vineri, 14 noiembrie 2008

Mafia romaneasca

Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi. Este o iniţiativă inspirată din experienţa Coaliţiei pentru un Parlament Curat, de acum patru ani. Ele şi-au propus să valorifice ocazia pe care o oferă acum votul unino­minal pentru a opri accesul în Parlament unor per­soane pentru care calitatea de deputat sau senator este folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influenţă sau este, pur şi simplu, produsul oportunismului politic. Lectura acestei liste va fi o palpitantă călătorie în lumea mătuşicilor/mamelor/soţiilor cu spectaculoase succese în afaceri în perioada în care ne­poţii/ soţii/fii au ocupat funcţii publice; veţi avea tovarăşi de drum neobosiţi călători prin partide şi oameni de afaceri care şi-au depăşit condiţia de interlopi care fură mărunţiş de la public, ca să se îmbogă­ţească din afaceri cu bani publici.

Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor; rapoartele lor au fost selec­tate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au păstrat doar acele informaţii care erau con­sistent documentate; a existat câte un responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe, pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a listei. Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selec­ţionaţi dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI), fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi inte­grităţii. Ei au lucrat sub protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară. Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a me­todei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coa­liţiei pentru un Parlament Curat. Fap­tele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri: 1) migrator - un candidat care s-a mutat, la ini­ţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu au fost, aşa­dar, luate în calcul schimbările de culoare politică pro­duse de alianţe sau asimilarea unor partide; 2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de ne­constituţionalitate a legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei; 3) conflictul de interese – acest parametru îşi pro­pune să surprindă fapte de corupţie; el se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor care provin din me­diul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public. 4) avere insuficient justificată – mulţi dintre can­didaţii care au ocupat deja funcţii publice au decla­raţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătu­şica“ ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu cli­enţi pe care i-a tratat şi Coaliţia pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele de atunci. Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 orga­nizaţii (între care şi AMP şi APD) mobilizate la ini­ţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au conside­rat nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate procesele (avo­catul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de judecată, să fie executat însuşi fostul mi­nistru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.Cum se consumă listaSe recomandă doze judi­cioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geo­grafic şi unul instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputa­ţilor din jumătatea de vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat din toată ţara. A fost nevoie de această eşa­lonare pentru că nu­mărul celor pe care ziariştii i-au identificat ca du­bioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.
LISTA CANDIDAŢILOR PĂTAŢI
Hoţie, turnătorie şi traseism să fie, dar să ştim şi noi!
14 Noi 2008 Mircea Toma 0 comentarii
Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi.
Judeţul Alba
14 Noi 2008 0 comentarii
Teodor Atanasiu (PNL), Vasile Emilian Cutean (PSD), Nicolae Popa (PNL), Radu Eugeniu Coclici (PSD) şi Cosmin Covaciu (PNL)..
Judeţul Arad
14 Noi 2008 0 comentarii
Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD), Ioan Biriş (PSD), Mihăiţă Calimente (PNL), Gheorghe Feies (PD-L), Nicoară Creţ (PRM) şi Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)..
Judeţul Bihor
14 Noi 2008 0 comentarii
Lakatos Peter (UDMR), Ştefan Seremi (PD-L), Mihai Bar (PSD), Gheorghe Sârb (PD-L), Mircea Matei (PD-L), Gheorghe Sârb (PD-L) şi Octavian Bot (PD-L)..
Judeţul Bistriţa Năsăud
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Nelu Botiş (PD-L), Ioan Turc (PNL), Ioan Aurel Rus (PRM) şi Ioan Oltean (PD-L)..
Judeţul Braşov
14 Noi 2008 0 comentarii
Cristian Stănescu (PRM), Ioan Barbuti (PSD), Constantin Niţă (PSD), Ion Gonţea (PD-L), Attila Kovacs (UDMR), Ioan Adam (PSD) şi Ioan Dumitru Puchianu (PNL)..
Judeţul Caraş Severin
14 Noi 2008 0 comentarii
Ilie Mustăcilă (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Romulus Marius Damian (PSD), Ioan Tabugan (PNL), Eremia Breşneni (PNG-CD), Marius Iriza (PRM), Ilie Cristescu (PNG-CD), Ioan Ion (PD-L) şi Valentin Rusu (PD-L)..
Judeţul Cluj
14 Noi 2008 0 comentarii
Adrian Gurzău (PD-L), Boros Janos (UDMR), Vasile Filip Soporan (PSD), Daniel Buda (PD-L), Petru Călian (PD-L), Avram-Marius Gal (PNL), Minodora Luca (PD-L), Dan Brudaşcu (PRM) şi Teodor Pop Puşcaş (PSD)..
Judeţul Dolj
14 Noi 2008 1 comentarii
Mihai Lupoi (PNL), Stelian Voinea (PD-L), Maria Schütz (PSD), Gheorghe Daniliuc (PNG-CD), Victor Odolbaşa (PNG-CD), Constantin Dily Şerbănoiu (PRM), Valeriu Zgonea (PSD), Ion Călin (PSD), Mihai Voicu (PNL), Petre Petrescu (PSD) şi Viorel Lis (PRM)..
Judeţul Gorj
14 Noi 2008 1 comentarii
Scarlat Iriza (PSD), Mugurel Surupăceanu (PSD), Severus Constantin Militaru (PD-L), Victor Ponta (PSD), Eugen Vîlceanu (PSD), Vasile Popeangă (PSD), Adrian Gorun (PD-L), Mihai Cosmin Popescu (PD-L), Marcu Tudor (PRM), Corneliu Vişoianu (PD-L), Pantelimon Manta (PNL), Gheorghe Mitescu (PD-L), Matei Nădrag (PNL) şi Dan Ilie Morega (PNL)..
Judeţele Harghita şi Covasna
14 Noi 2008 1 comentarii
Hodgyai Geza - deputat UDMR, Borbely Laszlo - deputat UDMR, Kelemen Hunor - deputat UDMR, Verestoy Attila - senator UDMR şi alte concentrări ale proprietăţii UDMR şi ale administraţiei locale asupra mass media de limbă maghiară.
Judeţul Hunedoara
14 Noi 2008 0 comentarii
Tiberiu-Ioan Balint (PNL), Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC), Ioan Timiş (PNL) şi Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC).
Judeţul Maramureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Nicolae Bud (PD-L), Gheorghe Zoicaş (PSD), Vasile Bodnar (PD-L), Alexandru Cosma (PSD), Cătălin Cherecheş (PSD), Emil Ambruş (PNG-CD), Augustin Chira (PPPS) şi Dumitru Morhan (independent)..
Judeţul Mehedinţi
14 Noi 2008 0 comentarii
Mihai Demian (PSD), Tudor Paul (PNL), Doiniţa Mariana Chircu (PD-L), Vasile Burcu (PRM), Cristian Cazanacli (independent) şi Eugen Nicolicea (PSD)..
Judeţul Mureş
14 Noi 2008 0 comentarii
Valentin Precup (PSD+PC), Borbely Laszlo (UDMR), Alexandru Petru Frătean (PSD+PC), Ştefan Someşan (PSD+PC), Teodor Giurgea (PD-L), Doru Oprişcan (PD-L), Ovidiu Vasu (PD-L), Vasile Cornea (PD-L), Niculae Havrileţ (PNL), Ciprian Dobre (PNL) şi Adrian Gherca (PNL)..
Judeţul Olt
14 Noi 2008 0 comentarii
Renică Diaconescu (PSD+PC), Marin Bobeş (PSD), Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC), Gigel Sorinel Ştirbu (PNL), Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L), Marin Ionică (PD-L) şi Dumitru Dragomir (PRM)..
Judeţul Satu Mare
14 Noi 2008 0 comentarii
Gheorghe Ciocan (PSD+PC), Rudolf Riedl (UDMR) şi Viorel Pop (PSD+PC)..
Judeţul Sălaj
14 Noi 2008 0 comentarii
Filonaş Chiş (PSD+PC), Ionel Ciunt (PSD+PC), Petru Buboi (PNG-CD), Gheorghe Mirel Talos (PNL) şi Stan Petru (PRM)..
Judeţul Sibiu
14 Noi 2008 0 comentarii
Ioan Cindrea (PSD+PC), Mircea Vasile Cazan (PNL), Mircea Silvestru Lup (PSD+PC), Ilie Stoica (PNL), Eugen Mitea (PNL) şi Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)..
Judeţul Vîlcea
14 Noi 2008 0 comentarii
Cătălin Harnagea (PNL), Ion Nicolae (PNL), Svetlana Preoteasa (PNL), Sorin Ghiţă (PSD), Vasile Bleotu (PSD), Sorin Zamfirescu (PD-L), Dumitru Stancu (PD-L), George Brânzan (PD-L), Dumitru Avram (PRM), Tiberiu Vladislav (PRM) şi Adrian Sandu (PNG-CD)..
Am lansat "pătaţii" la apa campaniei electorale! (VIDEO)
13 Noi 2008 Biroul de Investigatii 3 comentarii
Doamnelor şi domnilor alegători, nu vă faceţi griji că în cabina de vot veţi fi singure şi singuri cu uninominalii de la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie..
Sursa: Academia Catavencu

Criza financiara si politica romaneasca

Avem o criza, dar nu financiara ci una politica ce se intampla? Care sunt efectele unei crize politice?
Atunci cand avem o criza politica se cauta un inlocuitor, un bou breaz sa lumineze partidul.
Daca nu se gaseste, se formeaza unul.
In privinta crizei financiare, ea se formeaza din cauza unui bou, daca el vine si zice ca e criza, atunci e criza, este opusul crizei politice(cauta boul - nu e boul). Daca cercetati puterea de influenta a mass-mediei, inca din ani '50 cand un crainic de radio din New York, a vrut sa incerce aceasta putere, si a difuzat la radio o stire falsa despre o iminenta invazie extrateresta, rezultatul= toti locuitorii au inceput sa paraseasca orasul in graba.
Asa si cu cacaciosi astia de guvernanti, inloc sa ne fereasca si sa incerce prin noi proiecte sa salveze ce poate fi salvat, sa gaseasca solutiile cele mai bune. Tari asta s-a angajat sa iasa la tv, oare el are contract cu televiziunile sau cu noi? Sau are probleme cu vanzarile de automobile si trebuie sa-si salveze buzunarul.

Romania pe ce loc este in 2008?

Regresele postaderare in domeniul justitiei si luptei anticoruptie din Romania demonstreaza ca e nevoie de un ton mai ferm al Comisiei Europene pentru tarile candidate, au spus mai multi experti prezenti miercuri la o conferinta organizata la Parlamentul European.
"Din experienta mea ca expert in evaluarea progreselor din Romania, Bulgaria, Croatia si Muntenegru pot sa spun ca mesajul nu este unul foarte vesel", a spus procurorul britanic Rupert Vining, care a facut parte din misiunile de experti ale Comisiei Europene in perioada de preaderare a Romaniei, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.Aflat la o dezbatere despre importanta statului de drept in cadrul "Summitului liderilor internationali", ce a avut loc miercuri in Parlamentul European din Bruxelles, Vining a spus ca cel mai mare pericol pentru statele est-europene este sa regreseze la capitolul reforma justitiei si statului de drept, odata ce au aderat la UE, asa cum se intampla in cazul Romaniei si Bulgariei."Nu exista solutii general valabile in combaterea coruptiei, dar exista caracteristici regionale clare ce apar in Europa de Sud-Est, iar riscul este ca aceste lectii pe care le vedem intr-o tara pe masura ce se dezvolta sa nu fie transferate si in celelalte tari", a declarat procurorul britanic."Vedem in mod repetat probleme cu finantarea partidelor. Vedem si chestiunea averilor nejustificate ale unor persoane publice de rang inalt. Tin minte ca la inceput am crezut ca-mi va fi dificil sa explic oamenilor din aceste tari ce inteleg prin averi nejustificate si cum ar trebui tratata problema. Dar odata ajuns acolo n-am avut nici o problema sa fac asta, pentru ca in fiecare tara in care am lucrat, oamenii se puteau imediat gandi la exemple de persoane care aveau averi pe care nu si le-ar fi putut permite cu un salariu de 300-600 de euro pe luna", a povestit Vining.Referitor la masurile pe care UE le-ar putea lua pentru a eradica fenomenul coruptiei in Europa de Sud-Est, Maurice McTigue, fost ministru neo-zeelandez, a propus sa se aplice modelul tarii sale, unde averile sunt confiscate daca proprietarul nu le poate justifica. El a subliniat si ca legile trebuie "fie implementate, fie revocate", dar in nici un caz nu e admisibil sa fie adoptate masuri legislative care nu sunt apoi si aplicate.O solutie pentru reformarea sistemului judiciar si cresterea responsabilitatii judecatorilor ar fi, in viziunea lui McTigue, trimiterea de judecatori si procurori din statele membre cu un stat de drept solid in noile state membre si in cele candidate in misiuni temporare, unde acestia sa judece si ancheteze cazuri alaturi de colegii est-europeni.Fostul ministru al justitiei Monica Macovei , prezenta si ea la dezbatere, a subliniat cat de dificila este reforma justitiei "cand judecatorii sunt inamovibili" si in 90% din cazurile de coruptie decid suspendarea sentintei.Despre dificultatea de a combate coruptia la nivel inalt, in special cand politicienii vizati sunt la putere si pot schimba legile sau emite ordonante de urgenta pentru a se proteja au vorbit atat Macovei, cat si Vining, ultimul fiind de parere ca nu este "realist" din partea UE sa se astepte la condamnari intr-un timp atat de scurt, cazurile de coruptie politica fiind printre cele mai dificile.Lectia pe care UE incearca acum s-o aplice urmatoarelor tari candidate, dupa experienta cu Romania si Bulgaria, este sa "insiste asupra obtinerii de rezultate concrete ale reformelor inainte de aderare", a spus Sabine Zwaenepoel, care in perioada de preaderare s-a ocupat de negocierea capitolului de justitie si afaceri interne pentru Romania si Bulgaria."S-a mers foarte mult pe practica bifarii de masuri – am adoptat strategia cutare, am angajat atatea persoane pentru asta, dar era foarte dificil sa vedem apoi rezultatele pozitive ale acelor masuri", a spus experta CE.Un clasament mondial prezentat la conferinta si realizat de Wall Street Journal si Fundatia Heritage din Washington, intitulat "Indexul libertatii economice in 2008", claseaza Romania pe ultimul loc (31% pe o scala de la 1-100%) la capitolul coruptie printre statele membre UE, aflandu-se chiar si in urma Croatiei care inregistreaza 34%. Bulgaria a obtinut 40%, urmata de Grecia cu 44%.Sursa: 9AM, astazi