Romania trebuie salvata!
Puterea.ro
Autor: Ionnuț Dumitrescu
Publicat la: 2010-04-27 19:43:01
Găinari! Parlamentari care decontează chirii, deși au case în București. Miniștri care decontează telefoane la Parlament
Cum practică parlamentarii români integritatea în decontările la stat? Sau legalitatea, moralitatea şi bunul-simţ? Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ar putea verifica sau măcar constata cum unii parlamentari români cer cazare la hotel în Bucureşti, deşi au în Capitală proprietăţi imobiliare pe numele lor sau ale membrilor familiilor lor. Alţi senatori şi deputaţi care stau în Bucureşti pe banii contribuabililor nu au bunuri imobiliare aici, dar au, în schimb, mai multe case de locuit sau de vacanţă, terenuri şi spaţii comerciale prin alte localităţi. Cireaşa de pe tortul decontărilor e pusă de cele mai sonore nume de miniştri: ei au abonamente de telefonie mobilă pe care statul cheltuieşte bani de două ori - şi la Guvern, şi la Parlament.
Vreţi să ştiţi cum îi loveşte, brusc, dragostea părintească pe parlamentari? Nimic mai simplu. Citiţi în cele ce urmează lista completă a parlamentarilor care şi-au
trecut proprietăţile imobiliare pe numele copiilor pentru a putea primi de la stat locuinţe de serviciu.
Trei senatori şi şase deputaţi au cazare în Bucureşti din partea Parlamentului, deşi au proprietăţi imobiliare în Capitală.
Senatorii Toni Greblă, Trifon Belacurencu, Severin Georgică şi deputaţii Emil Bostan Victor Paul Dobre, Ioan Stan, Mirel-Gheorghe Taloş, Samoil Vîlcu şi Sorin Zamfirescu au cumpărat sau au moştenit apartamente în Bucureşti, dar preferă cazarea pe banii statului, la hotel sau în chirie. Motivul pare a fi dragostea părintească, întrucât casele sunt cumpărate pentru copii.
Ioan Stan, deputat PSD din anul 2000, este posesorul unui apartament în Bucureşti, dar stă la hotel, pe banii statului român. Argumentul său: „Am doi copii studenţi care locuiesc acolo. Fata mai şi profesează acum. Cumpărasem apartamentul pe numele nostru, dar copiii stau acum acolo, de 3-4 ani deja (apartamentul a fost achiziţionat în 2003, deci acum 7 ani - n.r.).
Deputatul Stan mai deţine o casă de locuit în Fălticeni şi un apartament în Iaşi pe care l-a cumpărat în 2009: „Am cumpărat apartamentul din Iaşi pentru fata mea, că am 3 copii, să vă dea Dumnezeu şi mai mulţi dumneavoastră”. Cheltuielile cu cazarea lui Ioan Stan au costat statul 5.782 de lei în ianuarie 2010 şi februarie 2010 şi 105.997 lei în 2009.
Donatori de apartamente pentru copii
Senatorul Toni Greblă şi-a donat fiului apartamentul din Bucureşti imediat după ce a primit un loc în senat: „Acum vreo şase ani am cumpărat acel apartament fiului meu şi, pentru că era minor, l-am trecut pe numele meu. Eu nu am locuit niciodată acolo, ci fiul meu. Am acţionat perfect legal, nu am solicitat cazare, ci stau la hotel”. Greblă mai are în posesie o casă şi o garsonieră în Târgu-Jiu. Camera de hotel a senatorului pe întreaga lună ianuarie a costat 8506.4 lei.
Trifon Belacurencu, senator PSD de Tulcea, a deţinut până în decembrie 2008 un apartament în Bucureşti, când
l-a donat fiului său. „În 1999 am cumpărat un apartament de 37 mp pentru cei doi fii ai mei. Când am devenit senator (decembrie 2008, n.n.), neputând să locuim atâtea persoane într-un spaţiu atât de mic, am fost nevoit să cer cazare. Eu nu am locuit niciodată în acel apartament, eu am domiciliul în Tulcea”. Senatorul Belacurencu mai deţine un apartament în Tulcea. În ianuarie 2010, cazarea lui în Capitală a valorat 8506.4 lei.
Georgică Severin, deputat PDL de Câmpina din 2008, şi-a donat şi el fiicei proprietatea imobiliară din Bucureşti, după ce a primit un loc în Senat.
„Este vorba de o garsonieră de 25 mp. Când fiica mea a devenit studentă în 2000, mama mea s-a mutat şi i-a cedat ei garsoniera, dar a trecut-o pe numele meu. Eu nu am locuit niciodată acolo, am dormit cel mult două nopţi. Vă daţi seama că nu puteam sta în acel spaţiu cu fiica mea şi, pentru a mă conforma legii, atunci i-am donat garsoniera ca să pot beneficia de cazare la hotel”. În urma donaţiei, senatorului i-au mai rămas doar casa de locuit şi cele două apartamente din Câmpina.
Proprietari şi chiriaşi în Bucureşti
Pe lista celor care mai deţin proprietăţi imobiliare în Bucureşti, dar care beneficiază de locuinţe de serviciu din partea statului se regăsesc parlamentari de toate culorile politice.
Emil Bostan, deputat PNL, deţine din 2007 în Bucureşti împreună cu soţia un apartament de 37,5 mp, a cărui valoare de impozitare este 30.500 de euro. În afară de acesta mai are un apartament în Piatra Neamţ şi un teren în comuna Negreşti. Pe numele său, statul român a plătit 15.938 de lei drept cheltuieli cu cazarea în Bucureşti pe primele două luni ale acestui an.
Victor Paul Dobre este deputat PNL din anul 2000. Are în proprietate o casă de locuit, un spaţiu comercial şi alte terenuri în Galaţi. În anul 2006 i-a cumpărat fiului său un apartament în Bucureşti. Statul i-a decontat 16.190 de lei pentru cazare în ianuarie şi februarie.
Mirel-Gheorghe Taloş, deputat PNL, are împreună cu soţia o casă în construcţie în Bucureşti. Mai deţine un teren la Corbeanca şi unul în Ilfov. Decontări la cazare în Bucureşti: 15.859 de lei pe primele două luni ale anului.
Fiul deputatului PDL Samoil Vîlcu deţine din 2005 un apartament în Bucureşti. Deputatul are un apartament şi o casă de locuit şi un teren în Călimăneşti şi un spaţiu comercial în Râmnicu-Vâlcea. Decontări la cazare: 5.782 de lei.
Soţia deputatului PDL Sorin Zamfirescu este titulara unui apartament în Capitală, pe care îl ocupă familia fiului lor cel mic. Deputatul mai deţine împreună cu soţia o casă de locuit în Vâlcea şi una de vacanţă în Călimăneşti. Mai deţin şi terenuri în Vâlcea şi Constanţa. Statul i-a decontat în primele două luni suma de 15.859 de lei.
Culmea cheltuielilor inutile: Miniştri cu telefoane de la Guvern şi de la Parlament
Membrii Cabinetului Boc au abonamente de telefonie mobilă atât de la Parlament, cât şi de la Guvern. Instalaţi la Guvern încă din 2008, Elena Udrea, Radu Berceanu şi Vasile Blaga au telefoane mobile de la Parlament, deşi activitatea lor se desfăşoară la o altă instituţie. Lor li s-a alăturat şi ministrul culturii, Kelemen Hunor, membru în Guvern de la sfârşitul lui 2009. Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a cheltuit 184,57 de lei pe abonamentul de telefonie mobilă oferit de Parlament din noiembrie 2009 până în ianuarie anul curent. Aceeaşi sumă s-a risipit şi pentru ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Totalul banilor pe care Elena Udrea i-a consumat pe abonamentul telefonic parlamentar de când e ministru este de 878 de lei. Kelemen Hunor a costat Senatul 131 de lei în lunile ianuarie şi februarie ale acestui an.
Hapsânii. Parlamentarii cu multe vile stau cu mâna întinsă pentru banii de chirie de la stat
Chiar dacă deţin mai multe vile şi case de vacanţă prin ţară, aleşii neamului nu renunţă la decontul pentru cazarea în Capitală, deşi situaţia financiară le-ar permite acest lucru fără mari probleme.
Criza financiară nu a afectat buzunarele parlamentarilor, care continuă să-şi deconteze cheltuielile legate de cazarea în Capitală, deşi la televizor deplâng situaţia economică a populaţiei. “Decontăm doar ce este regulamentar. Dacă se prevede că cei care nu au o locuinţă în Bucureşti au dreptul la decontarea sumei de cazare, nu văd care este problema. Nu este nimic ilegal. Noi luăm 29 de milioane, dar pentru cei care stau la hotel cheltuielile sunt mai mari”, a fost explicaţia oferită de parlamentari când au fost chestionaţi pe marginea sumelor încasate de la stat. Baronul Culiţă Tărâţă deţine în proprietate şase case în judeţele Neamţ şi Braşov, şi este acţionar la mai multe firme, dar nu a renunţat la decontarea sumei primite de la Parlament pentru plata chiriei în Capitală. Liberalul Horea Dorin Uioreanu deţine trei case de locuit plus una de vacanţă şi are acţiuni la mai multe societăţi comerciale, conform propriei declaraţii de avere, dar continuă să primească bani de chirie şi de la Parlament. Pedelistul Valerian Vreme are patru case în Oneşti şi Bacău, dar cu toate acestea nu a renunţat la sumele încasate de la forul legislativ. În aceeaşi situaţie mai sunt senatorii Gyorgy Frunda, Ariton Ion, Ion Vasile, Bălan Gheorghe şi Baniaş Mircea Marius. (Cristian Andrei)
miercuri, 28 aprilie 2010
Fostul şi actualul ministru al Apărării sunt tovarăşi
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 15:50 Cristina Horvat
Fostul şi actualul ministru al Apărării sunt tovarăşi
La un tun cu plajă pe terenurile Armatei
În toamna trecută, înaintea campaniei electorale, Traian Băsescu le spunea acelora care îl acuzau de provocarea a numeroase scandaluri că ”în linişte se fură, măi fraţilor” şi că României nu-i este benefică liniştea dorită şi invocată de adversarii săi, Crin Antonescu şi Mircea Geoană.
Iată că, exact în perioada aceea, în timpul crizei guvernamentale generate de căderea guvernului Boc, vorbele preşedintelui erau infirmate de acţiunile fostului ministru al Apărării Mihai Stănişoară.
În timp ce PDL şi PSD se aflau în pragul divorţului guvernamental, în luna septembrie 2009, Mihai Stănişoară dădea un ordin de ministru prin care MApN întră în stăpânirea a 600 de hectare în comuna Corbu din judeţul Constanţa. Mihai Stănişoară definea zona respectivă ca obiectiv de siguranţă al Poligonului de Rachete Midia. Urmare a acestui ordin, MApN a îngrădit o porţiune din plaja Corbu, care ţine de Primăria Corbu, şi a împiedicat accesul proprietarilor de drept.
Imediat, MApN a turnat beton şi a construit un drum de acces. Oficialii MApN spun că investiţia face parte din programul de monitorizare a mării SCOMAR şi că va costa în jur de 4 milioane de euro.
Însă oricine îşi poate da seama că investiţia nu are nici o logică. Antena radar va fi amplasată pe plajă, unde mai trebuie alte sute de mii de euro pentru drumuri, echipamente şi alimentare cu energie electrică. Asta în timp ce sus, pe promontoriu, unde MApN este proprietar de teren, toate facilităţile există deja. Başca faptul că radarul ar câştiga în eficienţă datorită altitudinii de peste 40 de metri faţă de nivelul mării.
Ministerul Apărării a început lucrările ilegal, în luna noiembrie 2009. Primarul comunei Corbu, Marian Gălbinaşu, a intentat proces MApN şi a adresat numeroase adrese prin care înştiinţa Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - proprietara întregului teren - că MapN construieşte în afara cadrului legal.
Nici acum, după aproape şase luni, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu a dat vreun răspuns. Iar în instanţă, MApN se prevalează de „siguranţa naţională” şi refuză să prezinte documente, ignorând în acelaşi timp toate actele care demonstrează faptul că a încălcat dreptul de proprietate. Reprezentanţii lui Moş Teacă nu vor să scoată din teşcherea titlurile de proprietate, intabulări şi cadastru. E secret de război, coană Vasilico!
În spatele acestei des invocate ”siguranţe naţionale” stă însă un tun imobiliar de proporţii, ai cărui artizani-beneficiari sunt doi miniştrii ai Apărării, Mihai Stănişoară şi Gabriel Oprea. Ambii sunt ”imobiliarişti” de succes, zecile de proprietăţi pe care le deţin şi tranzacţiile imobiliare pe care le-au făcut de-a lungul anilor fiind deja cunoscute.
Stănişoară şi Oprea s-au asociat, în luna februarie, într-o firmă care are sediul în Cipru, Black Sea Entertainment Ltd.
Afacerea se derulează în trei etape. Prima a fost deja îndeplinită de fostul ministru al Apărării Mihai Stănişoară, după cum am arătat mai sus. Urmează expropierea în beneficiu public şi anularea titlurilor de proprietate asupra terenurilor printr-o hotărâre de guvern, care va fi promulgată de Guvern, la recomandarea CSAT, prin care se defineşte perimetrul de siguranţă drept obiectiv strategic. Surse din MApN au declarat pentru cotidianul.ro că actualul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, a trecut deja prin şedinţă de Guvern această hotărâre. Fireşte că, în stilul lipsit de transparenţă pe care pedeliştii l-au impus de când guvernează România, această hotărâre de guvern nu se regăseşte pe site-ul Guvernului. Probabil tot pentru că e vorba despre ”siguranţa naţională”.
Terenul, aflat în proprietatea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a fost trecut cu forţa în proprietatea MApN, iar persoanele particulare care au reuşit până acum să-şi refacă dreptul de proprietate în acea zonă aşteaptă să-şi primească despăgubirile cuvenite. Vestea că MApN cumpără terenurile a agitat spiritele în rândul samsarilor de terenuri, dovadă stând numeroasele oferte ”senzaţionale” care au împânzit zona, sub formă de fluturaşi, şi Internetul.
Cei care se pricep la afaceri imobiliare avansează încă un scenariu: a treia etapă a tunului imobiliar urmează a fi înfăptuită printr-o altă hotărîre a CSAT, prin care Poligonul de Rachete Midia va fi dezafectat, iar amplasamentul, inclusiv nou instalatul perimetru de siguranţă, va fi scos din proprietatea Armatei şi vândut către Black Sea Entertainment Ltd. - firma lui Stănişoară şi Oprea - la un preţ modic.
Aceleaşi surse din MApN spun că firma celor doi favoriţi ai preşedintelui Băsescu vine cu titlul de proprietate al acestui teren într-o asociere cu o altă companie din Cipru, Empire Casino - filiala cipriotă a firmei Empire UK Ltd., deţinătoarea celui mai mare lanţ european de jocuri de noroc.
Şi uite aşa, din terenuri de antrenament, din poligoane de tragere se vor naşte obiective „culturale”. Căci pentru profesorul universitar doctor şi general Gabriel Oprea, pokerul, zarurile şi ruleta fac parte din activităţile culturale strict necesare unui om educat!
Post-scriptum: O utopie asemănătoare a pus la cale şi PSD-ul. În mandatul 2000-2004 a proiectat o staţiune de odihnă plus cazinouri, baruri şi restaurante la vărsarea unui braţ al Dunării în mare! Şi a ieşit acelaşi lucru. Puţină sare pe coada iepurelui fugit în pădure
Cotidianul.ro
Azi - 15:50 Cristina Horvat
Fostul şi actualul ministru al Apărării sunt tovarăşi
La un tun cu plajă pe terenurile Armatei
În toamna trecută, înaintea campaniei electorale, Traian Băsescu le spunea acelora care îl acuzau de provocarea a numeroase scandaluri că ”în linişte se fură, măi fraţilor” şi că României nu-i este benefică liniştea dorită şi invocată de adversarii săi, Crin Antonescu şi Mircea Geoană.
Iată că, exact în perioada aceea, în timpul crizei guvernamentale generate de căderea guvernului Boc, vorbele preşedintelui erau infirmate de acţiunile fostului ministru al Apărării Mihai Stănişoară.
În timp ce PDL şi PSD se aflau în pragul divorţului guvernamental, în luna septembrie 2009, Mihai Stănişoară dădea un ordin de ministru prin care MApN întră în stăpânirea a 600 de hectare în comuna Corbu din judeţul Constanţa. Mihai Stănişoară definea zona respectivă ca obiectiv de siguranţă al Poligonului de Rachete Midia. Urmare a acestui ordin, MApN a îngrădit o porţiune din plaja Corbu, care ţine de Primăria Corbu, şi a împiedicat accesul proprietarilor de drept.
Imediat, MApN a turnat beton şi a construit un drum de acces. Oficialii MApN spun că investiţia face parte din programul de monitorizare a mării SCOMAR şi că va costa în jur de 4 milioane de euro.
Însă oricine îşi poate da seama că investiţia nu are nici o logică. Antena radar va fi amplasată pe plajă, unde mai trebuie alte sute de mii de euro pentru drumuri, echipamente şi alimentare cu energie electrică. Asta în timp ce sus, pe promontoriu, unde MApN este proprietar de teren, toate facilităţile există deja. Başca faptul că radarul ar câştiga în eficienţă datorită altitudinii de peste 40 de metri faţă de nivelul mării.
Ministerul Apărării a început lucrările ilegal, în luna noiembrie 2009. Primarul comunei Corbu, Marian Gălbinaşu, a intentat proces MApN şi a adresat numeroase adrese prin care înştiinţa Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - proprietara întregului teren - că MapN construieşte în afara cadrului legal.
Nici acum, după aproape şase luni, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu a dat vreun răspuns. Iar în instanţă, MApN se prevalează de „siguranţa naţională” şi refuză să prezinte documente, ignorând în acelaşi timp toate actele care demonstrează faptul că a încălcat dreptul de proprietate. Reprezentanţii lui Moş Teacă nu vor să scoată din teşcherea titlurile de proprietate, intabulări şi cadastru. E secret de război, coană Vasilico!
În spatele acestei des invocate ”siguranţe naţionale” stă însă un tun imobiliar de proporţii, ai cărui artizani-beneficiari sunt doi miniştrii ai Apărării, Mihai Stănişoară şi Gabriel Oprea. Ambii sunt ”imobiliarişti” de succes, zecile de proprietăţi pe care le deţin şi tranzacţiile imobiliare pe care le-au făcut de-a lungul anilor fiind deja cunoscute.
Stănişoară şi Oprea s-au asociat, în luna februarie, într-o firmă care are sediul în Cipru, Black Sea Entertainment Ltd.
Afacerea se derulează în trei etape. Prima a fost deja îndeplinită de fostul ministru al Apărării Mihai Stănişoară, după cum am arătat mai sus. Urmează expropierea în beneficiu public şi anularea titlurilor de proprietate asupra terenurilor printr-o hotărâre de guvern, care va fi promulgată de Guvern, la recomandarea CSAT, prin care se defineşte perimetrul de siguranţă drept obiectiv strategic. Surse din MApN au declarat pentru cotidianul.ro că actualul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, a trecut deja prin şedinţă de Guvern această hotărâre. Fireşte că, în stilul lipsit de transparenţă pe care pedeliştii l-au impus de când guvernează România, această hotărâre de guvern nu se regăseşte pe site-ul Guvernului. Probabil tot pentru că e vorba despre ”siguranţa naţională”.
Terenul, aflat în proprietatea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a fost trecut cu forţa în proprietatea MApN, iar persoanele particulare care au reuşit până acum să-şi refacă dreptul de proprietate în acea zonă aşteaptă să-şi primească despăgubirile cuvenite. Vestea că MApN cumpără terenurile a agitat spiritele în rândul samsarilor de terenuri, dovadă stând numeroasele oferte ”senzaţionale” care au împânzit zona, sub formă de fluturaşi, şi Internetul.
Cei care se pricep la afaceri imobiliare avansează încă un scenariu: a treia etapă a tunului imobiliar urmează a fi înfăptuită printr-o altă hotărîre a CSAT, prin care Poligonul de Rachete Midia va fi dezafectat, iar amplasamentul, inclusiv nou instalatul perimetru de siguranţă, va fi scos din proprietatea Armatei şi vândut către Black Sea Entertainment Ltd. - firma lui Stănişoară şi Oprea - la un preţ modic.
Aceleaşi surse din MApN spun că firma celor doi favoriţi ai preşedintelui Băsescu vine cu titlul de proprietate al acestui teren într-o asociere cu o altă companie din Cipru, Empire Casino - filiala cipriotă a firmei Empire UK Ltd., deţinătoarea celui mai mare lanţ european de jocuri de noroc.
Şi uite aşa, din terenuri de antrenament, din poligoane de tragere se vor naşte obiective „culturale”. Căci pentru profesorul universitar doctor şi general Gabriel Oprea, pokerul, zarurile şi ruleta fac parte din activităţile culturale strict necesare unui om educat!
Post-scriptum: O utopie asemănătoare a pus la cale şi PSD-ul. În mandatul 2000-2004 a proiectat o staţiune de odihnă plus cazinouri, baruri şi restaurante la vărsarea unui braţ al Dunării în mare! Şi a ieşit acelaşi lucru. Puţină sare pe coada iepurelui fugit în pădure
Lacuri, parcuri şi-o gaură de 7 milioane de euroi
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Apr 2010 | Alexandru Cristorian
Bucureşti este codaşa capitalelor europene în ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi raportate la numărul de locuitori. În plus, suprafaţa acestor spaţii scade de la an de an, în ciuda faptului că sumele cheltuite pentru spaţiile verzi sînt în continuă creştere. Dacă privim însă modul în care se fac aceste cheltuieli, paradoxul sume cheltuite – rezultate obţinute dispare în totalitate. Spre exemplu, numai în 2009, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a aruncat vreo şapte milioane de euroi în zeci de contracte păguboase, toate prin voinţa şi intermediul directorului instituţiei, Radu Dan Septimiu Popa. Şi, normal, fără vreo licitaţie, că doar atribuirea directă e mama profitului din ban public.
Cheltuirea banului public ca formă de agrement
La finele lui 2009, în noiembrie, ALPAB a semnat un contract cu SC Soluţii Urbane SRL, în valoare de 5,2 milioane de lei.
În contul sumei, firma trebuia să reabiliteze două locuri de joacă în parcurile Herăstrău şi Carol. Iar firma chiar a reabilitat locurile de joacă, numai că, în locul unor mici Disneyland-uri, ce ar fi trebuit să iasă la banii ăştia, copiii ce ies la joacă în cele două parcuri au ocazia să folosească cele cîteva leagăne. Că doar de atît au ajuns banii.
Iar dacă treaba cu locurile de joacă a fost rezolvată, conducerea ALPAB a mai semnat vreo 30 de contracte, toate prin atribuire directă, prin care vreo 2,4 milioane de lei au fost cheltuiţi pentru reabilitarea spaţiilor verzi din cele două parcuri, plus Parcul Tineretului. Şi, ca nu cumva cei care se plimbă prin parcurile din Bucureşti să fie deranjaţi de vreo creangă crescută mai mult, directorul Radu Popa a decis că arborii trebuie toaletaţi, aşa că a achitat firmei Eurolex A.G. Consult SRL nu mai puţin de 1,27 milioane de lei pentru acţiune. Başca, în final n-au fost coafaţi decît vreo 170 de arbori şi nicidecum 2.500, cîţi erau prevăzuţi în acte.
Şi, pentru că avea prea mulţi bani la dispoziţie, conducerea ALPAB s-a gîndit că ar fi frumos să cheltuiască nişte sume şi pe lucrări ce nu intră în atribuţiile instituţiei şi, dacă se poate, să fie şi nişte lucrări inexistente. Aşa se face că ALPAB a plătit firmei Someco SA suma de 1,8 milioane de lei pentru reabilitarea locuinţelor sociale pentru persoanele fără domiciliu. Cu toate că ALPAB nu are treabă cu respectivele locuinţe, cu atît mai mult cu cît lucrările n-au fost executate.
Pentru ca cetăţenii ce-şi petrec timpul în parcurile din Bucureşti să ştie totuşi cît timp se plimbă, directorul ALPAB a decis că trebuie montate ceasuri în fiecare parc. Şi nu orice fel de ceasuri, ci orologii placate cu aur de 24 k, prevăzute cu geamuri de cristal, fiecare la un preţ de 339.957 de lei bucata. Ce mai, un chilipir. Iar ca treaba să fie completă, ALPAB a plătit zece astfel de ceasuri firmei Soluţii Urbane SRL, deşi pînă acum au fost recepţionate doar două.
La toate acestea se mai adaugă şi plăţile de 2,6 milioane de lei pentru lucrările inexistente de la fîntînile din zona Unirii sau peste jumătate de milion de lei plătiţi pentru reparaţiile inexistente de la Ştrandul Crîngaşi ori mai multe reparaţii ale unor terase închiriate către firme private sau mai multe contracte de reparaţii în care lucrarea a fost plătită de mai multe ori, către agenţi economici diferiţi. Aşa că, putem spune că ALPAB are o conducere extrem de eficientă. Mai ales cînd vine vorba de semnat contracte păguboase şi de spart peste 27 de milioane de lei din banii publici, totul pentru ca cetăţenii să se poată relaxa în cele cîteva spaţii verzi şi să respire aerul infect al Bucureştilor.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 28 Apr 2010 | Alexandru Cristorian
Bucureşti este codaşa capitalelor europene în ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi raportate la numărul de locuitori. În plus, suprafaţa acestor spaţii scade de la an de an, în ciuda faptului că sumele cheltuite pentru spaţiile verzi sînt în continuă creştere. Dacă privim însă modul în care se fac aceste cheltuieli, paradoxul sume cheltuite – rezultate obţinute dispare în totalitate. Spre exemplu, numai în 2009, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a aruncat vreo şapte milioane de euroi în zeci de contracte păguboase, toate prin voinţa şi intermediul directorului instituţiei, Radu Dan Septimiu Popa. Şi, normal, fără vreo licitaţie, că doar atribuirea directă e mama profitului din ban public.
Cheltuirea banului public ca formă de agrement
La finele lui 2009, în noiembrie, ALPAB a semnat un contract cu SC Soluţii Urbane SRL, în valoare de 5,2 milioane de lei.
În contul sumei, firma trebuia să reabiliteze două locuri de joacă în parcurile Herăstrău şi Carol. Iar firma chiar a reabilitat locurile de joacă, numai că, în locul unor mici Disneyland-uri, ce ar fi trebuit să iasă la banii ăştia, copiii ce ies la joacă în cele două parcuri au ocazia să folosească cele cîteva leagăne. Că doar de atît au ajuns banii.
Iar dacă treaba cu locurile de joacă a fost rezolvată, conducerea ALPAB a mai semnat vreo 30 de contracte, toate prin atribuire directă, prin care vreo 2,4 milioane de lei au fost cheltuiţi pentru reabilitarea spaţiilor verzi din cele două parcuri, plus Parcul Tineretului. Şi, ca nu cumva cei care se plimbă prin parcurile din Bucureşti să fie deranjaţi de vreo creangă crescută mai mult, directorul Radu Popa a decis că arborii trebuie toaletaţi, aşa că a achitat firmei Eurolex A.G. Consult SRL nu mai puţin de 1,27 milioane de lei pentru acţiune. Başca, în final n-au fost coafaţi decît vreo 170 de arbori şi nicidecum 2.500, cîţi erau prevăzuţi în acte.
Şi, pentru că avea prea mulţi bani la dispoziţie, conducerea ALPAB s-a gîndit că ar fi frumos să cheltuiască nişte sume şi pe lucrări ce nu intră în atribuţiile instituţiei şi, dacă se poate, să fie şi nişte lucrări inexistente. Aşa se face că ALPAB a plătit firmei Someco SA suma de 1,8 milioane de lei pentru reabilitarea locuinţelor sociale pentru persoanele fără domiciliu. Cu toate că ALPAB nu are treabă cu respectivele locuinţe, cu atît mai mult cu cît lucrările n-au fost executate.
Pentru ca cetăţenii ce-şi petrec timpul în parcurile din Bucureşti să ştie totuşi cît timp se plimbă, directorul ALPAB a decis că trebuie montate ceasuri în fiecare parc. Şi nu orice fel de ceasuri, ci orologii placate cu aur de 24 k, prevăzute cu geamuri de cristal, fiecare la un preţ de 339.957 de lei bucata. Ce mai, un chilipir. Iar ca treaba să fie completă, ALPAB a plătit zece astfel de ceasuri firmei Soluţii Urbane SRL, deşi pînă acum au fost recepţionate doar două.
La toate acestea se mai adaugă şi plăţile de 2,6 milioane de lei pentru lucrările inexistente de la fîntînile din zona Unirii sau peste jumătate de milion de lei plătiţi pentru reparaţiile inexistente de la Ştrandul Crîngaşi ori mai multe reparaţii ale unor terase închiriate către firme private sau mai multe contracte de reparaţii în care lucrarea a fost plătită de mai multe ori, către agenţi economici diferiţi. Aşa că, putem spune că ALPAB are o conducere extrem de eficientă. Mai ales cînd vine vorba de semnat contracte păguboase şi de spart peste 27 de milioane de lei din banii publici, totul pentru ca cetăţenii să se poată relaxa în cele cîteva spaţii verzi şi să respire aerul infect al Bucureştilor.
Au aruncat 44.850.000 €!
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
28 Aprilie 2010 | Articol semnat de Sorin Golea
Zona veche a unui oraş îi arată gradul de civilizaţie. În centrul istoric al Bucureştiului s-a tocat o căruţă de bani pentru o reabilitare “la mişto”.
În 2003, în mandatul de primar general al lui Traian Băsescu, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a alocat 32,4 milioane de euro pentru “Reabilitarea infrastructurii în zona istorică”. Finalizarea lucrărilor era gândită pentru anul 2009. Abia în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, a avut loc licitaţia. În anul 2008, suma alocată iniţial s-a suplimentat cu 9,7 milioane de euro. În fine, în noiembrie 2008, după ce Sorin Oprescu a devenit primar, Municipalitatea a anunţat că vrea altă firmă de construcţii, iar reabilitarea s-a oprit.
Apoi, PMB a plătit suma de 750.000 de euro pentru conservarea lucrărilor existente. Va urma un nou contract de consultanţă, de două milioane de euro. În total, 44.850.000 de euro alocaţi până acum de pomană centrului istoric. Ruşine, domnilor primari!
Libertatea.ro
28 Aprilie 2010 | Articol semnat de Sorin Golea
Zona veche a unui oraş îi arată gradul de civilizaţie. În centrul istoric al Bucureştiului s-a tocat o căruţă de bani pentru o reabilitare “la mişto”.
În 2003, în mandatul de primar general al lui Traian Băsescu, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a alocat 32,4 milioane de euro pentru “Reabilitarea infrastructurii în zona istorică”. Finalizarea lucrărilor era gândită pentru anul 2009. Abia în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, a avut loc licitaţia. În anul 2008, suma alocată iniţial s-a suplimentat cu 9,7 milioane de euro. În fine, în noiembrie 2008, după ce Sorin Oprescu a devenit primar, Municipalitatea a anunţat că vrea altă firmă de construcţii, iar reabilitarea s-a oprit.
Apoi, PMB a plătit suma de 750.000 de euro pentru conservarea lucrărilor existente. Va urma un nou contract de consultanţă, de două milioane de euro. În total, 44.850.000 de euro alocaţi până acum de pomană centrului istoric. Ruşine, domnilor primari!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)