Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Ce câştigă România şi ce trebuie să plătească România n-a explicat nimeni. Explică presa
Azi - 01:15 Izabela Niculescu
Băsescu a anunțat că intrăm sub scutul antirachetă. Fraza cea mai des folosită în dezbaterile televizate, pe acest subiect, din cursul zilei de joi a fost "nu cunosc exact implicațiile, bănuiesc că e o veste bună, și că CSAT a analizat bine, dar prefer să mă informez intâi". Parlamentul urmează să ratifice acordul aprobat de CSAT. Până una-alta, presa de vineri pune întrebarile necesare și oferă și unele explicații, omise de guvernanți.
05 Feb 2010
"Avem scut antirachetă de miliarde de dolari. Cine plăteşte?" se întreabă EVZ., lansând ideea că "modalitatea în care ţara noastră va plăti costurile pentru scutul antirachetă rămâne, deocamdată, o enigmă. Dat fiind că nu există, încă, o decizie a SUA şi NATO în legătură cu ţările care vor participa la program, nu se ştie nici dacă va exista un sistem de plată comună a cheltuielilor sau fiecare ţară va trebui să-şi gestioneze costurile separat." "Numai sistemul de rachete cu rază lungă de acţiune de care România are nevoie pentru a se integra scutului antibalistic costă 3-4 miliarde de dolari, spun experţii militari", mai scrie EVZ,adugând că acestea sunt "cheltuieli neprinse în buget" deși, potrivit unei declaraţii făcute ieri de ministrul apărării, Gabriel Oprea, „o prioritate a politicii de apărare a României”.
Citește mai mult în EVZ.
Titus Corlăţean, senator PSD, șeful Comisiei de Apărare din Parlament, a declarat pentru Gândul "Este consecinţa logică a unei acţiuni externe a României începând cu momentul aderării la NATO. Probabil, va stârni nervozitate ceva mai la Est, aşa cum a stârnit nervozitate şi faţă de Polonia şi Cehia anteriorul proiect american legat de scutul antirachetă".
Alți politicieni din opoziție și-au manifestat rezerva și teama:
Atanasiu: Scutul antirachetă va prelungi perioada foarte rece a relaţiilor dintre România şi Rusia
Ion Iliescu despre scutul antirachetă: "Eu aş fi împotrivă"
Diaconescu despre scut: Poate fi o oportunitate, dar poate fi şi o temă de sensibilitate maximă
Geoană: Când adăposteşti pe teritoriul tău elemente de scut antirachetă te supui la riscuri
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu comentează pentru Gândul dar și pentru Realitatea TV că amplasarea scutului american pe teritoriul României nu este "un succes al guvernului Boc, așa cum a anunțat premierul Boc, ci, conceptual vorbind, este o pleașcă, folosind termenul unui fost ministru al Culturii, dl Paleologu." "E mai important decât intrarea României în NATO, e cel mai înalt nivel de relație dintre România și SUA, de la Nixon încoace." Cât despre eventualele probleme cu Rusia și gazele, CTP spune că "nu e ca și cum aveam o relație preferențială cu Rusia și nu ne-au ars și până acum la prețul gazelor". Ascultă comentariul jurnalistului Cristian Tudor Popescu aici.
Elementele scutului antiracheta asigura si potenteaza securitatea nationala si asigura apararea impotriva rachetelor cu raza medie de actiune, in conditiile vecinatatii ei imediate cu zona turbulenta a Orientului Mijlociu, a declarat pentru HotNews.ro generalul Mihail Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara.
Amplasarea elementelor scutului antiracheta in Romania ajuta, paradoxal, in a avea putere de negociere cu Federatia Rusa, a spus analistul Dan Dungaciu pentru HotNews.ro.
Tot din presă, cea americană, NYT,mai exact, aflăm că Administrația Obama a confirmat acordul cu România de a amplasa scutul antirachetă pe teritoriul țării noastre. Presa internationala scrisese despre amplasarea scutului antiracheta in Romania ca fiind un anunt neasteptat din partea președintelui Băsescu și neconfirmat de departamentul de stat american.
Citește și: Evghenia Voiko: Nu avem de gând să atacăm România; În afară de dureri de cap, ea nu a oferit nimic IRSS
Laura Cernahoschi: Obama ne dă mai mult decât Bush. Avem scut! Spre enervarea ruşilor…
Presa rusă: Poziția României nu poate fi considerată pe deplin proamericană
Scutul discordiei: La un pas de al doilea Război Rece în Europa de Est
vineri, 5 februarie 2010
Paradoxul CFR: e prea săracă pentru a cumpăra energie ieftină
Romania trebuie salvata!
Gandul.ro
de Adrian BĂRBULESCU
05 FEBRUARIE 2010
Cu datorii către stat de 126 milioane de euro, compania de infrastructură CFR SA pierde lunar un milion de euro pentru că nu-şi poate cumpăra electricitate de pe piaţa liberă
Un milion de euro. Atât ar putea economisi lunar compania naţională CFR SA, responsabilă cu gestionarea infrastructurii feroviare, dacă ar putea să cumpere energie electrică de pe piaţa liberă, prin licitaţie.
Paradoxal însă, compania nu poate face această economie la buget, tocmai pentru că este prea săracă, adică are datorii către stat, condiţie eliminatorie pentru a deveni consumator eligibil, putând să-şi aleagă furnizorul de electricitate.
În aceste condiţii, CFR SA rămâne consumator captiv, asemenea celor casnici, fiind obligată să cumpere energie electrică de la societatea de distribuţie prezentă în fiecare zonă geografică.
Factura lunară la electricitate a CFR SA este impresionantă. De exemplu, în luna decembrie a anului trecut compania a plătit 34 milioane de lei pentru electricitatea utilizată de locomotivele de pe reţea şi alte 6,5 milioane pentru utilităţi (cum ar fi iluminatul gărilor). Factura totală ajunge astfel la aproximativ 9,5 milioane de euro.
"Depinde de la ce tarif pleacă ei, însă s-ar putea economisi cel puţin 10% dacă ar intra pe piaţa liberă şi ar avea negociatori competenţi", a explicat pentru Gândul Jean Constantinescu, directorul Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). În aceste condiţii, CFR ar putea economisi anual 12 milioane de euro. "Din cauza faptului că a scăzut cererea, au scăzut cu 20% şi preţurile la energie pe piaţa liberă, în comparaţie cu cele practicate în 2008. Se pot face economii substanţiale", a mai spus Constantinescu.
Datorii de 1,2 miliarde de lei la furnizori
Situaţia economică actuală a CFR SA nu prevede însă vreo redresare pe termen mediu. La 31 decembrie 2009, datoriile totale ale companiei către bugetul statului, cel al asigurărilor sociale, de şomaj şi de sănătate se ridicau la 530,9 milioane de lei, adică aproximativ 126 milioane de euro. În plus, mai sunt facturi restante la energia electrică în valoare de 1,2 miliarde de lei, după cum a declarat recent pentru Gândul secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Gheorghe Popa, responsabil cu sectorul feroviar. Alături de alte nouă societăţi de stat, printre care şi CFR Călători şi CFR Marfă, CFR SA este prezentă pe lista companiilor a căror monitorizare a fost cerută de FMI.
De la an la an, situaţia financiară a CFR SA s-a înrăutăţit, sumele colectate din tariful de utilizare a infrastructurii perceput operatorilor feroviari de stat sau privaţi nefiind nici pe departe suficiente pentru acoperirea necesarului de cheltuieli.
adrian.barbulescu@gandul.info
Gandul.ro
de Adrian BĂRBULESCU
05 FEBRUARIE 2010
Cu datorii către stat de 126 milioane de euro, compania de infrastructură CFR SA pierde lunar un milion de euro pentru că nu-şi poate cumpăra electricitate de pe piaţa liberă
Un milion de euro. Atât ar putea economisi lunar compania naţională CFR SA, responsabilă cu gestionarea infrastructurii feroviare, dacă ar putea să cumpere energie electrică de pe piaţa liberă, prin licitaţie.
Paradoxal însă, compania nu poate face această economie la buget, tocmai pentru că este prea săracă, adică are datorii către stat, condiţie eliminatorie pentru a deveni consumator eligibil, putând să-şi aleagă furnizorul de electricitate.
În aceste condiţii, CFR SA rămâne consumator captiv, asemenea celor casnici, fiind obligată să cumpere energie electrică de la societatea de distribuţie prezentă în fiecare zonă geografică.
Factura lunară la electricitate a CFR SA este impresionantă. De exemplu, în luna decembrie a anului trecut compania a plătit 34 milioane de lei pentru electricitatea utilizată de locomotivele de pe reţea şi alte 6,5 milioane pentru utilităţi (cum ar fi iluminatul gărilor). Factura totală ajunge astfel la aproximativ 9,5 milioane de euro.
"Depinde de la ce tarif pleacă ei, însă s-ar putea economisi cel puţin 10% dacă ar intra pe piaţa liberă şi ar avea negociatori competenţi", a explicat pentru Gândul Jean Constantinescu, directorul Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). În aceste condiţii, CFR ar putea economisi anual 12 milioane de euro. "Din cauza faptului că a scăzut cererea, au scăzut cu 20% şi preţurile la energie pe piaţa liberă, în comparaţie cu cele practicate în 2008. Se pot face economii substanţiale", a mai spus Constantinescu.
Datorii de 1,2 miliarde de lei la furnizori
Situaţia economică actuală a CFR SA nu prevede însă vreo redresare pe termen mediu. La 31 decembrie 2009, datoriile totale ale companiei către bugetul statului, cel al asigurărilor sociale, de şomaj şi de sănătate se ridicau la 530,9 milioane de lei, adică aproximativ 126 milioane de euro. În plus, mai sunt facturi restante la energia electrică în valoare de 1,2 miliarde de lei, după cum a declarat recent pentru Gândul secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Gheorghe Popa, responsabil cu sectorul feroviar. Alături de alte nouă societăţi de stat, printre care şi CFR Călători şi CFR Marfă, CFR SA este prezentă pe lista companiilor a căror monitorizare a fost cerută de FMI.
De la an la an, situaţia financiară a CFR SA s-a înrăutăţit, sumele colectate din tariful de utilizare a infrastructurii perceput operatorilor feroviari de stat sau privaţi nefiind nici pe departe suficiente pentru acoperirea necesarului de cheltuieli.
adrian.barbulescu@gandul.info
Invincibilele: Anastase contribuie decisiv la muşamalizarea scandalului Udrea
Romania trebuie salvata!
Evenimentul zilei.ro
Romulus Georgescu
Elena Udrea a scăpat de un scandal în Comisia juridică şi în plenul parlamentului după un şir de decizii la limită luate de Parchet şi de şefa Camerei Deputaţilor, colega sa de partid Roberta Anastase.
Dacă procurorii s-au întrecut în a dispune neînceperea urmăririi penale a Elenei Udrea şi pentru fapte pentru care n-au fost sesizaţi de parlament, Anastase a avut grijă ca informarea Parchetului în acest caz să nu ajungă la deputaţi decât după termenul de 20 de zile pe care îl aveau la dispoziţie pentru a contesta documentul magistraţilor.
După ce magistraţii „au albit-o” în avans pe Elena Udrea, şefa Camerei a ţinut documentul la sertar până când a expirat termenul în care putea fi contestat.
Cum s-a separat dosarul
Cheltuirea banilor publici de la Ministerul Turismului a făcut, anul trecut, obiectul unei comisii de anchetă parlamentare care a acuzat existenţa mai multor ilegalităţi. Deputaţii au cerut Parchetului însă doar declanşarea cercetărilor pentru subordonaţii Elenei Udrea, întrucât aceştia nu au imunitate.
Cât priveşte urmărirea penală a ministrului, recomandările în acest sens ale comisiei de anchetă au fost trimise pentru raport Comisiei juridice, conduse tot de un PDL-ist, Daniel Buda.
Dosarul nu a fost pus nici până în ziua de azi pe ordinea de zi a comisiei, astfel că deputaţii n-au făcut o cerere oficială de urmărire penală a Elenei Udrea, procedură prevăzută de Constituţie în cazul miniştrilorparlamentari.
Un răspuns nesolicitat
Cu toate acestea, Parchetul General a răspuns Camerei Depu taţilor că a decis neînceperea urmăririi penale în cazul „Elena Udrea”. Mai mult, Parchetul a găsit-o nevinovată pe Udrea de 8 capete de acuzare, cu toate că parlamentarii nu formulaseră la adresa ei decât 4.
Raportul Parchetului a fost gata pe 18 decembrie 2009 şi, în aceeaşi zi, a fost trimis nu Camerei Deputaţilor, ci Elenei Udrea care l-a prezentat Colegiului Director al PDL, în şedinţa dedicată desemnării miniştrilor din cabinetul Boc.
Documentul a fost înregistrat la parlament pe 21 decembrie, cu o zi înainte de audierea miniştrilor în comisiile parlamentare. Procurorul-şef Marius Iacob a transmis Camerei Deputaţilor, într-o notă anexată raportului, că soluţia Parchetului poate fi contestată în termen de 20 de zile de la comunicare.
Raportul Parchetului, ţinut la sertar
Documentul nu a intrat însă pe ordinea de zi a conducerii Camerei decât pe 3 februarie, după expirarea termenului. Şi aceasta cu toate că Biroul Permanent a avut 3 şedinţe în intervalul de 20 de zile de la primirea documentului de la Parchet.
Şefa Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, nu vede nimic neobişnuit în această procedură: „Despre existenţa acestei decizii de neîncepere a urmăririi penale ştia absolut toată lumea. A vorbit doamna Udrea despre ea, am făcut- o şi eu publică. Eu nu ştiu cine era în poziţia să o conteste, nu ştiu să vă spun din punct de vedere juridic. Eu am pus-o pe ordinea de zi în momentul în care am primit-o de la secretariatul general”.
Explicaţiile lui Kovesi
Termenul de 20 de zile, prevăzut de lege, este invocat şi de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, când vine vorba despre procedura urmată de subordonaţii săi.
„Am comunicat parlamentului încă din 21 decembrie anul trecut soluţia dată în cazul sesizării transmise de Camera Deputaţilor. Orice persoană interesată putea să formuleze plângere la instanţă în cazul în care ar fi apreciat că rezoluţia procurorilor nu se susţine”, a declarat Kovesi.
"Am comunicat parlamentului soluţia din 21 decembrie. Orice persoană interesată putea să formuleze plângere în instanţă în cazul în care ar fi apreciat că rezoluţia procurorilor nu se susţine.",
Laura Codruţa Kovesi, procuror general al României
CONTRADICŢII
Ce au sesizat deputaţii
•Săvârşirea de către persoanele care au semnat în numele ministrului turismului a infracţiunii de „uzurpare de calităţi oficiale”, prevăzută de art. 240 din Codul Penal.
•Cercetarea infracţiunii de „deturnare de fonduri”, prevăzută de art. 302 din Codul Penal, săvârşită de către angajaţi din minister, cu atribuţii în domeniu, cu ocazia realizării execuţiei bugetare la Ministerul Turismului;
•Cercetarea faptelor care pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de „deturnare de fonduri” prevăzută de art. 302 şi ale infracţiunii de „abuz în serviciu contra intereselor publice”, conform art. 248 din Codul Penal cu ocazia derulării procedurilor de achiziţii în cadrul programului „Paşte în Bucovina”.
Ce a dispus Parchetul
Neînceperea urmăririi penale faţă de Elena Udrea pentru comiterea infracţiunilor de:
•Abuz în serviciu contra intereselor publice, art. 248 Cod Penal;
•Abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, art 248 Cod Penal;
•Instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, art. 248 Cod Penal;
•Neglijenţă în serviciu, art. 249 Cod Penal;
•Deturnare de fonduri, art. 302 Cod Penal;
•Conflict de interese, art. 253 Cod Penal;
•Prezentare de date inexacte parlamentului, art. 8 din Legea 115/1999;
•Refuz nejustificat de a prezenta parla mentului informaţii şi documente, art. 8 din Legea 115/1999;
CONTROVERSE PROCEDURALE
Chiuariu: „Procedurile nu s-au respectat”
Modul în care a acţionat Parchetul trezeşte controverse printre deputaţii din Comisia juridică. Fostul ministrul al justiţiei Tudor Chiuariu (PNL) susţine că nu au fost respectate procedurile.
„În mod normal, raportul comisiei de anchetă în ceea ce priveşte urmărirea penală a unui ministru trebuia să ajungă la Comisia juridică. Plenul ar trebui să se pronunţe pe baza raportului Comisiei juridice”, susţine Chiuariu.
El spune că abia în acest moment trebuia să intervină Parchetul. „Însă ei au recurs la o şmecherie pentru a o scoate nevinovată pe Elena Udrea”, spune liberalul.
Daniel Buda (PDL), şeful comisiei, susţine că nu este nimic anormal la mijloc. „Parchetul poate primi o sesizare cu privire la persoane sau la fapte. Parchetul a făcut o evaluare a stării de fapt şi a constatat că nu există activitate infracţională pentru niciun funcţionar şi, prin urmare, nu există nici pentru ministru”, precizează Buda. „Nu poţi să fii pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă”, este opinia lui Buda.
Ulterior, deputatul PDL ne-a contactat şi a ţinut să adauge că materialul întocmit de comisia de anchetă conţinea şi referiri la Elena Udrea, ceea ce ar justifica răspunsul Parchetului.
Evenimentul zilei.ro
Romulus Georgescu
Elena Udrea a scăpat de un scandal în Comisia juridică şi în plenul parlamentului după un şir de decizii la limită luate de Parchet şi de şefa Camerei Deputaţilor, colega sa de partid Roberta Anastase.
Dacă procurorii s-au întrecut în a dispune neînceperea urmăririi penale a Elenei Udrea şi pentru fapte pentru care n-au fost sesizaţi de parlament, Anastase a avut grijă ca informarea Parchetului în acest caz să nu ajungă la deputaţi decât după termenul de 20 de zile pe care îl aveau la dispoziţie pentru a contesta documentul magistraţilor.
După ce magistraţii „au albit-o” în avans pe Elena Udrea, şefa Camerei a ţinut documentul la sertar până când a expirat termenul în care putea fi contestat.
Cum s-a separat dosarul
Cheltuirea banilor publici de la Ministerul Turismului a făcut, anul trecut, obiectul unei comisii de anchetă parlamentare care a acuzat existenţa mai multor ilegalităţi. Deputaţii au cerut Parchetului însă doar declanşarea cercetărilor pentru subordonaţii Elenei Udrea, întrucât aceştia nu au imunitate.
Cât priveşte urmărirea penală a ministrului, recomandările în acest sens ale comisiei de anchetă au fost trimise pentru raport Comisiei juridice, conduse tot de un PDL-ist, Daniel Buda.
Dosarul nu a fost pus nici până în ziua de azi pe ordinea de zi a comisiei, astfel că deputaţii n-au făcut o cerere oficială de urmărire penală a Elenei Udrea, procedură prevăzută de Constituţie în cazul miniştrilorparlamentari.
Un răspuns nesolicitat
Cu toate acestea, Parchetul General a răspuns Camerei Depu taţilor că a decis neînceperea urmăririi penale în cazul „Elena Udrea”. Mai mult, Parchetul a găsit-o nevinovată pe Udrea de 8 capete de acuzare, cu toate că parlamentarii nu formulaseră la adresa ei decât 4.
Raportul Parchetului a fost gata pe 18 decembrie 2009 şi, în aceeaşi zi, a fost trimis nu Camerei Deputaţilor, ci Elenei Udrea care l-a prezentat Colegiului Director al PDL, în şedinţa dedicată desemnării miniştrilor din cabinetul Boc.
Documentul a fost înregistrat la parlament pe 21 decembrie, cu o zi înainte de audierea miniştrilor în comisiile parlamentare. Procurorul-şef Marius Iacob a transmis Camerei Deputaţilor, într-o notă anexată raportului, că soluţia Parchetului poate fi contestată în termen de 20 de zile de la comunicare.
Raportul Parchetului, ţinut la sertar
Documentul nu a intrat însă pe ordinea de zi a conducerii Camerei decât pe 3 februarie, după expirarea termenului. Şi aceasta cu toate că Biroul Permanent a avut 3 şedinţe în intervalul de 20 de zile de la primirea documentului de la Parchet.
Şefa Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, nu vede nimic neobişnuit în această procedură: „Despre existenţa acestei decizii de neîncepere a urmăririi penale ştia absolut toată lumea. A vorbit doamna Udrea despre ea, am făcut- o şi eu publică. Eu nu ştiu cine era în poziţia să o conteste, nu ştiu să vă spun din punct de vedere juridic. Eu am pus-o pe ordinea de zi în momentul în care am primit-o de la secretariatul general”.
Explicaţiile lui Kovesi
Termenul de 20 de zile, prevăzut de lege, este invocat şi de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, când vine vorba despre procedura urmată de subordonaţii săi.
„Am comunicat parlamentului încă din 21 decembrie anul trecut soluţia dată în cazul sesizării transmise de Camera Deputaţilor. Orice persoană interesată putea să formuleze plângere la instanţă în cazul în care ar fi apreciat că rezoluţia procurorilor nu se susţine”, a declarat Kovesi.
"Am comunicat parlamentului soluţia din 21 decembrie. Orice persoană interesată putea să formuleze plângere în instanţă în cazul în care ar fi apreciat că rezoluţia procurorilor nu se susţine.",
Laura Codruţa Kovesi, procuror general al României
CONTRADICŢII
Ce au sesizat deputaţii
•Săvârşirea de către persoanele care au semnat în numele ministrului turismului a infracţiunii de „uzurpare de calităţi oficiale”, prevăzută de art. 240 din Codul Penal.
•Cercetarea infracţiunii de „deturnare de fonduri”, prevăzută de art. 302 din Codul Penal, săvârşită de către angajaţi din minister, cu atribuţii în domeniu, cu ocazia realizării execuţiei bugetare la Ministerul Turismului;
•Cercetarea faptelor care pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de „deturnare de fonduri” prevăzută de art. 302 şi ale infracţiunii de „abuz în serviciu contra intereselor publice”, conform art. 248 din Codul Penal cu ocazia derulării procedurilor de achiziţii în cadrul programului „Paşte în Bucovina”.
Ce a dispus Parchetul
Neînceperea urmăririi penale faţă de Elena Udrea pentru comiterea infracţiunilor de:
•Abuz în serviciu contra intereselor publice, art. 248 Cod Penal;
•Abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, art 248 Cod Penal;
•Instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, art. 248 Cod Penal;
•Neglijenţă în serviciu, art. 249 Cod Penal;
•Deturnare de fonduri, art. 302 Cod Penal;
•Conflict de interese, art. 253 Cod Penal;
•Prezentare de date inexacte parlamentului, art. 8 din Legea 115/1999;
•Refuz nejustificat de a prezenta parla mentului informaţii şi documente, art. 8 din Legea 115/1999;
CONTROVERSE PROCEDURALE
Chiuariu: „Procedurile nu s-au respectat”
Modul în care a acţionat Parchetul trezeşte controverse printre deputaţii din Comisia juridică. Fostul ministrul al justiţiei Tudor Chiuariu (PNL) susţine că nu au fost respectate procedurile.
„În mod normal, raportul comisiei de anchetă în ceea ce priveşte urmărirea penală a unui ministru trebuia să ajungă la Comisia juridică. Plenul ar trebui să se pronunţe pe baza raportului Comisiei juridice”, susţine Chiuariu.
El spune că abia în acest moment trebuia să intervină Parchetul. „Însă ei au recurs la o şmecherie pentru a o scoate nevinovată pe Elena Udrea”, spune liberalul.
Daniel Buda (PDL), şeful comisiei, susţine că nu este nimic anormal la mijloc. „Parchetul poate primi o sesizare cu privire la persoane sau la fapte. Parchetul a făcut o evaluare a stării de fapt şi a constatat că nu există activitate infracţională pentru niciun funcţionar şi, prin urmare, nu există nici pentru ministru”, precizează Buda. „Nu poţi să fii pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă”, este opinia lui Buda.
Ulterior, deputatul PDL ne-a contactat şi a ţinut să adauge că materialul întocmit de comisia de anchetă conţinea şi referiri la Elena Udrea, ceea ce ar justifica răspunsul Parchetului.
Pogea lucra şi la Videanu, era şi ministru
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
05 Feb 2010
Biroul de Investigatii
Fostul de la Finanţe, ăla cu faţă de chelner, acest Nastratin Pogea al PD-L, nu mai are cel puţin trei ani şanse să prindă vreo funcţie la stat. Pentru că ar fi ilegal dacă l-ar mai angaja statul. Şi ar fi ilegal pentru că, după ce a fost numit ministru al Finanţelor (în decembrie 2008), Pogea a mai lucrat vreo trei luni administrator la Videanu.
Mai precis, la Titan Mar, firma de marmură şi alte monumente funerare a lui Adriean. Ceea ce, zice ANI (Agenţia Naţională de Integritate), contrazice nişte legi ale incompatibilităţilor privat-stat, dacă ne înţelegeţi pe undeva.
Deci, pe de o parte, Pogea era coleg cu Videanu, în guvern, dar era şi angajatul lui Videanu, la Titan Mar. Cred că îi era greu lui Pogea, cînd se întîlnea cu Adriean pe la guvern: să-i ceară bani, ca de la ministru de Finanţe la ministru al Economiei, sau să-i dea, ca un contabil de treabă angajat la firma colegului de cabinet?
Catavencu.ro
05 Feb 2010
Biroul de Investigatii
Fostul de la Finanţe, ăla cu faţă de chelner, acest Nastratin Pogea al PD-L, nu mai are cel puţin trei ani şanse să prindă vreo funcţie la stat. Pentru că ar fi ilegal dacă l-ar mai angaja statul. Şi ar fi ilegal pentru că, după ce a fost numit ministru al Finanţelor (în decembrie 2008), Pogea a mai lucrat vreo trei luni administrator la Videanu.
Mai precis, la Titan Mar, firma de marmură şi alte monumente funerare a lui Adriean. Ceea ce, zice ANI (Agenţia Naţională de Integritate), contrazice nişte legi ale incompatibilităţilor privat-stat, dacă ne înţelegeţi pe undeva.
Deci, pe de o parte, Pogea era coleg cu Videanu, în guvern, dar era şi angajatul lui Videanu, la Titan Mar. Cred că îi era greu lui Pogea, cînd se întîlnea cu Adriean pe la guvern: să-i ceară bani, ca de la ministru de Finanţe la ministru al Economiei, sau să-i dea, ca un contabil de treabă angajat la firma colegului de cabinet?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)