Articolul 4 al protocolului are urmatorul continut: “spatiile folosite ca birouri, necesare activitatii curente a CCIB, raman in toata aceasta perioada in folosinta gratuita a acesteia in conditii de eficienta si optimizare. Contractele incheiate intre CCIB si terti privind folosinta unor spatii aflate in proprietatea CCIR sunt reziliate de drept din momentul semnarii prezentului protocol si trec in sarcina CCIR, prin renegocierea clauzelor contractuale”. Ultimul articol este, la randul sau, cel putin la fel de interesant: “Nerespectarea oricarei prevederi cuprinse in prezentul protocol atrage dupa sine rezilierea acestuia de indata si fara scurgerea vreunui termen (...). O varianta de interpretare a acestui articol ar putea fi aceea ca, daca, de exemplu, CCIR nu achita sumele necesare functionarii CCIB, contractul inceteaza sa produca efecte si... nu mai este obligata sa achite sumele respective!Circuitul documentelor Primul document din suita celor menite sa duca la trecerea patrimoniului CCIB in cel al CCIR dateaza tot din luna iulie a anului 2008. In data de 14 iulie (anterior contractului de cesiune si a protocolului descris mai sus), cele doua camere de industrie incheie o conventie civila. Obiectul acesteia il constituie “restituirea si retrocedarea bunurilor mobile si imobile, preluate cu acte sau prin buna invoiala intre CCIR si CCIB sub semnatura autentica incepand cu data de 07.04.2005, nelegal considerate ca fiind desprinse din proprietatea (...) CCIR. Partile declara lovit de nulitate absoluta orice document oficializat de institutiile abilitate ale statului cu privire la dreptul de proprietate al CCIB, ce s-a dobandit incepand cu data de 07.04.2005 cu privire la bunuri imobile sau mobile reale corporale sau necorporale ce au apartinut Camerei Nationale a Romaniei (denumirea purtata de camera de comert in epoca comunista). Documentul face referire la actele de infiintare a CCIB, acte prin care s-a constituit si patrimoniul acesteia. Vizat de “conventie” era sediul Camerei de Comert din bulevardul Octavian Goga, sediu din care jumatate apartinea CCIB. Si aici cercul se inchide. Motivul pentru care reprezentantii CCIB au fost de acord cu astfel de prevederi ramane neclar, dar rezultatul a fost acela ca institutia a ramas fara jumatatea ce i de cuvenea din sediul Camerei de Comert...
Cristian Stanescu
Gardianul.ro
Dupa trei ani de razboaie patrimoniale, conducerea CCIB a reusit sa lase propria institutie fara jumatatea ce-i revenea din sediul Camerei de Comert si Industrie a Romåniei, din bulevardul Octavian Goga. In baza unei simple “conventii civile, CCIB a fost de acord sa renunte la proprietatea asupra celor 50 de procente din cladire, anulånd dintr-un condei toate actele care dadeau dreptul Camerei bucurestene de Comert asupra imobilului. Aceasta, cu mai putin de o saptamåna inainte sa cedeze, tot fara nici o pretentie, participarea pe care o avea la Romexpo.Preluarea Romexpo de la Camerea de Comert si Industrie a Romaniei (CCIB) de la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) printr-un straniu contract de cesiune, prezentat de “Gardianul” in editia de ieri, a fost numai unul dintre pasii meniti sa se finalizeze cu trecerea intregului patrimoniu al CCIB in cel al CCIR. Reamintim cititorilor ca, printr-un contract de cesiune cu titlu gratuit, CCIB ceda cele 35 de procente pe care le detinea la Romexpo,. Beneficiarul acestei generozitati, CCIR, a procedat, la scurt timp, la vanzarea unor active (in valoare de 500.000 euro) din patrimoniul Romexpo catre firma Intact, la un pret putin peste 300.000 euro. Controversatul contract a fost “dublat”, sase zile mai tarziu, de un alt act, la fel de ciudat, intitulat “protocol”. „Clauza de intretinere”Documentul se doreste a acoperi efectele produse de renuntarea CCIB la treimea ce-i revenea la Romexpo, o firma cu un profit net anual de peste 6 milioane euro. Protocolul prevede ca CCIR urmeaza “sa finanteze CCIB pe o perioada determinata si sa asigure resursele necesare si utile functionarii (...) in vederea execitarii si indeplinirii atributiilor ce ii revin conform legii (...). Prezentul protocol isi produce efectele pe perioada in care CCIB se gaseste in stare de nevoie, in sensul ca nu exista resurse financiare sau suma veniturilor ce sunt obtinute ca urmare a desfasurarii activitatilor curente (...) nu acopera suma cheltuielilor necesare si utile functionarii (...). Semnatarii acestui document sunt aceiasi artizani ai preluarii Romexpo: Mihail Vlasov, presedintele CCIR, si Sorin Dimitriu, presedintele CCIB. Survenit la nici o saptamana de la renuntarea cu titlu gratuit la un venit anual de 2 milioane euro, protocolul este o recunoastere de fapt a situatiei financiare precare in care a ramas CCIB dupa cesionarea gratuita a actiunilor de la Romexpo. Acest protocol cu “clauza de intretinere” ascunde, insa, sub aparenta generozitate, o noua lovitura data CCIB. Articolul 4 al protocolului are urmatorul continut: “spatiile folosite ca birouri, necesare activitatii curente a CCIB, raman in toata aceasta perioada in folosinta gratuita a acesteia in conditii de eficienta si optimizare. Contractele incheiate intre CCIB si terti privind folosinta unor spatii aflate in proprietatea CCIR sunt reziliate de drept din momentul semnarii prezentului protocol si trec in sarcina CCIR, prin renegocierea clauzelor contractuale”. Ultimul articol este, la randul sau, cel putin la fel de interesant: “Nerespectarea oricarei prevederi cuprinse in prezentul protocol atrage dupa sine rezilierea acestuia de indata si fara scurgerea vreunui termen (...). O varianta de interpretare a acestui articol ar putea fi aceea ca, daca, de exemplu, CCIR nu achita sumele necesare functionarii CCIB, contractul inceteaza sa produca efecte si... nu mai este obligata sa achite sumele respective!Circuitul documentelor Primul document din suita celor menite sa duca la trecerea patrimoniului CCIB in cel al CCIR dateaza tot din luna iulie a anului 2008. In data de 14 iulie (anterior contractului de cesiune si a protocolului descris mai sus), cele doua camere de industrie incheie o conventie civila. Obiectul acesteia il constituie “restituirea si retrocedarea bunurilor mobile si imobile, preluate cu acte sau prin buna invoiala intre CCIR si CCIB sub semnatura autentica incepand cu data de 07.04.2005, nelegal considerate ca fiind desprinse din proprietatea (...) CCIR. Partile declara lovit de nulitate absoluta orice document oficializat de institutiile abilitate ale statului cu privire la dreptul de proprietate al CCIB, ce s-a dobandit incepand cu data de 07.04.2005 cu privire la bunuri imobile sau mobile reale corporale sau necorporale ce au apartinut Camerei Nationale a Romaniei (denumirea purtata de camera de comert in epoca comunista). Documentul face referire la actele de infiintare a CCIB, acte prin care s-a constituit si patrimoniul acesteia. Vizat de “conventie” era sediul Camerei de Comert din bulevardul Octavian Goga, sediu din care jumatate apartinea CCIB. Si aici cercul se inchide. Motivul pentru care reprezentantii CCIB au fost de acord cu astfel de prevederi ramane neclar, dar rezultatul a fost acela ca institutia a ramas fara jumatatea ce i de cuvenea din sediul Camerei de Comert...
Cristian Stanescu
Curtea de Conturi: peste 1,4 milioane de lei „dispăruţi” la Ridzi
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Raportul Curţii de Conturi privind controlul efectuat la Ministerul Tineretului şi Sportului, în legătură cu manifestările de Ziua Tineretului, a ajuns azi la Camera Deputaţilor. Verificările au scos la iveală mai multe nereguli.
Astfel, ministerul a achitat servicii pentru evenimente organizate în ţară, care în realitate nu au fost prestate, în valoare de aproape 900.000 de lei. În ceea ce priveşte concertul din Parcul IOR din Bucureşti, MTS a supraevaluat de 3,4 ori bugetul alocat pentru trupe artistice, ansambluri muzicale sau scenă. În acest fel, ministerul a contractat şi a plătit servicii de 600.000 de lei, cu 447.000 de lei mai mult decât cheltuielile efectuate de prestator. Astfel, peste 70% din sumă a ajuns la firma care a prestat serviciile.
Cât priveşte selecţia furnizorilor, caietele de sarcini au ajuns de la minister la viitorii parteneri după data la care au fost semnate contractele.
Angajaţii ministerului spuseseră, la audieri, că le-au transmis înainte de semnare.
Cotidianul.ro
Raportul Curţii de Conturi privind controlul efectuat la Ministerul Tineretului şi Sportului, în legătură cu manifestările de Ziua Tineretului, a ajuns azi la Camera Deputaţilor. Verificările au scos la iveală mai multe nereguli.
Astfel, ministerul a achitat servicii pentru evenimente organizate în ţară, care în realitate nu au fost prestate, în valoare de aproape 900.000 de lei. În ceea ce priveşte concertul din Parcul IOR din Bucureşti, MTS a supraevaluat de 3,4 ori bugetul alocat pentru trupe artistice, ansambluri muzicale sau scenă. În acest fel, ministerul a contractat şi a plătit servicii de 600.000 de lei, cu 447.000 de lei mai mult decât cheltuielile efectuate de prestator. Astfel, peste 70% din sumă a ajuns la firma care a prestat serviciile.
Cât priveşte selecţia furnizorilor, caietele de sarcini au ajuns de la minister la viitorii parteneri după data la care au fost semnate contractele.
Angajaţii ministerului spuseseră, la audieri, că le-au transmis înainte de semnare.
Mister: Cat de bogati sunt parintii lui Boc?
Romania trebuie salvata!
Dupa venirea lui Boc la sefia guvernului, presa a consacrat spatii destul de largi, cum era si firesc, familiei acestuia, inclusiv batrinilor sai parinti, Ana si Ioan. Am aflat, astfel, despre ei ca au dus-o greu, ca traiesc azi dintr-o pensie de 550 de lei, la un loc, si ca au avut de crescut cinci copii.
Mai nou, insa, o declaratie ciudata a fiului cel mic, actualul prim-ministru, rastoarna lucrurile si trimite cu gindul la o familie mai mult decit instarita, cu posibilitati financiare zdravene, ceea ce inseamna ori ca sotii Boc si-au falsificat nitel biografia, ori, mai probabil, ca micul lor fiu arunca declaratii in functie de interesele sale de moment.
Potrivit lui Emil Boc, intr-o declaratie data Realitatii TV duminica seara, la emisiunea "Zece pentru Romania", parintii sai, care locuiesc la tara, in satul Rachitele din Ardeal, ar fi avut posibilitati materiale atit de mari, pe vremea regimului comunist, incit ar fi putut construi cinci vile pentru cei cinci copii ai lor, transmite Inpolitics. "Puteau sa ne faca vile la toti copiii, in sat, sa avem de toate, au preferat sa ne ajute sa facem scoala si am facut toti scoala, ca au considerat si a fost un bun-simt taranesc sa faca copilul scoala" este declaratia ad-literam a premierului.
Declaratia premierului intra in contradictie cu "realitatea" faptului ca mama sa, potrivit unor afirmatii anterioare, lucra ca femeie de serviciu la primarie, iar tatal la groapa de var, iar apoi in mina. In prezent, cei doi au, la un loc, o pensie de numai 550 de lei.
9am.ro
Dupa venirea lui Boc la sefia guvernului, presa a consacrat spatii destul de largi, cum era si firesc, familiei acestuia, inclusiv batrinilor sai parinti, Ana si Ioan. Am aflat, astfel, despre ei ca au dus-o greu, ca traiesc azi dintr-o pensie de 550 de lei, la un loc, si ca au avut de crescut cinci copii.
Mai nou, insa, o declaratie ciudata a fiului cel mic, actualul prim-ministru, rastoarna lucrurile si trimite cu gindul la o familie mai mult decit instarita, cu posibilitati financiare zdravene, ceea ce inseamna ori ca sotii Boc si-au falsificat nitel biografia, ori, mai probabil, ca micul lor fiu arunca declaratii in functie de interesele sale de moment.
Potrivit lui Emil Boc, intr-o declaratie data Realitatii TV duminica seara, la emisiunea "Zece pentru Romania", parintii sai, care locuiesc la tara, in satul Rachitele din Ardeal, ar fi avut posibilitati materiale atit de mari, pe vremea regimului comunist, incit ar fi putut construi cinci vile pentru cei cinci copii ai lor, transmite Inpolitics. "Puteau sa ne faca vile la toti copiii, in sat, sa avem de toate, au preferat sa ne ajute sa facem scoala si am facut toti scoala, ca au considerat si a fost un bun-simt taranesc sa faca copilul scoala" este declaratia ad-literam a premierului.
Declaratia premierului intra in contradictie cu "realitatea" faptului ca mama sa, potrivit unor afirmatii anterioare, lucra ca femeie de serviciu la primarie, iar tatal la groapa de var, iar apoi in mina. In prezent, cei doi au, la un loc, o pensie de numai 550 de lei.
9am.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)