luni, 9 noiembrie 2009

Precedentul „Caltabosul“. Curtea Constitutionala: inregistrarile inaintea inceperii urmaririi penale sunt ilegale

Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro

Curtea Constitutionala a decis ca probele obtinute inaintea inceperii urmaririi penale sunt ilegale. Prin urmare, inregistrarile efectuate inaintea acestei faze procedurale nu mai pot fi folosite ca probe in instante. Decizia Curtii, pronuntata in dosarul “Caltabosii”, va putea fi invocata de toate persoanele impotriva carora procurorii au declansat actiuni penale dupa efectuarea interceptarilor, situatie in care se afla multe dosare, printre care “Penescu” sau “Valiza”• Avocatul Ovidiu Budusan, aparatorul lui Decebal Traian Remes, ne-a declarat ca, potrivit Curtii Constitutionale, “efectuarea inregistrarilor fara o incepere prealabila a urmaririi penale este ilegala, fapt pe care noi l-am sustinut de la bun inceput. Acest fapt ar trebui sa determine anularea probelor obtinute in acest mod. Avocatii au sustinut intotdeauna ilegalitatea acestor practici, dar pana acum nu au avut o proba atat de solida a sustinerilor lor”• Probele principale pe care se bazeaza acuzatiile din dosarul "Caltabosii" constau într-o serie de înregistrari în care apar fostii ministri ai agriculturii, Decebal Traian Remes, respectiv Ioan Avram Muresan. Procurorii au efectuat înregistrarile în baza unui mandat primit de la un judecator în septembrie 2007, înainte sa aiba vreo proba solida pentru a putea începe urmarirea penala. Câteva zile mai târziu, acestea au ajuns si în presa, tot înaintea începerii urmaririi penaleConstatarea Curtii Constitutionale ca inregistrarile video din dosarul “Caltabosul” sunt ilegale va da o noua turnura atat acestei cauze, cat si celorlate in care procurorii au adus drept probe interceptari efectuate inaintea inceperii urmaririi penale. Avocatul Ovidiu Budusan, aparatorul fostului ministru Decebal Traian Remes, ne-a declarat ca, “desi formal, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicata in dosar, a aratat faptul ca efectuarea inregistrarilor fara o incepere prealabila a urmaririi penale este ilegala, fapt pe care noi l-am sustinut de la bun inceput. Acest fapt ar trebui sa determine anularea probelor obtinute in acest mod. Avocatii au sustinut intotdeauna ilegalitatea acestor practici, dar pana acum nu au avut o proba atat de solida a sustinerilor lor”.Procurorii ramân fara probeProbele principale pe care se bazeaza acuzatiile din dosarul „Caltabosul“ constau într-o serie de înregistrari în care apar ministrul agriculturii de atunci, Decebal Traian Remes, si fostul ocupant al acestei functii, Ioan Muresan. Dupa ce acestia au fost trimisi în judecata, avocatii au ridicat o exceptie conform careia nu este constitutional sa înregistrezi pe cineva în faza de acte premergatoare a unui dosar. Ca o consecinta a acestei decizii, avocatul Gheorghita Mateut a declarat pentru Mediafax: “Vom solicita instantei supreme sa constate ca aceste mijloace de proba s-au obtinut contrar dispozitiilor legale si sa le înlature. Acest lucru înseamna ca judecata nu se va putea sprijini nici pe mijloacele de proba, nici pe probele obtinute din acestea”. Procurorii au efectuat înregistrarile în baza unui mandat primit de la un judecator în septembrie 2007, înainte sa aiba vreo proba solida pentru a putea începe urmarirea penala. Câteva zile mai târziu, acestea au ajuns si în presa, tot înaintea începerii urmaririi penale. Dosarul se afla pe rolul Curtii Supreme. In decizia Curtii Constitutionale se arata: “Dispozitiile legale criticate nu permit, asa cum in mod eronat sustine autorul exceptiei, administrarea mijloacelor de proba in afara procesului penal, adica in faza actelor premergatoare. Daca ar fi asa, in mod evident, o astfel de instrumentare poate fi cenzurata in fata instantelor de judecata. Nu se poate admite insa ideea infrangerii prezumtiei de constitutionalitate ca urmare a aplicarii unor dispozitii legale in contradictie cu legea ori cu principiile fundamentale. Actele premergatoare au o natura proprie, care nu poate fi identificata sau subsumata naturii precise si bine determinate a altor institutii si care au ca scop verificarea si completarea informatiilor detinute de organele de urmarire penala in vederea fundamentarii convingerii cu privire la oportunitatea urmaririi penale. Avand un caracter sui-generis sustras hegemoniei garantiilor impuse de faza propriu-zisa de urmarire penala, este unanim acceptat faptul ca in cadrul investigatiilor prealabile nu pot fi luate masuri procesuale ori administrate probe care presupun existenta certa a unei urmariri penale incepute. De altfel, interceptarea si inregistrarea convorbirilor pot fi dispuse, asa cum se prevede in alin. 1 al art. 911 din Codul de procedura penala, la cererea procurorului care efectueaza ori supravegheaza urmarirea penala. Iata deci ca administrarea unor astfel de mijloace de proba este plasata in cadrul primei faze a procesului penal, urmarirea penala putand fi inceputa, potrivit art. 221 si 228 din Codul de procedura penala, atat in personam, cat si in rem. In plus, textul stabileste in termeni fara echivoc ca inregistrarea audio sau video se dispune daca sunt date privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni, prin aceasta a doua alternativa intelegandu-se evident si situatiile ce intra in sfera actelor de punere in executare a hotararii de a savarsi infractiunea in acord cu art. 20 din Codul penal referitor la tentativa, si nu in sfera unor simple acte de pregatire”.Dosarul «Caltabosi contra licitatii»Procurorii anticoruptie i-au deferit justitiei pe fostii ministri ai agriculturii Traian Decebal Remes si Ioan Avram Muresan, acuzati de favorizarea unei firme pentru câstigarea unei licitatii, în schimbul unui autoturism de lux, produse alimentare si a 15.000 de euro. Traian Decebal Remes, ministru al agriculturii si dezvoltarii rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influenta, iar Ioan Avram Muresan, de complicitate la cumparare de influenta, în forma continuata, informeaza Directia Nationala Anticoruptie. Alaturi de cei doi este inculpat si omul de afaceri Gheorghe Ciorba pentru infractiunea de cumparare de influenta, în forma continuata. Potrivit rechizitoriului Directiei Nationale Anticoruptie, în datele de 13 septembrie 2007 si 23 septembrie 2007, inculpatul Remes, în calitate de ministru al agriculturii si dezvoltarii rurale, detinuta la acea data, ar fi acceptat si primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei si suma de 15.000 de euro de la inculpatul Ciorba, prin intermediul inculpatului Muresan. „Banii si produsele alimentare au fost primite în scopul favorizarii firmei SC Construct Europromt SRL Certeze (apartinând fiului omului de afaceri Ciorba Gheorghe) la câstigarea a doua licitatii publice de atribuire de lucrari de amenajari funciare, prin exercitarea influentei pe care ministrul o avea asupra functionarilor însarcinati cu derularea procedurilor de achizitie publica, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vânatoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea - structura aflata în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale“, sustin procurorii DNA. Omul de afaceri Ciorba ar fi oferit, prin intermediul lui Muresan, fost ministru al agriculturii, si un autoturism de lux marca Audi Q7, în valoare de 65.000 de euro, fiind extrem de interesat în câstigarea licitatiei de la ITRSV Râmnicu Vâlcea.Arestari in baza inregistrarilor„În desfasurarea activitatilor descrise mai sus, inculpatul Muresan Ioan a jucat rolul de intermediar, având la baza relatia de prietenie cu inculpatul Remes Decebal Traian, în conditiile în care cei doi au fost si colegi în Guvernul României în perioada 1997-2000“, arata DNA. În 6 octombrie 2007, fata de inculpatul Muresan, procurorii au dispus luarea masurii retinerii pentru o perioada de 24 de ore, acesta fiind prezentat Tribunalului Bucuresti cu propunerea luarii masurii arestarii preventive. Instanta a dispus înlocuirea arestarii preventive cu obligarea inculpatului de a nu parasi localitatea. La data de 3 ianuarie 2008, aceasta a fost înlocuita cu masura obligarii de a nu parasi tara, valabila pâna la 1 iulie 2008. În 10 martie, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în municipiul Baia Mare, apartinând inculpatului Remes Decebal Traian, în vederea confiscarii sumelor care au reprezentat obiectul infractiunii de trafic de influenta. Dosarul a fost trimis, spre judecare, la Înalta Curte de Casatie si Justitie. TVR a difuzat, pe data de 10.10.2007, în jurnalul de la ora 19.00, imagini de la o întâlnire a ministrului agriculturii, Decebal Traian Remes, cu fostul ministru Ioan Avram Muresan, în care acesta din urma îi da un plic lui Remes, precum si înregistrari audio referitoare la licitatii. Mai multe înregistrari audio si o înregistrare video în cazul Remes-Muresan-Ciorba au fost postate, ulterior, pe o pagina de Internet.


Cristian Stanescu

Negoiţă „Nababul“

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
08 Noi 2009

Pentru cine priveşte mai atent la ce se întâmplă la Primăria Sectorului 3 nu se poate să-i scape câteva lucruri. Primăria talentatului cântăreţ de muzică populară Liviu Negoiţă, discret ca preşedinte al PDL Bucureşti, încheie de zor tot felul de contracte cu firme ale unei prietene de familie Florina Mihaela Gruia, fostă soţie a celebrului avocat de privatizări Doru Boştină.
prezentăm mai jos o asemenea listă de contracte încheiate de Primăria Sectorului 3 cu firma Florinei Mihaela Gruia (fostă Boştină):
1. 78.957.700 lei (aproximativ 19 milioane de euro) de la Primăria Sectorului 3

2. 70.000.000 lei (peste 16 milioane de euro) de la Direcţia Parcurilor Sector 3

3. 46.268.542,20 lei (11 milioane de euro) de la Direcţia Parcuri Sector 3 (suma va fi împărţită cu Societatea Cris Garden SRL)

4. 2.503.603,97 lei (600.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3

5. 1.530.800 lei (360.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3

6. 1.431.338,19 lei (340.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3

1.359.652,59 lei (320.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3


8. 863.200,59 lei (200.000 de euro) de la Primăria Sectorului 3

9. 2.243.709 lei (530.000 de euro) de la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza“

10. 1.222.505 lei (290.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“

11. 245.025,80 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“

12. 273.845,10 lei (65.000 de euro) de la Liceul Bilingv „Decebal“

13. 747.903 lei (peste 170.000 de euro) de la Grupul Şcolar de Construcţii-Montaj „Mihai Bravu“

14. 245.300 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul Teoretic „Benjamin Franklin“

15. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar de Construcţii-Montaj „Elie Radu“

16. 234.301 lei (55.000 de euro) de la Grupul Şcolar „Nichita Stănescu“

17. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar „Anghel Saligny“

18. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Liceul „Dante Alighieri“

19. 249.301 lei (aproape 60.000 de euro) de la Grupul Şcolar Industrial  nr. 19 RATB
Nu deţinem datele legate de contractele încheiate pentru locurile de joacă şi din Cluj-Napoca. Ele vor constitui subiectul unor investigaţii ulterioare. Ca şi mulţimea de terenuri dobândite cu mare abilitate şi iuţeală în acelaşi sector de un alt prieten al primarului, înţepatul şi gureşul politician Cristian Boureanu.
În 2008, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, AA Marketing and Management SRL a avut o cifră de afaceri de 32 milioane de lei, un profit de 20 milioane de lei, dar şi datorii de 15,2 milioane de lei. După cum se vede, familia Gruia a fost lovită pe neaşteptate de o mare bogăţie. Bani, vile în zona de lux, terenuri ultrapiperate, case vechi din Bucureşti. O altă firmă a miraculoasei făcătoare de bani familie Gruia n-a produs un chior. Floreasca Lake Sight SRL avea în 2007 cifra de afaceri zero şi profit zero.

În acelaşi timp, modestul Liviu Negoiţă, poreclit de unii Negoiţă „Nababul“, este suspectat ca fiind principalul finanţator al campaniei lui Traian Băsescu. Pe nesimţite, în vara acestui an, familia Gruia (beneficiara contractelor de mai sus) a vândut cea mai scumpă vilă din Bucureşti: fosta ambasadă a Malaieziei de la Grădina Icoanei, cu suma de 3,5 milioane de euro. În acelaşi timp, familia Gruia mai deţine şi o vilă pe Strada Sofia nr. 2. De unde atâta bănet? Din păsările şi ouăle comercializate de firmele AAYLEX, producătoare de carne de pasăre, în care familia Gruia nu deţine majoritatea acţiunilor, pe care datele Ministerului Finanţelor ni le arată cu un profit destul de modest. În acelaşi timp, prea cinstitul Negoiţă şi prietenii săi, abonaţi la contractele Primăriei Sectorului 3, au fost identificaţi ca având legături şi cu alte proprietăţi din Bucureşti.
Se spune că în cursul anilor 2008 şi 2009 familiile Negoiţă şi Gruia controlează proprietăţi de aproximativ 12 milioane de euro. Acestea se află la următoarele adrese:

l Clădire pe Strada C-tin Mille nr. 1, colţ cu Ion Oteteleşanu, în spatele Palatului Telefoanelor

l Teren în Strada Aleea Alexandru nr. 42

l Teren construibil în Strada Turgheniev nr. 16, în curtea unităţii SIE de pe aceeaşi stradă (în curtea vilei lui Nicolae Ceauşescu)

l Teren şi construcţie în curs de execuţie pe Strada Dante Alighieri. Construcţia cu mai multe etaje este edificată de firma lui Raul Doicescu (om de casă al PDL), BOGART

După cum se vede, este vorba de proprietăţi numai una şi una, de la două milioane de euro în sus fiecare. Şi care nu au fost încă valorificate pentru familia politică a PDL, având toate şansele ca la un anume moment să ajungă în zestrea familiei Negoiţă. Cititorii noştri sunt atât de inteligenţi încât să-şi imagineze că toate acestea nu sunt încă pe numele familiei Negoiţă!
Salariul doamnei Negoiţă - 7.500 euro pe lună

În 2008, Liviu Negoiţă a obţinut ca primar un venit de 50.181 lei, iar soţia, în calitate de comisar la Comisia Naţională pentru Valori Mobiliare, un venit de 385.990 de lei - aproximativ 90.000 de euro, adică circa 7.500 euro/lună, informează „Gândul“. Cei doi soţi au mai obţinut venituri şi din închirierea apartamentelor proprietate personală. În perioada ianuarie-martie 2008, Negoiţă susţine că a încasat câte 1.400 de euro lunar, iar soţia sa a închiriat un apartament în perioada ianuarie-aprilie contra sumei de 5.600 de lei lunar.