Romania trebuie salvata!
Băsescu poate da buzna la postul naţional public de televiziune după debarcarea lui Sassu
Andi Lăzescu, noul preşedinte-director general al TVR; Ovidiu Miculescu, şef peste SRR
Membrii noului Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune l-au ales, marţi, cu 8 voturi pentru pe Andi Lăzescu în postul de preşedinte-director general.
Ovidiu Miculescu, desemnat de PSD, propus de CA al SRR ca preşedinte-director general
Ovidiu Miculescu, desemnat de PSD pentru CA al SRR, a fost propus, marţi, de noii membri ai Consiliului de Administraţie, pentru funcţia de preşedinte-director general al societăţii publice de radiodifuziune, după reluarea votului, relatează MEDIAFAX.
În favoarea lui Miculescu s-au înregistrat şapte voturi, alţi şase membri ai CA al SRR exprimându-se "împotrivă".
Membrii Consiliului de Administraţie al SRR au reluat votul pentru desemnarea preşedintelui-director general al societăţii publice de radio după înregistrarea unei situaţii de paritate între Ovidiu Miculescu şi Demeter Andras Istvan. Conform unor surse participante la şedinţă, fuseseră exprimate câte şase voturi favorabile fiecăruia dintre ei, iar unul dintre membrii CA s-a abţinut.
Plenul Parlamentului a aprobat, marţi, cu 383 de voturi "pentru" şi 26 de voturi "împotrivă, componenţa Consiliului de Administraţie al SRR.
Membrii titulari ai CA al SRR sunt: Doina Tănase şi Mihai Voicu (PDL), Demeter Andras Istvan (UDMR), Bogdan Hossu şi Adrian Moise (Asociaţia Profesională Radio), Stejărel Olaru şi Ducu Bertzi (PNL), Maria Ţoghină (Administraţia Prezidenţială), Adelina Rădulescu (Guvern), Ana Florea (minorităţi), Ovidiu Miculescu, Mirela Fugaru şi Ileana Savu (PSD).
Comisiile de cultură ale Senatului şi Camerei Deputaţilor s-au reunit pentru a-i audia pe Ovidiu Miculescu şi Alexandru Lăzescu, propuşi de CA ale SRR, respectiv SRTv, pentru şefia celor două instituţii.
Lăzescu, avizat favorabil cu unanimitate de comisii pentru şefia TVR
Alexandru Lăzescu, desemnat de Preşedinţie pentru CA al SRTv, a fost avizat favorabil, marţi, cu unanimitate de voturi, de comisiile reunite de cultură ale Parlamentului pentru funcţia de preşedinte-director general al societăţii publice de televiziune, scrie Mediafax.
Numirea lui Alexandru Lăzescu la şefia TVR urmează să fie validată de plenul Parlamentului.
Alexandru Lăzescu, desemnat de Preşedinţie pentru CA al SRTv, a fost propus, marţi, de noii membri ai Consiliului de Administraţie, pentru funcţia de preşedinte-director general al televiziunii publice, cu opt voturi "pentru" şi 5 "împotrivă".
Plenul Parlamentului a aprobat, marţi, cu majoritate de voturi, noul Consiliu de Administraţie al SRTv.
Pentru CA al SRTv au fost exprimate 367 de voturi "pentru" şi 42 de voturi "împotrivă".
Noii membri titulari ai CA al TVR sunt: Alexandru Lăzescu (Administraţia Prezidenţială), Ada Meseşan, Paul Călin Botez, Nicoleta Nicolicea (PDL), Cătălin Baba (Guvern), Anne Jugănaru, Claudiu Brânzan, Cristi Niţulescu (PSD), Lucia Hossu Longin (PNL), Karen Attila Sebesi (UDMR), Cornea Raico (minorităţi), Sorin Burtea şi Traian Bărbulescu (din partea salariaţilor TVR).
Miculescu, avizat negativ de Comisiile reunite de cultură pentru şefia SRR
Ovidiu Miculescu, propus de noul Consiliul de Administraţie al SRR pentru şefia radioului public, a primit aviz negativ din partea Comisiilor de cultură reunite, PSD susţinând că puterea a votat împotriva candidaturii acestuia, relatează Mediafax.
Avizul este consultativ, decizia privind numirea sau nu în funcţie a lui Miculescu aparţinând plenului.
Surse parlamentare au declarat, marţi, după ce membrii în CA al SRR votaţi de Parlament l-au ales, prin vot majoritar, pe Ovidiu Miculescu, nominalizat de PSD, pentru a fi validat preşedinte-director general, că majoritatea guvernamentală ar putea respinge, în plen, propunerea.
Sursele citate au arătat că parlamentarii aparţinând partidelor pro-guvernamentale, PDL, UDMR, UNPR şi minorităţi ar putea profita de majoritatea pe care o deţin în plen pentru a-l respinge pe Miculescu.
Aceleaşi surse au relatat că, în cazul în care Miculescu va fi respins de plenul reunit, cei treisprezece membri ai CA al SRR vor trebui să voteze din nou un candidat pentru funcţia de preşedinte-director general, altul decât Miculescu.
Este posibil, au mai arătat sursele invocate, ca prin plecarea mai multor senatori şi deputaţi, să nu mai fie întrunit cvorumul necesar, în condiţiile în care au plecat din plen şi parlamentari ai arcului guvernamental.
În aceste condiţii, dacă plenul nu validează propunerea membrilor CA pentru funcţia de preşedinte-director general, este posibil ca funcţia să revină, interimar, decanului de vârstă dintre cei 13 membri, până la convocarea unui nou plen reunit.
Atacul lui Băsescu la Sassu
Preşedintele Traian Băsescu a acuzat, pe data de 4 decembrie 2009 (cu doar două zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în urma cărora avea să fie ales pentru încă un mandat în frunte României), "deplina mogulizare" a preşedintelui-director general al TVR, Alexandru Sassu, pe care l-a caracterizat ca fiind "un lacheu al dezinformării", care a închis televiziunea publică pentru campania electorală din turul II.
"Pentru turul întâi este de remarcat deplina mogulizare a TVR. Un lacheu al dezinformării, preşedintele - director general Sassu, în loc să se subordoneze comandamentului public de a crea condiţii ca cei doi candidaţi să îşi expună programele, a închis pur şi simplu Televiziunea Română pentru turul doi al campaniei electorale . Mai mult decât atât, s-a pretat la atacuri împotriva mea, în condiţiile în care nu aveam nicio şansă pentru un drept la replică", a spus Băsescu, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul său de campanie.
Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că l-a chemat pe Mircea Geoană la dezbaterea de la Parlament pentru că TVR a anunţat că nu mai poate stabili datele celor două dezbateri convenite pentru luni şi vineri, şeful statului afirmând că Alexandru Sassu a intrat în subordinea intereselor liderului PSD.
Accesari: 408
Publicat acum 2 ore si 33 minute Cristian Oprea
marți, 29 iunie 2010
România se pregăteşte de război?
Romania trebuie salvata!
România se pregăteşte de război?
Moş Teacă achiziţionează bombe şi echipamente de 100 milioane euro
Lipsa de transparenţă a actualei guvernări şi a preşedintelui Traian Băsescu a devenit politică de stat. Indiferent dacă e vorba despre simple decizii administrative sau despre hotărâri de importanţă vitală pentru toată lumea (de exemplu, creşterea TVA cu cinci procente), puterea de la Bucureşti conduce ţara într-o atmosferă de mister total.
Cele mai opace - din punctul de vedere al comunicării publice - instituţii şi organisme ale statului sunt Administraţia Prezidenţială, Ministerul Apărării Naţionale şi CSAT.
Pentru a argumenta această observaţie, cotidianul.ro vă prezintă câteva acţiuni ale statului român, acţiuni care pot avea repercusiuni asupra tuturor cetăţenilor acestei ţări.
În data de 11 iunie, cotidianul israelian „The Jerusalem Post" scria că, în săptămâna respectivă, Israelul şi Statele Unite au simulat un război împotriva unui inamic neidentificat, în cadrul unui amplu exerciţiu aerian în care au fost implicate zeci de avioane F-16 din ambele ţări. Exerciţiul, denumit Juniper Stallion, a avut loc în condiţiile în care Turcia a desfăşurat propriile manevre aeriene cu SUA, la care Israelul nu a mai participat. La această amplă aplicaţie militară au participat avioane F-16 care au decolat de la bazele militare din Germania şi România. Cele 60 de avioane de luptă şi bombardiere au exersat misiuni de luptă deasupra Mării Roşii şi Mării Mediterane, în perspectiva unui conflict iminent cu Iranul. Aceste informaţii au fost confirmate şi de alte publicaţii israeliene precum şi de un cotidian iordanian de limbă engleză, „The Jordan Times".
Şi la cel mai înalt nivel, acţiunile oficialilor americani duc tot într-acolo, la pregătirea declanşării unui conflict armat cu Iranul. În acest sens, trebuie menţionată declaraţia făcută săptămâna trecută de Robert Gates, şeful Pentagonului, în faţa Congresului American. Gates a spus că Iranul poate lansa "zeci sau sute" de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune împotriva Europei.
Informaţiile apărute în presa israeliană s-au confirmat, iar colegii jurnalişti de la NewsIn au cerut clarificări MApN, în privinţa implicării României în această simulare armată, care s-a desfăşurat acum două săptămâni în Golful Persic. În stilul scorţos şi destul de arţăgos imprimat de actualul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, Direcţia informare şi relaţii publice a MApN a dat un răspuns scurt şi deloc lămuritor: "Activităţile de cooperare militară bilaterală cu Statul Israel se desfăşoară în baza unui acord semnat la Bucureşti la 29 mai 2000 şi aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 841 din 21.09.2000".
MApN cumpără tehnică de război de 108,8 milioane euro
Surse din conducerea Statului Major General al Armatei au declarat în exclusivitate pentru cotidianul.ro că România a fost implicată în ampla aplicaţie din Golful Persic, nu doar la nivelul bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, ci şi cu efective de personal militar.
Alte două informaţii vin să confirme faptul că statul român pregăteşte, în mare secret, anumite acţiuni militare de anvergură.
Cotidianul.ro a aflat că în şedinţa de guvern din data de 7.06.2010 a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/7.06.2010 (n.red: vezi foto), privind privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de combustibili, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor şi stabilirea regimului Taxei pe Valoarea Adăugată şi al accizelor pentru aceste cantităţi.
Ce era atât de presant şi de urgent încât MApN să solicite scoaterea din rezervele de stat (rezerve strategice) a unei importante cantităţi de combustibil? Destul de vagă, totuşi nota de fundamentare a OUG nr. 49/7.06.2010 ridică puţin vălul de deasupra misterioasei cereri grăbite a MApN: "Ministerul Apărării Naţionale, prin misiunile Forţelor Aeriene Române pe timp de pace, realizează menţinerea integrităţii spaţiului aerian naţional şi protejarea unor obiective vitale împotriva atacurilor aeriene, ce sunt realizate prin funcţiile de supraveghere aeriană şi de poliţie aeriană, pentru menţinerea securităţii spaţiului aerian naţional".
Fireşte că în nota de fundamentare a acestei ordonanţe nu se aduce nicio lămurire în plus privind destinaţia exactă a importantei cantităţi de combustibil solicitate din rezervele de stat. Asta aşa, că tot e criză economică, iar premierul Emil Boc a anunţat acum două săptămâni că a dispus prin hotărâre de guvern reducerea cantităţilor de combustibili acordate instituţiilor de stat.
Mai trebuie precizat încă un aspect important, legat de cerinţa MApN din această OUG. În conformitate cu legile în vigoare, rezervele strategice de stat sunt folosite doar în caz de calamităţi, pandemii, stare de război şi de asediu, accidente industriale şi nucleare etc.
O altă informaţie preţioasă, intrată în posesia cotidianul.ro, ne trimite pe site-ul guvernamental e-licitatie.ro, acolo unde putem vedea că, în data de 24.06.2010, MApN, prin Unitatea Militară 02550 Bucureşti, a publicat un anunţ de intenţie privind contractarea a 7.500 bucăţi de bombe cu lovitura de 82 mm, în valoare totală de 17.943.277 lei, fără TVA, adică aproximativ 4,2 milioane euro.
În data de 11.05.2010, pe acelaşi site de licitaţii, MApN, prin UM 02550 Bucureşti, publică anunţul de intenţie pentru contractarea unui număr impresionant de autovehicule şi autoutilitare militare. Acest contract este imens, suma totală estimată se ridică, conform desfăşurătorului publicat pe e-licitatie.ro, la valoarea de 100 milioane euro, fără TVA!
Aceeaşi UM 02550 din Bucureşti, în data de 12.05.2010, a publicat pe e-licitatie.ro un anunţ de intenţie privind achiziţionarea a 6 dispozitive detector portabil pentru explozivi, în valoare totală de 154.500 euro, fără TVA.
UM 02550 Bucureşti a mai făcut un anunţ pe e-licitatie.ro, şi în 8 mai 2010, pentru o achiziţie costisitoare, o autostaţie de audioamplificare 1000 W blindată-19 cpl., în valoare totală de 4.404.500 euro, fără TVA.
Cotidianul.ro a contactat MApN, pentru un punct de vedere oficial, în privinţa acestor achiziţii. Fireşte că cei de la Direcţia informare şi relaţii publice a MApN nu au catadicsit să răspundă întrebărilor cotidianul.ro. Probabil, în numele aceluiaşi război absurd al tăcerii şi al sfidării, pe care acest minister îl poartă cu ziarul nostru, ca urmare a dezvăluirilor făcute de cotidianul.ro, despre afacerile spectaculoase cu statul, ale unei doamne, Georgia Gabriela Voicu, subsecretar de stat la MApN, şefa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
CSAT s-a întrunit de două ori în şase zile. Ce coincidenţă!
Fără a trece în registrul teoriei conspiraţiei, trebuie totuşi să remarcăm şi faptul că aceste achiziţii grăbite, de aproape 9 milioane de euro, ale MApN, precum şi cererea ministerului de a primi o importantă cantitate de combustibil din rezervele strategice coincid cu întrunirea CSAT de două ori într-un interval de doar şase zile.
Prima dată, CSAT s-a întrunit săptămâna trecută, pe 22.06.2010, atunci când ne-a fost furnizat, ca de obicei în ultimii şase ani, un comunicat de presă sec, dar şi "celebra" de acum strategie de apărare, în care presa era definită ca o vulnerabilitate a sistemului de securitate naţional.
Luni, 28.06.2010, CSAT s-a întrunit a doua oară, în şase zile, pentru a analiza măsurile ce se impun în continuare în vederea diminuării evaziunii fiscale şi a contrabandei, conform comunicatului oficial al Preşedinţiei.
Trebuie precizat faptul că, în conformitate cu Constituţia României şi cu legile în vigoare, preşedintele României nu are nicio atribuţie în lupta cu evaziunea fiscală şi cu contrabanda.
Atunci pentru ce atâta grabă şi interes din partea lui Traian Băsescu, de a convoca CSAT, fix pentru problema contrabandei şi a evaziunii fiscale. Preşedintele Băsescu acum a aflat că aceste două fenomene există în România şi că au secătuit bugetul ţării? Sau domnul preşedinte nu are departament de presă la Cotroceni? Cotidianul.ro, dar şi alte ziare centrale au publicat kilometri de anchete numai în ultimele şase luni, despre sumele imense de ordinul miliardelor de euro, provenite din contrabanda cu ţigări, legume şi fructe, alcool sau pâine.
Nu cumva opiniei publice îi este livrată această poveste care dă bine (preşedintele-jucător îşi suflecă mânecile şi se implică în lupta cu pungaşii care scot miliarde de euro din ţigările netimbrate etc.), în timp ce, de fapt, în CSAT se discută şi se iau decizii mult mai importante şi mai grave, cum ar fi aceea a pregătirii României de a participa, alături de aliaţii din NATO, la un eventual conflict împotriva Iranului?
Este cât se poate de firesc să punem aceste întrebări, mai ales într-o perioadă în care şeful Pentagonului declară, în mod diplomatic, că în orice moment Europa poate fi ţinta rachetelor iraniene, iar aici, în ţară, aflăm (din presa străină, desigur, căci autorităţile statului român se prefac a fi mute, pentru că dispreţuiesc profund presa şi dreptul acesteia de a informa opinia publică despre actul de guvernare) că România e deja implicată până la brâu în pregătirea unui posibil conflict armat cu Iranul. La toate acestea, dacă se adaugă şi achiziţiile de 8,8 milioane de euro făcute de MApN, în lunile mai şi iunie, precum şi comunicatele de presă lapidare primite de la Cotroceni, după şedinţele din ce în ce mai dese ale CSAT, se obţine un tablou deloc liniştitor a ceea ce poate urma după ce toate acestea vor prinde un contur.
În spiritul şi în litera Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, autorităţile statului român (Guvern, MApN, Preşedinţia României, Parlamentul României, prin comisiile de apărare din cele două Camere) sunt obligate să facă publice orice informaţii referitoare la acţiunile sau actele care implică România, la nivel internaţional, în diverse activităţi economice, diplomatice, militare sau de altă natură.
Accesari: 1667
Publicat acum 10 ore si 35 minute Cristina Horvat
România se pregăteşte de război?
Moş Teacă achiziţionează bombe şi echipamente de 100 milioane euro
Lipsa de transparenţă a actualei guvernări şi a preşedintelui Traian Băsescu a devenit politică de stat. Indiferent dacă e vorba despre simple decizii administrative sau despre hotărâri de importanţă vitală pentru toată lumea (de exemplu, creşterea TVA cu cinci procente), puterea de la Bucureşti conduce ţara într-o atmosferă de mister total.
Cele mai opace - din punctul de vedere al comunicării publice - instituţii şi organisme ale statului sunt Administraţia Prezidenţială, Ministerul Apărării Naţionale şi CSAT.
Pentru a argumenta această observaţie, cotidianul.ro vă prezintă câteva acţiuni ale statului român, acţiuni care pot avea repercusiuni asupra tuturor cetăţenilor acestei ţări.
În data de 11 iunie, cotidianul israelian „The Jerusalem Post" scria că, în săptămâna respectivă, Israelul şi Statele Unite au simulat un război împotriva unui inamic neidentificat, în cadrul unui amplu exerciţiu aerian în care au fost implicate zeci de avioane F-16 din ambele ţări. Exerciţiul, denumit Juniper Stallion, a avut loc în condiţiile în care Turcia a desfăşurat propriile manevre aeriene cu SUA, la care Israelul nu a mai participat. La această amplă aplicaţie militară au participat avioane F-16 care au decolat de la bazele militare din Germania şi România. Cele 60 de avioane de luptă şi bombardiere au exersat misiuni de luptă deasupra Mării Roşii şi Mării Mediterane, în perspectiva unui conflict iminent cu Iranul. Aceste informaţii au fost confirmate şi de alte publicaţii israeliene precum şi de un cotidian iordanian de limbă engleză, „The Jordan Times".
Şi la cel mai înalt nivel, acţiunile oficialilor americani duc tot într-acolo, la pregătirea declanşării unui conflict armat cu Iranul. În acest sens, trebuie menţionată declaraţia făcută săptămâna trecută de Robert Gates, şeful Pentagonului, în faţa Congresului American. Gates a spus că Iranul poate lansa "zeci sau sute" de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune împotriva Europei.
Informaţiile apărute în presa israeliană s-au confirmat, iar colegii jurnalişti de la NewsIn au cerut clarificări MApN, în privinţa implicării României în această simulare armată, care s-a desfăşurat acum două săptămâni în Golful Persic. În stilul scorţos şi destul de arţăgos imprimat de actualul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, Direcţia informare şi relaţii publice a MApN a dat un răspuns scurt şi deloc lămuritor: "Activităţile de cooperare militară bilaterală cu Statul Israel se desfăşoară în baza unui acord semnat la Bucureşti la 29 mai 2000 şi aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 841 din 21.09.2000".
MApN cumpără tehnică de război de 108,8 milioane euro
Surse din conducerea Statului Major General al Armatei au declarat în exclusivitate pentru cotidianul.ro că România a fost implicată în ampla aplicaţie din Golful Persic, nu doar la nivelul bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, ci şi cu efective de personal militar.
Alte două informaţii vin să confirme faptul că statul român pregăteşte, în mare secret, anumite acţiuni militare de anvergură.
Cotidianul.ro a aflat că în şedinţa de guvern din data de 7.06.2010 a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/7.06.2010 (n.red: vezi foto), privind privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de combustibili, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor şi stabilirea regimului Taxei pe Valoarea Adăugată şi al accizelor pentru aceste cantităţi.
Ce era atât de presant şi de urgent încât MApN să solicite scoaterea din rezervele de stat (rezerve strategice) a unei importante cantităţi de combustibil? Destul de vagă, totuşi nota de fundamentare a OUG nr. 49/7.06.2010 ridică puţin vălul de deasupra misterioasei cereri grăbite a MApN: "Ministerul Apărării Naţionale, prin misiunile Forţelor Aeriene Române pe timp de pace, realizează menţinerea integrităţii spaţiului aerian naţional şi protejarea unor obiective vitale împotriva atacurilor aeriene, ce sunt realizate prin funcţiile de supraveghere aeriană şi de poliţie aeriană, pentru menţinerea securităţii spaţiului aerian naţional".
Fireşte că în nota de fundamentare a acestei ordonanţe nu se aduce nicio lămurire în plus privind destinaţia exactă a importantei cantităţi de combustibil solicitate din rezervele de stat. Asta aşa, că tot e criză economică, iar premierul Emil Boc a anunţat acum două săptămâni că a dispus prin hotărâre de guvern reducerea cantităţilor de combustibili acordate instituţiilor de stat.
Mai trebuie precizat încă un aspect important, legat de cerinţa MApN din această OUG. În conformitate cu legile în vigoare, rezervele strategice de stat sunt folosite doar în caz de calamităţi, pandemii, stare de război şi de asediu, accidente industriale şi nucleare etc.
O altă informaţie preţioasă, intrată în posesia cotidianul.ro, ne trimite pe site-ul guvernamental e-licitatie.ro, acolo unde putem vedea că, în data de 24.06.2010, MApN, prin Unitatea Militară 02550 Bucureşti, a publicat un anunţ de intenţie privind contractarea a 7.500 bucăţi de bombe cu lovitura de 82 mm, în valoare totală de 17.943.277 lei, fără TVA, adică aproximativ 4,2 milioane euro.
În data de 11.05.2010, pe acelaşi site de licitaţii, MApN, prin UM 02550 Bucureşti, publică anunţul de intenţie pentru contractarea unui număr impresionant de autovehicule şi autoutilitare militare. Acest contract este imens, suma totală estimată se ridică, conform desfăşurătorului publicat pe e-licitatie.ro, la valoarea de 100 milioane euro, fără TVA!
Aceeaşi UM 02550 din Bucureşti, în data de 12.05.2010, a publicat pe e-licitatie.ro un anunţ de intenţie privind achiziţionarea a 6 dispozitive detector portabil pentru explozivi, în valoare totală de 154.500 euro, fără TVA.
UM 02550 Bucureşti a mai făcut un anunţ pe e-licitatie.ro, şi în 8 mai 2010, pentru o achiziţie costisitoare, o autostaţie de audioamplificare 1000 W blindată-19 cpl., în valoare totală de 4.404.500 euro, fără TVA.
Cotidianul.ro a contactat MApN, pentru un punct de vedere oficial, în privinţa acestor achiziţii. Fireşte că cei de la Direcţia informare şi relaţii publice a MApN nu au catadicsit să răspundă întrebărilor cotidianul.ro. Probabil, în numele aceluiaşi război absurd al tăcerii şi al sfidării, pe care acest minister îl poartă cu ziarul nostru, ca urmare a dezvăluirilor făcute de cotidianul.ro, despre afacerile spectaculoase cu statul, ale unei doamne, Georgia Gabriela Voicu, subsecretar de stat la MApN, şefa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
CSAT s-a întrunit de două ori în şase zile. Ce coincidenţă!
Fără a trece în registrul teoriei conspiraţiei, trebuie totuşi să remarcăm şi faptul că aceste achiziţii grăbite, de aproape 9 milioane de euro, ale MApN, precum şi cererea ministerului de a primi o importantă cantitate de combustibil din rezervele strategice coincid cu întrunirea CSAT de două ori într-un interval de doar şase zile.
Prima dată, CSAT s-a întrunit săptămâna trecută, pe 22.06.2010, atunci când ne-a fost furnizat, ca de obicei în ultimii şase ani, un comunicat de presă sec, dar şi "celebra" de acum strategie de apărare, în care presa era definită ca o vulnerabilitate a sistemului de securitate naţional.
Luni, 28.06.2010, CSAT s-a întrunit a doua oară, în şase zile, pentru a analiza măsurile ce se impun în continuare în vederea diminuării evaziunii fiscale şi a contrabandei, conform comunicatului oficial al Preşedinţiei.
Trebuie precizat faptul că, în conformitate cu Constituţia României şi cu legile în vigoare, preşedintele României nu are nicio atribuţie în lupta cu evaziunea fiscală şi cu contrabanda.
Atunci pentru ce atâta grabă şi interes din partea lui Traian Băsescu, de a convoca CSAT, fix pentru problema contrabandei şi a evaziunii fiscale. Preşedintele Băsescu acum a aflat că aceste două fenomene există în România şi că au secătuit bugetul ţării? Sau domnul preşedinte nu are departament de presă la Cotroceni? Cotidianul.ro, dar şi alte ziare centrale au publicat kilometri de anchete numai în ultimele şase luni, despre sumele imense de ordinul miliardelor de euro, provenite din contrabanda cu ţigări, legume şi fructe, alcool sau pâine.
Nu cumva opiniei publice îi este livrată această poveste care dă bine (preşedintele-jucător îşi suflecă mânecile şi se implică în lupta cu pungaşii care scot miliarde de euro din ţigările netimbrate etc.), în timp ce, de fapt, în CSAT se discută şi se iau decizii mult mai importante şi mai grave, cum ar fi aceea a pregătirii României de a participa, alături de aliaţii din NATO, la un eventual conflict împotriva Iranului?
Este cât se poate de firesc să punem aceste întrebări, mai ales într-o perioadă în care şeful Pentagonului declară, în mod diplomatic, că în orice moment Europa poate fi ţinta rachetelor iraniene, iar aici, în ţară, aflăm (din presa străină, desigur, căci autorităţile statului român se prefac a fi mute, pentru că dispreţuiesc profund presa şi dreptul acesteia de a informa opinia publică despre actul de guvernare) că România e deja implicată până la brâu în pregătirea unui posibil conflict armat cu Iranul. La toate acestea, dacă se adaugă şi achiziţiile de 8,8 milioane de euro făcute de MApN, în lunile mai şi iunie, precum şi comunicatele de presă lapidare primite de la Cotroceni, după şedinţele din ce în ce mai dese ale CSAT, se obţine un tablou deloc liniştitor a ceea ce poate urma după ce toate acestea vor prinde un contur.
În spiritul şi în litera Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, autorităţile statului român (Guvern, MApN, Preşedinţia României, Parlamentul României, prin comisiile de apărare din cele două Camere) sunt obligate să facă publice orice informaţii referitoare la acţiunile sau actele care implică România, la nivel internaţional, în diverse activităţi economice, diplomatice, militare sau de altă natură.
Accesari: 1667
Publicat acum 10 ore si 35 minute Cristina Horvat
Declaraţiile de avere rămân secrete
Romania trebuie salvata!
EVZ.ro
Marţi, 29 Iunie 2010
Declaraţiile de avere rămân secrete
Şedinţa Comisiilor reunite pentru Drepturile Omului (condusă de Gyorgy Frunda) şi cea Juridică au decis astăzi să tranşeze definitiv disputa dintre Parlament şi societatea civilă în privinţa atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Integritate, votând pentru ca:inspectorii ANI să nu mai poată controla averile demnitarilor şi declaraţiile de avere şi de interese să rămână secrete.
Sursa: Codrin PrisecaruNoua variantă a legii ANI transmisă înapoi Parlamentului de către Preşedinte şi votată în sens constructiv recent la Camera Deputaţilor, a fost în urmă cu câteva ore desfiinţată de majoritatea din comisie construită în jurul ideilor antireformiste ale senatorului colegiului Târgu Mureş, judeţul Mureş, Gyorgy Frunda, anunţă un comunicat de presă al Institutului pentru Politici Publice (IPP).
IPP critică atitudinea comisiilor
Institutul pentru Politici Publice critică public atitudinea sfidătoare a membrilor comisiilor reunite conduse de Senatorul Gyorgy Frunda faţă de reprezentanţii corpului diplomatic de la Bucureşti (ambasadori şi consilieri politici ai celor mai importante ţări UE erau prezenţi la dezbateri), ai presei şi ai ONG-urilor dar şi prin negarea dreptului preşedintelui de a retrimite această lege la Parlament.
Votul s-a dat cu acordul reprezentanţilor PNL care declaraseră anterior că sunt pentru publicarea declaraţiilor lor de avere şi de interese, ai UNPR dar şi ai UDMR care au avut declaraţii publice similare. Deşi se afla el însuşi s-ar afla într-un conflict de interese, cel puţin moral, din poziţia de preşedinte de comisie dezbătând un subiect care îl viza direct datorită faptului că averea s-a aflat sub controlul ANI, Senatorul Frunda a reuşit să decidă în doar câteva ore cum să voteze membrii comisiilor în problema procedurilor de verificare a legii ANI.
„În faţa acestei situaţii, facem un apel către liderii partidelor politice parlamentare, Emil Boc (PD-L), Victor Ponta (PSD), Crin Antonescu (PNL), Marko Bela (UDMR), Marian Sârbu (UNPR) să se exprime public cu privire la susţinerea legii ANI aşa cum a venit ea de la Camera Deputaţilor şi respingerea raportului iresponsabil întocmit la şedinţa condusă de senatorul Frunda”, potrivit comunicatului de presă.
Fără aceste modificări, parlamentarii şi partidele acestora se vor face responsabile de sancţiunile de la nivel european pe care le va suporta România.
EVZ.ro
Marţi, 29 Iunie 2010
Declaraţiile de avere rămân secrete
Şedinţa Comisiilor reunite pentru Drepturile Omului (condusă de Gyorgy Frunda) şi cea Juridică au decis astăzi să tranşeze definitiv disputa dintre Parlament şi societatea civilă în privinţa atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Integritate, votând pentru ca:inspectorii ANI să nu mai poată controla averile demnitarilor şi declaraţiile de avere şi de interese să rămână secrete.
Sursa: Codrin PrisecaruNoua variantă a legii ANI transmisă înapoi Parlamentului de către Preşedinte şi votată în sens constructiv recent la Camera Deputaţilor, a fost în urmă cu câteva ore desfiinţată de majoritatea din comisie construită în jurul ideilor antireformiste ale senatorului colegiului Târgu Mureş, judeţul Mureş, Gyorgy Frunda, anunţă un comunicat de presă al Institutului pentru Politici Publice (IPP).
IPP critică atitudinea comisiilor
Institutul pentru Politici Publice critică public atitudinea sfidătoare a membrilor comisiilor reunite conduse de Senatorul Gyorgy Frunda faţă de reprezentanţii corpului diplomatic de la Bucureşti (ambasadori şi consilieri politici ai celor mai importante ţări UE erau prezenţi la dezbateri), ai presei şi ai ONG-urilor dar şi prin negarea dreptului preşedintelui de a retrimite această lege la Parlament.
Votul s-a dat cu acordul reprezentanţilor PNL care declaraseră anterior că sunt pentru publicarea declaraţiilor lor de avere şi de interese, ai UNPR dar şi ai UDMR care au avut declaraţii publice similare. Deşi se afla el însuşi s-ar afla într-un conflict de interese, cel puţin moral, din poziţia de preşedinte de comisie dezbătând un subiect care îl viza direct datorită faptului că averea s-a aflat sub controlul ANI, Senatorul Frunda a reuşit să decidă în doar câteva ore cum să voteze membrii comisiilor în problema procedurilor de verificare a legii ANI.
„În faţa acestei situaţii, facem un apel către liderii partidelor politice parlamentare, Emil Boc (PD-L), Victor Ponta (PSD), Crin Antonescu (PNL), Marko Bela (UDMR), Marian Sârbu (UNPR) să se exprime public cu privire la susţinerea legii ANI aşa cum a venit ea de la Camera Deputaţilor şi respingerea raportului iresponsabil întocmit la şedinţa condusă de senatorul Frunda”, potrivit comunicatului de presă.
Fără aceste modificări, parlamentarii şi partidele acestora se vor face responsabile de sancţiunile de la nivel european pe care le va suporta România.
vineri, 25 iunie 2010
CNSC așteaptă un ordin politic pentru a da o licitație de 140 milioane de euro de la Portul Constanța
Romania trebuie salvata!
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) trenează de mai bine de o lună de zile răspunsul în cazul unor contestații depuse de mai multe firme referitoare la o licitaţie de 140 de milioane de euro pentru lărgirea Portului Constanţa. Se pare că este nevoie de un semnal politic pentru CNSC mai ales că în afacerea de la Portul Constanța apare numele senatorului PDL Mircea Marius Banias, a fratelui său Emil Banias, director tehnic la Portul Constanța și a lui Ion Bălan, directorul Administrației Porturilor Maritime Constanța.
La începutul acestui an, Compania Naţională Administraţia Porturilor Marine Constanţa a organizat o licitaţie în valoare de peste 140 de milioane de euro (mai precis 117,8 milioane de euro plus TVA) pentru „finalizarea digului de larg din Portul Constanţa". Mai pe româneşte spus, mărirea portului. Banii pentru licitaţie veneau de la Uniunea Europeană, aşa că totul trebuia să fie în limitele legii. Suma mare de bani pusă în joc la licitaţie a atras, aşa cum era normal, firme mari din toată Europa.
În total, 11 firme au participat la licitaţie, dintre care trei, adică Josef Mobius Bau AG (Germania) Van Oord (Olanda) şi Grup Servicii Petroliere (România), au intrat în finală. Câştigătoare a devenit Mobius, cu preţul cel mai mic, acesta reprezentând 68% din valoarea estimată de proiectant. Din analizele specialiştilor este imposibil de executat lucrarea la acest preţ. Drept urmare, se zvoneşte că, aşa cum se întâmplă de obicei în România, preţul va fi mărit, iar finanţarea în continuare va fi asigurată din banii contribuabililor, adică de la statul român.
Cu toate că a fost declarată câștigătoare firma Mobius nu a îndeplinit una dintre condiţiile caietului de licitaţie. Care spunea că firmele participante la licitaţia în cauză trebuie să aibă executate lucrări de extindere diguri de larg de 55 de milioane de euro. Iar Mobius nu avea. Aşa că cei doi competitori cer Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Marine Constanţa scoaterea lui Mobius din competiţia de 140 de milioane de euro pentru că nu îndeplineşte una dintre condiţiile caietului de licitaţie. Cei de la Porturi se fac că nu aud, astfel contestarea licitaţiei ajunge pe masa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).
Cei de aici se prind că ceva e în neregulă, aşa că dispun "anularea raportului procedurii de atribuire nr. 7833/30.03.2010 şi a tuturor actelor subsecvente acestuia şi refacerea acestuia în termen de 15 zile de la data comunicării prezentei decizii, prin solicitarea de clarificări ofertantului, Josef Mobius Bau AG, cu privire la îndeplinirea cerinţei de calificare privind experienţa similară, conform celor reţinute în motivarea prezentei decizii, după care procedura de atribuire va continua". Cu alte cuvinte, CNSC vede că Mobius nu are experienţă, dar spune că are la dispoziţie 15 zile să demonstreze că o are.
Cu toată bunăvoinţa suspectă a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), firma Mobius nu a depus la conducerea Portului Constanţa actele care atestă experienţa în termenul prevăzut de CNSC, ci mult mai târziu. Dar şi aşa actele aduse de Mobius se referă la o lucrare cu termenul de finalizare în 2011. Deci compania germană prezintă părţii româneşti drept experienţă o lucrare pe care nu a finalizat-o. Cu toate acestea, conducerea Portului Constanţa doreşte cu orice preţ ca Mobius să fie declarată câştigătoarea licitaţiei pe bani europeni chiar dacă a încălcat grav prevederile caietului de sarcini, iar CNSC nu a da nici până acum un răspuns privind "afacerea" de la Podul Constanță. Se pare că se așteaptă un semnal politic dacă Mobius poate fi declarată câștigătoare chiar dacă nu a îndeplinit condițiile din caietul de sarcini.
Surse autorizate susțin că în spatele succesului firmei Mobius stă senatorul Mircea Marius Banias, PDL, Constanța. Acesta este asociat cu Ioan Bălan directorul Portului Constanța în firma Euro Shiping Services SRL care are drept obiect de activitate transporturi maritime și costiere de marfă. În schimbul susținerii firmei Mobius la licitația de la Portul Constanța, firma senatorului Banias și a directorului Bălan va primi din partea firmei germane dreptul de a transporta materialele necesare pentru lărgirea portului. Și este vorba despre 3,5 milioane de tone de materiale (rocă pentru digul de larg care are drept scop domolirea valurilor mării pe timp de furtună) care la un profit de câțiva euro pe tonă înseamnă o sumă frumușică de ordinul milioane de euro. De fapt acum șase luni de zile într-o discuție privată senatorul Mircea Marius Banias a declarat că sigur Mobius va câștiga licitația.
Accesari: 1023
Publicat Joi, 24 iunie 2010 Dan Odagiu
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) trenează de mai bine de o lună de zile răspunsul în cazul unor contestații depuse de mai multe firme referitoare la o licitaţie de 140 de milioane de euro pentru lărgirea Portului Constanţa. Se pare că este nevoie de un semnal politic pentru CNSC mai ales că în afacerea de la Portul Constanța apare numele senatorului PDL Mircea Marius Banias, a fratelui său Emil Banias, director tehnic la Portul Constanța și a lui Ion Bălan, directorul Administrației Porturilor Maritime Constanța.
La începutul acestui an, Compania Naţională Administraţia Porturilor Marine Constanţa a organizat o licitaţie în valoare de peste 140 de milioane de euro (mai precis 117,8 milioane de euro plus TVA) pentru „finalizarea digului de larg din Portul Constanţa". Mai pe româneşte spus, mărirea portului. Banii pentru licitaţie veneau de la Uniunea Europeană, aşa că totul trebuia să fie în limitele legii. Suma mare de bani pusă în joc la licitaţie a atras, aşa cum era normal, firme mari din toată Europa.
În total, 11 firme au participat la licitaţie, dintre care trei, adică Josef Mobius Bau AG (Germania) Van Oord (Olanda) şi Grup Servicii Petroliere (România), au intrat în finală. Câştigătoare a devenit Mobius, cu preţul cel mai mic, acesta reprezentând 68% din valoarea estimată de proiectant. Din analizele specialiştilor este imposibil de executat lucrarea la acest preţ. Drept urmare, se zvoneşte că, aşa cum se întâmplă de obicei în România, preţul va fi mărit, iar finanţarea în continuare va fi asigurată din banii contribuabililor, adică de la statul român.
Cu toate că a fost declarată câștigătoare firma Mobius nu a îndeplinit una dintre condiţiile caietului de licitaţie. Care spunea că firmele participante la licitaţia în cauză trebuie să aibă executate lucrări de extindere diguri de larg de 55 de milioane de euro. Iar Mobius nu avea. Aşa că cei doi competitori cer Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Marine Constanţa scoaterea lui Mobius din competiţia de 140 de milioane de euro pentru că nu îndeplineşte una dintre condiţiile caietului de licitaţie. Cei de la Porturi se fac că nu aud, astfel contestarea licitaţiei ajunge pe masa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).
Cei de aici se prind că ceva e în neregulă, aşa că dispun "anularea raportului procedurii de atribuire nr. 7833/30.03.2010 şi a tuturor actelor subsecvente acestuia şi refacerea acestuia în termen de 15 zile de la data comunicării prezentei decizii, prin solicitarea de clarificări ofertantului, Josef Mobius Bau AG, cu privire la îndeplinirea cerinţei de calificare privind experienţa similară, conform celor reţinute în motivarea prezentei decizii, după care procedura de atribuire va continua". Cu alte cuvinte, CNSC vede că Mobius nu are experienţă, dar spune că are la dispoziţie 15 zile să demonstreze că o are.
Cu toată bunăvoinţa suspectă a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), firma Mobius nu a depus la conducerea Portului Constanţa actele care atestă experienţa în termenul prevăzut de CNSC, ci mult mai târziu. Dar şi aşa actele aduse de Mobius se referă la o lucrare cu termenul de finalizare în 2011. Deci compania germană prezintă părţii româneşti drept experienţă o lucrare pe care nu a finalizat-o. Cu toate acestea, conducerea Portului Constanţa doreşte cu orice preţ ca Mobius să fie declarată câştigătoarea licitaţiei pe bani europeni chiar dacă a încălcat grav prevederile caietului de sarcini, iar CNSC nu a da nici până acum un răspuns privind "afacerea" de la Podul Constanță. Se pare că se așteaptă un semnal politic dacă Mobius poate fi declarată câștigătoare chiar dacă nu a îndeplinit condițiile din caietul de sarcini.
Surse autorizate susțin că în spatele succesului firmei Mobius stă senatorul Mircea Marius Banias, PDL, Constanța. Acesta este asociat cu Ioan Bălan directorul Portului Constanța în firma Euro Shiping Services SRL care are drept obiect de activitate transporturi maritime și costiere de marfă. În schimbul susținerii firmei Mobius la licitația de la Portul Constanța, firma senatorului Banias și a directorului Bălan va primi din partea firmei germane dreptul de a transporta materialele necesare pentru lărgirea portului. Și este vorba despre 3,5 milioane de tone de materiale (rocă pentru digul de larg care are drept scop domolirea valurilor mării pe timp de furtună) care la un profit de câțiva euro pe tonă înseamnă o sumă frumușică de ordinul milioane de euro. De fapt acum șase luni de zile într-o discuție privată senatorul Mircea Marius Banias a declarat că sigur Mobius va câștiga licitația.
Accesari: 1023
Publicat Joi, 24 iunie 2010 Dan Odagiu
Descoperirile unui arheolog din Cluj:
Romania trebuie salvata!
Descoperirile unui arheolog din Cluj:
Cum se îngroapă 13.000.000 de euro!
Cotidianul.ro publică textul conferinţei de presă ţinute de profesorul universitar Ioan Piso în data de 24 mai 2010 la Cluj-Napoca. Unii n-au după ce bea apă, alţii primesc bani cu roaba şi risipesc cu lopata! (C.N.)
Este al şaselea an în care Viorica Crişan, de trei ori directoare interimară, adună semnături împotriva mea, devenit director pentru a patra oară. Împrejurările în care a fost făcută ultima listă sunt însă mai dramatice decât de obicei. Puneţi-vă în locul cuiva cu un salariu amărât, cu familie, şi căruia Viorica Crişan îi spune că Piso va fi oricum pensionat de minister şi că va rămâne cu ea, iar reducerile bat la uşă. V-am relatat un caz real. Lipseşte doar numele colegului, pe care vreau să-l protejez. Un alt coleg mi-a zis următoarele: mulţi zic că dacă semnează contra lui Piso, acesta nu le face niciun rău, dar dacă nu semnează, Viorica este răzbunatoare. Este şi asta o socoteală, deşi cam balcanică!
Acest ultim act de război săvârşit de directoarea adjunctă mă determină să dezvălui presei o afacere, pe care nicicum nu aş fi ascuns-o, dar mi-aş fi lăsat ceva timp şi mie şi altora să o verifice pe îndelete. Poate că aţi auzit că în 2009 a fost semnat în lipsa mea un contract cu o firmă pentru reamenajarea expoziţiilor muzeului. Nu am nimic împotrivă, doresc şi eu o expoziţie de nivel european, chiar dacă am avut o altă opţiune - aceea de a obţine în plin centrul Clujului o clădire impunătoare, cum ar fi hotelul Melody. Nici nu am fost departe de a o obţine, când am fost dat afară pentru a treia oară.
Am avut faţă de viziunea fostei direcţiuni două obiecţii, pe care le-am mai prezentat presei. Întâi, nu trebuiau demontate absolut toate expoziţiile din clădire, în speranţa că într-o perioadă de criză vor curge laptele şi mierea. Prima întrebare pe care i-am pus-o Dlui Ministru în martie a fost dacă va continua amenajarea expoziţiilor. Mi-a răspuns că nu are niciun ban. Vin în fiecare zi o mulţime de turişti clujeni sau străini la porţile muzeului şi nu au ce vedea, iar situaţia asta poate continua ani de zile. În al doilea rând, nu ai voie să pui în pericol o clădire în care vrei să faci investiţii atât de importante. Or, ce a făcut Viorica Crişan? A somat în 18 mai 2007 Universitatea „Babeş-Bolyai" să părăsească clădirea, deşi ştia prea bine că ea îi aparţinuse universităţii înainte de război şi, mai mult decât atât, că îi construise o aripă. Trebuie să recunoaştem că universitatea a rezistat timp de doi ani cu stoicism presiunilor Vioricăi Crişan, dar, atunci când directoarea a făcut un act unilateral de închiriere (289/23.02.2009) a spaţiilor către universitate, aceasta a dat muzeul în judecată, contestând înscrierea în 1994 de către muzeu a clădirii în Cartea Funciară. A fost din partea fostei direcţiuni nu numai un gest necugetat, ci şi o imensă prostie. Atât timp cât un imobil este în litigiu, nicio întreprindere de stat nu are voie să facă investiţii în ea şi nu ştim cât timp va mai dura procesul. Or, de-atunci încoace investiţii s-au făcut, deci ilegal. Sunt aspecte pe care le-am mai făcut cunoscute. Noul atac dezlănţuit de Viorica Crişan mă obligă să vă aduc fără întârziere la cunoştinţă modul în care a fost încheiat şi s-a derulat în anul 2009 contractul legat de amenajarea muzeului. De când am revenit eu, el a fost oprit din lipsă de fonduri şi, bănuiesc, şi ca urmare a precauţiei noului Ministru al Culturii.
Firma cu care a fost încheiat contractul este Artex Services International SRL, pe scurt Artex. Nu ascund faptul că această firma şi-a dovedit până acum competenţa, de pildă în amenajarea Muzeului de Istorie din Sibiu (Casa Altemberg) şi a Casei Albastre (Pinacoteca românească de lângă Muzeul Brukenthal). Nu ştiu exact cum a lucrat la Muzeul Antipa, la muzeele din Iaşi, Craiova, Sf. Gheorghe şi poate şi la altele. Nu ascund nici faptul că am purtat câteva discuţii fructuoase şi chiar agreabile cu responsabilii firmei, căutând soluţii cât mai bune pentru amenajarea muzeului. Indiferent cine ar fi încheiat contractul, datoria mea era de a-l duce la bun sfârşit, cu condiţia ca el să fi respectat întru totul legislaţia în vigoare. Or, atât din muzeu, cât şi din afara lui am primit semnale că lucrurile nu ar sta chiar aşa. Trebuie să înţelegeţi că dacă eu trec sub tăcere probleme grave, pot fi pe bună dreptate acuzat de complicitate. Pe de altă parte, dacă proiectul continuă, m-aş afla în situaţia de a semna facturi de milioane de euro, fără a şti de ce. Nu cred că mi-ar sta bine în cătuşe la televizor, aşa cum pare a fi moda în ultimul timp. Am făcut, prin urmare, nişte investigaţii, am descoperit lucruri ciudate şi i-am dat compartimentului de audit misiunea de a face un raport asupra încheierii şi derulării contractului. Aşa este legal şi aşa este transparent. Lucrarea compartimentului de audit este departe de a fi încheiată, dar evenimentele s-au precipitat. Iată principalele elemente ale contractului şi ale derulării lui. Este inutil să mai amintesc că avem de-a face numai cu bani publici, iar cetăţenii au dreptul să afle cum sunt folosiţi.
În 14 iulie 2009 Gabriela Gheorghiu, şefa secţiei de relaţii cu publicul, a semnat un referat de o pagină (1325/14.07.2009), în care explica ce operaţiuni ar trebui cuprinse într-un proiect de amenajare a expoziţiilor, şi încheie cu opinia că ar fi nevoie de 11 mil. de euro. Nu face un deviz al operaţiunilor, nu separă lucrările de construcţie, nu recurge la comparaţia cu lucrări asemănătoare sau la opiniile unor experţi în achiziţii publice, după cum nu explică de ce ar fi nevoie tocmai de 11 mil. şi nu de 5 sau de 100 de mil. de euro. Îmi pare rău pentru ea. Pe baza acestui referat, în 16 iulie 2009 (1347/16.07.2009) muzeul cere ministerului prin Viorica Crişan 11 mil. euro pentru amenajarea expoziţiilor. Pentru alegerea firmei s-a recurs la un „concurs de soluţii". Regulamentul unui asemenea „concurs de soluţii" cere ca anunţul să fie făcut cu 52 de zile înaintea datei limită şi să se prezinte un număr suficient de concurenţi. Or, „concursul de soluţii" a fost anunţat în România Liberă în 16 noiembrie 2009, iar ca termen limită a fost fixată ziua de 20 noiembrie 2009 (deci 4 zile în loc de 52!). S-a prezentat o singură firma, Artex, care, probabil întâmplător, a cerut 11 mil. de euro. În ziua de 23 noiembrie 2009 a avut loc la muzeu negocierea preţului. Au fost aduşi 10 colegi, care să alcătuiască o comisie de negociere. În felul acesta s-a căutat să fie implicaţi cât mai mulţi şi nu-mi dau seama câţi dintre ei şi-au dat seama de pericol. Se consemnează în actul încheiat că „în urma negocierii, oferta financiară depusa de SC ARTEX SERVICES INTERNATIONAL SRL scade până la suma de 11 mil. de euro, fără TVA". De la cât? Ei bine, de la 11 mil. euro. În 25 noiembrie a fost încheiat contractul nr. 2241/25.11.2009 cu firma Artex pentru suma de 11 mil. euro, la care se adauge TVA, ajungându-se la 13.090.000 euro (= 56 mil. RON = 560 miliarde de lei vechi). Nu vi se pare că sunt cam multe coincidenţe? Ţin să amintesc că toate lucrările făcute de aceeaşi firmă la Sibiu au costat 12. mil. RON, adică de 4, 5 ori mai puţin.
Să vedem acum cum s-a desfăşurat contractul în noiembrie-decembrie 2009. În 8 decembrie, deci la două săptămâni de la semnarea contractului, firma a emis o primă factura, de 4 mil. RON (= 40 miliarde de lei vechi), pentru „conceptul expoziţional"; relevee, simulări, măsurători, fotografieri etc., sunt cuprinse tot aici. Până în 29 decembrie au mai fost eliberate facturi de 2.544.000 RON pentru „conceptul expoziţional" şi 395.565 RON pentru „dezafectarea expoziţiei existente". S-a ajuns în cele din urmă la un total de 7 mil. RON (= 1,7 mil. euro = 70 miliarde de lei vechi). Dintre acestia, 6,5 mil. RON (= 1,5 mil. euro = 65 miliarde de lei vechi) au fost plătite pentru „conceptul expoziţional", materializat în 105 pagini de text, însoţit de 105 ilustraţii. Sunt departe de a nega valoarea în bani a inteligenţei sau drepturile intelectuale, asta poate şi fiindcă eu nu am fost niciodată plătit pentru ce scriu. Aici însă pagina valorează 63.000 RON sau 630 mil. de lei vechi. Mă gândesc la biata Hertha Müller, al cărei Premiu Nobel pentru Literatură nu a valorat decât 1 mil. de euro, iar asta după o muncă de o viaţă, nu de trei săptămâni. Era mult mai câştigată dacă făcea un concept expoziţional plătit de Ministerul Culturii. Iar dacă veni vorba de „concept expoziţional", amintesc, fără a mă exprima asupra valorii celor 105 pagini ale firmei, că toate secţiile muzeului au lucrat pe brânci, aşternând pe hârtie detaliile expoziţiilor din fiecare sală. Mai trebuie să vă spun pentru ce salariu? Cât despre „dezafectarea expoziţiei existente", care a costat 400.000 RON (= 4 miliarde lei vechi), la ea au lucrat toţi colegii mei, asistaţi de angajaţi ai firmei.
Poate vi se va părea că ideea că preţurile ar fi prea mari este subiectivă. O părere avizată poate emite într-adevăr numai o instituţie abilitată, iar asta se va întâmpla în curând. Sperăm că va face lumină Corpul de control al Ministrului Culturii, care ne-a vizitat cu două săptămâni în urmă. Când le-am prezentat documentele în legătură cu proiectul, mi-au zis că pe ei sumele nu-i interesează. Le-am răspuns: „Cum nu vă interesează? Nu v-ar interesa nici dacă s-ar fi cheltuit 100 mil. de euro din bani publici? Atunci de ce aţi mai venit până aici?". Încă nu am primit raportul corpului de control al ministrului.
Dacă încă nu dispunem de opinia unei instituţii abilitate, vă propun să facem nişte comparaţii. Faţă de cele 13 mil. de euro, care urmează a fi plătiţi de muzeul din Cluj pentru reamenajarea expoziţiei, noul stadion din Cluj, cu toate subsolurile şi toate dependinţele, costă numai 26 mil. euro, pasajul Basarab din Bucureşti a costat 14 mil. euro, Centrul de Îngrijiri paliative „Sf. Nectarie" costă 2,2 mil. euro, iar de acum celebra vila a Dlui ministru Videanu, pe care am admirat-o cu toţii la televizor, este evaluată la numai 2 mil. RON. Cu banii pentru acest proiect ar putea fi cumpărate pentru muzeu atât Melody cât şi Continentalul sau actualul muzeu ar putea fi de câteva ori demolat şi reconstruit.
Nu aduc nicio acuzaţie firmei, o întreprindere privată care îşi vede de propriile interese. Nu este de vină cel care mănâncă şapte pite, de vină este cel care i le dă. Viorica Crişan a făcut noua listă împotriva mea după ce am dispus verificarea proiectului de către compartimentul de audit. Mă întreb cine i-a sugerat suma de 13 mil. euro? De ce a acceptat Ministerul Culturii şi Cultelor fără nicio obiecţie atât suma totală, cât şi notele de plată? Să mă mai mir că sunt indezirabil? Este clar că structuri din minister sprijină proiectul, nu de dragul muzeului din Cluj, ci de dragul acestei sume, iar eu trebuie să dispar. Cu 10 săptămâni în urmă Corpul de control al primului-ministru a verificat la Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional tocmai contractul încheiat de muzeul nostru cu firma Artex. Nu ştiu să fi trimis vreun raport. Să se fi pierdut pe drum? Nu este treaba mea să dezleg iţele afacerii şi să aflu până unde urcă. Treaba mea este să fac o muncă cinstită şi competentă. Prin urmare, atâta timp cât sunt director, proiectul va continua numai dacă va deveni unul transparent şi de bun-simţ. Mă doare că am regăsit muzeul făcut praf - fără expoziţii, cu clădirea revendicată, implicat în afaceri dubioase şi cu depozitele inutilizabile, iar asta în mai puţin de doi ani! Nu ştiu când şi cum îşi va reveni de pe urma acestei catastrofe.
Cluj, 24 iunie 2010
Prof. dr. Ioan Piso
Accesari: 2552
Publicat Vineri, 25 iunie 2010
Descoperirile unui arheolog din Cluj:
Cum se îngroapă 13.000.000 de euro!
Cotidianul.ro publică textul conferinţei de presă ţinute de profesorul universitar Ioan Piso în data de 24 mai 2010 la Cluj-Napoca. Unii n-au după ce bea apă, alţii primesc bani cu roaba şi risipesc cu lopata! (C.N.)
Este al şaselea an în care Viorica Crişan, de trei ori directoare interimară, adună semnături împotriva mea, devenit director pentru a patra oară. Împrejurările în care a fost făcută ultima listă sunt însă mai dramatice decât de obicei. Puneţi-vă în locul cuiva cu un salariu amărât, cu familie, şi căruia Viorica Crişan îi spune că Piso va fi oricum pensionat de minister şi că va rămâne cu ea, iar reducerile bat la uşă. V-am relatat un caz real. Lipseşte doar numele colegului, pe care vreau să-l protejez. Un alt coleg mi-a zis următoarele: mulţi zic că dacă semnează contra lui Piso, acesta nu le face niciun rău, dar dacă nu semnează, Viorica este răzbunatoare. Este şi asta o socoteală, deşi cam balcanică!
Acest ultim act de război săvârşit de directoarea adjunctă mă determină să dezvălui presei o afacere, pe care nicicum nu aş fi ascuns-o, dar mi-aş fi lăsat ceva timp şi mie şi altora să o verifice pe îndelete. Poate că aţi auzit că în 2009 a fost semnat în lipsa mea un contract cu o firmă pentru reamenajarea expoziţiilor muzeului. Nu am nimic împotrivă, doresc şi eu o expoziţie de nivel european, chiar dacă am avut o altă opţiune - aceea de a obţine în plin centrul Clujului o clădire impunătoare, cum ar fi hotelul Melody. Nici nu am fost departe de a o obţine, când am fost dat afară pentru a treia oară.
Am avut faţă de viziunea fostei direcţiuni două obiecţii, pe care le-am mai prezentat presei. Întâi, nu trebuiau demontate absolut toate expoziţiile din clădire, în speranţa că într-o perioadă de criză vor curge laptele şi mierea. Prima întrebare pe care i-am pus-o Dlui Ministru în martie a fost dacă va continua amenajarea expoziţiilor. Mi-a răspuns că nu are niciun ban. Vin în fiecare zi o mulţime de turişti clujeni sau străini la porţile muzeului şi nu au ce vedea, iar situaţia asta poate continua ani de zile. În al doilea rând, nu ai voie să pui în pericol o clădire în care vrei să faci investiţii atât de importante. Or, ce a făcut Viorica Crişan? A somat în 18 mai 2007 Universitatea „Babeş-Bolyai" să părăsească clădirea, deşi ştia prea bine că ea îi aparţinuse universităţii înainte de război şi, mai mult decât atât, că îi construise o aripă. Trebuie să recunoaştem că universitatea a rezistat timp de doi ani cu stoicism presiunilor Vioricăi Crişan, dar, atunci când directoarea a făcut un act unilateral de închiriere (289/23.02.2009) a spaţiilor către universitate, aceasta a dat muzeul în judecată, contestând înscrierea în 1994 de către muzeu a clădirii în Cartea Funciară. A fost din partea fostei direcţiuni nu numai un gest necugetat, ci şi o imensă prostie. Atât timp cât un imobil este în litigiu, nicio întreprindere de stat nu are voie să facă investiţii în ea şi nu ştim cât timp va mai dura procesul. Or, de-atunci încoace investiţii s-au făcut, deci ilegal. Sunt aspecte pe care le-am mai făcut cunoscute. Noul atac dezlănţuit de Viorica Crişan mă obligă să vă aduc fără întârziere la cunoştinţă modul în care a fost încheiat şi s-a derulat în anul 2009 contractul legat de amenajarea muzeului. De când am revenit eu, el a fost oprit din lipsă de fonduri şi, bănuiesc, şi ca urmare a precauţiei noului Ministru al Culturii.
Firma cu care a fost încheiat contractul este Artex Services International SRL, pe scurt Artex. Nu ascund faptul că această firma şi-a dovedit până acum competenţa, de pildă în amenajarea Muzeului de Istorie din Sibiu (Casa Altemberg) şi a Casei Albastre (Pinacoteca românească de lângă Muzeul Brukenthal). Nu ştiu exact cum a lucrat la Muzeul Antipa, la muzeele din Iaşi, Craiova, Sf. Gheorghe şi poate şi la altele. Nu ascund nici faptul că am purtat câteva discuţii fructuoase şi chiar agreabile cu responsabilii firmei, căutând soluţii cât mai bune pentru amenajarea muzeului. Indiferent cine ar fi încheiat contractul, datoria mea era de a-l duce la bun sfârşit, cu condiţia ca el să fi respectat întru totul legislaţia în vigoare. Or, atât din muzeu, cât şi din afara lui am primit semnale că lucrurile nu ar sta chiar aşa. Trebuie să înţelegeţi că dacă eu trec sub tăcere probleme grave, pot fi pe bună dreptate acuzat de complicitate. Pe de altă parte, dacă proiectul continuă, m-aş afla în situaţia de a semna facturi de milioane de euro, fără a şti de ce. Nu cred că mi-ar sta bine în cătuşe la televizor, aşa cum pare a fi moda în ultimul timp. Am făcut, prin urmare, nişte investigaţii, am descoperit lucruri ciudate şi i-am dat compartimentului de audit misiunea de a face un raport asupra încheierii şi derulării contractului. Aşa este legal şi aşa este transparent. Lucrarea compartimentului de audit este departe de a fi încheiată, dar evenimentele s-au precipitat. Iată principalele elemente ale contractului şi ale derulării lui. Este inutil să mai amintesc că avem de-a face numai cu bani publici, iar cetăţenii au dreptul să afle cum sunt folosiţi.
În 14 iulie 2009 Gabriela Gheorghiu, şefa secţiei de relaţii cu publicul, a semnat un referat de o pagină (1325/14.07.2009), în care explica ce operaţiuni ar trebui cuprinse într-un proiect de amenajare a expoziţiilor, şi încheie cu opinia că ar fi nevoie de 11 mil. de euro. Nu face un deviz al operaţiunilor, nu separă lucrările de construcţie, nu recurge la comparaţia cu lucrări asemănătoare sau la opiniile unor experţi în achiziţii publice, după cum nu explică de ce ar fi nevoie tocmai de 11 mil. şi nu de 5 sau de 100 de mil. de euro. Îmi pare rău pentru ea. Pe baza acestui referat, în 16 iulie 2009 (1347/16.07.2009) muzeul cere ministerului prin Viorica Crişan 11 mil. euro pentru amenajarea expoziţiilor. Pentru alegerea firmei s-a recurs la un „concurs de soluţii". Regulamentul unui asemenea „concurs de soluţii" cere ca anunţul să fie făcut cu 52 de zile înaintea datei limită şi să se prezinte un număr suficient de concurenţi. Or, „concursul de soluţii" a fost anunţat în România Liberă în 16 noiembrie 2009, iar ca termen limită a fost fixată ziua de 20 noiembrie 2009 (deci 4 zile în loc de 52!). S-a prezentat o singură firma, Artex, care, probabil întâmplător, a cerut 11 mil. de euro. În ziua de 23 noiembrie 2009 a avut loc la muzeu negocierea preţului. Au fost aduşi 10 colegi, care să alcătuiască o comisie de negociere. În felul acesta s-a căutat să fie implicaţi cât mai mulţi şi nu-mi dau seama câţi dintre ei şi-au dat seama de pericol. Se consemnează în actul încheiat că „în urma negocierii, oferta financiară depusa de SC ARTEX SERVICES INTERNATIONAL SRL scade până la suma de 11 mil. de euro, fără TVA". De la cât? Ei bine, de la 11 mil. euro. În 25 noiembrie a fost încheiat contractul nr. 2241/25.11.2009 cu firma Artex pentru suma de 11 mil. euro, la care se adauge TVA, ajungându-se la 13.090.000 euro (= 56 mil. RON = 560 miliarde de lei vechi). Nu vi se pare că sunt cam multe coincidenţe? Ţin să amintesc că toate lucrările făcute de aceeaşi firmă la Sibiu au costat 12. mil. RON, adică de 4, 5 ori mai puţin.
Să vedem acum cum s-a desfăşurat contractul în noiembrie-decembrie 2009. În 8 decembrie, deci la două săptămâni de la semnarea contractului, firma a emis o primă factura, de 4 mil. RON (= 40 miliarde de lei vechi), pentru „conceptul expoziţional"; relevee, simulări, măsurători, fotografieri etc., sunt cuprinse tot aici. Până în 29 decembrie au mai fost eliberate facturi de 2.544.000 RON pentru „conceptul expoziţional" şi 395.565 RON pentru „dezafectarea expoziţiei existente". S-a ajuns în cele din urmă la un total de 7 mil. RON (= 1,7 mil. euro = 70 miliarde de lei vechi). Dintre acestia, 6,5 mil. RON (= 1,5 mil. euro = 65 miliarde de lei vechi) au fost plătite pentru „conceptul expoziţional", materializat în 105 pagini de text, însoţit de 105 ilustraţii. Sunt departe de a nega valoarea în bani a inteligenţei sau drepturile intelectuale, asta poate şi fiindcă eu nu am fost niciodată plătit pentru ce scriu. Aici însă pagina valorează 63.000 RON sau 630 mil. de lei vechi. Mă gândesc la biata Hertha Müller, al cărei Premiu Nobel pentru Literatură nu a valorat decât 1 mil. de euro, iar asta după o muncă de o viaţă, nu de trei săptămâni. Era mult mai câştigată dacă făcea un concept expoziţional plătit de Ministerul Culturii. Iar dacă veni vorba de „concept expoziţional", amintesc, fără a mă exprima asupra valorii celor 105 pagini ale firmei, că toate secţiile muzeului au lucrat pe brânci, aşternând pe hârtie detaliile expoziţiilor din fiecare sală. Mai trebuie să vă spun pentru ce salariu? Cât despre „dezafectarea expoziţiei existente", care a costat 400.000 RON (= 4 miliarde lei vechi), la ea au lucrat toţi colegii mei, asistaţi de angajaţi ai firmei.
Poate vi se va părea că ideea că preţurile ar fi prea mari este subiectivă. O părere avizată poate emite într-adevăr numai o instituţie abilitată, iar asta se va întâmpla în curând. Sperăm că va face lumină Corpul de control al Ministrului Culturii, care ne-a vizitat cu două săptămâni în urmă. Când le-am prezentat documentele în legătură cu proiectul, mi-au zis că pe ei sumele nu-i interesează. Le-am răspuns: „Cum nu vă interesează? Nu v-ar interesa nici dacă s-ar fi cheltuit 100 mil. de euro din bani publici? Atunci de ce aţi mai venit până aici?". Încă nu am primit raportul corpului de control al ministrului.
Dacă încă nu dispunem de opinia unei instituţii abilitate, vă propun să facem nişte comparaţii. Faţă de cele 13 mil. de euro, care urmează a fi plătiţi de muzeul din Cluj pentru reamenajarea expoziţiei, noul stadion din Cluj, cu toate subsolurile şi toate dependinţele, costă numai 26 mil. euro, pasajul Basarab din Bucureşti a costat 14 mil. euro, Centrul de Îngrijiri paliative „Sf. Nectarie" costă 2,2 mil. euro, iar de acum celebra vila a Dlui ministru Videanu, pe care am admirat-o cu toţii la televizor, este evaluată la numai 2 mil. RON. Cu banii pentru acest proiect ar putea fi cumpărate pentru muzeu atât Melody cât şi Continentalul sau actualul muzeu ar putea fi de câteva ori demolat şi reconstruit.
Nu aduc nicio acuzaţie firmei, o întreprindere privată care îşi vede de propriile interese. Nu este de vină cel care mănâncă şapte pite, de vină este cel care i le dă. Viorica Crişan a făcut noua listă împotriva mea după ce am dispus verificarea proiectului de către compartimentul de audit. Mă întreb cine i-a sugerat suma de 13 mil. euro? De ce a acceptat Ministerul Culturii şi Cultelor fără nicio obiecţie atât suma totală, cât şi notele de plată? Să mă mai mir că sunt indezirabil? Este clar că structuri din minister sprijină proiectul, nu de dragul muzeului din Cluj, ci de dragul acestei sume, iar eu trebuie să dispar. Cu 10 săptămâni în urmă Corpul de control al primului-ministru a verificat la Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional tocmai contractul încheiat de muzeul nostru cu firma Artex. Nu ştiu să fi trimis vreun raport. Să se fi pierdut pe drum? Nu este treaba mea să dezleg iţele afacerii şi să aflu până unde urcă. Treaba mea este să fac o muncă cinstită şi competentă. Prin urmare, atâta timp cât sunt director, proiectul va continua numai dacă va deveni unul transparent şi de bun-simţ. Mă doare că am regăsit muzeul făcut praf - fără expoziţii, cu clădirea revendicată, implicat în afaceri dubioase şi cu depozitele inutilizabile, iar asta în mai puţin de doi ani! Nu ştiu când şi cum îşi va reveni de pe urma acestei catastrofe.
Cluj, 24 iunie 2010
Prof. dr. Ioan Piso
Accesari: 2552
Publicat Vineri, 25 iunie 2010
joi, 24 iunie 2010
Firma înfiinţată de Bogdan Chirieac: încă 5,5 milioane lei de la stat
Romania trebuie salvata!
evz.ro
Liviana Rotaru
Compania patronată în trecut de fostul jurnalist şi de mama sa sexagenară a primit al cincelea contract din acest an pe bani publici.
Sursa: Codrin PrisecaruFirma înfiinţată de Bogdan Chirieac va încasa 5,5 milioane de lei de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), a dezvăluit ieri Agerpres, citată de Hotnews. Suma se adaugă celor 24 de milioane de euro pe care STS i-a vărsat începând cu 2006 în conturile acestei societăţi.
Aflată în trecut în proprietatea familiei jurnalistului, firma denumită Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii (CSR) e distribuitorul autorizat al produselor Motorola. Noul contract, încheiat prin negociere directă, a fost semnat pe 5 martie. CSR urmează să se ocupe de extinderea ariei de acoperire TETRA, sistem implementat în România în anul 2000.
Acesta este al cincilea contract pe care CSR îl semnează anul acesta cu o instituţie a statului, după ce în portofoliul de clienţi ai firmei au intrat recent Ministerul Apărării (300.000 de euro) şi cel al Finanţelor (150.000 de euro) şi Autoritatea Navală Română (50.000 de euro).
Partenerul elveţienilor
Contactat de EVZ, Bogdan Chirieac susţine că nu mai are nicio legătură nici cu CSR, nici cu noul contract. "Am vândut acţiunile pe care le aveam în această firmă încă din anul 2008. Tranzacţia s-a făcut la Bucureşti, la notar, am încasat contravaloarea participaţiunilor şi nu m-a mai interesat ce fac noii acţionari. Despre contractul ăsta am aflat din presă" a precizat Chirieac.
El nu a dat detalii despre noii proprietari. Oficial, firma este deţinută în prezent de o societate din Elveţia - Swiss Technology Financing AG. Registrul elveţian al companiilor nu fişează însă nicio firmă cu acest nume. În plus, anul trecut, "Academia Caţavencu" scria că, deşi oficial Chirieac a ieşit din acţionariatul CSR, el controlează firma prin "paravanul" elveţian. EVZ a dezvăluit în 2007 cum Chirieac, în calitate de acţionar al CSR, a primit fără licitaţie zeci de milioane de la stat.
Principalul canal prin care, între 2006 şi 2007, peste 20 de milioane de euro au ajuns în conturile CSR e chiar STS. Ziarist şi afacerist, Chirieac s-a folosit de funcţia de editorialist al ziarului "Gândul" pentru a denigra concurenţa. După dezvăluirile EVZ, Chirieac şi-a dat demisia de la conducerea ziarului "Gândul".
evz.ro
Liviana Rotaru
Compania patronată în trecut de fostul jurnalist şi de mama sa sexagenară a primit al cincelea contract din acest an pe bani publici.
Sursa: Codrin PrisecaruFirma înfiinţată de Bogdan Chirieac va încasa 5,5 milioane de lei de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), a dezvăluit ieri Agerpres, citată de Hotnews. Suma se adaugă celor 24 de milioane de euro pe care STS i-a vărsat începând cu 2006 în conturile acestei societăţi.
Aflată în trecut în proprietatea familiei jurnalistului, firma denumită Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii (CSR) e distribuitorul autorizat al produselor Motorola. Noul contract, încheiat prin negociere directă, a fost semnat pe 5 martie. CSR urmează să se ocupe de extinderea ariei de acoperire TETRA, sistem implementat în România în anul 2000.
Acesta este al cincilea contract pe care CSR îl semnează anul acesta cu o instituţie a statului, după ce în portofoliul de clienţi ai firmei au intrat recent Ministerul Apărării (300.000 de euro) şi cel al Finanţelor (150.000 de euro) şi Autoritatea Navală Română (50.000 de euro).
Partenerul elveţienilor
Contactat de EVZ, Bogdan Chirieac susţine că nu mai are nicio legătură nici cu CSR, nici cu noul contract. "Am vândut acţiunile pe care le aveam în această firmă încă din anul 2008. Tranzacţia s-a făcut la Bucureşti, la notar, am încasat contravaloarea participaţiunilor şi nu m-a mai interesat ce fac noii acţionari. Despre contractul ăsta am aflat din presă" a precizat Chirieac.
El nu a dat detalii despre noii proprietari. Oficial, firma este deţinută în prezent de o societate din Elveţia - Swiss Technology Financing AG. Registrul elveţian al companiilor nu fişează însă nicio firmă cu acest nume. În plus, anul trecut, "Academia Caţavencu" scria că, deşi oficial Chirieac a ieşit din acţionariatul CSR, el controlează firma prin "paravanul" elveţian. EVZ a dezvăluit în 2007 cum Chirieac, în calitate de acţionar al CSR, a primit fără licitaţie zeci de milioane de la stat.
Principalul canal prin care, între 2006 şi 2007, peste 20 de milioane de euro au ajuns în conturile CSR e chiar STS. Ziarist şi afacerist, Chirieac s-a folosit de funcţia de editorialist al ziarului "Gândul" pentru a denigra concurenţa. După dezvăluirile EVZ, Chirieac şi-a dat demisia de la conducerea ziarului "Gândul".
miercuri, 23 iunie 2010
Zburătorii pe bani publici. Formidabile călătorii degeaba spre destinaţii fără rost
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
22 Iun 2010
Ministerul Culturii din vremea Paleologului şi-a dat izmană pe călător bruma de bănişori de la buget. Într-un singur semestru al anului 2009, Cultura a tocat pe deplasări 100.000 de dolari. Asta înseamnă diurnă, avioane, cazare şi altele. Nici un oficial nu a făcut rapoarte de deplasare după ce s-a întors de la locul faptei. S-a purces pe tărîmuri exotice, de cele mai multe ori, fără nici o legătură cu România în ceea ce priveşte derularea vreunui acord cultural realist, precum Islanda, Indonezia, Azerbaidjan sau Emiratele Arabe Unite. Bunăoară, fostul şi actualul secretar de stat Vasile Timiş se deplasează la data de 1 iulie 2009 la Baku, în Azerbaidjan, conform ordinului 1150/6.07.09, unde benchetuieşte trei zile, mîncînd caviar beluga în restaurante şi cluburi de lux, precum „Impressa Club Azal“ sau „Golden Caviar“, dres cu vodcă rusească Pshenichnaya şi Rodnik.
Toacă 4.576 de lei, din care 2.807 pe avion, 356 pe diurnă şi 100 pe „altele“.
Conform agendei oficiale a Republicii Azerbaidjan, preşedintele Ilham Aliyev a primit doar delegaţia română în frunte cu ministrul Economiei, copreşedinte al Comisiei interguvernamentale româno-azere, Adriean Videanu, la data de 2 iulie. România nu a semnat nici un acord cultural cu Republica Azerbaidjan, ci doar în alte cinci domenii. În atari împrejurări, secretarul de stat Vasile Timiş s-a aflat în stare de clandestinitate crasă, în componenţa unei delegaţii pur economice. El nu poate justifica în nici o împrejurare deplasarea făcută în statul caucazian şi cu atît mai puţin cheltuielile efectuate din bugetul Ministerului Culturii.
Între 16-21 aprilie 2009, secretarul Vasile Timiş se deplasează în Israel, în cadrul operaţiunii „Lumina portocalie a Învierii“. Toacă 9.799 de lei, din care 4.900 pe avion şi 3.577 pe cazare. Operaţiunea este condusă personal de Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, şi costă 22.000 de euro. Lumina zboară cu un aparat Cessna 560 al companiei Eurojet, proprietatea omului de afaceri Dinu Patriciu, şi ajunge în ţară în cursul serii de 18 aprilie, Sîmbăta Mare. Vasile Timiş face Paştele la Mormîntul Sfînt, pe banii de coşniţă ai Culturii, fără absolut nici o însărcinare oficială.
Acelaşi secretar de stat Vasile Timiş îl însoţeştepeministrul Culturii, Theodor Paleologu, la cea de a şasea ediţie a Jocurilor Francofoniei de la Beirut (27 septembrie – 6 octombrie 2009). Deplasarea s-a efectuat în intervalul 26-30 septembrie 2009, conform ordinului 1196/17.03.09. Secretarul a prăduit 2.533 de lei, iar ministrul a mătrăşit 2.680 lei, din care 1.240 pe „altele“. Dată fiind criza atroce care a lovit România, la Beirut se putea deplasa doar unul dintre cei doi oficiali, nu unul în continuarea celuilalt, dat fiind faptul că vizita ministrului Paleologu a început la data de 30 septembrie anul trecut, în ziua cînd s-a terminat cea a secretarului de stat şi a continuat pînă la data de 4 octombrie ’09. Există suspiciuni legate de caracterul real al vizitei în Liban, în cazul ministrului Paleologu, dat fiind faptul că acesta a fost căsătorit cu Sara Nassif, franţuzoaică de origine libaneză, cu care are un băiat, Mihai. După separarea celor doi soţi, copilul locuieşte cu tatăl său. Bănuielile sînt legate de faptul că ministrul Paleologu a rezolvat anumite probleme de familie împreună cu rudele libaneze ale băiatului său, Mihai.
Catavencu.ro
22 Iun 2010
Ministerul Culturii din vremea Paleologului şi-a dat izmană pe călător bruma de bănişori de la buget. Într-un singur semestru al anului 2009, Cultura a tocat pe deplasări 100.000 de dolari. Asta înseamnă diurnă, avioane, cazare şi altele. Nici un oficial nu a făcut rapoarte de deplasare după ce s-a întors de la locul faptei. S-a purces pe tărîmuri exotice, de cele mai multe ori, fără nici o legătură cu România în ceea ce priveşte derularea vreunui acord cultural realist, precum Islanda, Indonezia, Azerbaidjan sau Emiratele Arabe Unite. Bunăoară, fostul şi actualul secretar de stat Vasile Timiş se deplasează la data de 1 iulie 2009 la Baku, în Azerbaidjan, conform ordinului 1150/6.07.09, unde benchetuieşte trei zile, mîncînd caviar beluga în restaurante şi cluburi de lux, precum „Impressa Club Azal“ sau „Golden Caviar“, dres cu vodcă rusească Pshenichnaya şi Rodnik.
Toacă 4.576 de lei, din care 2.807 pe avion, 356 pe diurnă şi 100 pe „altele“.
Conform agendei oficiale a Republicii Azerbaidjan, preşedintele Ilham Aliyev a primit doar delegaţia română în frunte cu ministrul Economiei, copreşedinte al Comisiei interguvernamentale româno-azere, Adriean Videanu, la data de 2 iulie. România nu a semnat nici un acord cultural cu Republica Azerbaidjan, ci doar în alte cinci domenii. În atari împrejurări, secretarul de stat Vasile Timiş s-a aflat în stare de clandestinitate crasă, în componenţa unei delegaţii pur economice. El nu poate justifica în nici o împrejurare deplasarea făcută în statul caucazian şi cu atît mai puţin cheltuielile efectuate din bugetul Ministerului Culturii.
Între 16-21 aprilie 2009, secretarul Vasile Timiş se deplasează în Israel, în cadrul operaţiunii „Lumina portocalie a Învierii“. Toacă 9.799 de lei, din care 4.900 pe avion şi 3.577 pe cazare. Operaţiunea este condusă personal de Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, şi costă 22.000 de euro. Lumina zboară cu un aparat Cessna 560 al companiei Eurojet, proprietatea omului de afaceri Dinu Patriciu, şi ajunge în ţară în cursul serii de 18 aprilie, Sîmbăta Mare. Vasile Timiş face Paştele la Mormîntul Sfînt, pe banii de coşniţă ai Culturii, fără absolut nici o însărcinare oficială.
Acelaşi secretar de stat Vasile Timiş îl însoţeştepeministrul Culturii, Theodor Paleologu, la cea de a şasea ediţie a Jocurilor Francofoniei de la Beirut (27 septembrie – 6 octombrie 2009). Deplasarea s-a efectuat în intervalul 26-30 septembrie 2009, conform ordinului 1196/17.03.09. Secretarul a prăduit 2.533 de lei, iar ministrul a mătrăşit 2.680 lei, din care 1.240 pe „altele“. Dată fiind criza atroce care a lovit România, la Beirut se putea deplasa doar unul dintre cei doi oficiali, nu unul în continuarea celuilalt, dat fiind faptul că vizita ministrului Paleologu a început la data de 30 septembrie anul trecut, în ziua cînd s-a terminat cea a secretarului de stat şi a continuat pînă la data de 4 octombrie ’09. Există suspiciuni legate de caracterul real al vizitei în Liban, în cazul ministrului Paleologu, dat fiind faptul că acesta a fost căsătorit cu Sara Nassif, franţuzoaică de origine libaneză, cu care are un băiat, Mihai. După separarea celor doi soţi, copilul locuieşte cu tatăl său. Bănuielile sînt legate de faptul că ministrul Paleologu a rezolvat anumite probleme de familie împreună cu rudele libaneze ale băiatului său, Mihai.
Lux şi eleganţă CSAT: Ce măreaţă arată o instituţie inutilă, de tip sovietic
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Şedinţa CSAT de marţi s-a desfăşurat în somptuosul salon România din vecinătatea impunătorului şi luxosului birou de lucru din Palatul Cotroceni al preşedintelui României, Traian Băsescu.
În acelaşi loc, conform Administraţiei Prezidenţiale, se va discuta de bani şi de şmenuri, printre care sunt şi cele cu ţigarete: "CSAT se va reuni din nou în şedinţă, în cursul săptămânii viitoare, pentru a analiza măsurile ce se impun în continuare în vederea diminuării evaziunii fiscale şi a contrabandei".
Computerele de birou foarte preţioase şi salonul luxos sunt elementele definitorii ale atmosferei de lucru din CSAT.
Întâiul fumător
La această atmosferă pare să fi contribuit şi fumătorul Traian Băsescu. După um o arată însăşi fotografia de pe pagina de internet a Administraţiei Prezidenţiale, el este singurul dintre membrii CSAT sau invitaţi care are pe birou o scrumieră.
Sub mapa şefului statului român se zăreşte ceea ce poate fi o tabacheră. Fumatul este strict interzis în instituţiile publice. Iar Traian Băsescu respectă cu o sfinţenie neasemuită, Constituţia României şi legile ţării, printre care şi cea a interzicerii fumatului în locurile amintite.
Mai mult ca sigur că preşedintele ţării noastre, ori a pus scrumiera pe biroul de lucru pe post de bibelou - în loc de celebrul peşte din sticlă colorată pus pe televizoarele alb/negru – ori îşi lasă subordonaţii din CSAT cu ochii-n lustra scumpă şi ieste să tragă o mahoarcă.
Accesari: 1441
Publicat Marţi, 22 iunie 2010 Cristian Oprea
Cotidianul.ro
Şedinţa CSAT de marţi s-a desfăşurat în somptuosul salon România din vecinătatea impunătorului şi luxosului birou de lucru din Palatul Cotroceni al preşedintelui României, Traian Băsescu.
În acelaşi loc, conform Administraţiei Prezidenţiale, se va discuta de bani şi de şmenuri, printre care sunt şi cele cu ţigarete: "CSAT se va reuni din nou în şedinţă, în cursul săptămânii viitoare, pentru a analiza măsurile ce se impun în continuare în vederea diminuării evaziunii fiscale şi a contrabandei".
Computerele de birou foarte preţioase şi salonul luxos sunt elementele definitorii ale atmosferei de lucru din CSAT.
Întâiul fumător
La această atmosferă pare să fi contribuit şi fumătorul Traian Băsescu. După um o arată însăşi fotografia de pe pagina de internet a Administraţiei Prezidenţiale, el este singurul dintre membrii CSAT sau invitaţi care are pe birou o scrumieră.
Sub mapa şefului statului român se zăreşte ceea ce poate fi o tabacheră. Fumatul este strict interzis în instituţiile publice. Iar Traian Băsescu respectă cu o sfinţenie neasemuită, Constituţia României şi legile ţării, printre care şi cea a interzicerii fumatului în locurile amintite.
Mai mult ca sigur că preşedintele ţării noastre, ori a pus scrumiera pe biroul de lucru pe post de bibelou - în loc de celebrul peşte din sticlă colorată pus pe televizoarele alb/negru – ori îşi lasă subordonaţii din CSAT cu ochii-n lustra scumpă şi ieste să tragă o mahoarcă.
Accesari: 1441
Publicat Marţi, 22 iunie 2010 Cristian Oprea
Guvernul şi SPP-ul ne mint cu ordonanţă de urgenţă "Portofelul de rezervă" a intrat în funcţiune
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Pe o parte, se dau ordonanţe de urgenţă privind renunţarea la anumite achiziţii şi investiţii, pe care ni le trompeţeşte victorios premierul Emil Boc, iar pe altă parte, firmele clientelei pedeliste încheie, cu aceiaşi guvernanţi, acte adiţionale la contractele la care chipurile s-a renunţat printr-o ordonanţă de urgenţă. Fireşte că toate aceste şmecherii se fac legal, după planuri minuţios întocmite.
Un exemplu cât se poate de elocvent îi are ca protagonişti pe primul-ministru Boc, SPP-ul, serviciul atât de drag şi folositor preşedintelui României, şi pe prietenul şi asociatul lui Adriean Videanu, Raul Doicescu, proprietarul firmei de construcţii Bog'Art SRL.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Raul Doicescu este asociat cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, în firma de brokeraj Equity Invest, alături de Sida Ionescu, mama "celebrului" Bogdan-Syda Ionescu, viitorul ginere prezidenţial.
Raul Doicescu este constructorul controversatei "Cathedral Plaza", pentru care a obţinut avizele necesare de la binevoitorul primar general al Capitalei, Adriean Videanu. Acelaşi primar Videanu a acordat în ultimul său an de mandat firmei lui Doicescu şi contractul pentru construirea noului Stadion Naţional. Ca din întâmplare, Raul Doicescu este vecin cu Adriean Videanu la Ciofliceni, preluând şi el prin concesionare 4.600 de metri din terenul de un hectar aflat pe malul Lacului Snagov. Construcţia casei sale de vacanţă abia a început! Aşa că omul este mort după bani!
În 12 martie 2009, Raul Doicescu (Bog'Art SRL) a câştigat în consorţiu cu compania de stat Rasirom licitaţia pentru construirea noului sediu al SPP, cu o ofertă de 136 de milioane de lei (32 de milioane de euro). Construcţia este formată din opt clădiri: un corp principal, o sală de antrenament prevăzută cu poligon subteran de trageri, un centru de pregătire, o biserică şi mai multe anexe tehnice.
Sigur că nu era momentul ca serviciul însărcinat cu paza demnitarilor să-şi construiască un sediu de neam prost, având în vedere că România se află în plină criză financiară, iar actualii guvernanţi clamează pe toate drumurile necesitatea "strângerii curelei".
SPP-ului însă pare că nu-i pasă de măsurile de austeritate şi, în decembrie 2009, după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, măreşte inexplicabil valoarea contractului semnat cu firma lui Doicescu. Printr-un act adiţional, desigur, cum altfel! Actul adiţional a devenit, în această guvernare, manevra de bază prin care se drenează banul public.
Şi pentru că situaţia economică a României s-a înrăutăţit, sau, conform declaraţiilor a trei miniştri din guvernul Boc, a ieşit la iveală abia în urmă cu o lună de zile, premierul Boc a început să taie precum croitoraşul cel viteaz tot ce îi iese în cale: pensii, salarii, ajutoare de şomaj etc. Pentru imagine, pentru ca poporul să vadă că şi guvernanţii renunţă la una-alta, Emil Boc a semnat şi câteva hotărâri de guvern prin care se renunţă la anumite investiţii.
O astfel de hotărâre de guvern dată doar pentru ochii şi urechile celor afectaţi de măsurile drastice de austeritate este şi HG nr. 528/02.06.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Sediul Serviciului de Protecţie şi Pază". Prin această hotărâre de guvern se renunţă, chipurile, la construirea bisericii din incinta noului sediul al SPP, pentru a "realiza astfel economie la bugetul de stat".
Însă o citire mai atentă a notei de fundamentare ne poate lămuri pe dată despre ce este vorba, de fapt: "Finanţarea construcţiei obiectului Biserica Sfântul M.M. Gheorghe se va face din fonduri atrase de către Serviciul de Protecţie şi Pază cu această destinaţie". Păi, de unde să atragă fonduri SPP-ul?? De la organizaţiile caritabile? De la enoriaşi? Să fim serioşi! Nimic din toate acestea.
De fapt, nimic nu se schimbă, totul rămâne aşa cum ne-am obişnuit: Bog'Art SRL, firma lui Doicescu, îşi primeşte în continuare banii, SPP-ul nu opreşte construcţia bisericii - unul dintre cele 8 corpuri ale noului său sediu, iar Boc se laudă că a fost nemilos cu "dezmăţul bugetar", tăind finanţarea de la bugetul de stat a construirii bisericii SPP. În realitate însă, Emil Boc nu a tăiat niciun leu măcar din acest contract imens, ba mai mult, a mai crescut suma alocată pentru finanţarea noului sediul al SPP, prin contractul adiţional semnat la sfârşitul lui decembrie 2009.
Aceasta este o practică extrem de des întâlnită şi care în limbajul cifrat al clientelei portocalii este denumită în mod plastic "portofelul de rezervă". Schema este următoarea: imediat după atribuirea unui contract pentru executarea unor lucrări la stat, firma respectivă semnează cu reprezentanţii statului un act adiţional, prin care se creşte în mod nejustificat valoarea contractului. Pe sistemul "să fie acolo, că nu se ştie când şi cât ne mai trebuie".
Toată lumea e mulţumită: firma de partid primeşte cât a cerut, iar guvernanţii flutură peste tot contractul iniţial şi se bat cu pumnii în piept arătând cât de buni gestionari ai banului public sunt ei!
Accesari: 1812
Publicat acum 10 ore si 47 minute Cristina Horvat
Cotidianul.ro
Pe o parte, se dau ordonanţe de urgenţă privind renunţarea la anumite achiziţii şi investiţii, pe care ni le trompeţeşte victorios premierul Emil Boc, iar pe altă parte, firmele clientelei pedeliste încheie, cu aceiaşi guvernanţi, acte adiţionale la contractele la care chipurile s-a renunţat printr-o ordonanţă de urgenţă. Fireşte că toate aceste şmecherii se fac legal, după planuri minuţios întocmite.
Un exemplu cât se poate de elocvent îi are ca protagonişti pe primul-ministru Boc, SPP-ul, serviciul atât de drag şi folositor preşedintelui României, şi pe prietenul şi asociatul lui Adriean Videanu, Raul Doicescu, proprietarul firmei de construcţii Bog'Art SRL.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Raul Doicescu este asociat cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, în firma de brokeraj Equity Invest, alături de Sida Ionescu, mama "celebrului" Bogdan-Syda Ionescu, viitorul ginere prezidenţial.
Raul Doicescu este constructorul controversatei "Cathedral Plaza", pentru care a obţinut avizele necesare de la binevoitorul primar general al Capitalei, Adriean Videanu. Acelaşi primar Videanu a acordat în ultimul său an de mandat firmei lui Doicescu şi contractul pentru construirea noului Stadion Naţional. Ca din întâmplare, Raul Doicescu este vecin cu Adriean Videanu la Ciofliceni, preluând şi el prin concesionare 4.600 de metri din terenul de un hectar aflat pe malul Lacului Snagov. Construcţia casei sale de vacanţă abia a început! Aşa că omul este mort după bani!
În 12 martie 2009, Raul Doicescu (Bog'Art SRL) a câştigat în consorţiu cu compania de stat Rasirom licitaţia pentru construirea noului sediu al SPP, cu o ofertă de 136 de milioane de lei (32 de milioane de euro). Construcţia este formată din opt clădiri: un corp principal, o sală de antrenament prevăzută cu poligon subteran de trageri, un centru de pregătire, o biserică şi mai multe anexe tehnice.
Sigur că nu era momentul ca serviciul însărcinat cu paza demnitarilor să-şi construiască un sediu de neam prost, având în vedere că România se află în plină criză financiară, iar actualii guvernanţi clamează pe toate drumurile necesitatea "strângerii curelei".
SPP-ului însă pare că nu-i pasă de măsurile de austeritate şi, în decembrie 2009, după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, măreşte inexplicabil valoarea contractului semnat cu firma lui Doicescu. Printr-un act adiţional, desigur, cum altfel! Actul adiţional a devenit, în această guvernare, manevra de bază prin care se drenează banul public.
Şi pentru că situaţia economică a României s-a înrăutăţit, sau, conform declaraţiilor a trei miniştri din guvernul Boc, a ieşit la iveală abia în urmă cu o lună de zile, premierul Boc a început să taie precum croitoraşul cel viteaz tot ce îi iese în cale: pensii, salarii, ajutoare de şomaj etc. Pentru imagine, pentru ca poporul să vadă că şi guvernanţii renunţă la una-alta, Emil Boc a semnat şi câteva hotărâri de guvern prin care se renunţă la anumite investiţii.
O astfel de hotărâre de guvern dată doar pentru ochii şi urechile celor afectaţi de măsurile drastice de austeritate este şi HG nr. 528/02.06.2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Sediul Serviciului de Protecţie şi Pază". Prin această hotărâre de guvern se renunţă, chipurile, la construirea bisericii din incinta noului sediul al SPP, pentru a "realiza astfel economie la bugetul de stat".
Însă o citire mai atentă a notei de fundamentare ne poate lămuri pe dată despre ce este vorba, de fapt: "Finanţarea construcţiei obiectului Biserica Sfântul M.M. Gheorghe se va face din fonduri atrase de către Serviciul de Protecţie şi Pază cu această destinaţie". Păi, de unde să atragă fonduri SPP-ul?? De la organizaţiile caritabile? De la enoriaşi? Să fim serioşi! Nimic din toate acestea.
De fapt, nimic nu se schimbă, totul rămâne aşa cum ne-am obişnuit: Bog'Art SRL, firma lui Doicescu, îşi primeşte în continuare banii, SPP-ul nu opreşte construcţia bisericii - unul dintre cele 8 corpuri ale noului său sediu, iar Boc se laudă că a fost nemilos cu "dezmăţul bugetar", tăind finanţarea de la bugetul de stat a construirii bisericii SPP. În realitate însă, Emil Boc nu a tăiat niciun leu măcar din acest contract imens, ba mai mult, a mai crescut suma alocată pentru finanţarea noului sediul al SPP, prin contractul adiţional semnat la sfârşitul lui decembrie 2009.
Aceasta este o practică extrem de des întâlnită şi care în limbajul cifrat al clientelei portocalii este denumită în mod plastic "portofelul de rezervă". Schema este următoarea: imediat după atribuirea unui contract pentru executarea unor lucrări la stat, firma respectivă semnează cu reprezentanţii statului un act adiţional, prin care se creşte în mod nejustificat valoarea contractului. Pe sistemul "să fie acolo, că nu se ştie când şi cât ne mai trebuie".
Toată lumea e mulţumită: firma de partid primeşte cât a cerut, iar guvernanţii flutură peste tot contractul iniţial şi se bat cu pumnii în piept arătând cât de buni gestionari ai banului public sunt ei!
Accesari: 1812
Publicat acum 10 ore si 47 minute Cristina Horvat
Ceauşescu trăieşte în subsolurile Palatului Cotroceni. Băsescu, la un pas de a instaura dictatura prin cenzurarea mass-media
Romania trebuie salvata!
Publicat acum 3 ore si 40 minute Cristian Oprea
Cotidianul.ro
Ceauşescu trăieşte în subsolurile Palatului Cotroceni. Băsescu, la un pas de a instaura dictatura prin cenzurarea mass-media
Strategia de Apărare a dictaturii PDL-Băsescu: Presiunea trusturilor de presă pe decizia politică, o vulnerabilitate
Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată marţi în CSAT. Moraru, unul dintre cei mai aprigi apologeţi ai noului dictator al României, dezvăluia pe canalul de televiziune la care slujeşte cam ce cocea idolul său politic pe care-l găzduieşte în spaţiul său de emisie ori de câte ori are ceva de spus.
”Aici e drama României. Spuneam eu într-o seară, e o dramă că România are 3 talk-show-uri care sunt total independente şi toate 3 din păcate sunt pe B1 TV, iar la celelalte 64 de talk-show-uri toţi vorbesc la fel, aceeaşi limbă, acelaşi mesaj, aceleaşi minciuni, aceleaşi presiuni. Aici e foarte dubios şi deja ţine de interesul naţional şi de securitate naţională şi e treaba şi a serviciilor secrete şi a CSAT-ului”, a sunat avertizarea de la B 1 TV a lui Radu Moraru.
Potrivit documentului transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, spre dezbatere şi aprobare, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional, scrie Mediafax.
Acest capitol mai indică drept puncte slabe corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.
De asemenea, lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control care să-l susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe bază de rezultate, pornind de la coerenţă în formularea şi implementarea politicilor publice este identificată ca o vulnerabilitate.
În aceeaşi categorie mai sunt trecute în document dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite, scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate, crima organizată, precum şi presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice.
Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român, conform documentului.
Decalajul de dezvoltare între regiunile României, tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei, calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecinţe puternic negative asupra copiilor şi tinerilor, deficienţe în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice sunt alte repere trecute în Strategia de apărare.
Conform documentului, principalele riscuri şi ameninţări la adresa României sunt extinderea modalităţilor de manifestare a fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice, emergenţa unor entităţi statale sau non-statale în măsura să dobândească unele capacităţi de producere a armelor de distrugere în masă, criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier), cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice; insecuritatea publică şi personală - multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii, traficul şi consumul de droguri, menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre, perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest, fragilitatea sistemului financiar internaţional, spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii, activităţile şi preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice, proliferarea unor manifestari radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, coeziunea social sau relaţiile inter-etnice, riscurile de sănătate publică, pandemii şi degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
"Apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Succesul apărării duce la obtinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caractetizată prin absenta riscurilor şi a ameninţărilor. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naţionale, şi pe de alta parte cooperând cu aliaţii şi partenerii internaţionali", se arată în documentul adoptat marţi în şedinţa CSAT.
De asemenea, în cadrul strategiei se explică faptul că, în zona apărării şi securităţii naţionale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naţionale de securitate, în contextul acestei strategii, ameninţările fiind factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate.
"Factorii din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor sunt denumite vulnerabilităţi. Scopul Strategiei naţionale de apărare este de a asigura un management modern şi eficent al riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţiilor, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor şi, ulterior, combaterea acestora. Raportul vulnerabilitate-ameninţare este foarte important. Pentru o ţară care parcurge paşi importanţi în direcţia modernizării, cum este şi cazul României, vulnerabilitaţile pot fi la fel de importante precum ameninţările. O criză majoră în domenii precum educaţia sau sănătatea pot vulnerabiliza statul, afectându-i funcţionarea şi diminuându-i capacitatea de reacţie", se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.
În preambulul scrisorii către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului se specifică faptul că documentul oferă un instrument de lucru prin intermediul căruia statul şi instituţiile sale specifice sunt chemate să răspundă eficient nevoii de apărare a ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate.
"Vă informez, pe aceasta cale, de disponibilitatea mea de a fi receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterii şi aprobării Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării", a precizat Traian Băsescu.
Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, miercuri, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării să fie 1 septembrie, Parlamentul urmând să dezbată documentul în sesiunea din toamnă.
"Preşedintele Traian Băsescu a transmis către Camera Deputaţilor şi Senat Strategia de Apărare aŢării. (...) Birourile reunite au stabilit ca termenul pentru raport din partea comisiilor de specialitate să fie 1 septembrie 2010, urmând ca cele două Camere să discute strategia în sesiunea care începe la 1 septembrie 2010", a declarat secretarul Camerei Deputaţilor, Dumitru Pardău.
CSAT a decis, marţi, să înainteze Parlamentului, spre aprobare, Strategia de Apărare a Ţării, propusă de şeful statului, Traian Băsescu declarându-se dispus să fie receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterilor din forul Legislativ.
Preşedinţia a informat, printr-un comunicat, că membrii CSAT au analizat Strategia de Apărare a Ţării, propusă de preşedinte.
"În urma dezbaterilor din cadrul şedinţei, a fost luată decizia de înaintare a documentului către Parlamentul României spre aprobare, în temeiul art. 65, alin. (2), lit f), din Constituţia României, şi al prevederilor Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării. Documentul reprezintă instrumentul de lucru în baza căruia instituţiile din domeniul securităţii naţionale sunt chemate să elaboreze propriile strategii sectoriale ce vor conţine măsurile concrete destinate contracarării şi combaterii riscurilor şi ameninţărilor", se arată în comunicatul Preşedinţiei remis MEDIAFAX după şedinţa CSAT de marţi.
Publicat acum 3 ore si 40 minute Cristian Oprea
Cotidianul.ro
Ceauşescu trăieşte în subsolurile Palatului Cotroceni. Băsescu, la un pas de a instaura dictatura prin cenzurarea mass-media
Strategia de Apărare a dictaturii PDL-Băsescu: Presiunea trusturilor de presă pe decizia politică, o vulnerabilitate
Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată marţi în CSAT. Moraru, unul dintre cei mai aprigi apologeţi ai noului dictator al României, dezvăluia pe canalul de televiziune la care slujeşte cam ce cocea idolul său politic pe care-l găzduieşte în spaţiul său de emisie ori de câte ori are ceva de spus.
”Aici e drama României. Spuneam eu într-o seară, e o dramă că România are 3 talk-show-uri care sunt total independente şi toate 3 din păcate sunt pe B1 TV, iar la celelalte 64 de talk-show-uri toţi vorbesc la fel, aceeaşi limbă, acelaşi mesaj, aceleaşi minciuni, aceleaşi presiuni. Aici e foarte dubios şi deja ţine de interesul naţional şi de securitate naţională şi e treaba şi a serviciilor secrete şi a CSAT-ului”, a sunat avertizarea de la B 1 TV a lui Radu Moraru.
Potrivit documentului transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, spre dezbatere şi aprobare, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional, scrie Mediafax.
Acest capitol mai indică drept puncte slabe corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.
De asemenea, lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control care să-l susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe bază de rezultate, pornind de la coerenţă în formularea şi implementarea politicilor publice este identificată ca o vulnerabilitate.
În aceeaşi categorie mai sunt trecute în document dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite, scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate, crima organizată, precum şi presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice.
Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român, conform documentului.
Decalajul de dezvoltare între regiunile României, tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei, calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecinţe puternic negative asupra copiilor şi tinerilor, deficienţe în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice sunt alte repere trecute în Strategia de apărare.
Conform documentului, principalele riscuri şi ameninţări la adresa României sunt extinderea modalităţilor de manifestare a fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice, emergenţa unor entităţi statale sau non-statale în măsura să dobândească unele capacităţi de producere a armelor de distrugere în masă, criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier), cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice; insecuritatea publică şi personală - multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii, traficul şi consumul de droguri, menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre, perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest, fragilitatea sistemului financiar internaţional, spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii, activităţile şi preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice, proliferarea unor manifestari radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, coeziunea social sau relaţiile inter-etnice, riscurile de sănătate publică, pandemii şi degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
"Apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Succesul apărării duce la obtinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caractetizată prin absenta riscurilor şi a ameninţărilor. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naţionale, şi pe de alta parte cooperând cu aliaţii şi partenerii internaţionali", se arată în documentul adoptat marţi în şedinţa CSAT.
De asemenea, în cadrul strategiei se explică faptul că, în zona apărării şi securităţii naţionale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naţionale de securitate, în contextul acestei strategii, ameninţările fiind factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate.
"Factorii din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor sunt denumite vulnerabilităţi. Scopul Strategiei naţionale de apărare este de a asigura un management modern şi eficent al riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţiilor, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor şi, ulterior, combaterea acestora. Raportul vulnerabilitate-ameninţare este foarte important. Pentru o ţară care parcurge paşi importanţi în direcţia modernizării, cum este şi cazul României, vulnerabilitaţile pot fi la fel de importante precum ameninţările. O criză majoră în domenii precum educaţia sau sănătatea pot vulnerabiliza statul, afectându-i funcţionarea şi diminuându-i capacitatea de reacţie", se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.
În preambulul scrisorii către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului se specifică faptul că documentul oferă un instrument de lucru prin intermediul căruia statul şi instituţiile sale specifice sunt chemate să răspundă eficient nevoii de apărare a ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate.
"Vă informez, pe aceasta cale, de disponibilitatea mea de a fi receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterii şi aprobării Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării", a precizat Traian Băsescu.
Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, miercuri, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării să fie 1 septembrie, Parlamentul urmând să dezbată documentul în sesiunea din toamnă.
"Preşedintele Traian Băsescu a transmis către Camera Deputaţilor şi Senat Strategia de Apărare aŢării. (...) Birourile reunite au stabilit ca termenul pentru raport din partea comisiilor de specialitate să fie 1 septembrie 2010, urmând ca cele două Camere să discute strategia în sesiunea care începe la 1 septembrie 2010", a declarat secretarul Camerei Deputaţilor, Dumitru Pardău.
CSAT a decis, marţi, să înainteze Parlamentului, spre aprobare, Strategia de Apărare a Ţării, propusă de şeful statului, Traian Băsescu declarându-se dispus să fie receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterilor din forul Legislativ.
Preşedinţia a informat, printr-un comunicat, că membrii CSAT au analizat Strategia de Apărare a Ţării, propusă de preşedinte.
"În urma dezbaterilor din cadrul şedinţei, a fost luată decizia de înaintare a documentului către Parlamentul României spre aprobare, în temeiul art. 65, alin. (2), lit f), din Constituţia României, şi al prevederilor Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării. Documentul reprezintă instrumentul de lucru în baza căruia instituţiile din domeniul securităţii naţionale sunt chemate să elaboreze propriile strategii sectoriale ce vor conţine măsurile concrete destinate contracarării şi combaterii riscurilor şi ameninţărilor", se arată în comunicatul Preşedinţiei remis MEDIAFAX după şedinţa CSAT de marţi.
Intre 48 si 180 de salarii compensatorii pentru disponibilizatii "de lux"
Romania trebuie salvata!
23 Iunie 2010 12:08:07
9am.ro
Printre miile de oameni ce au ramas fara locuri de munca in urma restructurarilor efectuate in companiile de stat se gasesc si disponibilizati "de lux".
Restructurarile cu privilegii ii vizeaza pe angajatii ce au parasit Posta Romana, angajati ce primesc 48 de salarii compensatorii.
De asemenea, Salariatii Regiei Autonome de Trafic Aerian, ROMATSA, subordonata Ministerului Transporturilor, au prin contractul de munca prevazute 60 de salarii compensatorii in cazul in care regia renunta la serviciile lor, afirma surse neoficiale din ministerul mentionat, citate de Romania Libera. Trebuie semnalat faptul ca, un salariu mediu lunar in institutie ajunge la 3.000 de euro.
De departe, recordul in materie l-a detinut anul trecut vicepresedintele PD-L Hunedoara, Marian Mihalache, fost director al Eco Sid SA, firma subordonata consiliului local din acest judet. Un act aditional semnat chiar de Mihalache la contractul sau de munca prevedea nu mai putin de 180 de salarii compensatorii (veniturile lui pe 15 ani) in cazul desfacerii contractului.
Cat priveste cei 10.000 de salariati ai societatilor de cale ferata care isi vor pierde locurile de munca in 2010, in urma restructurarii companiilor, acestia primesc intre 12 si 15 salarii compensatorii, in functie de vechime.
23 Iunie 2010 12:08:07
9am.ro
Printre miile de oameni ce au ramas fara locuri de munca in urma restructurarilor efectuate in companiile de stat se gasesc si disponibilizati "de lux".
Restructurarile cu privilegii ii vizeaza pe angajatii ce au parasit Posta Romana, angajati ce primesc 48 de salarii compensatorii.
De asemenea, Salariatii Regiei Autonome de Trafic Aerian, ROMATSA, subordonata Ministerului Transporturilor, au prin contractul de munca prevazute 60 de salarii compensatorii in cazul in care regia renunta la serviciile lor, afirma surse neoficiale din ministerul mentionat, citate de Romania Libera. Trebuie semnalat faptul ca, un salariu mediu lunar in institutie ajunge la 3.000 de euro.
De departe, recordul in materie l-a detinut anul trecut vicepresedintele PD-L Hunedoara, Marian Mihalache, fost director al Eco Sid SA, firma subordonata consiliului local din acest judet. Un act aditional semnat chiar de Mihalache la contractul sau de munca prevedea nu mai putin de 180 de salarii compensatorii (veniturile lui pe 15 ani) in cazul desfacerii contractului.
Cat priveste cei 10.000 de salariati ai societatilor de cale ferata care isi vor pierde locurile de munca in 2010, in urma restructurarii companiilor, acestia primesc intre 12 si 15 salarii compensatorii, in functie de vechime.
Uite pe ce aruncă primăria banii!
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
23 Iunie 2010
Pentru nevăzători, în Bucureşti au apărut marcajele pietonale speciale, care au costat 800.000 de euro. Rostul acestor indicatoare este să-i ghideze pe cei cu deficienţe de vedere către trecerile de pietoni, dar, după felul în care au fost montate, sunt doar nişte veritabile capcane pentru orbi.
De la începutul anului, pe drumurile Capitalei au apărut, precum ciupercile după ploaie, fel şi fel de marcaje ciudate. Mai întâi, au fost montate acele separatoare de sensuri, care acum sunt rupte sau îndoite. Au costat 640.000 de euro. Apoi, pentru că oficialii din primărie credeau că nu ştim pe unde să traversăm, au hotărât să aplice pe trotuare mesajul: “Traversează pe la trecere”. Aceasta a fost o afacere de “conştientizare a pietonilor” care a costat 850.000 de euro.
Administraţia Străzilor a mai anunţat o investiţie de 900.000 de euro pentru marcaje în jurul şcolilor, şi alta 880.000 de euro pentru montarea a 20.000 de stâlpişori pentru delimitarea pistelor pentru biciclişti.
Astfel, Administraţia Străzilor a cheltuit pe marcaje pietonale şi pe separatoare de trafic, adică lucruri inutile sau periculoase, doar în prima parte a anului, 4.070.000 de euro. La mai mare!
Libertatea.ro
23 Iunie 2010
Pentru nevăzători, în Bucureşti au apărut marcajele pietonale speciale, care au costat 800.000 de euro. Rostul acestor indicatoare este să-i ghideze pe cei cu deficienţe de vedere către trecerile de pietoni, dar, după felul în care au fost montate, sunt doar nişte veritabile capcane pentru orbi.
De la începutul anului, pe drumurile Capitalei au apărut, precum ciupercile după ploaie, fel şi fel de marcaje ciudate. Mai întâi, au fost montate acele separatoare de sensuri, care acum sunt rupte sau îndoite. Au costat 640.000 de euro. Apoi, pentru că oficialii din primărie credeau că nu ştim pe unde să traversăm, au hotărât să aplice pe trotuare mesajul: “Traversează pe la trecere”. Aceasta a fost o afacere de “conştientizare a pietonilor” care a costat 850.000 de euro.
Administraţia Străzilor a mai anunţat o investiţie de 900.000 de euro pentru marcaje în jurul şcolilor, şi alta 880.000 de euro pentru montarea a 20.000 de stâlpişori pentru delimitarea pistelor pentru biciclişti.
Astfel, Administraţia Străzilor a cheltuit pe marcaje pietonale şi pe separatoare de trafic, adică lucruri inutile sau periculoase, doar în prima parte a anului, 4.070.000 de euro. La mai mare!
sâmbătă, 5 iunie 2010
Şefa Secretariatului General al Guvernului uită ce a declarat
Romania trebuie salvata!
Autor: A.H. • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-06-03 19:38:05
Apariţia aticolului cu titlul ”Coasa mică a lui Boc nu a atins Fondul de rezervă al Guvernului” în cotidianul ”Puterea”, pe data de 1 iunie 2010, a stârnit reacţii doar din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Am primit de la această instituţie un set de precizări, prin care ni se explică amănunţit modul în care sunt iniţiate şi aprobate hotărârile de Guvern prin care se alocă diverse sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Concluziile precizărilor sunt că Secretariatul General al Guvernului nu are nici o responsabilitate legată de modul în care Executivul cheltuie sute de milioane de lei, şi că toate responsabilităţile revin Ministerului de Finanţe. În textul precizărilor se subliniază, de mai multe ori, că SGG nu are nici un rol legal în analizarea şi urmărirea sumelor respective.
”Referitor la rolul Secretariatului General al Guvernului, din analiza HG nr.405/2007 privind organizarea şi funcţionarea SGG, rezultă cu claritate faptul că această instituţie nu are printre responsabilităţi analiza de necesitate şi oportunitate a acestor acte normative, această obligaţie revenind iniţiatorilor de acte normative. În consecinţă, SGG nu are competenţa legală de a dispune o analiză pe aspecte de necesitate şi oportunitate a acestor proiecte de acte normative”, ne-a comunicat SGG.
De asemenea, în document se mai afirmă că ”La nivelul SGG nu există o evidenţă a unei situaţii la zi a fondurilor, atât în ceea ce priveşte nivelul sumelor repartizate, cât şi beneficiarii acestora”. Se pare că şefa SGG, Daniela Nicoleta Andreescu, a fost lovită de amnezie. Imediat după ce raportul Curţii de Conturi privind, modul de folosire al Fondului de rezervă bugetară, a fost făcut public, aceasta a declarat pentru agenţia NewsIn că “reprezentanţii Curţii de Conturi au învederat că, din punctul lor de vedere, SGG ar fi trebuit să urmărească modul în care s-au cheltuit, ulterior, sumele de bani prevăzute în acele Hotărâri de Guvern. Dintr-o eroare nu s-a ţinut cont că, la acea dată, altele erau atribuţiile SGG şi se împărţeau cu cele ale Cancelariei. Deci era o diferenţă de atribuţii, dar cu toate acestea am luat măsura ca pe anul 2010 SGG să facă această activitate”.
Nici lipsa de responsabilitate a SGG nu este adevărată.
Inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat raportul de audit, avertizau că “un fenomen care a căpătat o amploare deosebită îl reprezintă acela că sumele alocate din Fondul de rezervă prin HG-uri nu au avut prevăzută destinaţia precisă a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizată în multe HG-uri fiind aceea de «cheltuieli curente şi de capital», lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care, de cele mai multe ori, nu a fost pentru «cheltuieli urgente sau neprevăzute» (...) Aceasta pune sub semnul întrebării constituţionalitatea hotărârilor de Guvern prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru destinaţia menţionată mai sus, cu nerespectarea unor legi organice, respectiv a prevederilor art. 30 din Legea 500/2002 privind finanţele publice”.
Printre responsabilităţile menţionate de SGG se numără şi ”necesitatea precizării în mod expres, în textul proiectului hotărârii Guvernului, a destinaţiei fondurilor prin care se suplimentează bugetul instituţiei respective, sau bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru această instituţie”. Or, în articolul care a stârnit reacţia SGG, am dat mai multe exemple de hotărâri de Guvern care, în forma în care au fost publicate în Monitorul Oficial, conţineau aceeaşi sintagmă ”cheltuieli curente şi de capital” considerată ilegală de către Curtea de Conturi.
Autor: A.H. • Categoria: Dezvăluiri • Publicat la: 2010-06-03 19:38:05
Apariţia aticolului cu titlul ”Coasa mică a lui Boc nu a atins Fondul de rezervă al Guvernului” în cotidianul ”Puterea”, pe data de 1 iunie 2010, a stârnit reacţii doar din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Am primit de la această instituţie un set de precizări, prin care ni se explică amănunţit modul în care sunt iniţiate şi aprobate hotărârile de Guvern prin care se alocă diverse sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Concluziile precizărilor sunt că Secretariatul General al Guvernului nu are nici o responsabilitate legată de modul în care Executivul cheltuie sute de milioane de lei, şi că toate responsabilităţile revin Ministerului de Finanţe. În textul precizărilor se subliniază, de mai multe ori, că SGG nu are nici un rol legal în analizarea şi urmărirea sumelor respective.
”Referitor la rolul Secretariatului General al Guvernului, din analiza HG nr.405/2007 privind organizarea şi funcţionarea SGG, rezultă cu claritate faptul că această instituţie nu are printre responsabilităţi analiza de necesitate şi oportunitate a acestor acte normative, această obligaţie revenind iniţiatorilor de acte normative. În consecinţă, SGG nu are competenţa legală de a dispune o analiză pe aspecte de necesitate şi oportunitate a acestor proiecte de acte normative”, ne-a comunicat SGG.
De asemenea, în document se mai afirmă că ”La nivelul SGG nu există o evidenţă a unei situaţii la zi a fondurilor, atât în ceea ce priveşte nivelul sumelor repartizate, cât şi beneficiarii acestora”. Se pare că şefa SGG, Daniela Nicoleta Andreescu, a fost lovită de amnezie. Imediat după ce raportul Curţii de Conturi privind, modul de folosire al Fondului de rezervă bugetară, a fost făcut public, aceasta a declarat pentru agenţia NewsIn că “reprezentanţii Curţii de Conturi au învederat că, din punctul lor de vedere, SGG ar fi trebuit să urmărească modul în care s-au cheltuit, ulterior, sumele de bani prevăzute în acele Hotărâri de Guvern. Dintr-o eroare nu s-a ţinut cont că, la acea dată, altele erau atribuţiile SGG şi se împărţeau cu cele ale Cancelariei. Deci era o diferenţă de atribuţii, dar cu toate acestea am luat măsura ca pe anul 2010 SGG să facă această activitate”.
Nici lipsa de responsabilitate a SGG nu este adevărată.
Inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat raportul de audit, avertizau că “un fenomen care a căpătat o amploare deosebită îl reprezintă acela că sumele alocate din Fondul de rezervă prin HG-uri nu au avut prevăzută destinaţia precisă a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizată în multe HG-uri fiind aceea de «cheltuieli curente şi de capital», lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care, de cele mai multe ori, nu a fost pentru «cheltuieli urgente sau neprevăzute» (...) Aceasta pune sub semnul întrebării constituţionalitatea hotărârilor de Guvern prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru destinaţia menţionată mai sus, cu nerespectarea unor legi organice, respectiv a prevederilor art. 30 din Legea 500/2002 privind finanţele publice”.
Printre responsabilităţile menţionate de SGG se numără şi ”necesitatea precizării în mod expres, în textul proiectului hotărârii Guvernului, a destinaţiei fondurilor prin care se suplimentează bugetul instituţiei respective, sau bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru această instituţie”. Or, în articolul care a stârnit reacţia SGG, am dat mai multe exemple de hotărâri de Guvern care, în forma în care au fost publicate în Monitorul Oficial, conţineau aceeaşi sintagmă ”cheltuieli curente şi de capital” considerată ilegală de către Curtea de Conturi.
Joi au fost prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului
Romania trebuie salvata!
03 iun 2010, 07:40 | Actualizat Joi, 03 Iunie 2010 22:33
REALITATEA TV
Noul lăcaş va avea cinci niveluri şi va fi construit pe Calea 13 Septembrie.
Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. Joi vor fi prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului a apărut la câţiva ani după revoluţie. Luarea unei decizii finale privind amplasarea ei a durat însă până în 2005.
În 1995, Patriarhia a ales ca loc al construcţiei Parcul Carol, pentru ca, după patru ani, locaţia să fie mutată la Piaţa Unirii. În 2004, a revenit ideea construirii catedralei în Parcul Carol, apoi în Dealul Arsenalului, pentru ca, în final, să fie stabilit un amplasament pe Calea 13 Septembrie.
Clădirea va avea 120 de metri înălţime, iar anexate lăcaşului vor fi două hoteluri pentru conferinţe şi un restaurant. Enoriaşii vor avea la dispoziţie 12 lifturi, iar între slujbe se vor putea plimba prin magazine. Catedrala, împreună cu aşezămintele patriarhale, se va întinde pe 11 hectare.
Construcţia va fi proiectată pe cinci niveluri, dintre care trei sub pământ. Acolo va fi amenajată şi o parcare de 250 de locuri.
Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august a acestui an, iar costurile sunt estimate la 400 de milioane de euro.
03 iun 2010, 07:40 | Actualizat Joi, 03 Iunie 2010 22:33
REALITATEA TV
Noul lăcaş va avea cinci niveluri şi va fi construit pe Calea 13 Septembrie.
Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. Joi vor fi prezentate ofertele de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului a apărut la câţiva ani după revoluţie. Luarea unei decizii finale privind amplasarea ei a durat însă până în 2005.
În 1995, Patriarhia a ales ca loc al construcţiei Parcul Carol, pentru ca, după patru ani, locaţia să fie mutată la Piaţa Unirii. În 2004, a revenit ideea construirii catedralei în Parcul Carol, apoi în Dealul Arsenalului, pentru ca, în final, să fie stabilit un amplasament pe Calea 13 Septembrie.
Clădirea va avea 120 de metri înălţime, iar anexate lăcaşului vor fi două hoteluri pentru conferinţe şi un restaurant. Enoriaşii vor avea la dispoziţie 12 lifturi, iar între slujbe se vor putea plimba prin magazine. Catedrala, împreună cu aşezămintele patriarhale, se va întinde pe 11 hectare.
Construcţia va fi proiectată pe cinci niveluri, dintre care trei sub pământ. Acolo va fi amenajată şi o parcare de 250 de locuri.
Lucrările la Catedrală sunt prevăzute să înceapă în luna august a acestui an, iar costurile sunt estimate la 400 de milioane de euro.
Cheltuieli de criză: Săli de sport de milioane de lei la sate
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 06:52 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 11:58
REALITATEA TV
În vreme de criză, când Guvernul cere reducerea cheltuielilor, autorităţile continuă investiţiile cel puţin ciudate. Contractele de sute de mii de euro nu se anulează şi nici măcar nu se amână. Ce dacă nu sunt bani la buget? Pentru patinoare sau săli de sport sigur se mai găsesc.
La Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, se va construi o sală de sport pentru care Compania Naţională de Investiţii va plăti aproape două milioane şi jumătate de lei. Licitaţia a fost lansată în urmă cu cinci luni şi a fost câştigată la începutul lunii mai. Instituţia susţine că nu este vorba de o situaţie specială, ci că aceasta este doar una dintre multele săli de sport care se construiesc în această perioadă.
Nici ministrul Blaga nu rămâne mai prejos, aşa că şi în satul său natal din judeţul Bihor se construieşte de zor o sală de sport pentru primărie. Lucrările au început de două luni şi vor fi plătite tot din fondurile Companiei Naţionale de Investiţii.
Un alt exemplu de investiţie inutilă pe timp de criză îl reprezintă o sală de sport de 600.000 de euro, ce urmează să se construiască în comuna vrânceană Suraia, localitate din care mai toţi tinerii au plecat în străinătate. Edilii spun că documentaţia a fost depusă încă din 2003, şi că abia acum le-a venit rândul la finanţare.
Autorităţile plătesc 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic, de 3 ori mai mult decât vecinii unguri
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor publici este la Braşov. Aici, potrivit Gazetei Sporturilor, s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic. De 3 ori mai mult decât plătesc vecinii unguri pentru o arenă asemănătoare. Firma care s-a ocupat de lucrare aparţine consilierului PDL Gabriel Szilagyi. Banii au venit, ca şi în celelalte cazuri, tot de la Compania Naţională de Investiţii. O parte a fost pusă, desigur şi de la Primăria Braşov, condusă de democrat liberalul George Scripcaru.
Bani se alocă şi pentru un aparat de curăţat gheaţa, pentru care autorităţile din Călăraşi au plătit 13.000 de euro. Asta deşi pe internet, valoarea unui aparat asemănător este de doar 2.000 de euro. Mătura-minune zace acum într-o anexă a patinoarului artificial din localitate.
25 mai 2010, 06:52 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 11:58
REALITATEA TV
În vreme de criză, când Guvernul cere reducerea cheltuielilor, autorităţile continuă investiţiile cel puţin ciudate. Contractele de sute de mii de euro nu se anulează şi nici măcar nu se amână. Ce dacă nu sunt bani la buget? Pentru patinoare sau săli de sport sigur se mai găsesc.
La Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, se va construi o sală de sport pentru care Compania Naţională de Investiţii va plăti aproape două milioane şi jumătate de lei. Licitaţia a fost lansată în urmă cu cinci luni şi a fost câştigată la începutul lunii mai. Instituţia susţine că nu este vorba de o situaţie specială, ci că aceasta este doar una dintre multele săli de sport care se construiesc în această perioadă.
Nici ministrul Blaga nu rămâne mai prejos, aşa că şi în satul său natal din judeţul Bihor se construieşte de zor o sală de sport pentru primărie. Lucrările au început de două luni şi vor fi plătite tot din fondurile Companiei Naţionale de Investiţii.
Un alt exemplu de investiţie inutilă pe timp de criză îl reprezintă o sală de sport de 600.000 de euro, ce urmează să se construiască în comuna vrânceană Suraia, localitate din care mai toţi tinerii au plecat în străinătate. Edilii spun că documentaţia a fost depusă încă din 2003, şi că abia acum le-a venit rândul la finanţare.
Autorităţile plătesc 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic, de 3 ori mai mult decât vecinii unguri
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor publici este la Braşov. Aici, potrivit Gazetei Sporturilor, s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic. De 3 ori mai mult decât plătesc vecinii unguri pentru o arenă asemănătoare. Firma care s-a ocupat de lucrare aparţine consilierului PDL Gabriel Szilagyi. Banii au venit, ca şi în celelalte cazuri, tot de la Compania Naţională de Investiţii. O parte a fost pusă, desigur şi de la Primăria Braşov, condusă de democrat liberalul George Scripcaru.
Bani se alocă şi pentru un aparat de curăţat gheaţa, pentru care autorităţile din Călăraşi au plătit 13.000 de euro. Asta deşi pe internet, valoarea unui aparat asemănător este de doar 2.000 de euro. Mătura-minune zace acum într-o anexă a patinoarului artificial din localitate.
În Gura Foii se construieşte un stadion, deşi comuna nu are echipă de fotbal
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 07:01 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 12:03
REALITATEA TV
Pe lista investiţiilor inutile, mai ales pe timp de criză, putem adauga şi stadionul din comuna dâmboviţeană Gura Foii. De ce este inutilă? Din simplul motiv că localitatea nu are echipă de fotbal. Autorităţile merg însă pe principiul ''Să fie primit''. Dacă banii ceruţi încă din 2008 pentru stadion au ajuns abia la sfârşitul lui 2009, primarul gospodar s-a apucat de treabă.
Lucrările la stadion au început cu o pauză. Doar nu e nicio grabă. Satul Făget, acolo unde va fi ridicat mândrie de stadion, nici măcar nu are echipă de fotbal.
Nici tanti Ilinca şi nici Nea Nicolae nu mai pot juca fotbal pe stadion. Şi nici nepoţi nu au ca să-i privească alergând pe islaz, viitor stadion. Aşa că, mai bună ar fi fost o canalizare.
Cotactat de Realitatea TV, primarul din Gura Foii nu vrut să dea prea multe explicaţii. Motivul: este în ziua liberă. Preşedintele Consiliului Judeţean însă a explicat de ce, pe timp de criză, se fac investiţii inutile.
"Sunt în construcţie 32 de baze sportive, în 32 de comune dâmboviţene. Una dintre ele este în Gura Foii, investiţie care a demarat în 2008. Au urmat apoi procedurile de acordare de fonduri de către Guvernul României, apoi procedurile de licitaţie", a declarat Florin Popescu, preşedinte Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
Investiţia din comuna Gura Foii costă aproximativ 400.000 de lei.
25 mai 2010, 07:01 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 12:03
REALITATEA TV
Pe lista investiţiilor inutile, mai ales pe timp de criză, putem adauga şi stadionul din comuna dâmboviţeană Gura Foii. De ce este inutilă? Din simplul motiv că localitatea nu are echipă de fotbal. Autorităţile merg însă pe principiul ''Să fie primit''. Dacă banii ceruţi încă din 2008 pentru stadion au ajuns abia la sfârşitul lui 2009, primarul gospodar s-a apucat de treabă.
Lucrările la stadion au început cu o pauză. Doar nu e nicio grabă. Satul Făget, acolo unde va fi ridicat mândrie de stadion, nici măcar nu are echipă de fotbal.
Nici tanti Ilinca şi nici Nea Nicolae nu mai pot juca fotbal pe stadion. Şi nici nepoţi nu au ca să-i privească alergând pe islaz, viitor stadion. Aşa că, mai bună ar fi fost o canalizare.
Cotactat de Realitatea TV, primarul din Gura Foii nu vrut să dea prea multe explicaţii. Motivul: este în ziua liberă. Preşedintele Consiliului Judeţean însă a explicat de ce, pe timp de criză, se fac investiţii inutile.
"Sunt în construcţie 32 de baze sportive, în 32 de comune dâmboviţene. Una dintre ele este în Gura Foii, investiţie care a demarat în 2008. Au urmat apoi procedurile de acordare de fonduri de către Guvernul României, apoi procedurile de licitaţie", a declarat Florin Popescu, preşedinte Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
Investiţia din comuna Gura Foii costă aproximativ 400.000 de lei.
Într-o comună din Mureş se va ridica o capelă de lux de 140.000 de euro
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 15:33 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 19:38
Diana Goşman / REALITATEA TV
O casă mortuară de lux, construită chiar în centrul comunei. Primarul din Corunca e hotârât să demareze lucrările pentru construcţia ce ar urma să coste în jur de 140.000 de euro. Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate.
Capela va fi construită în centrul comunei, la 50 de metri de grădiniţa şi 100 de metri de primărie şi va avea o suprafaţă de peste 200 de mp. Contrucţia ei va costa 140.000 de euro.
"Noi nu suntem împotriva construcţiei capelei, ci împotriva sumei alocate. Din aceşti bani s-ar putea face un spaţiu de joacă pentru copii. O capelă la preţul real ar costa undeva la 30- 40.000 de euro, nu 140.000 cât este specificat în documentaţie", a spus Mircea Macaveiu, consilier indepedendent.
"Se construieşte că acolo deţinem teren, iar construcţia costă în jur de 100.000 de euro la care s-a organizat licitaţie. Conform studiului de fezabilitate, întocmite de un proiectant mi se pare normală suma alocată", a declarat Takacs Olga, viceprimar Corunca.
Locuitorii comunei sunt revoltaţi de iniţiativa autorităţilor locale. "Asta e bătaie de joc. Cu banii aceştia poţi să faci trei blocuri, nu o capelă", a spus un localnic.
Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate pentru construcţia capelei, iar proiectul urmează să fie votat în această săptămână. Capela de 86 de metri pătraţi va avea o cameră mortuară, sală de ceremonii, trei camere depozitare, vestiar pentru preoţi, magazie, o cameră pentru rudele defunctului, hol şi grup sanitar.
25 mai 2010, 15:33 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 19:38
Diana Goşman / REALITATEA TV
O casă mortuară de lux, construită chiar în centrul comunei. Primarul din Corunca e hotârât să demareze lucrările pentru construcţia ce ar urma să coste în jur de 140.000 de euro. Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate.
Capela va fi construită în centrul comunei, la 50 de metri de grădiniţa şi 100 de metri de primărie şi va avea o suprafaţă de peste 200 de mp. Contrucţia ei va costa 140.000 de euro.
"Noi nu suntem împotriva construcţiei capelei, ci împotriva sumei alocate. Din aceşti bani s-ar putea face un spaţiu de joacă pentru copii. O capelă la preţul real ar costa undeva la 30- 40.000 de euro, nu 140.000 cât este specificat în documentaţie", a spus Mircea Macaveiu, consilier indepedendent.
"Se construieşte că acolo deţinem teren, iar construcţia costă în jur de 100.000 de euro la care s-a organizat licitaţie. Conform studiului de fezabilitate, întocmite de un proiectant mi se pare normală suma alocată", a declarat Takacs Olga, viceprimar Corunca.
Locuitorii comunei sunt revoltaţi de iniţiativa autorităţilor locale. "Asta e bătaie de joc. Cu banii aceştia poţi să faci trei blocuri, nu o capelă", a spus un localnic.
Consilierii locali au aprobat deja studiul de fezabilitate pentru construcţia capelei, iar proiectul urmează să fie votat în această săptămână. Capela de 86 de metri pătraţi va avea o cameră mortuară, sală de ceremonii, trei camere depozitare, vestiar pentru preoţi, magazie, o cameră pentru rudele defunctului, hol şi grup sanitar.
Toaleta unei şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud a costat 300.000 de lei
Romania trebuie salvata!
25 mai 2010, 13:31 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 21:21
Anca Hoha / REALITATEA TV
Grup sanitar a fost construit la şcoala din localitatea Dobric din judeţul Bistriţa-Năsăud. Toaleta este nefuncţională pentru că firma care l-a construit a oprit lucrările, din lipsă de bani.
300.000 de lei. Atât a costat un grup sanitar construit de la zero ca anexă la şcoala generală din satul Dobric, în conditiile în care şcoala avea şi ea nevoie de reabilitare.
Anul trecut , prin ISJ, s-au primit 3 miliarde de lei vechi pentru construirea unor grupuri sanitare, chiar dacă şcoala avea şi ea nevoie de lucrări de reabilitare. Constructorul a finalizat lucrarea şi mai trebuia sa fie racordată la apă, însă pentru ca nu a primit în totalitate banii, nu a dat în folosinţă toaleta.
Localnicii sunt revoltaţi de investiţia uriaşă în toalete, mai ales că şcoala nu a fost reabilitată de zeci de ani. "S-a făcut un wc care nu-l foloseşte nimeni şi copiii merg tot acolo dacă vedeţi ce mizerie e acolo să ferească Dumnezeu", susţine o localnică.
Primarul comunei spune că investiţia a fost făcute de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Conducerea ISJ spune că grupurile sanitare au fost construite în cadrul unui program guvernamental prin care se dorea ca şcolile care nu primeau aviz de funcţionare să aibă apă curentă şi toalete. Până acum, constructorul a primit doar jumătate din bani.
"Întreruperea finanţării acestor lucrări a cauzat acest fapt, pe de altă parte pot exista cazuri în care să fie prestate lucrări care să nu fie încă onorate din punct de vedere financiar, pe măsură ce vor fi alocaţi bani noi vom face toate demersurile să primească aceşti bani", a spus Mihai Mureşan, inspector general ISJ Bistriţa.
În Bistriţa-Năsăud, 20 de unităţi de învăţământ au fost curprinse în programul de utilităţi iniţiat de Guvern în 2008.
Şi în judeţul Galaţi, 30 de şcoli vor fi comasate. Dintre acestea, 20 au fost reabilitate în ultimii 4 ani, iar investiţiile au ajuns la circa 7 milioane de lei. Alte 6 milioane au fost cheltuite pe studii de fezabilitate, pentru proiecte care nu au mai fost realizate.
25 mai 2010, 13:31 | Actualizat Marţi, 25 Mai 2010 21:21
Anca Hoha / REALITATEA TV
Grup sanitar a fost construit la şcoala din localitatea Dobric din judeţul Bistriţa-Năsăud. Toaleta este nefuncţională pentru că firma care l-a construit a oprit lucrările, din lipsă de bani.
300.000 de lei. Atât a costat un grup sanitar construit de la zero ca anexă la şcoala generală din satul Dobric, în conditiile în care şcoala avea şi ea nevoie de reabilitare.
Anul trecut , prin ISJ, s-au primit 3 miliarde de lei vechi pentru construirea unor grupuri sanitare, chiar dacă şcoala avea şi ea nevoie de lucrări de reabilitare. Constructorul a finalizat lucrarea şi mai trebuia sa fie racordată la apă, însă pentru ca nu a primit în totalitate banii, nu a dat în folosinţă toaleta.
Localnicii sunt revoltaţi de investiţia uriaşă în toalete, mai ales că şcoala nu a fost reabilitată de zeci de ani. "S-a făcut un wc care nu-l foloseşte nimeni şi copiii merg tot acolo dacă vedeţi ce mizerie e acolo să ferească Dumnezeu", susţine o localnică.
Primarul comunei spune că investiţia a fost făcute de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Conducerea ISJ spune că grupurile sanitare au fost construite în cadrul unui program guvernamental prin care se dorea ca şcolile care nu primeau aviz de funcţionare să aibă apă curentă şi toalete. Până acum, constructorul a primit doar jumătate din bani.
"Întreruperea finanţării acestor lucrări a cauzat acest fapt, pe de altă parte pot exista cazuri în care să fie prestate lucrări care să nu fie încă onorate din punct de vedere financiar, pe măsură ce vor fi alocaţi bani noi vom face toate demersurile să primească aceşti bani", a spus Mihai Mureşan, inspector general ISJ Bistriţa.
În Bistriţa-Năsăud, 20 de unităţi de învăţământ au fost curprinse în programul de utilităţi iniţiat de Guvern în 2008.
Şi în judeţul Galaţi, 30 de şcoli vor fi comasate. Dintre acestea, 20 au fost reabilitate în ultimii 4 ani, iar investiţiile au ajuns la circa 7 milioane de lei. Alte 6 milioane au fost cheltuite pe studii de fezabilitate, pentru proiecte care nu au mai fost realizate.
Topul salariilor de lux pentru munca "de jos" din ministere
Romania trebuie salvata!
Realitatea.net
04 iun 2010, 10:32 |
Andreea Dincă
N-ai carte, dar ai parte. În instituţiile publice din România se pot câştiga peste 4.000 de lei lunar chiar şi fără studii superioare. Au dovedit-o veniturile înregistrate în aprilie de unii şoferi din cadrul ministerelor. Nouă din cele zece cele mai mari venituri primite de angajaţi care ocupă posturi pentru care nu ai nevoie de studii superioare sunt din cadrul Ministerului de Finanţe.
Cine împarte, parte-şi face! Cel puţin în cadrul Ministerului Finanţelor, această regulă funcţionează. Majoritatea angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare, au înregistrat, în aprilie, venituri chiar şi de peste două ori mai mari decât salariul mediu pe economie.
Un şofer din cadrul Ministerului Finanţelor a primit în aprilie, nu mai puţin de 4.210 lei. Acesta a fost cel mai mare venit înregistrat în acea lună de un angajat care ocupă o funcţie pentru care nu sunt necesare studii superioare, de la nivelul tuturor celor 14 ministere care au postat veniturile pe site-urile proprii. Iar acesta nu este un caz izolat în cadrul Ministerului Finanţelor. Foarte mulţi şoferi din cadrul acestei instituţii au salarii de peste 2.000 de lei. De un venit asemănător au parte chiar şi unii bufetieri sau îngrijitori .
Asta, în timp ce probabil, foarte mulţi proaspeţi absolvenţi de universităţi se chinuie în privat pe aproximativ 1.000 lei.
Top 10 venituri ale angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare în cadrul Ministerelor
1. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 4.210 lei net
2. Şofer din cadrul Ministerului Muncii - 4.050 lei net
3. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.859 lei net
4. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.088 lei net
5. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.057 lei net
6. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor . 2.456 lei net
7. Bufetier din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.370 lei net
8. Îngrijitor din cadrul Minsiterului Finanţelor - 2.370 lei net
9. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.358 lei net
10. Secretar dactilograf al Direcţiei Generale de Ajutor de Stat, practici Neloiale din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.149 lei net
Un tichinigiu de la Metrorex a avut în aprilie un venit de aproape 3.000 de lei
Dacă în cadrul Ministerului Finanţelor, este ceva normal ca angajaţii din posturile pentru care nu ai nevoie de studii superioare să primească într-o lună venituri peste 2.000 de lei, în cadrul Ministerului Muncii, unul singur dintre şoferii instituţiei beneficiază de astfel de "tratamente". Restul, ca de altfel, majoritatea celor care ocupă astfel de funcţii în ministere, au înregistrat, în aprilie venituri de aproximativ 1.000 - 1.500 de lei fiecare.
Acestea sunt însă numai veniturile de la nivelul ministerelor. Anomalii la fel de mari au fost înregistrate şi la companiile de stat. De exemplu, la Metrorex, cel mai mic venit încasat de un dispecer în luna aprilie este de 3.407 lei, iar cel mai mare de 5.119 de lei. De asemenea, un sudor din cadrul aceleiaşi companii a primit în aprilie un venit net de 3.064 de lei, un strungar 2.909 de lei, iar un tichinigiu 2.959 de lei.
Nici veniturile angajaţilor de pe posturile care nu necesită studii superioare din cadrul Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, nu sunt mai mici. O femeie de serviciu, din această instituţie a realizat, în aprilie, venituri de 3.249 de lei pe lună.
Realitatea.net
04 iun 2010, 10:32 |
Andreea Dincă
N-ai carte, dar ai parte. În instituţiile publice din România se pot câştiga peste 4.000 de lei lunar chiar şi fără studii superioare. Au dovedit-o veniturile înregistrate în aprilie de unii şoferi din cadrul ministerelor. Nouă din cele zece cele mai mari venituri primite de angajaţi care ocupă posturi pentru care nu ai nevoie de studii superioare sunt din cadrul Ministerului de Finanţe.
Cine împarte, parte-şi face! Cel puţin în cadrul Ministerului Finanţelor, această regulă funcţionează. Majoritatea angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare, au înregistrat, în aprilie, venituri chiar şi de peste două ori mai mari decât salariul mediu pe economie.
Un şofer din cadrul Ministerului Finanţelor a primit în aprilie, nu mai puţin de 4.210 lei. Acesta a fost cel mai mare venit înregistrat în acea lună de un angajat care ocupă o funcţie pentru care nu sunt necesare studii superioare, de la nivelul tuturor celor 14 ministere care au postat veniturile pe site-urile proprii. Iar acesta nu este un caz izolat în cadrul Ministerului Finanţelor. Foarte mulţi şoferi din cadrul acestei instituţii au salarii de peste 2.000 de lei. De un venit asemănător au parte chiar şi unii bufetieri sau îngrijitori .
Asta, în timp ce probabil, foarte mulţi proaspeţi absolvenţi de universităţi se chinuie în privat pe aproximativ 1.000 lei.
Top 10 venituri ale angajaţilor din posturile care nu necesită studii superioare în cadrul Ministerelor
1. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 4.210 lei net
2. Şofer din cadrul Ministerului Muncii - 4.050 lei net
3. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.859 lei net
4. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.088 lei net
5. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 3.057 lei net
6. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor . 2.456 lei net
7. Bufetier din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.370 lei net
8. Îngrijitor din cadrul Minsiterului Finanţelor - 2.370 lei net
9. Şofer din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.358 lei net
10. Secretar dactilograf al Direcţiei Generale de Ajutor de Stat, practici Neloiale din cadrul Ministerului Finanţelor - 2.149 lei net
Un tichinigiu de la Metrorex a avut în aprilie un venit de aproape 3.000 de lei
Dacă în cadrul Ministerului Finanţelor, este ceva normal ca angajaţii din posturile pentru care nu ai nevoie de studii superioare să primească într-o lună venituri peste 2.000 de lei, în cadrul Ministerului Muncii, unul singur dintre şoferii instituţiei beneficiază de astfel de "tratamente". Restul, ca de altfel, majoritatea celor care ocupă astfel de funcţii în ministere, au înregistrat, în aprilie venituri de aproximativ 1.000 - 1.500 de lei fiecare.
Acestea sunt însă numai veniturile de la nivelul ministerelor. Anomalii la fel de mari au fost înregistrate şi la companiile de stat. De exemplu, la Metrorex, cel mai mic venit încasat de un dispecer în luna aprilie este de 3.407 lei, iar cel mai mare de 5.119 de lei. De asemenea, un sudor din cadrul aceleiaşi companii a primit în aprilie un venit net de 3.064 de lei, un strungar 2.909 de lei, iar un tichinigiu 2.959 de lei.
Nici veniturile angajaţilor de pe posturile care nu necesită studii superioare din cadrul Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, nu sunt mai mici. O femeie de serviciu, din această instituţie a realizat, în aprilie, venituri de 3.249 de lei pe lună.
Cine este Monica Maurer, consiliera lui Adriean Videanu?
Romania trebuie salvata!
COTIDIANUL.RO
Cine este Monica Maurer, consiliera lui Adriean Videanu?
Grupul nababilor români de pe Coasta de Azur
Bogaţii României se adună vara în casa lui Adnan Khashoggi, un turco-saudit implicat în imobiliare şi comerţ cu arme, cu vile scumpe şi celebre la Mediterana şi cu mari afaceri în toate ţările puternice ale Europei şi ale Americii. În casa lui Khashoggi s-au reunit pentru discuţii secrete şi părţi în conflict din fostul război iugoslav, şi facţiuni rebele din fosta URSS precum şi familia Bin Laden.
Fotografia unei doamne cu zulufi şi privire inteligentă a defilat pe toate ecranele televizoarelor. Consiliera personală a lui Adriean Videanu juca rolul celui mai preţios funcţionar al actualei guvernări. Monica Maurer încasează 5.000 euro de la Ministerul Economiei şi de la alte instituţii ale statului în conducerea cărora reprezenta Guvernul României. Într-o seară, Mihai Gâdea se întreba cu insistenţă cine este oare Monica Maurer? Ia 220 de milioane lei vechi pe lună, un salariu greu de explicat şi aproape imposibil de acoperit prin muncă din poziţia de consilier personal, fie şi al lui Adriean Videanu!
Beizadelele din lumea nouă
Monica Maurer are 34 de ani. Este una din cele două fiice ale lui Jean Maurer şi ale Danei Maurer. Dana Maurer a fost una dintre figurile familiare în lumea protipendadei comuniste. Circula mai ales în zona beizadelelor. Cu Jean Maurer, fiul fostului prim- ministru al României, Dana Maurer a avut cele două fete, după care a divorţat şi s-a căsătorit cu doctorul Aurel Cernăianu. Familia Cernăianu îşi petrece vara pe Coasta de Azur şi iarna într-o casă de la St. Moritz în Elveţia.
Veţi spune ce legătură are funcţia de consilier personal al Monicăi Maurer cu viaţa de huzur a familiei Cernăianu? Abia o asemenea întrebare deschide poarta unui univers pe care presa română l-a ignorat de mai multă vreme. Pe Coasta de Azur, în fiecare vară, şi în Elveţia, în fiecare iarnă, familia Cernăianu îşi petrece nesfârşitele vacanţe în compania lui Adriean Videanu. Alături de familia ministrului de la Energie, gaze şi marmură, mai participă ca invitaţi şi familia Drăgoi, fost reprezentant al grupului englez Balli, proprietară o vreme la Aluminium Tulcea. Dan Drăgoi, devenit apropiat al PDL după ce o vreme a fost om de casă pe la PSD, a izbutit să-şi plaseze fiul, Bogdan Drăgoi, în poziţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice ,unde n-a depăşit condiţia de ciuca bătăilor şi ţinta băşcăliei.
Adriean Videanu şi Bebe Ionescu
Tot la Cannes şi Monte Carlo, în preajma familiei Videanu se mai învârt Raul Doicescu, patronul firmei de construcţii Bogart, şi Bebe Ionescu. Bebe Ionescu, fost director în FPS şi tatăl celebrului Syda Ionescu (mama se numeşte Sidonia şi de aici vine numele), este unul şi acelaşi cu logodnicul Elenei Băsescu. Syda Ionescu a fost trimis pe post de consilier la Ambasada României la Paris şi retras în urma scandalului. Bogdan Drăgoi ocupă a doua oară funcţia de secretar de stat. Iar Monica Maurer, fiica Danei Cernăianu şi a lui Jean Maurer, a fost numită consilier personal la Ministerul Economiei. Raul Doicescu este cel care în baza prieteniei cu Adriean Videanu a luat contractul de construire a Stadionului Naţional.
Syda Ionescu, alături de Elena Băsescu
Raul Doicescu a fost şi el, ca şi constructorul Nicolae Badea, un apropiat al tuturor guvernelor postdecembriste, de la care a obţinut cele mai grase contracte cu statul. Aşadar, cel puţin trei beizadele din grupul de pe Coasta de Azur au beneficiat de numiri spectaculoase în posturi-cheie. Monica Maurer, Syda Ionescu şi Bogdan Drăgoi. De fapt, pe croisette şi la Monte Carlo s-a constituit un grup politic şi economic care ia decizii importante pentru economie, împarte contracte şi trăieşte boiereşte la un nivel la care nici marii şefi de bănci din Occident nu îşi pot permite.
Raul Doicescu şi Bebe Ionescu
Grupul acesta închiriază destul de frecvent o vilă în împrejurimile oraşului Nice. Este vorba de vila lui Adnan Khashoggi, închiriată cu iaht cu tot. Pentru o perioadă de două săptămâni, pentru 5 familii, servitori şi iaht la dispoziţie, vila costă 200.000 de euro. Serviciile secrete din România ar trebui să ştie care dintre cei pomeniţi şi din ce conturi se achită cele 200.000 pe sejur. Cine ar putea ghici din contul cui se achită nota de plată? La vilă sau pe iaht sunt invitaţi prietenii doctorului Cernăianu, ai lui Adriean Videanu sau ai lui Dan Drăgoi, alţi politicieni şi industriaşi îmbogăţiţi cu japca în perioada tranziţiei.
Ultrabogatul Cernăianu - una şi aceeaşi persoană cu impostorul şi profesorul Cernăianu?
Cine este doctorul Cernăianu? El a terminat Medicina în România, a plecat prin lume, a ajuns şi director administrativ al unui spital din SUA. Când se prezintă, Aurel Cernăianu se recomandă ca fiind profesor, mdeşi prin America nu mai calcă, iar personalul de la spitalul administrat de el îi poartă o amintire demnă de o declaraţie la poliţie. Doctorul Cernăianu este personaj şi în România. A fost aproape de toţi premierii şi miniştrii cu legături în lumea beizadelelor bucureştene. De la Petre Roman la Călin Popescu Tăriceanu (prieten din copilărie cu Dana Maurer), de la Mircea Beuran la Adriean Videanu, a trecut pe la toţi, reuşind să-i împacheteze cu imaginaţia sa de impostor.
Doctorul Aurel Cernăianu îşi face viaţa de vară pe croisette şi se laudă cu colecţia sa de Bentley, cu petrecerile de la vila Khashoggi, cu spitalele construite în Rusia (nimeni n-a putut să afle dacă este vorba de un fapt adevărat sau de o fantezie vînătorească). Un lucru este cert. Doctorul Cernăianu a devenit bogat după ce în anul 1999 a dirijat cu abilitate, din postura de consultant, achiziţii de echipamente medicale de 250 de milioane de euro, achiziţii organizate de Ministerul Sănătăţii.
Atunci ministru era Hajdu Gabor, cel care a păstorit ultimul mare import de aparatură medicală din anii de după 1989. Din pacate, multe din aparete cumpărate atunci mai zac în colete prin subsolurile spitalelor şi nu folosesc la nimic. nAurel Cernăianu, în schimb, a prosperat, publică şi cărţi de chirurgie, deşi petrecerile de pe Coasta de Azur şi de la St. Moritz nu-i prea lasă timp pentru scris, cercetare, profesorat sau chiar călătorii în America şi România.
Cât costă vacanţele familiei Videanu?
La Cannes, toate familiile, înstărite şi pe drama economiei româneşti, o ţin într-o petrecere pe vas sau în restaurante scumpe. O masă a grupului oscilează între 10.000 şi 25.000 de euro. Un apartament la hotelul Martinez din Cannes, unde stă Adreian Videanu pe timpul verii, costă cam 2.500-3.000 euro pe noapte. Pentru o vacanţă de două săptămâni, apartamentul cu mic dejun costă aproximativ 30.000 de euro. Dacă mai luăm în calcul una sau două mese bogate, numai familia Videanu sparge 50.000 de euro în două săptămâni.
Adriean Videanu şi Dan Drăgoi
Cam tot atâta şi companionii săi, dintre care unii se întind la sume mult mai mari. Asta într-un sejur pe Coasta de Azur. De regulă face două pe vară, plus unul de iarnă la Saint Moritz, cea mai snoabă şi mai scumpă staţiune de schi din lume. Bunăoară, în iarna care a trecut, familia Videanu a locuit la Hotelul Kulm. Ştiţi care sunt preţurile pentru un apartament la Kulm Hotel? Tot între 2.500-3000 de euro! Tot 5-7 familii de români îl însoţesc, tot cu doctorul Cernăianu, care se laudă cu o vilă în Saint Moritz şi cu ceilalţi apropiaţi ai petrecerilor de pe Coasta de Azur.
Ei bine, nu vi se pare firesc ca Monica Maurer să devină consilier personal al ministrului plecat în vacanţă cu mama şi cu tatăl vitreg? Nu vi se pare normal ca în timp ce Adrian Videanu joacă table pe Coasta de Azur cu Bebe Ionescu, fiul acestuia să primească decizie de consilier la Ambasada de la Paris? Sau Bogdan Drăgoi, băşcălia fetelor din Dorobanţi, să devină şi el secretar de stat la Finanţe? Puştiul încă bezmetic în materie de finanţe este cel care a semnat hârtiile pentru ca grupul Mitall Steel să scape de o ultimă plată de 20 de milioane de dolari către statul român. De fapt, o mulţime dintre consuli, consilieri, secretari şi consilieri personali au aparenţa unor recompense acordate cu generozitate de Adriean Videanu pentru prietenii săi de vacanţă.
Despre averile şi călătoriile Monicăi Maurer
Este suficient să citim declaraţia de avere a Monicăi Maurer. A primit 10.000 de dolari pentru şcoala celor doi copii, a mai primit 50.000 de dolari donaţie de la familia sa, Dana Cernăianu (Maurer) şi Aurel Cernăianu, a câştigat şi de la restaurantul Barka din Piaţa Domenii, pe care l-a deţinut împreună cu soţul ei, Krishan Georges, 120.000 de euro.
Două odrasle sub protecţia ministrului: Monica Maurer şi Bogdan Drăgoi / Foto: Agerpres
În acelaşi timp, Monica Maurer mai deţine şi o companie de IT care i-a adus în 2008 peste 70.000 de dolari. Plus două proprietăţi, una de 143 metri pătraţi în Bucureşti şi o alta mai generoasă la Snagov de nu mai puţin de 1.824 metri pătraţi, un Audi şi un BMW, obiecte de artă de 100.000 de euro, bijuterii de 60.000 de euro. Deţine şi mici economii în bănci de 26.000 de dolari şi de 15.000 de lei. Mai deţine Clubul Snagov Contry în România şi firma MJM Biotech în SUA.
Din când în când, după ce oboseşte de munca de la minister şi prin Consiliile de administraţie, Monica Maurer pleacă la Cannes sau la Saint Moritz, la familia sa pentru a-şi încărca motoarele. Şi apoi se întoarce la Bucureşti pentru a „trudi" la relansarea economiei româneşti!
Monica Maurer, la nunta lui Andronic, consilierul de campanie al lui Băsescu
Ziarul CanCan remarca prezenţa consilierei ministrului economiei la nunta consilierului preşedintelui ţării: "Dan Andronic, sfetnic, de-a lungul timpului, al lui Basescu, Nastase, Tariceanu si al altora, si-a pus din nou pirostriile, duminica, la hotelul Vista Palace din Monte Carlo, aleasa inimii sale fiind Monica Comsea, o tanara avocata, apropiata a sotiei premierului. La nunta au participat, pe langa parintii celor doi, premierul Tariceanu, Adrian Nastase, Serban Mihailescu, Miron Mitrea, Cristian Burci, Catalin Harnagea, Dorin Marian, Razvan Petrovici, Cosmin Guta, Radu Timofte, Monica Maurer (...)".
Cine este Adnan Khashoggi?
De la Bin Laden la CIA, prin comerţul cu arme
Adnan Khashoggi, 76 de ani, este un celebru comerciant de armament, care a intermediat contractele cu Arabia Saudită semnate de companiile americane Lockheed Martin (constructorul F16), Raytheon (constructorul sistemului antirachetă SM-3) şi Northrop Grumman. Khashoggi a intermediat şi afacerea Iran-Contra, prin care administraţia Reagan a vândut în secret arme Iranului, pentru a finanţa forţele antisandiniste din Nicaragua. El şi-a mascat conturile în bănci din Elveţia şi Liechtenstein şi a avut legături cu ofiţeri CIA precum Kermit Roosevelt sau cu afaceristul Bebe Rebozo, un apropiat al preşedintelui Richard Nixon. A lucrat ca intermediar şi pentru liderul libian Muammar Ghaddafi.
Fotografii ale unuia dintre iahturile şi avioanele lui Adnan Khashoggi
În 1980, Khashoggi a devenit proprietarul celui mai mare iaht din lume. În 1988 a fost arestat în Elveţia pentru că şi-a ascuns conturile. A fost transferat în SUA, unde a fost achitat de acuzaţia de fraudă, alături de Imelda Marcos.
Tatăl lui Adnan Khashoggi a avut origini basce şi turceşti şi s-a stabilit în Arabia Saudită, unde a devenit medicul regelui, dar şi al familiei lui Ossama bin Laden. Sora sa este mama lui Dodi al-Fayed, iubitul prinţesei Diana, alături de care a murit în accidentul din 1997. După atacurile de la 11 septembrie, conturile sale din SUA au fost îngheţate. În 2003, înainte de invazia SUA în Irak, Khashoggi s-a întâlnit cu Richard Perle, şeful Comitetului Militar Consultativ al preşedintelui Bush şi fost oficial al administraţiei Reagan.
Publicat Joi, 03 iunie 2010 Vlad Dumitraş
COTIDIANUL.RO
Cine este Monica Maurer, consiliera lui Adriean Videanu?
Grupul nababilor români de pe Coasta de Azur
Bogaţii României se adună vara în casa lui Adnan Khashoggi, un turco-saudit implicat în imobiliare şi comerţ cu arme, cu vile scumpe şi celebre la Mediterana şi cu mari afaceri în toate ţările puternice ale Europei şi ale Americii. În casa lui Khashoggi s-au reunit pentru discuţii secrete şi părţi în conflict din fostul război iugoslav, şi facţiuni rebele din fosta URSS precum şi familia Bin Laden.
Fotografia unei doamne cu zulufi şi privire inteligentă a defilat pe toate ecranele televizoarelor. Consiliera personală a lui Adriean Videanu juca rolul celui mai preţios funcţionar al actualei guvernări. Monica Maurer încasează 5.000 euro de la Ministerul Economiei şi de la alte instituţii ale statului în conducerea cărora reprezenta Guvernul României. Într-o seară, Mihai Gâdea se întreba cu insistenţă cine este oare Monica Maurer? Ia 220 de milioane lei vechi pe lună, un salariu greu de explicat şi aproape imposibil de acoperit prin muncă din poziţia de consilier personal, fie şi al lui Adriean Videanu!
Beizadelele din lumea nouă
Monica Maurer are 34 de ani. Este una din cele două fiice ale lui Jean Maurer şi ale Danei Maurer. Dana Maurer a fost una dintre figurile familiare în lumea protipendadei comuniste. Circula mai ales în zona beizadelelor. Cu Jean Maurer, fiul fostului prim- ministru al României, Dana Maurer a avut cele două fete, după care a divorţat şi s-a căsătorit cu doctorul Aurel Cernăianu. Familia Cernăianu îşi petrece vara pe Coasta de Azur şi iarna într-o casă de la St. Moritz în Elveţia.
Veţi spune ce legătură are funcţia de consilier personal al Monicăi Maurer cu viaţa de huzur a familiei Cernăianu? Abia o asemenea întrebare deschide poarta unui univers pe care presa română l-a ignorat de mai multă vreme. Pe Coasta de Azur, în fiecare vară, şi în Elveţia, în fiecare iarnă, familia Cernăianu îşi petrece nesfârşitele vacanţe în compania lui Adriean Videanu. Alături de familia ministrului de la Energie, gaze şi marmură, mai participă ca invitaţi şi familia Drăgoi, fost reprezentant al grupului englez Balli, proprietară o vreme la Aluminium Tulcea. Dan Drăgoi, devenit apropiat al PDL după ce o vreme a fost om de casă pe la PSD, a izbutit să-şi plaseze fiul, Bogdan Drăgoi, în poziţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice ,unde n-a depăşit condiţia de ciuca bătăilor şi ţinta băşcăliei.
Adriean Videanu şi Bebe Ionescu
Tot la Cannes şi Monte Carlo, în preajma familiei Videanu se mai învârt Raul Doicescu, patronul firmei de construcţii Bogart, şi Bebe Ionescu. Bebe Ionescu, fost director în FPS şi tatăl celebrului Syda Ionescu (mama se numeşte Sidonia şi de aici vine numele), este unul şi acelaşi cu logodnicul Elenei Băsescu. Syda Ionescu a fost trimis pe post de consilier la Ambasada României la Paris şi retras în urma scandalului. Bogdan Drăgoi ocupă a doua oară funcţia de secretar de stat. Iar Monica Maurer, fiica Danei Cernăianu şi a lui Jean Maurer, a fost numită consilier personal la Ministerul Economiei. Raul Doicescu este cel care în baza prieteniei cu Adriean Videanu a luat contractul de construire a Stadionului Naţional.
Syda Ionescu, alături de Elena Băsescu
Raul Doicescu a fost şi el, ca şi constructorul Nicolae Badea, un apropiat al tuturor guvernelor postdecembriste, de la care a obţinut cele mai grase contracte cu statul. Aşadar, cel puţin trei beizadele din grupul de pe Coasta de Azur au beneficiat de numiri spectaculoase în posturi-cheie. Monica Maurer, Syda Ionescu şi Bogdan Drăgoi. De fapt, pe croisette şi la Monte Carlo s-a constituit un grup politic şi economic care ia decizii importante pentru economie, împarte contracte şi trăieşte boiereşte la un nivel la care nici marii şefi de bănci din Occident nu îşi pot permite.
Raul Doicescu şi Bebe Ionescu
Grupul acesta închiriază destul de frecvent o vilă în împrejurimile oraşului Nice. Este vorba de vila lui Adnan Khashoggi, închiriată cu iaht cu tot. Pentru o perioadă de două săptămâni, pentru 5 familii, servitori şi iaht la dispoziţie, vila costă 200.000 de euro. Serviciile secrete din România ar trebui să ştie care dintre cei pomeniţi şi din ce conturi se achită cele 200.000 pe sejur. Cine ar putea ghici din contul cui se achită nota de plată? La vilă sau pe iaht sunt invitaţi prietenii doctorului Cernăianu, ai lui Adriean Videanu sau ai lui Dan Drăgoi, alţi politicieni şi industriaşi îmbogăţiţi cu japca în perioada tranziţiei.
Ultrabogatul Cernăianu - una şi aceeaşi persoană cu impostorul şi profesorul Cernăianu?
Cine este doctorul Cernăianu? El a terminat Medicina în România, a plecat prin lume, a ajuns şi director administrativ al unui spital din SUA. Când se prezintă, Aurel Cernăianu se recomandă ca fiind profesor, mdeşi prin America nu mai calcă, iar personalul de la spitalul administrat de el îi poartă o amintire demnă de o declaraţie la poliţie. Doctorul Cernăianu este personaj şi în România. A fost aproape de toţi premierii şi miniştrii cu legături în lumea beizadelelor bucureştene. De la Petre Roman la Călin Popescu Tăriceanu (prieten din copilărie cu Dana Maurer), de la Mircea Beuran la Adriean Videanu, a trecut pe la toţi, reuşind să-i împacheteze cu imaginaţia sa de impostor.
Doctorul Aurel Cernăianu îşi face viaţa de vară pe croisette şi se laudă cu colecţia sa de Bentley, cu petrecerile de la vila Khashoggi, cu spitalele construite în Rusia (nimeni n-a putut să afle dacă este vorba de un fapt adevărat sau de o fantezie vînătorească). Un lucru este cert. Doctorul Cernăianu a devenit bogat după ce în anul 1999 a dirijat cu abilitate, din postura de consultant, achiziţii de echipamente medicale de 250 de milioane de euro, achiziţii organizate de Ministerul Sănătăţii.
Atunci ministru era Hajdu Gabor, cel care a păstorit ultimul mare import de aparatură medicală din anii de după 1989. Din pacate, multe din aparete cumpărate atunci mai zac în colete prin subsolurile spitalelor şi nu folosesc la nimic. nAurel Cernăianu, în schimb, a prosperat, publică şi cărţi de chirurgie, deşi petrecerile de pe Coasta de Azur şi de la St. Moritz nu-i prea lasă timp pentru scris, cercetare, profesorat sau chiar călătorii în America şi România.
Cât costă vacanţele familiei Videanu?
La Cannes, toate familiile, înstărite şi pe drama economiei româneşti, o ţin într-o petrecere pe vas sau în restaurante scumpe. O masă a grupului oscilează între 10.000 şi 25.000 de euro. Un apartament la hotelul Martinez din Cannes, unde stă Adreian Videanu pe timpul verii, costă cam 2.500-3.000 euro pe noapte. Pentru o vacanţă de două săptămâni, apartamentul cu mic dejun costă aproximativ 30.000 de euro. Dacă mai luăm în calcul una sau două mese bogate, numai familia Videanu sparge 50.000 de euro în două săptămâni.
Adriean Videanu şi Dan Drăgoi
Cam tot atâta şi companionii săi, dintre care unii se întind la sume mult mai mari. Asta într-un sejur pe Coasta de Azur. De regulă face două pe vară, plus unul de iarnă la Saint Moritz, cea mai snoabă şi mai scumpă staţiune de schi din lume. Bunăoară, în iarna care a trecut, familia Videanu a locuit la Hotelul Kulm. Ştiţi care sunt preţurile pentru un apartament la Kulm Hotel? Tot între 2.500-3000 de euro! Tot 5-7 familii de români îl însoţesc, tot cu doctorul Cernăianu, care se laudă cu o vilă în Saint Moritz şi cu ceilalţi apropiaţi ai petrecerilor de pe Coasta de Azur.
Ei bine, nu vi se pare firesc ca Monica Maurer să devină consilier personal al ministrului plecat în vacanţă cu mama şi cu tatăl vitreg? Nu vi se pare normal ca în timp ce Adrian Videanu joacă table pe Coasta de Azur cu Bebe Ionescu, fiul acestuia să primească decizie de consilier la Ambasada de la Paris? Sau Bogdan Drăgoi, băşcălia fetelor din Dorobanţi, să devină şi el secretar de stat la Finanţe? Puştiul încă bezmetic în materie de finanţe este cel care a semnat hârtiile pentru ca grupul Mitall Steel să scape de o ultimă plată de 20 de milioane de dolari către statul român. De fapt, o mulţime dintre consuli, consilieri, secretari şi consilieri personali au aparenţa unor recompense acordate cu generozitate de Adriean Videanu pentru prietenii săi de vacanţă.
Despre averile şi călătoriile Monicăi Maurer
Este suficient să citim declaraţia de avere a Monicăi Maurer. A primit 10.000 de dolari pentru şcoala celor doi copii, a mai primit 50.000 de dolari donaţie de la familia sa, Dana Cernăianu (Maurer) şi Aurel Cernăianu, a câştigat şi de la restaurantul Barka din Piaţa Domenii, pe care l-a deţinut împreună cu soţul ei, Krishan Georges, 120.000 de euro.
Două odrasle sub protecţia ministrului: Monica Maurer şi Bogdan Drăgoi / Foto: Agerpres
În acelaşi timp, Monica Maurer mai deţine şi o companie de IT care i-a adus în 2008 peste 70.000 de dolari. Plus două proprietăţi, una de 143 metri pătraţi în Bucureşti şi o alta mai generoasă la Snagov de nu mai puţin de 1.824 metri pătraţi, un Audi şi un BMW, obiecte de artă de 100.000 de euro, bijuterii de 60.000 de euro. Deţine şi mici economii în bănci de 26.000 de dolari şi de 15.000 de lei. Mai deţine Clubul Snagov Contry în România şi firma MJM Biotech în SUA.
Din când în când, după ce oboseşte de munca de la minister şi prin Consiliile de administraţie, Monica Maurer pleacă la Cannes sau la Saint Moritz, la familia sa pentru a-şi încărca motoarele. Şi apoi se întoarce la Bucureşti pentru a „trudi" la relansarea economiei româneşti!
Monica Maurer, la nunta lui Andronic, consilierul de campanie al lui Băsescu
Ziarul CanCan remarca prezenţa consilierei ministrului economiei la nunta consilierului preşedintelui ţării: "Dan Andronic, sfetnic, de-a lungul timpului, al lui Basescu, Nastase, Tariceanu si al altora, si-a pus din nou pirostriile, duminica, la hotelul Vista Palace din Monte Carlo, aleasa inimii sale fiind Monica Comsea, o tanara avocata, apropiata a sotiei premierului. La nunta au participat, pe langa parintii celor doi, premierul Tariceanu, Adrian Nastase, Serban Mihailescu, Miron Mitrea, Cristian Burci, Catalin Harnagea, Dorin Marian, Razvan Petrovici, Cosmin Guta, Radu Timofte, Monica Maurer (...)".
Cine este Adnan Khashoggi?
De la Bin Laden la CIA, prin comerţul cu arme
Adnan Khashoggi, 76 de ani, este un celebru comerciant de armament, care a intermediat contractele cu Arabia Saudită semnate de companiile americane Lockheed Martin (constructorul F16), Raytheon (constructorul sistemului antirachetă SM-3) şi Northrop Grumman. Khashoggi a intermediat şi afacerea Iran-Contra, prin care administraţia Reagan a vândut în secret arme Iranului, pentru a finanţa forţele antisandiniste din Nicaragua. El şi-a mascat conturile în bănci din Elveţia şi Liechtenstein şi a avut legături cu ofiţeri CIA precum Kermit Roosevelt sau cu afaceristul Bebe Rebozo, un apropiat al preşedintelui Richard Nixon. A lucrat ca intermediar şi pentru liderul libian Muammar Ghaddafi.
Fotografii ale unuia dintre iahturile şi avioanele lui Adnan Khashoggi
În 1980, Khashoggi a devenit proprietarul celui mai mare iaht din lume. În 1988 a fost arestat în Elveţia pentru că şi-a ascuns conturile. A fost transferat în SUA, unde a fost achitat de acuzaţia de fraudă, alături de Imelda Marcos.
Tatăl lui Adnan Khashoggi a avut origini basce şi turceşti şi s-a stabilit în Arabia Saudită, unde a devenit medicul regelui, dar şi al familiei lui Ossama bin Laden. Sora sa este mama lui Dodi al-Fayed, iubitul prinţesei Diana, alături de care a murit în accidentul din 1997. După atacurile de la 11 septembrie, conturile sale din SUA au fost îngheţate. În 2003, înainte de invazia SUA în Irak, Khashoggi s-a întâlnit cu Richard Perle, şeful Comitetului Militar Consultativ al preşedintelui Bush şi fost oficial al administraţiei Reagan.
Publicat Joi, 03 iunie 2010 Vlad Dumitraş
Adriean Videanu se distrează cu instituţiile României
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Publicat Vineri, 04 iunie 2010
Adriean Videanu se distrează cu instituţiile României
Dregătorii şi bani, împărţiţi între membrii grupului Coasta de Azur
În afară de numirea Monicăi Maurer pe post de consilier pentru 22.000 RON (220 de milioane de lei vechi) pe lună, Adriean Videanu are şi altfel de relaţii cu membrii Grupului Coasta de Azur. Amestecă banii cu funcţiile, jocurile de table şi banii statului într-un mod nepermis.
Ministrul Economiei, Comerţului şi Profesiei Liberale este sponsor mărinimos cu viitorul tată-socru al Elenei Băsescu, mezina şefului statului român.
În declaraţia de avere de pe pagina de Internet a MECPL se poate vedea discret plasată informaţia potrivit căreia Adriean Videanu susţine că l-a împrumutat pe un anume Gheorghe Ionescu cu 393.750,0 RON ceea ce înseamnă aproape 100.000 de euro şi peste 100.000 de dolari. Gheorghe Ionescu se numeşte şi tatăl lui Bogdan Ionescu, Syda, iubitul europarlamentarului PDL, EBA. Viitorul cuscru prezidenţial mai este alintat şi Bebe.
Fragment din declaraţia publică de avere a lui Videanu, care arată cu cât l-a împrumutat pe viitorul cuscru al lui Băsescu
Bebe, tatăl lui Syda, este bun tovarăş al ministrului pedelist al Economiei, Videanu. Familiie celor doi şi-au petrecut deseori concediile împreună în paradisuri turistice precum Coasta de Azur.
În plus, Videanu este asociatul în afaceri al Sidoniei Ionescu, mama lui Syda şi nevasta lui Bebe. După ce europarlamentara EBA s-a amorezat de Syda, Videanu l-a primit pe june în corpul ataşaţilor comerciali de la ambasadele României. Ataşaţi pe care îi patronează Ministerul Economiei. Doar scandalul de presă l-a determinat pe Videanu să stopeze includerea titulaturii de diplomat economic, la Ambasada României la Paris, în cartea de vizită a viitorului ginere prezidenţial.
Syda senior a primit şi el recompense în bani de la buget, sub formă de numiri în consilii de administraţie: când la PETROM, când la EXIMBANK. Acea bancă în care martorii din presă ai lui Băsescu îl văd doar pe Ionuţ Costea, mult prea celebrul cumnat al lui Mircea Geoană.
Un alt membru al Grupului Coasta de Azur este Bogdan Alexandru Drăgoi, fiul lui Dan Drăgoi, cadru rezervist al MApN şi ex-bos la Balli România.
Bogdănel a fost cadorisit cu funcţia de ministru adjunct al Finanţelor Publice şi cu posturi pufoase de membru în consiliile de administraţie de la EXIMBANK, Fondul Proprietatea şi Hidroelectrica, de unde ia 23.700 lei pe lună, adică aproape 6.000 de euro lunar. De la Loteria Română a primit acum doi ani 21.688 lei.
Adriean Videanu se poartă ca un stăpân al Ministerului Economiei şi ca un naş de mare ispravă, dispus să pună umărul la căpătuirea fiilor prietenilor săi.
Cotidianul.ro
Publicat Vineri, 04 iunie 2010
Adriean Videanu se distrează cu instituţiile României
Dregătorii şi bani, împărţiţi între membrii grupului Coasta de Azur
În afară de numirea Monicăi Maurer pe post de consilier pentru 22.000 RON (220 de milioane de lei vechi) pe lună, Adriean Videanu are şi altfel de relaţii cu membrii Grupului Coasta de Azur. Amestecă banii cu funcţiile, jocurile de table şi banii statului într-un mod nepermis.
Ministrul Economiei, Comerţului şi Profesiei Liberale este sponsor mărinimos cu viitorul tată-socru al Elenei Băsescu, mezina şefului statului român.
În declaraţia de avere de pe pagina de Internet a MECPL se poate vedea discret plasată informaţia potrivit căreia Adriean Videanu susţine că l-a împrumutat pe un anume Gheorghe Ionescu cu 393.750,0 RON ceea ce înseamnă aproape 100.000 de euro şi peste 100.000 de dolari. Gheorghe Ionescu se numeşte şi tatăl lui Bogdan Ionescu, Syda, iubitul europarlamentarului PDL, EBA. Viitorul cuscru prezidenţial mai este alintat şi Bebe.
Fragment din declaraţia publică de avere a lui Videanu, care arată cu cât l-a împrumutat pe viitorul cuscru al lui Băsescu
Bebe, tatăl lui Syda, este bun tovarăş al ministrului pedelist al Economiei, Videanu. Familiie celor doi şi-au petrecut deseori concediile împreună în paradisuri turistice precum Coasta de Azur.
În plus, Videanu este asociatul în afaceri al Sidoniei Ionescu, mama lui Syda şi nevasta lui Bebe. După ce europarlamentara EBA s-a amorezat de Syda, Videanu l-a primit pe june în corpul ataşaţilor comerciali de la ambasadele României. Ataşaţi pe care îi patronează Ministerul Economiei. Doar scandalul de presă l-a determinat pe Videanu să stopeze includerea titulaturii de diplomat economic, la Ambasada României la Paris, în cartea de vizită a viitorului ginere prezidenţial.
Syda senior a primit şi el recompense în bani de la buget, sub formă de numiri în consilii de administraţie: când la PETROM, când la EXIMBANK. Acea bancă în care martorii din presă ai lui Băsescu îl văd doar pe Ionuţ Costea, mult prea celebrul cumnat al lui Mircea Geoană.
Un alt membru al Grupului Coasta de Azur este Bogdan Alexandru Drăgoi, fiul lui Dan Drăgoi, cadru rezervist al MApN şi ex-bos la Balli România.
Bogdănel a fost cadorisit cu funcţia de ministru adjunct al Finanţelor Publice şi cu posturi pufoase de membru în consiliile de administraţie de la EXIMBANK, Fondul Proprietatea şi Hidroelectrica, de unde ia 23.700 lei pe lună, adică aproape 6.000 de euro lunar. De la Loteria Română a primit acum doi ani 21.688 lei.
Adriean Videanu se poartă ca un stăpân al Ministerului Economiei şi ca un naş de mare ispravă, dispus să pună umărul la căpătuirea fiilor prietenilor săi.
Finanţistul Dănilă ar face orice pentru casă. Ca să nu rămînă fără casă
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 02 Iun 2010 | Biroul de Investigatii
În urmă cu o săptămînă vă povesteam despre aventurile imobiliare ale fostului şef al BCR, actual membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Ei bine, ca să nu dea rău în ochiul ager al domnului Isărescu, Nicolae Dănilă s-a gîndit că e mai bine ca pe viitor să lucreze cu familia la şmenuit imobile. Nu de alta, dar abia ce a scăpat de urmărirea penală pentru fals şi uz de fals – procedeu prin care a dobîndit viloiul de la numărul 13, de pe strada Rabat din Capitală, cumpărat pe nimic de la primărie, pe motiv că el şi soţia erau nişte amărîţi de contabili, întreţinuţi din averea de miliarde a fiului minor, Alexandru.
Acum, responsabili de continuarea şmenului cu viloiul sînt soţia acestuia, doamna Georgeta şi celălalt fiu, Marius Ioan, şeful diviziei de Investment Banking de la BCR, rămas în post de pe vremea cînd tăticul veghea asupra BCR-ului de stat. Săptămîna trecută, după ce a obţinut în instanţă retrocedarea parţială a imobilului din care Dănilă nu se dă plecat, proprietarul de drept, Mihai Popescu, s-a gîndit să racordeze garajul la reţeaua de curent electric. Ce-i drept, el ar fi racordat tot, dar pînă acum n-a obţinut în instanţă decît garajul şi mansarda. „Ce tupeu!“ şi-a zis probabil Dănilă, care şi-a trimis imediat familionul la treabă. Şi, după cum a constatat şi Poliţia, soţia şi fiul finanţistului s-au pus pe treabă şi au distrus tot ce munciseră angajaţii Enel pentru proprietar.
Başca, Dănilă a mai dat şi nas în nas cu proprietarul, care numai că nu şi-a luat şi două flegme pentru tupeul de a pretinde ce i se cuvine de drept. „Băi, mă doare în p..ulă de ce scrie presa şi de ce procese ai cîştigat tu în instanţă. În casa asta nu ai ce căuta, băi, ai înţeles?“, i-ar fi zis finanţistul într-un limbaj economic. Păi, normal, că doar ce, s-a ajuns chiar aşa de rău în ţara asta, ca nici măcar un şef din BNR să nu mai poată lua o amărîtă de vilă pe naşpa?
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 02 Iun 2010 | Biroul de Investigatii
În urmă cu o săptămînă vă povesteam despre aventurile imobiliare ale fostului şef al BCR, actual membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Ei bine, ca să nu dea rău în ochiul ager al domnului Isărescu, Nicolae Dănilă s-a gîndit că e mai bine ca pe viitor să lucreze cu familia la şmenuit imobile. Nu de alta, dar abia ce a scăpat de urmărirea penală pentru fals şi uz de fals – procedeu prin care a dobîndit viloiul de la numărul 13, de pe strada Rabat din Capitală, cumpărat pe nimic de la primărie, pe motiv că el şi soţia erau nişte amărîţi de contabili, întreţinuţi din averea de miliarde a fiului minor, Alexandru.
Acum, responsabili de continuarea şmenului cu viloiul sînt soţia acestuia, doamna Georgeta şi celălalt fiu, Marius Ioan, şeful diviziei de Investment Banking de la BCR, rămas în post de pe vremea cînd tăticul veghea asupra BCR-ului de stat. Săptămîna trecută, după ce a obţinut în instanţă retrocedarea parţială a imobilului din care Dănilă nu se dă plecat, proprietarul de drept, Mihai Popescu, s-a gîndit să racordeze garajul la reţeaua de curent electric. Ce-i drept, el ar fi racordat tot, dar pînă acum n-a obţinut în instanţă decît garajul şi mansarda. „Ce tupeu!“ şi-a zis probabil Dănilă, care şi-a trimis imediat familionul la treabă. Şi, după cum a constatat şi Poliţia, soţia şi fiul finanţistului s-au pus pe treabă şi au distrus tot ce munciseră angajaţii Enel pentru proprietar.
Başca, Dănilă a mai dat şi nas în nas cu proprietarul, care numai că nu şi-a luat şi două flegme pentru tupeul de a pretinde ce i se cuvine de drept. „Băi, mă doare în p..ulă de ce scrie presa şi de ce procese ai cîştigat tu în instanţă. În casa asta nu ai ce căuta, băi, ai înţeles?“, i-ar fi zis finanţistul într-un limbaj economic. Păi, normal, că doar ce, s-a ajuns chiar aşa de rău în ţara asta, ca nici măcar un şef din BNR să nu mai poată lua o amărîtă de vilă pe naşpa?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)