Disperarea lui Traian Băsescu are o explicaţie simplă:

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Noi 2009 Adina Stancu, Toader Stefan

De ce mai vrea un mandat de preşedinte Traian Băsescu? Pentru că în dosarul „Flota“ nu a intervenit prescripţia. Dacă Băsescu pierde alegerile, partea care se află trimisă înapoi la DNA, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va trebui reactivată, pentru ca ancheta să fie refăcută şi pentru a se da o soluţie clară în cauză, care nu poate fi decât scoaterea de sub urmărire penală sau trimiterea sa în faţa instanţei. Până pe 6 decembrie, preşedintele are imunitate absolută. Dacă pierde alegerile, dosarul „Flota“ va trebui reactivat după cinci ani de suspendare a anchetei.
Documentul care a stat la baza începerii urmăririi penale şi care este parte din rechizitoriul întocmit de foştii procurori anticorupţie punctează existenţa unor documente ce-l incriminau pe Traian Băsescu. Cu toate că ştia de ele, în confruntarea electorală cu Crin Antonescu, preşedintele a minţit, spunând: „N-am semnat nici un act!“.




Prin adresa 52/C/2003, Ioan Amarie, procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie la acea dată, o informa pe Rodica Stănoiu, ministru al Justiţiei, de sesizarea comisiei speciale ce urma, în conformitate cu Legea 15/92 privind responsabilitatea ministerială, să se pronunţe pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Transporturilor Traian Băsescu, deoarece existau date certe şi documente ce probau implicarea acestuia în dispariţia flotei maritime româneşti.



„Din materialul probator prezentat rezultă însă în mod evident că activitatea lor infracţională, pe cazul în speţă, a fost înlesnită direct şi de fostul ministru al transporturilor domnul Băsescu Traian, astfel că se impune extinderea cercetărilor şi efectuarea urmăririi penale împotriva acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art.
248/1 combinat cu art. 248 Cod penal“, se arăta în adresa trimisă la finele anului 2002 Preşedinţiei de către PNA.

Din acest document reies clar şi actele pe care Traian Băsescu şi-a pus semnătura, şi care se află anexate la dosarul cauzei. Acestea sunt:

- Scrisoarea de intenţie semnată de Băsescu împreună cu inculpatul Călin Marinescu în 1991, încheiată cu unul dintre departamentele TORVALD KLAVENESS GROUP NORVEGIA, care a stat la baza constituirii societăţii mixte PETROKLAV Inc.Bahamas, la acea dată Băsescu fiind şef al Departamentului Marinei Civile din cadrul Ministerului Transporturilor.

- Băsescu s-a „autoaprobat“ director al părţii române în PETROKLAV Inc.Bahamas, preluând, conform statutului noii societăţi, şi funcţia de preşedinte, semnând hotărâri ale şedinţelor B.O.D. PETROKLAV.

- Apariţia noii societăţi mixte PETROKLAV Management Inc.Liberia din 1992 nu a avut la bază o hotărâre de guvern, procurorii arătând că aceasta era în atribuţiile lui Traian Băsescu în calitate de ministru al Transporturilor.

- Semnarea de către Traian Băsescu a Ordinului 1349 din 31.01.1991, document neînregistrat şi negăsit în arhiva Ministerului Transporturilor, ci doar la C.N.M. Petromin S.A.

- Ordinul 457 din 11.08.1992, prin care navele au fost transferate din proprietatea CNP PETROMIN şi s-a acordat dreptul de arborare a pavilionului românesc pe nave ce deveniseră proprietate a companiei PETROMIN OVERSEAS cu sediul în Liberia.

- Arborarea pavilionului liberian pe şase nave româneşti a fost făcută prin Ordinul 418 din 20.07.1992 semnat de Traian Băsescu.

- În perioada 1998-2001, ministrul Traian Băsescu a emis ordine de retragere a arborării pavilionului românesc şi celorlalte nave afectate relaţiilor cu partenerii norvegieni.



Amarie: „Documentul e real, ca şi cele la care se face referire!“



Fostul procuror general al PNA (Parchetul Naţional Anticorupţie care şi-a transformat denumirea în DNA), Ioan Amarie, confirmă existenţa documentului prin care a solicitat autorităţilor statului, în 2003, avizarea începerii urmăririi penale împotriva lui Traian Băsescu, pentru „activitatea infracţională a acestuia. Amarie a declarat, miercuri, 25 noiembrie 2009, pentru Cotidianul: „După ce s-a primit avizul pentru începerea urmăririi penale, dosarul şi-a urmat cursul firesc şi toate documentele de care se face vorbire în solicitarea trimisă la autorităţile statului în 2002-2003 se regăsesc în rechizitoriu şi sunt ataşate la dosar! Documentul e real, ca şi cele la care se face referire!“.
Ceea ce-l face pe Traian Băsescu să creadă că nimeni nu va putea să-l mai tragă la răspundere este cea de-a doua expertiză realizată în dosarul „Flota“, unde nu mai apare nici un prejudiciu. Ea a fost finalizată în 20 septembrie 2007, pe timpul mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu, în dosarul care-i privea pe ceilalţi 80 de inculpaţi. Deşi partea care-l priveşte este suspendată de la cercetări din cauza imunităţii preşedintelui, Băsescu s-a folosit de acest document în această campanie electorală, in extenso, preluându-l din ancheta propriu-zisă realizată asupra celorlalte persoane implicate.

Au început asfaltările roşii pentru galben-albaştri

Romania trebuie salvata!
catavencu.ro
25 Nov 2009

Nici nu s-a parafat bine înţelegerea între pesedişti şi liberali pentru turul doi al prezidenţialelor, că în Vrancea alianţa a şi început să funcţioneze. Spre exemplu, asfaltările electorale şi plombările de drumuri comunale atît de obişnuite în prag de şi în campanie electorală, n-au mai urmat traseul primarilor conduşi doar de Marian Oprişan ci, de data asta, au luat-o şi prin localităţile unde edilii sînt liberali. Aşa, ca să vadă şi alegătorul că alianţa asta e serioasă.

În România nu e nimic mai Drăguţ decît un blat în CSM

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 18 Nov 2009

Biroul de Investigatii
 
În România avem un sistem de Justiţie drăguţ. Atît de drăguţ încît judecătorul Drăguţ îşi face singur comisie de concurs cînd vrea ca el însuşi să rămînă şef. Drăguţ, nu? Să detaliem: pe lîngă că e preşedintele Curţii de Apel Craiova, judecătorul Costel Drăguţ este şi membru al CSM (Consiliul Superior al Magistraturii). În perioada 2 octombrie – 15 decembrie, CSM organizează concursuri pentru ocuparea funcţiilor de şefi în magistratură.



Printre funcţiile astea e şi cea de preşedinte la Curtea de Apel Craiova, unde e şef Drăguţ. Care Drăguţ mai vrea o tură şef. CSM, care organizează concursurile de şefie, alcătuieşte şi comisiile de concurs.
Iar Drăguţ (ca membru CSM), da, da, a participat activ la alcătuirea comisiilor de concurs care-i vor evalua prestaţia lui Drăguţ care vrea să rămînă şef la Curtea de Apel Craiova. Poate ne repetăm, da’ nu-i aşa că acest conflictoi de interese e drăguţ? Da, sigur, Drăguţ avea posibilitatea să se retragă, dar nu a făcut-o. Iar colegii lui din CSM au avut şi ei nesimţirea să nu-i ceară asta. Dar nici nu aveau de ce, la valoarea şi cariera lui, din care amintim: în mai 2006, a fost instalat la şefia Curţii de Apel Craiova fără dureri de cap, după ce unicul său concurent s-a retras din competiţie chiar înainte de prima probă.



Tot în 2006, Drăguţ s-a ales cu o cerere de revocare din funcţie formulată de ministrul Justiţiei de atunci, Monica Macovei. Care, într-o vizită de lucru la Craiova, a descoperit că toate calculatoarele (trimise la Curtea de Apel în programul de informatizare a instanţelor) zăceau în subsol, în loc să fie pe birourile judecătorilor. Deh, să nu ocupe locurile tradiţionale pentru plicuri.

Cum ajungi, din plutonier-major, general? Dai 95.000 RON la PD-L

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Nov 2009

Biroul de Investigatii
 
 
În decembrie 2008, Eugen Gheorghe era plutonier-major în rezervă. Acum este general, după ce preşedintele Traian Băsescu l-a avansat, pe 22 octombrie, la pachet cu Gabi Oprea, Neculai Onţanu şi Anghel Iordănescu. Deci repetăm: într-un an, un plutonier a ajuns general. General! Şi nu, Eugen Gheorghe nu a anihilat o mie de talibani în Afganistan şi nici nu l-a prins pe Bin Laden, ca să merite acum această avansare-minune. Dar are alte calităţi, mult mai profitabile. În primul rînd, e vicepreşedintele filialei PD-L sector 6 şi consilier local la acelaşi sector. În al doilea rînd, este fratele fostului şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, Constantin Gheorghe.
Totuşi, de astfel de avansări nu beneficiază nici măcar post-mortem ofiţerii care îşi pierd viaţa prin teatrele de război.



Cutuma militară prevede ca aceste avansări să fie făcute la propunerea asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, care trebuie să argumenteze meritele şi conduita morală a celui propus, urmînd ca preşedintele să semneze dacă este de acord. În acest caz, însă, propunerea a venit politic, prin Direcţia Management Resurse Umane a Ministerului Apărării. Să vedem, deci, care sînt adevăratele merite incontestabile ale plutonierului.

Spre exemplu, pe 25 noiembrie 2008, a donat în nume personal 10.000 RON la PD-L. Tot în 2008 a donat, prin Spedcom SRL, 25.000 de lei noi, tot la PD-L. În sereleul ăsta, Gheorghe este asociat cu familia Mănescu, adică cu parlamentarul PNL Ramona Mănescu. Donaţiile, însă, nu s-au terminat aici. În 2008, pe cînd plutonierul era director general la Comvam Impex SRL, societatea a donat şi ea 60.000 de lei noi la puşculiţa PD-L. Deci, în total, 95.000 RON contribuţie la partid. Aşa da, astea chiar sînt merite deosebite şi sacrificiu personal.

Cît a costat şi de ce a fost ilegal afişajul electoral al primilor patru candidaţi

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
24 Nov 2009

Mircea Toma
 
Aflarea scorului fraudei electorale nu este o sarcina uşoară pentru cine şi-ar propune să investigheze sistematic fenomenul. Nu există în România nici o instituţie care să dispună în acelaşi timp de capacitatea şi de credibilitatea unei întreprinderi de asemenea proporţii. Ministerul de Interne stă binişor la resurse, dar este condus de un membru de partid interesat electoral; Biroul Electoral Central poate înregistra doar ceea ce i se raportează; organizaţiile neguvernamentale au resurse pentru monitorizări parcelare iar, sub aspectul credibilităţii, o mare parte dintre acestea apar meteoric doar pentru a eroda credibilitatea celor care au reuşit, de-a lungul anilor, să atingă un nivel considerabil de încredere.
Vestea bună ar fi că există instrumente metodologice care permit estimări ale situaţiei în ansamblul ei. Singura problemă este că asemenea argumente, fundamentate statistic, nu au valoare juridică.
Pornind de la ideea că nu trebuie să mănânci tot porcul ca să faci trichineloză,

Asociaţia Pro Democraţia (APD) a monitorizat un eşantion din campania electorală afişată în stradă. Mai exact, ceea ce publicitarii numesc "outdoor": bannere, mash-uri şi alte obiecte destinate să ne zâmbească cu meclele candidaţilor. Au ales un număr de 12 oraşe, plus cele şase sectoare ale Bucureştiului. Monitorizarea publicităţii de acest gen permite estimarea chetuielilor de campanie ale partidelor şi măsura în care sumele tocate în campanie se încadrează în volumul plafonat de lege.


Careul de graşi în cont
1. Prima mare constatare este că nu toţi candidaţii şi-au permis outdoor: în 99,82% din afişajul stradal monitorizat – 2.830 de panouri, afişe etc. - ne privesc doar Crin Antonescu, Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Sorin Oprescu.
Băse a cîştigat detaşat la afişat



2. La competiţia stradală, în primul tur, marele câştigător este Traian Băsescu cu 42,23% din totalul afişajului; locul doi, normal, este ocupat de Mircea Geoană cu 28,83%, iar Crin Antonescu şi Sorin Oprescu urmează cu 14,84% şi, respectiv, 13,92%.
Referendum şi referendume
3. Pentru acurateţe, numărul total al panourilor în care apare Traian Băsescu trebuie să fie împărţit la doi, pentru că aproximativ 50% dintre panouri au fost dedicate aşa zisului referendum ("De ce le e frică nu scapă")

Geoană, cîştigător cu 34%



4. APD a estimat cheltuielile făcute de candidaţi - incluzînd costurile de imprimare şi chiria pentru expunere. Suma totală, pentru toate cele 2.830 de panouri afişe etc. este estimată la nivelul de 744.000 euro. La nivelul fiecărui candidat, procentul cheltuielilor a fost distribuit cam aşa: Crin Antonescu - 28%; Traian Băsescu - 28%; Mircea Geoană: 34%; Sorin Oprescu - 10%
Toate afişele electorale sînt ilegale



5. Din punctul de vedere al respectării legilor, toţi candidaţii sunt nesimţiţi. Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor prevede, la articolul 29, aliniatele a şi b, obligativitatea de a înscrie pe materialele de propagandă identităţile agentului economic care le-a tipărit şi partidul sau alianţa care le-a comandat. Niciuna dintre informaţiile prevăzute de lege nu se regăseşte pe materialele monitorizate. Conform legii, fapta este considerată a fi contravenţie şi ar trebui să fie amendată cu 5.000 – 25.000 de lei. Legea este, însă, isteţ concepută pentru că nu prevede dacă amenda se aplică pentru fiecare afiş/banner etc. aflat în afara legii sau pentru toate la un loc.
Din această evaluare se poate considera că toţi cei patru candidaţi sunt dispuşi să încalce legea cu scopuri electorale. Constatarea nu este o surpriză, monitorizările făcute de APD privind fondurile cheltuite în campanii electorale anterioare au demonstrat depăşiri importante ale plafoanelor legale. Niciodată sesizările nu au produs efecte. Aşteptăm excepţia.

Baronii locali ai PSD şi PD-L, asfalt electoral de 55 de milioane de euro

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Nov 2009

Silviu Apostol
 
De la 1 octombrie pînă în prezent, deci în campania electorală, mai multe consilii judeţene au încheiat contracte pentru reabilitări de drumuri. Nota de plată: 55 de milioane de euro. Firmele care au primit contractele sînt controlate de oameni politici, de rude şi prieteni ai acestora sau, pur şi simplu, de donatori la partid. Din cele 55 de milioane de euro, cea mai mare parte a sumei, aproximativ 49,5 milioane, a fost atribuită de consiliile conduse de PSD, iar restul de cele controlate de PD-L
De la Dragnea, pentru prietenul lui, tot banul Teleormanului
În Teleorman au loc cele mai simple licitaţii pentru lucrări de drumuri.
Orice s-ar întîmpla, numele firmei cîştigătoare este Tel Drum. Explicaţia stă-n faptul că firma de construcţii este controlată de un prieten foarte bun al baronului pesedist Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman. În ultimele trei săptămîni, Tel Drum a primit alte trei contracte în valoare de 30,4 milioane de euro. Cel mai mare dintre cele trei va băga în conturile firmei 24 de milioane de euro pentru „lucrări şi servicii de întreţinere multianuală 2009-2012 pentru drumurile judeţene“.




Conţac a trădat PSD şi a primit cadou de la PD-L 5 milioane de euro



La Botoşani, CJ-ul condus de PD-L (prin preşedintele Mihai Tabuleac) arată dovezi nepreţuite de recunoştinţă trădătorilor de partid. În octombrie şi noiembrie, Transporturi Auto SA, firma la care este asociat fiul lui Constantin Conţac, a cîştigat contracte de 5,5 milioane de euro. Pînă în 2009, Conţac-tatăl a fost şeful CJ Botoşani şi lider al organizaţiei judeţene a PSD. Conţac a fost exclus din partid, a pierdut funcţia de la CJ, dar s-a repliat ca susţinător al lui Traian Băsescu.





De la Oprişan, milioane fără număr



Din 9 octombrie pînă în prezent, în Bacău şi Vrancea s-au atribuit contracte de 7,2 milioane de euro societăţilor Roman Impex Prest, Sotirex şi Vega ’93. Primele două sînt controlate de Victor Roman, consilier judeţean PSD în Vrancea. Roman Impex Prest a primit de la CJ Bacău un contract de 2,5 milioane de euro pe 15 octombrie. Consiliul de la Bacău este condus de Dragoş Benea de la PSD, fost şofer al baronului Dumitru Sechelariu. Cealaltă societate controlată de Roman, Sotirex, a primit şi ea un contract de la CJ-ul lui Oprişan, de 1,5 milioane de euro. Vega ’93 este cea despre care Academia Caţavencu v-a arătat că i-a construit o vilă pe faleza Dunării lui Dan Nica, fostul ministru de Interne. Vega a primit de la baronul Oprişan un contract de 3,23 milioane de euro pentru reabilitarea a şapte kilometri de drumuri judeţene.

Oltul, Vîlcea şi Prahova sar şi ele cu loveaua



Continuăm cu Olt, Vîlcea şi Prahova, judeţe în care CJ-urile controlate de PSD au dat contracte de aproximativ 11,5 milioane de euro. De la CJ Olt, T Dancor Romconstruct a primit în luna noiembrie contracte de 7 milioane de euro pentru reparaţia unor drumuri din judeţ. În primul rînd, preşedintele CJ Olt este pesedistul Paul Stănescu. În al doilea rînd, Dan Ciocan, fratele patronului Dancor (Cornel Ciocan), este consilier judeţean de Olt din partea PSD. Înainte să-şi mute afacerile în Olt, fraţii Ciocan au fost preferaţii lui Marean Vanghelie, care a umplut sectorul 5 al Capitalei cu asfaltul lor. În Vîlcea, norocoasa cîştigătoare a licitaţiei pentru modernizarea a şase kilometri din DJ 676A – lucrări de aproape un milion de euro – este Ghecon Construct. Atribuirea a avut loc pe 26 octombrie.
Acţionar la Ghecon este Constantin Mazilu, deputat PSD de Vîlcea. Consiliul Judeţean Vîlcea e condus de pesedistul Ion Cîlea, care este şi preşedintele organizaţiei PSD Vîlcea. În Prahova, banii de asfaltări au mers la Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti, care a cîştigat licitaţia pentru lărgirea DJ 101 D la patru benzi de circulaţie, contract de 3,35 milioane de euro. În 2008, SCT a realizat o investiţie deosebită: a donat 10.000 de lei la PSD, care conduce CJ-ul prin Mircea Cosma, preşedintele PSD Prahova.

Lapte cu larve in programul "Laptele si Cornul"

Romania trebuie salvata!

Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului (CJPC) Cluj a amendat firma Dorna care distribuie laptele in toate scolile din judetul Cluj, dupa ce au fost gasite cutii cu larve si musculite.

Potrivit comisarului sef al CJPC Cluj, Mircea Radu, sesizarea sapte cutii cu lapte stricat a venit din partea unui profesor al Liceului de Muzica din Cluj-Napoca, insa la un control mai amplu in depozitele societatii au fost gasite 100 de cutii a 200 de ml de lapte, in aceeasi stare de degradare, relateaza NewsIn.
"Am fost sesizati de catre profesorii Liceului de Muzica din Cluj-Napoca cu privire la existenta unor cutii de lapte primite de la producatorul Dorna, care prezentau larve si musculite. Din unele cutii se varsase laptele si au fost duse asa pentru a fi distribuite elevilor. In depozitele societatii s-a descoperit un lot de 100 de astfel de cutii de lapte, care a fost retras de la consum. A fost aplicata, marti, o amenda de 10.000 de lei pentru societatea Dorna, urmand sa se verifice in continuare modul de distribuire a laptelui pentru elevi", a declarat Radu.
Explicatia data de conducerea CJPC pentru starea cutiilor de lapte este ca ambalajul a fost deteriorat in timpul transportului.
Inspectorii pentru protectia consumatorului clujeni au mai amendat si firma Boromir, care distribuie cornul in cadrul programului "Laptele si Cornul", pentru o parte din scolile clujene. Amenda, tot in cuantum de 10.000 de lei, a fost data la inceputul lunii noiembrie, deoarece societatea a vrut sa distribuie elevilor cornuri tari.
"Atragem atentia profesorilor si Inspectoratului Scolar Judetean Cluj cand exista cazuri de alimente degradate in cadrul programului Laptele si Cornul sa ne anunte si pe noi", a subliniat comisarul sef al CJPC.


Publicat: astazi

 9am.ro

Geoana si Basescu - exemple graitoare ale supravieturii dictaturii comuniste, potrivit Deutsche Welle

 Romania trebuie salvata!
ziaruldeiasi.ro


Geoana si Basescu - exemple graitoare ale supravieturii dictaturii comuniste, potrivit Deutsche Welle




Traian Basescu si Mircea Geoana, despre care se spune ca au colaborat cu Securitatea, sunt exemple graitoare pentru modul in care in Romania elita comunista a reusi sa supravietuiasca si sa se infiltreze in functii importante in politica, afaceri si mass-media, scrie portalul german Deutsche Welle.



"In Romania, fostii ofiteri de securitate nu lucreaza acum numai in serviciile secrete. Ii gasim in politica, economie si in presa, iar o dezbatere despre aceasta problema aproape ca nici nu exista", atrage atentia portalul german intr-un articol intitulat "Dictatorul a disparut, dar acolitii lui au ramas".



Deutsche Welle (DW) arata cu degetul mai intai inspre Basescu si Geoana. "In putine foste tari comuniste din Europa Centrala si de Est a reusit elita dictaturii sa supravietuiasca atat de bine ca in Romania. Un exemplu foarte graitor in acest sens sunt cei doi candidati pentru cea mai inalta functie in stat, care urmeaza sa se intalneasca in turul doi al prezidentialelor", se arata in articol.



"Actualul presedinte Traian Basescu a condus inainte de 1989 reprezentanta companiei romane navale de stat in Anvers, post similar unui ambasador important. Cel de-al doilea candidat clasat, Mircea Geoana, seful partidului comunist reformat PSD, este fiul unui general de rang inalt de pe timpul lui Ceausescu, Ioan Geoana, care a condus comandamentul suprem al apararii civile. Ambii, si Basescu si Geoana, ar fi colaborat inainte de 1989 cu Securitatea, cel mai de temut aparat represiv al lui Ceausescu", noteaza Deutsche Welle.



Pe de alta parte, DW avertizeaza ca cei doi sunt "numai varfuri inofensive ale aisbergului" comparativ cu altii. "Este vorba despre numerosii fosti ofiteri de securitate, care s-au instalat foarte bine in sistemul postcomunist - sunt acum in functii politice, afaceristi cu greutate sau pensionari avuti", scrie portalul.



In cadrul articolului, reporterii DW au vorbit si cu Dumitru Burlan, in varsta de 70 de ani, care a fost timp de treizeci de ani ofiter de securitate. "Firme foarte puternice sunt acum conduse de fosti ofiteri de securitate", sustine Burlan, care avea rolul supravegherii membrilor de partid, in care Ceausescu nu mai avea incredere. Mai tarziu, el a devenit garda personala de corp a dictatorului, avand acum la dispozitie o pensie generoasa, precizeaza DW. Acesta mai spune ca fosti colegi de ai lui sunt acum la putere. "Si daca ofiterul nu e insusi la guvernare, atunci sigur e fiul sau", accentueaza Burlan razand.



"Asadar, fostii securisti nu lucreaza in Romania numai ca functionari ai serviciilor secrete ale statului. Ei sunt demnitari ai Parlamentului roman sau european, ministri sau membri de conducere ai partidelor de toate culorile. Sunt rectori universitari, investitori bogati sau manageri, de multe ori implicati in afaceri dubioase si ilegale", comenteaza DW.



In acest sens, portalul german critica faptul ca "in Romania nu exista o dezbatere deschisa despre acest subiect, din moment ce fostii securisti controleaza si o mare parte a presei romane".



"Prin intermediul acestor canale mediatice, fostii colaboratori ai lui Ceauseascu se pot prezenta singuri intr-o lumina favorabila, vorbind despre activitatile lor in folosul poporului", evidentiaza publicatia.



Un alt exemplu oferit ede DW este Ilie Merce, in varsta de 70 de ani, un colonel in rezerva care in anii '80 a condus operatiunile de urmarire si opresiune impotriva intelectualilor si artistilor. Dupa 1989 el a devenit membru al PRM si pana in 2008 a fost membru al Parlamentului.

"O cariera usor diferita, dar la fel de uluitoare a avut Gheorghe Ratiu, colonel in rezerva acum. Din 1985 pana in 1989 acesta a condus temuta Directie I a Securitatii, departament care organiza represiunea impotriva opozantilor. Dupa caderea regimului comumist, Ratiu a devenit consultant de afaceri. El respinge zonurile privind faptul ca ar lucra in cadrul unor retele ilegale, care ar fi preluat averea de atunci a Securitatii. In ceea ce priveste faptul ca de la conducerea Securitatii a ajuns consilier de afaceri, lui Ratiu nu i se pare nimic scandalos in acest sens", conchide DW.

http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/geoana-si-basescu-exemple-graitoare-ale-supravieturii-dictaturii-comuniste-potrivit-deutsche-welle~ni5v0u

azi 24.11.2009

EXCLUSIV: Interlopul Domn’ Costel revine langa Radu Berceanu

Romania trebuie salvata!
Qmagazine.ro
Cristian Vasilcoiu 20 Noiembrie 2009

Costel Iancu, fostul sef al Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare, urmarit penal pentru constituirea unui grup de crima organizata, lipsire de libertate si santaj isi vede linistit, in continuare, de treaba si de afaceri, in judetul Dolj.


Desi a fost exclus din PD-L dupa aparitia in presa a cvului sau infractional, delimitarea partidului de interlopul Iancu, se pare c-a fost facuta doar de fatada.


Desi, la data de 15 august 2009, Costel Iancu fusese exclus din PD-L, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, nu s-a sfiit sa se afiseze impreuna cu acesta, in vizita pe care a intreprins-o de Ziua Marinei, in portul Bechet, din judetul Dolj.

Cele doua fotografii, intrate in posesia revistei Q magazine, demonstreaza ca Iancu este foarte fericit si atitudinea sa este a unui om sigur pe el, care stie cati bani a donat PD-L-ului.

Ministrul Transporturilor ne-a declarat, printr-un consilier, ca Iancu face parte din mai multe asociatii locale si ca asa s-a explicat prezenta lui acolo.

Culmea fraudelor electorale

Romania trebuie salvata!

In fiecare an electoral avem parte de "surprize", de la turism electoral, mita si vot multiplu la tot felul de proteste si manifestari inedite. Ei bine, nici 2009 nu s-a lasat mai prejos la acest capitol.




Pe langa "banalele" deja cazuri de frauda electorala, aceste alegeri prezidentiale au adus cu sine si o avalansa de inspiratie in privinta furtulu ide voturi. Astfel, partidele politice si autoritatile locale, dar si simplii cetateni s-au intrecut pe sine in a gasi metode inedite de a frauda alegerea noului sef al statului. Va propunem o scurta trecere in revista a celor mai penibile momente inregistrate in primul tur al alegerilor prezidentiale.







■Cu mortul la vot - S-a petrecut in Bistrita, unde un barbat din satul bistritean Reteag care a murit in urma cu 13 ani aparea pe listele electorale permanente ale sectiei de votare, situatia fiind observata de fratele lui, care a sunat la 112.



■Autocarele cu romi - Cu toate ca membrii comunitatii rome declarasera dinainte ca il vor sustine pe Traian Basescu la alegerile prezidentiale, nu ne asteptam ca frauda sa fie atat de evidenta. Astfel, potrivit unei sesizari PSD, 200 de romi asteptau duminica, la un sediu al PD-L, autobuze care sa-i transporte la vot.

■Presa la bataie - Greu de crezut, dar un cameraman din Targoviste a fost lovit cu pumnul in fata de proprietarul unei societati comerciale din Gaesti, dupa ce l-a intrebat daca a oferit bani unor oameni pentru a vota. Cameramanul de la Dambovita Tv coborase din masina pentru a filma la un bar. Acesta a fost lovit in fata de proprietarul societatii din Gaesti. Jurnalistii aveau informatii ca barbatul oferea bani si bauturi alcoolice pentru a convinge oamenii sa voteze intr-un anume mod.

■Fotografiile din cabinele de vot - Un barbat care a votat intr-o sectie de votare din municipiul Oradea a fost amendat de politisti in urma unui apel primit la 112, in jurul orei 14.20, prin care se sesiza faptul ca acesta a fotografiat cu telefonul mobil buletinul de vot, in timp ce se afla in cabina de votare.



■"Pasiunea" electorala - Incidentul a avut loc in sectia de votare numarul 221 din Filiasi. Ion R., in varsta de 40 ani, s-a prezentat la sectia de votare impreuna cu iubita sa, Nicoleta C., in varsta de 18 ani. Dupa ce au primit buletinele de vot pentru alegerea presedintelui si pentru referendum, cei doi au intrat in cabinele de vot. Dupa ce a votat, Ion R. a intrat in cabina de vot unde se afla concubina sa, sustinand ca vrea sa o ajute sa voteze din cauza ca aceasta nu stie sa citeasca. "Observand acest fapt, presedintele sectiei de votare a intervenit si i-a adus la cunostinta ca este interzis ca doua persoane sa intre in aceeasi cabina de vot. Barbatul a luat cele trei buletine de vot din mana concubinei si le-a rupt. Imediat, presedintele biroului electoral al sectiei de votare a solicitat sprijinul jandarmului de serviciu, a informat BEJ Dolj, care a recomandat anularea buletinelor de vot rupte si retinerea acestora de catre presedintele sectiei", a declarat comisarul de politie Adrian Capraru, purtator de cuvant al IPJ Dolj.

■Criza, resimtita pe toate planurile - Daca in anii trecuti un vot costa in jur de 100-150 de lei, anul acesta criza financiara s-a simtit si in cazul mitei electorale. Astfel, pretul voturilor a scazut vertiginos ajungand la suma de 20 pana la 50 de lei pe vot, potivit rapoartelor MAI. In unele cazuri voturile au fost cumparate si cu tuica, vin, paine, paturi, sau alte bunuri. In localitatea Racova din judetul Bacau a fost identificat un autoturism ai carui ocupanti au declarat ca soferul le-a dat cate 20 de lei si le-a promis paturi si vin pentru voturi. Un alt caz de frauda penibilo-electorala s-a semnalat la Timis unde reprezentantii PNL si PDL distribuiau bilete gratuite la meciul dintre FC Timisoara-Dinamo Bucuresti, iar cei ai PSD si PNL pachete de faina de la UE.

■Bataie pentru voturi - Un alt incident a fost inregistrat in Bucuresti, unde doua grupuri de simpatizanti ai unor partide s-au luat la bataie, acuzandu-se reciproc ca dau bani pentru voturi, fiind dusi la Sectia 2 Politie.

■Protest inedit anti-Gigi - Suporterii echipei Steaua au postat, duminica, pe site-ul oficial al fanilor, mai multe poze cu buletine de vot pentru alegerile prezidentiale pe care erau scrise mesaje impotriva patronului echipei din Ghencea, informeaza site-ul FCSteaua.ro. Suporterii Stelei au decis sa-l conteste pe Gigi Becali intr-un mod mai putin obisnuit, iar duminica, dupa ce au mers la vot, au postat pe site-ul oficial al fanilor ros-albastri mai multe poze cu buletine de vot pe care erau mesaje anti-Becali. Astfel, pe buletine se puteau citi mesaje precum "Vinde, pleaca, mori" sau "Pleaca din Ghencea", dar si mesaje obsecene la adresa patronului din Ghencea. De asemenea, pe acelasi site, suporterii ironizeaza numele partidului pe care il conduce Gigi Becali si spun ca vor merge la vot pentru a vota PNG, insa au adaptat denumirea formatiunii politice care nu se mai numeste Partidul Noua Generatie, ci "Pleaca Naiba din Ghencea" sau "Pleaca-N Groapa".

■Masina personalizata - Politia Municipiului Cluj-Napoca a amendat duminica un barbat de 31 de ani din judetul Alba pentru ca flutura din masina sa un steag electoral al candidatului sustinut de PDL. “In 22 noiembrie 2009, agentii rutieri din cadrul Politiei Municipiului Cluj-Napoca au depistat in trafic un autoturism care circula pe Calea Turzii din localitate, un autoturism care avea arborat un stegulet electoral pe geamul unei portiere. Conducatorul autoturismului este un barbat de 31 ani din municipiul Blaj, judetul Alba, Politistii din cadrul Sectiei 6 Politie au sanctionat contraventional conducatorul autoturismului cu amenda de 1.500 lei.”, se arata intr-un comunicat de presa de duminica al Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Cluj.

■Tradatorul din ograda -PNL a precizat duminica ca un fost membru al filialei PNL Brasov, Gabriel Andronescu, ar folosi baza de date pentru a trimite membrilor si simpatizantilor SMS-uri denigratoare la adresa prezidentiabilului liberal. "PNL Brasov sesizeaza toti membrii si simpatizantii PNL sa ignore cu desavarsire mesajul primit pe telefoanele mobile prin care sunt in mod fals informati sa nu participe la vot si prin care presedintele PNL Crin Antonescu este calomniat. PNL Brasov se dezice categoric de continutul sms-urilor transmise si neaga implicarea sa si a presedintelui filialei, domnul Aristotel Cancescu", se arata in comunicatul PNL.

■Votam, votam...da' sa stim si noi - S-a petrecut in judetul Covasna unde 18 persoane care figurau pe lista persoanelor la care urmau sa se deplaseze cu urna nu au solicitat acest lucru. Purtatorul de cuvant al Centrului De Comunicare Judetean, Andrea Buzsi, sustine ca respectivele solicitari au fost intocmite in fals de H. Lajos, de 57 de ani, domiciliat in comuna Brates, si de H. Agnes, de 25 de ani, domiciliata in statiunea Covasna. Pentru acestia a fost inregistrat dosar penal si politistii continua cercetarile sub aspectul savarsirii infractiunii de falsificarea prin orice mijloace a inscrisurilor de la birourile electorale, fapta care se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

■De dragul inchisorii - Un barbat din Bucuresti a votat de doua ori pentru a ajunge la inchisoare. Acesta pretinde ca nu are ce manca si nu are unde sa doarma, iar din acest motiv a comis infractiunea - pentru "un acoperis de-asupra capului"...chiar daca acesta vine cu tot tu gratii la geamuri, transmite Antena 3.


Publicat: astazi

Autor: Alexandra Grindean

Pentru a scapa de controale, afaceristii timisoreni îl trimiteau în excursii pe seful Garzii Financiare

Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro

Prin faptele de coruptie savârsite de seful Garzii Financiare Timis, Ionel Gheorghe Olari, acesta a concurat indirect la producerea consecintelor deosebit de grave ale infractiunilor de înselaciune, în forma continuata, comise de catre Andreas Nadasdy si Ciprian Nistor, reprezentanti ai unor firme din Timisoara, fiind vorba despre cauzarea unui prejudiciu de peste 2,9 milioane de euro, au retinut magistratii Tribunalului Bucuresti în motivarea deciziei de arestare preventiva. Potrivit documentului, Ionel Gheorghe Olari, arestat preventiv în data de 18 noiembrie pentru luare de mita, cunostea din anul 2006 ilegalitatile comise de administratorii firmei Radisson din Timisoara, în legatura cu constructia unor blocuri de locuinte.




Click AICI pentru document



Procurorii au retinut ca pentru a nu-si îndeplini obligatiile de serviciu, reprezentantii firmelor Radisson îl trimiteau în excursii în strainatate pe seful Garzii Financiare. „Inculpatul Ionel Olari a beneficiat în perioada 3-10 iulie 2007, împreuna cu sotia sa, Doina Olari, de un sejur în localitatea Nice din Franta, la Hotelul Negresco, pentru care inculpatul Ciprian Nistor a achitat suma de 10.254 lei (diferenta, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 1.000 de euro fiind platita de inculpat), precum si de contravaloarea unei excursii în Barcelona, Spania, pentru care acelasi inculpat, Ciprian Nistor, a achitat suma de 1.015 lei, reprezentând cheltuielile de cazare”, au retinut magistratii. Conform motivarii deciziei, Ionel Gheorghe Olari a mai beneficiat, indirect, de astfel de „servicii”, pentru ca acelasi Ciprian Nistor a platit 5.120 de lei pentru excursia fiului sefului Garzii Financiare în Bangkok, Thailanda.



Ionel Olari ignora sesizarile primite

„Documentele ridicate de la Garda Financiara, inclusiv sesizarile formulate de partile vatamate Doina Botez si Maria Magdalena Lipovan, la data de 28 aprilie 2006 si, respectiv, 13 iunie 2007, prin care acestea solicitau institutiei pe care o conducea Gheorghe Olari, efectuarea de controale la firmele Radisson Invest si Radisson Investment Group, sunt dovada, pe de-o parte, ca Olari cunostea înca din anul 2006 activitatea infractionala a reprezentantilor societatilor Radisson, în legatura cu vânzarea unor locuinte despre care spuneau ca le vor construi în Timisoara”, au aratat magistratii Tribunalului Bucuresti în motivarea deciziei de arestare preventiva. Judecatorii au retinut ca, desi Ionel Gheorghe Olari a primit sesizari care sesizau savârsirea unor infractiuni economice, acesta nu a efectuat nici un control la societatile respective. „În urma sesizarilor nu s-a efectuat niciodata un control care sa permita verificarea tuturor aspectelor semnalate si nici nu s-au putut aplica în consecinta sanctiuni în mod corespunzator sau, cel putin, descoperi la timp si stopa activitatea infractionala, desi se reclamau infractiuni precum delapidarea, spalarea de bani, deturnarea de fonduri, evaziunea fiscala, fals intelectual la Legea contabilitatii, atitudine care a permis celorlalti inculpati sa continue savârsirea infractiunilor de înselaciune, cauzând un prejudiciu total de peste 2,9 milioane de euro pentru mai mult de 100 de parti vatamate”, au retinut magistratii în motivarea deciziei.



Subordonatii erau mustrati daca mergeau în control

Mai mult, seful Garzii Financiare Timis îsi mustra subordonatii care „îndrazneau” sa efectueze vreun control la firmele „protejate” de acesta sau sa aplice sanctiuni. „Referitor la controlul efectuat de comisarii Dan Ioan si Ioan Muresan la societatea Radisson Investment Group, pe linia respectarii prevederilor Legii 656/2002, control în urma caruia au sanctionat societatea cu amenda contraventionala de 25.000 de lei, când s-au întors la sediul Garzii Financiare le-au fost cerute explicatii de catre Gheorghe Olari, în legatura cu temeiurile care au generat efectuarea controlului, acesta întrebându-i daca nu au fost trimisi de un anume Sorin Edgar Altmayer, proprietar al unui teren, cu care Nistor si Nadasdy aveau încheiat o promisiune de vânzare-cumparare, dovada ca Olari era la curent cu activitatile societatilor Radisson”, mai noteaza Tribunalul Bucuresti în decizia de arestare a lui Olari.



Firmele Radisson au înselat peste 100 de timisoreni

Directorul coordonator al Directiei Generale a Finantelor Publice Timis, Ionel Olari, a fost arestat preventiv, în data de 18 noiembrie, de Tribunalul Bucuresti pentru ca, în schimbul a peste 50.000 de lei, nu si-a îndeplinit obligatiile de serviciu privind verificarea unor firme. Procurorii au stabilit ca, în perioada 2006-noiembrie 2007, Ionel Gheorghe Olari, în calitate de comisar-sef al Garzii Financiare - Sectia Timis, a primit de la Ciprian Nistor, în mod repetat, foloase în suma totala de aproximativ 52.815 de lei (reprezentând contravaloarea unor excursii în strainatate) pentru a nu-si îndeplini obligatiile de serviciu. Astfel, în schimbul acestor avantaje, Olari trebuia sa nu verifice activitatea a trei firme - SC Radisson Invest SRL, SC Radisson Investement Group SRL si SC Radisson Building SRL - si sa nu aplice sanctiuni. În acelasi dosar, Ciprian Nistor - asociatul firmelor Radisson Invest si Radisson Investment Group - si Andreas Nadasdy - asociat si administrator al acelorasi firme - arestati preventiv în 7 octombrie, sunt acuzati de înselaciune în conventii si fals în declaratii, pentru ca, dupa ce au pretins ca sunt dezvoltatori imobiliari, au înselat peste o suta de persoane, de la care au luat în total aproximativ doua milioane de euro pentru construirea unor apartamente în Timisoara.



Ionut Muresan

În loc de spitale, şcoli şi autostrăzi, plătim 100 de milioane dobânzi pentru împrumuturile din noiembrie-martie

Romania trebuie salvata!
cotidianul.ro
20 Noi 2009 Dan Odagiu, Doru Cireasa

Acestea sunt costurile împrumuturilor angajate de stat în perioada menţionată, pentru acoperirea deficitului bugetar cifrat la 6,4 miliarde euro.

Până la primirea celei de-a treia tranşe din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) din 15 martie 2010, pentru a supravieţui, statul român va trebui să se împrumute de la băncile comerciale de 6,4 miliarde de euro. Practic, supravieţuirea statului costă 5 miliarde de euro până la finalul anului 2009 şi încă 1,4 miliarde de euro în perioada ianuarie-15 martie 2010. Aceasta deoarece potrivit declaraţiilor anterioare făcute de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, avem nevoie de 5 miliarde de euro până la finele anului pentru achitarea obligaţiilor care revin bugetului şi de alte 1,4 miliarde de euro pentru acoperirea găurilor din primele trei luni ale anului viitor.
Socoteala ia în calcul deficitul bugetar din primele două luni ale anului curent, respectiv 1,15% din PIB, presupunându-se că deficitul va fi acelaşi în perioada corespunzătoare din 2010.




“România are nevoie de 5 miliarde de euro până la sfârşitul anului cu care să îşi achite obligaţiile, suma crescând odată cu amânarea tranşelor de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană”, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, săptămâna trecută. Asta înseamnă că la o dobândă a titlurilor de stat de 5,25% pe an la cele 5 miliarde de euro România va plăti până la primirea celei de-a treia tranşe de la FMI (care e anunţată să vină în jurul datei de 15 martie 2010) o dobândă de 87,50 milioane de euro. De asemenea, dacă istoria din 2009 se repetă, în perioada ianuarie-mijlocul lunii martie 2010, România ar putea înregistra un deficit bugetar de 1,15%, care raportat la bugetul anunţat pentru 2010 face 1,4 miliarde de euro. Bani care şi ei trebuie împrumutaţi tot cu o dobândă minimă de 5,25% pe an, care costă pentru primele două luni şi jumătate bugetul de stat suma de 12,25 milioane de euro. În total, dobânzile vor fi, deci, de 99,75 milioane euro.



“Dacă reformele cheltuielilor publice s-ar fi derulat la timp, conform programului fiscal pe anul 2009, statul român ar fi avut nevoie de doar 3,5 miliarde de euro până la sfârşitul acestui an, adică pentru mai puţin de două luni”, a mai anunţat consilierul guvernatorului BNR. Cu alte cuvinte, statul în aceste condiţii ar fi plătit doar 61,25 milioane de euro pentru cele 3,5 miliarde de euro, respectiv încă 12,25 milioane de euro pentru deficitul bugetar pe cele două luni şi jumătate din 2010. Deci în total, suma plătită pentru dobânzi la împrumuturile contractate de stat ar fi scăzut cu 26,25 milioane de euro, faţă de cele 99,75 milioane de euro. Dacă finanţarea deficitului pe 2009 s-ar fi făcut cu ajutorul tranşei de 1,5 miliarde de euro de la FMI şi al celei de un miliard de euro de la CE, economiile rezultate din plata unor dobânzi de doar 3,1-3,5% pe an (faţă de cele bancare de 5,25%) ar fi fost de încă aproximativ 17 milioane de euro.

Rădoi de la metrou: are vilău sau şpăgălău?

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
20 Nov 2009

Alina Moscalu
 
Să ridice mîna cei dintre voi care nu l-aţi înjurat pe Ion Rădoi, sindicalistul închipuit de la Metrorex. Da, e vorba de nenea ăla care a încercat să ne convingă săptămîna aceasta că e musai să li se mărească salariile angajaţilor Metrorex, deşi au nişte lefuri mai mult decît decente pentru România anului 2009. Başca, societatea în numele căreia vociferează pesedistul nu este una profitabilă. Are pierderi şi primeşte bani grei, sub formă de subvenţii, de la bugetul de stat. Anul acesta suma se ridică la 328 de milioane RON. Şi asta pentru ca şi cele care vînd cartele de metrou să primească un salariu mai mare decît cea mai mare parte a cadrelor didactice din ţara asta de rupţi în cur.
Pe un cu totul alt front, liderul sindical Rădoi este de o mare durere în cot atunci cînd vine vorba de bunuri obţinute ori însuşite.Nenea Rădoi a fost parlamentar, două mandate chiar. N-aţi spune, după cum discută, după cum îi e portul. Din 2000 a fost pentru 4 (patru) ani deputat din partea PSD, iar în 2004 devine senator al aceluiaşi partid. În cei opt ani de parlamentărit, Rădoi a învăţat să facă bani. Astfel, în 2005, declara că a obţinut o casă de vacanţă de 150 de metri pătraţi în Sinaia. Casa o declara că venită la pachet cu una bucată soţie obţinută în urma actului intim de căsătorie. Care act se consumase în 2004. În declaraţia din 2009, lideul sindical dă la o parte abureala şi spune lucrurile ceva mai simplu. Îşi aduce aminte de un teren cu o suprafaţă de 1,2 hectare în Dîmboviţa. Şi declară despre acest teren că e obţinut în perioada 2000-2004. Carevasăzică, trebuia să apară şi în declaraţia din 2005. Mare fîsîială! Invidia o stîrneşte însă cînd ajunge la rubrica imobile.
Dacă în 2004 se căsătorea, în 2009 declară că a şi divorţat. De rămas în urma căsătoriei a rămas cu vila din Sinaia pentru care încasează vreo 5.000 de euro chirie. Primo: ori Rădoi s-a fîsticit în 2004 la căsătorie şi nu a vrut să spună că şi-a luat o soţie fără zestre şi de aia a trecut că a obţinut acea casă de vacanţă de la femeie. Ori, varianta doi, femeia a ajuns să îşi dorească doar să scape de sindicalist şi nu a mai interesat-o nici casă, nici masă, nici chirie, numai să plece. Ori, varianta trei, fostul parlamentar s-a cam încurcat şi a uitat că în declaraţia anterioară notase că nu e casa lui, ci prin cumularea bunurilor cu soţia. E ca şi cum şi-ar fi divulgat singur o şpagă care a acoperit construirea unei case de vacanţă în Sinaia.

Săracii de la metrou, sărbătoriţi de bogaţi cu X5, Q7 şi A8

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
20 Nov 2009

Biroul de Investigatii
 
Ieri dimineaţă, la McMoni's, Metrorex a dat o petrecere pentru a sărbători 30 de ani de la punerea în circulaţie a primei garnituri de metrou. Pentru cititorii noştri din afara Bucureştiului, Metrorex e compania aia de stat ai cărei angajaţi au fost în grevă pînă miercuri pentru că voiau salarii mai mari.
Salariul mediu net al angajaţilor de la metrou este de aproximativ 2600 de lei. Însă, la cheful dat de Metrorex ieri n-am văzut la mese nici un amărît de-ăsta cu venituri de 600 de euro pe lună. Am văzut, totuşi, o grămadă de baştani veniţi cu limuzine care, dacă ar fi vîndute, ar acoperi lejer cîteva măriri de salariu.
D-aia nu prea înţelegem cum vine chestia asta. Cîteva mii de oameni, angajaţi ai Metrorex, au protestat timp de cîteva zile pentru că au salarii mici.
La sărbătoarea companiei, însă, amărîţii ăştia munceau în subteran, iar şefii şi sindicaliştii lor petreceau la McMoni's, în timp ce în parcare îi aşteptau maşini pe care aceiaşi amărîţi nu şi le vor permite trei vieţi de-aici încolo. Parcul auto de lux îl puteţi admira în fotografii. Cît de bine s-au distrat oamenii la petrecere puteţi vedea AICI.

În fieful lui Dragnea (PSD) se face poliţie politică

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 18 Nov 2009 Alexandru Cautis

Scandalul soldat cu demiterea lui Dan Nica de la Interne, ce a dus la căderea Guvernului, ce a dus la amînarea celor două tranşe FMI şi UE, ce va duce la prăbuşire economică, a fost, spun pesediştii, generat de Băsescu. Care voia, cică, să aibă ministru de Interne de la PD-L, ca să poată pune prefecţii lui pedelişti în locul prefecţilor pesedişti şi să facă aranjamente la alegeri. Exact ca în zicala pe care o aminteam în titlu, tocmai asta se pregătea să facă PSD: cu ajutorul prefecţilor, să tragă sfori să-l scoată pe Geoană preşedinte. Avem dovada că în luna iunie a acestui an, cînd erau la butoanele prefecturilor, pesediştii îşi aranjau alegerile într-un stil autentic bolşevic. Şi nu oriunde, ci în judeţul condus de Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, fost candidat la funcţia de ministru de Interne.
Prefectul pesedist de Teleorman de la acea dată, Ionuţ Adrian Biţă, a solicitat primarilor şi viceprimarilor PSD, şefilor de organizaţii şi agitatorilor de partid să îi trimită tabele clare cu „agenţii economici şi apartenenţa lor politică“. Aceasta este sintagma înscrisă pe un dosar întocmit la Prefectura Teleorman, spre ştiinţa prefectului. Adică şi firmele sînt arondate politic, iar PSD voia să ştie cui anume! În acest dosar sînt tabele cu toate societăţile comerciale, asociaţiile familiale de pe raza satelor din judeţul Teleorman. S-au depus astfel de liste pentru următoarele localităţi: Măgura, Liţa, Saelele, Siliştea-Gumeşti, Sîrbeni, Clocociov, Putineiu, Crîngu, Troianul, Suhaia, Săceni, Nenciuleşti, Poroschia, Călmăţuiu de Sus, Cernetu, Ciuperceni, Buzescu, Brîceni, Bujoru, Crîngeni, Ciolăneşti, Drăgăneşti de Vede, Drăgăneşti-Vlaşca, Frăsinet, Lunca, Izvoarele, Fîntînele, Măldăieni, Zimbreasca, Viişoara, Uda, Blejeşti, Tătărăştii de Jos, Cosmeşti, Tătărăştii de Sus. În total, în jur de 780 de societăţi comerciale, asociaţii familiale şi administratori de societăţi au fost căutaţi la simpatii politice şi predaţi Prefecturii Teleorman.Depistarea şi înregistrarea politică a firmelor a fost oficială, ca dovadă faptul că majoritatea tabelelor poartă ştampila Primăriei şi semnătura primarului. Unsprezece primari PSD, un viceprimar şi trei preşedinţi de organizaţii PSD au semnat listele cu societăţile comerciale din localităţi şi simpatiile administratorilor acestora. Pentru ca actul să aibă greutate şi să arate că totul este verificat ca la carte, tabelul politic trimis de primarul comunei Uda conţine, pe lîngă semnătura sa şi ştampila instituţiei, iscălitura secretarei Primăriei, jurist de meserie. Mai mult, are număr de înregistrare în Primărie şi probabil număr de intrare la Prefectura Teleorman. În mai multe cazuri, tabelele au fost trimise de pe faxul primăriilor pe faxul Prefecturii. În cazul comunei Cernetu, faxul cu societăţile comerciale şi afilierea lor politică a fost trimis de la SC Teldrum, firmă despre care avem motive serioase (bazate pe documente şi declaraţii date în faţa unor procurori) să credem că este a lui Liviu Dragnea, preşedintele CJ Teleorman, secretar general PSD (v-am povestit cu altă ocazie în Academia Caţavencu despre asta). Interesant este că la Teldrum figura ca acţionară madam Marinela Panaitov, care de ani de zile face PSD-ului de Teleorman serviciul de contabil mandatar oficial, la toate alegerile. Ce treabă să aibă o societate comercială să trimită Prefecturii o listă cu alte societăţi comerciale, în care să specifice pe cine votează administratorii lor? Este evident că există o singură legătură: PSD.Ca să nu fie nici un dubiu, primarul din comuna Saelele a trimis tabelul de pe faxul Primăriei, i-a dat număr oficial de înregistrare, l-a semnat, a pus ştampila Primăriei şi a scris clar, ca titlu al documentului: „CĂTRE INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢUL TELEORMAN“.Şi mai tare: într-un tabel (cazul comunei Putineiu) s-a specificat, pe lîngă societăţile comerciale, şi cu cine simpatizează politic Poşta din comună (adică locul de unde pleacă pensiile), s-a trecut şi apartenenţa politică a şcolii, opţiunea politică a dispensarului veterinar. Într-un alt tabel (comuna Crîngu) se trece şi cu cine ţine medicul din sat, în altul (comuna Tătărăştii de Jos) apare şi preotul cu specificaţia înclinaţiei sale politice. O mostră de esenţă de comunism: în tabelul trimis Prefecturii de comuna Cosmeşti, se trec şi „proprietarii de utilaje agricole la nivel de comună“. Practic, toţi cei care îi puteau influenţa pe alegători, cîrciumar, preot, poliţist, poştaş, patron de butic, medic, deţinător de tractor, deţinător de cazan sătesc de făcut rachiu, morar etc., au fost anunţaţi prefectului pesedist. Poliţie politică făcută oficial, ca-n 1947, tată! Pasul doi de poliţie politică: cîteva dintre instituţiile statului au tăbărît cu controale la societăţile ai căror administratori nu au arătat că nutresc sentimente pesediste. Protecţia Consumatorului, Inspecţia Muncii, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, DJAOV (Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale) Teleorman, în cele două luni ce au succedat dosarului înaintat prefectului şi cît a mai fost partidul roşu la guvernare, au vizat 39 de societăţi nepesediste. Ce poate face un administrator de societate comercială pentru partidul care-i trimite controale pe cap? Poate să dea bani la partid, poate să pună în magazin, cîrciumă, moară, orice are societatea, afişe electorale pentru acel partid.Prefectura este garantul respectării legilor în judeţ.Nu avea motiv prefectul pesedist de Teleorman să primească liste cu simpatiile politice ale administratorilor de societăţi comerciale din judeţ. Decît dacă voia să facă poliţie politică, ceea ce s-a şi întîmplat. Dar despre asta, în numărul viitor.La douăzeci de ani de la Revoluţie, PSD-ul lui Iliescu face poliţie politică pe faţă. În cinstea martirilor. Fiţi veseli, tovarăşi!La galeria foto veţi putea vedea toate listele, în întregime, strînse de prefectul pesedist de Teleorman. DNA, eşti pe recepţie?

România Liberă l-a făcut pe Hrebenciuc chiriaş de lux

Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
18 Nov 2009

Răzvan Vintilescu
 
În timp ce răsfoiam ziarele de astăzi, chiar înainte de a arunca la gunoi - din reflex - suplimentele imobiliare, mi-au căzut ochii pe o casă. Mare, galbenă, boierească. Mergea bine sub titlul “Chiriile de lux, mai mici”. E vorba de suplimentul ziarului “România Liberă”. Şi tocmai când să-mi dea o lacrimă pentru suferinţele bieţilor proprietari care nu-şi mai pot închiria vilele cu mii de euro pe lună, îmi aduc aminte de unde îmi era cunoscută casa. E casa lui Viorel Hrebenciuc!
Da, eminenţa cenuşie, negociatorul şef al PSD-ului. Chiar el! Dar nu e chiriaş. Povestea imobilului am descoperit-o pe când lucram la Cotidianul.
Jumătate din casă a cumpărat-o de la mama lui Miron Mitrea. Cealaltă jumătate era locuită însă de nişte foşti chiriaşi, care o cumpăraseră de la stat. Care stat o luase cu japca de la o doamnă plecată în străinătate. Care doamnă era fiica lui Jean Bart. Iar fata ei se judecă acum cu familia Hrebenciuc, deoarece s-au extins imobiliar şi pe proprietatea ei.
După cum spunea domnul Hrebenciuc la vremea respectivă, în urma unui schimb de locuinţe, foştii chiriaşi s-au mutat într-o casă de-a cumnatului său, iar cumnatul său s-a mutat în locul lor. Iar în urma mişcării, o amplă renovare a imobilului a schimbat complet structura casei, astfel încât acum, apartamentul revendicat de nepoata lui Jean Bart nu mai există.

După o ţeapă de 10 milioane de euro tot în România, pentru Ploieşti-Braşov, francezii de la Vinci cer garanţii postalegeri

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
18 Noi 2009 Doru Cireasa

Firma franceză care a câştigat concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov vrea să îi fie plătite 60 de milioane de euro, contravaloarea proiectului făcut, în cazul în care guvernele viitoare vor rezilia contractul concesiunii.

Fripţi cu ciorbă în 2005, când guvernul de atunci a anulat înţelegerea cu ei pentru construirea unui tronson din autostrada Ploieşti-Braşov, francezii de la Vinci suflă acum în iaurt pentru concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov. Aceasta a fost câştigată la începutul acestui an, concurentul direct al acestora fiind consorţiul austriac Strabag. În 2005, firma franceză a pierdut aproximativ 10 milioane de euro, sumă care a fost cheltuită cu întocmirea studiului de fezabilitate pentru un tronson al autostrăzii. Executivul de atunci, cu Gheorghe Dobre, ministru al Transporturilor, şi Călin Popescu Tăriceanu, premier, a rupt înţelegerea pe motiv că fusese convenită de guvernarea PSD.
Negocierile de acum, începute în primăvară, s-au blocat deoarece firma franceză a cerut garanţii de la stat în valoare de 60 de milioane de euro, reprezentând contravaloarea proiectului făcut de ei pentru autostradă.
“Proiectul le aparţine şi vor ca, în situaţia în care acest contract se va rezilia în viitor, să încaseze 60 de milioane de euro, adică valoarea acestuia, proiectul urmând să intre în proprietatea statului român. Ei spun: nu vedeţi că sunt atâtea contracte în România care sunt reziliate după schimbarea guvernelor?”, ne-a declarat un oficial al Ministerului Transporturilor, sub protecţia anonimatului.

În plus, francezii mai cer garanţii pentru o eventuală naţionalizare a proiectului pentru cauze de interes naţional sau împărţirea riscurilor în caz de schimbări legislative. Totuşi, uzual acestea sunt cuprinse într-o aşa-zisă matrice a riscurilor cuprinsă în oferta concesionarului. Multitudinea riscurilor asumate de concesionar este parte a ofertei acesteia, în funcţie de care se judecă cât de avantajoasă este aceasta. “Beneficiarul (statul român - n.red.) doreşte o superasigurare a riscurilor (de către concesionar - n.red.) , iar Vinci nu e de acord. Aceasta deoarece s-a considerat că proiectul e foarte profitabil pentru ei.” Potrivit oficialului, francezilor li s-a înmânat marţi proiectul contractului, urmând ca până vineri să se decidă dacă îl semnează sau nu.


Ministrul demis al Transporturilor Radu Berceanu le dă termen până la finele anului pentru a semna contractul. „Dacă lucrurile se tărăgănează şi nu vom semna până la sfârşitul anului contractul pentru Comarnic-Braşov, probabil că o să le transmit că înţelegem că nu îi mai interesează contractul“, a declarat Radu Berceanu la finalul unei zile întregi de discuţii cu francezii.
Contractul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov a fost câştigat de consorţiul format din firmele Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Construction Grand Projets SA ///S şi Aktor SA, valoarea totală a acestuia fiind de 1,507 miliarde de euro. Acestei valori, de construire, i se adaugă costurile financiare ale proiectului, suportate de statul român, precum şi cele de întreţinere a autostrăzii pe durata concesiunii. Toate acestea ridică suma pe care Vinci o încasează pe perioada concesiunii de 26 de ani la peste patru miliarde de euro. Construirea autostrăzii ar urma să dureze 48 de luni, socotite de la data la care are loc închiderea financiară a proiectului, adică de la momentul la care concesionarul, statul român, şi banca finanţatoare a proiectului convin toate detaliile.

Prin „Land of Choice“, Elena Udrea înţelege că are dreptul să-şi bage nasul în toate informaţiile statului român

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
18 Noi 2009 Adina Stancu, Cristian Oprea

Elena Udrea a scos, marţi seară, la televiziunea familiei Păunescu, un document ce conţinea lista convorbirilor telefonice ale procuroarei Angela Ciurea
Exact procuroarea ce ancheta un dosar de corupţie în care apărea şi numele Elenei Udrea. Magistratul Angela Ciurea dezvăluise, cu doar o seară înainte, că prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul de brigadă Florian Coldea, se interesa îndeaproape de mersul anchetei în controvresatul dosar amintit, deşi nu avea acest drept. Elena Udrea este membră a echipei electorale a candidatului la prezidenţiale Traian Băsescu, susţinut de PDL. Aceeaşi Udrea a fost şeful Cancelariei Prezidenţiale de la Palatul Cotroceni şi deţine funcţia de ministru pedelist al Turismului.

De-a lungul timpului, Udrea a dezvăluit conţinutul şi altor documente care erau confidenţiale.
Florian Coldea a fost prezentat de Traian Băsescu drept tânără-speranţă a aşa-zisei noi generaţii de ofiţeri de informaţii, fără vreo legătură cu Securitatea şi cu practicile criminale ale acesteia. Traian Băsescu abia lăudase serviciile secrete şi sistemul magistraturii pentru că nu s-ar fi amestecat, „în premieră”, în procesul electoral. Şeful statului, aflat încă în funcţie până la alegeri, a încurajat imixitiunea puterii executive - din care face parte şi el - în cea judecătorească. La începutul mandatului său i-a îndemnat pe magistraţi să i se adreseze direct dacă urmau să constate imixtiuni în activitatea lor. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului trag un semnal de alarmă după scandalul Ciurea-Udrea-Coldea-Băsescu: „Statul de drept nu mai există!”.



Din cele două pasaje pe care le redăm mai jos, extrase din transcrierea emisiunii „Naşul” de la postul B1 TV, de marţi seară, reiese foarte clar din ce material s-a inspirat Elena Udrea pentru a „dovedi” opiniei publice cine este fostul procuror Angela Ciurea. Este vorba despre nota de inspecţie întocmită de inspecţia pentru procurori a CSM. Iar Udrea a scăpat, probabil la derută, în emisiune, numele unuia dintre ei: Rădescu. Într-adevăr, există la inspecţia judiciară un astfel de procuror, Elena Rădescu. Dar atenţionăm că dosarul făcut pentru acţiunea disciplinară a ajuns în multe mâini. „Scăparea” făcută de Udrea pare una fără perdea, pentru ca opinia publică să se ducă direct către procurorul cu numele Rădescu. Astfel, ar fi omişi, din start, toţi cei care au avut în mână documentele acţiunii disciplinare.

Notele de inspecţie, mai ales cele pe linie disciplinară, nu sunt făcute publice. De câte ori a apărut prin presă o notă a inspecţiei, CSM a luat foc, şi fiecare a acuzat pe fiecare că ar fi „sursă”, dar niciodată nu au fost făcute verificări pentru a se identifica „autorul”.

De regulă, acţiunea disciplinară este semnată de trei persoane, care şi-o susţin în cadrul Secţiei pentru procurori, care are rol de instanţă de judecată. Cazul Ciurea a trecut prin mai multe echipe de procurori-inspectori. Documentul pe baza căruia s-a cerut acţiunea disciplinară împotriva Angelei Ciurea îl constituie nota de inspecţie întocmită de Lia Palade şi Dana Balcan. Apoi, această notă de inspecţie a fost cerută de trei procurori-inspectori: Tamara Manea, Camelia Sutiman şi Elena Rădescu. Numai că Rădescu s-a abţinut şi, mai mult, nu a fost prezentă când s-a propus declanşarea acţiunii disciplinare „Ciurea”. În ultima fază, în cea unde Ciurea a fost judecată disciplinar de colegii săi, în care s-a decis excluderea ei, au fost prezenţi alţi trei procurori-inspectori: Dan Ruse, Florentina Dragomir şi Camelia Sutiman.

Una dintre variante, şi cea mai plauzibilă, este că cineva din Consiliul Superior al Magistraturii a servit-o pe Elena Udrea cu acest material. Pentru ca după aceea Udrea să se prezinte la emisiunea „Naşul” cu tolba plină. A doua variantă ar fi aceea a unui „canal” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către Udrea, variantă indusă de răspunsurile de ieri primite de la diverşi reprezentanţi ai Consiliului. Ne-am interesat la Înalta Curte. Dosarul de recurs la hotărârea judecătorească de excludere din magistratură a Angelei Ciurea, dată de comisia de disciplină - care are statut de instanţă de judecată -, a ajuns în urmă cu opt zile, în 11 noiembrie 2009, la ÎCCJ. De la Registratură s-a dus direct la arhiva Completului de 9 judecători. Pe acest parcurs, o copie din acest dosar putea fi făcută teoretic doar de unul dintre judecătorii Curţii. Acesta putea să o transmită mai departe, direct sau prin intermediar, către Elena Udrea sau către persoane din PDL apropiate acesteia.

A treia variantă vizează Parchetul General. Sau direct procurorul general al României. Procurorul general Kövesi este membru de drept în CSM şi membru de drept în Secţia pentru procurori, dar nu are voie, la şedinţele acesteia din urmă, să voteze. La judecarea acţiunii disciplinare, Kövesi nu a fost prezentă. De fapt, unii membri ai CSM i-au reproşat absenţele la astfel de şedinţe atunci când a fost audiată pentru obţinerea avizului consultativ necesar noului mandat obţinut recent, prin numire, direct de la Preşedinţie. Asta nu înseamnă că procurorul general, dacă vrea să aibă un document de la CSM, nu-l poate avea. Deocamdată însă nu există dovada că procurorul general ar fi avut o copie a notei de inspecţie.

Atacul la Ciurea

Elena Udrea. (...) „Referitor la această întâmplare procurorul Rădescu... declară că, «deşi nu a participat la nici un termen în dosarul privind pe inculpatul Stamen Stancev a fost anunţat telefonic de procurorul Ciurea, procuroarea Ciurea, pentru a veni la sediul Parchetului şi a motiva un recurs şi a participa la judecarea acestuia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie», după sosirea... deci la Parchetul General, i-a fost înmânată o copie a încheierii prin care Curtea de Apel îl lăsase liber pe Stamen Stancev şi, întrucât termenul era scurt, iar unele pasaje din copia încheierii erau ilizibile, a redactat motivele de recurs la modul general în lipsa unor informaţii referitoare la obiectul dosarului, astfel că, sigur că la modul general, a fost respins acest recurs” (...)

Elena Udrea: „Deci, să ajungem la momentul Nisa, Coasta de Azur. Deci doamna procuror, fostul procuror Ciurea, a purtat convorbiri telefonice chiar în zilele în care nu se punea recurs, după ce îl scosese din ţară pe... dăduse dreptul să plece din ţară pe inculpatul Stamen Stancev, a avut convorbiri, aşa cum reiese din listingul apelurilor, pârâta procuror Ciurea şi avocatul din cauză au avut convorbiri telefonice şi SMS-uri în 14 a treia 2008, 18 a treia 2008, 19 a treia 2008. Cu acelaşi avocat doamna Ciurea pleacă la Nisa, un procuror care pleacă să întâlnească inculpatul în afara ţării, nu numai că nu ai voie să te întâlneşti în România ca procuror în afara biroului şi în afara cadrului oficial, dar tu pleci din ţară...”

Trebuie să menţionăm aici un aspect foarte important: inspecţia judiciară are voie să solicite listingurile persoanelor cercetate disciplinar. Mai mult, există prevederi clare ale Legii datelor personale, acestea nu pot fi făcute publice, decât cu acceptul persoanelor sau în cadrul unei şedinţe publice de judecată, dacă judecătorul nu statuează că şedinţa are caracter secret. Din acest motiv, majoritatea notelor de inspecţie ale CSM nu au fost puse la dispoziţia opiniei publice.



O excludere nedefinitivă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca, în complet de 9 judecători, recursul la hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM de excludere din magistratură a procurorului DIICOT Angela Ciurea. Până atunci, hotărârea nu e definitivă. Înalta Curte are două variante: dacă admite recursul, poate să schimbe sancţiunea, aşa cum a făcut-o chiar în cazul colegului lor, judecătorul Dănuţ Cornoiu (implicat în cazul Casa părinţilor Monicăi Macovei), dacă respinge recursul, abia atunci, din acel moment, hotărârea va fi pusă în aplicare şi se va putea spune că Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Sau, mai precis spus, excluderea va deveni efectivă cu data la care s-ar pronunţa astfel completul de 9 judecători. Până atunci, din punct de vedere juridic, magistratul Ciurea e suspendată, nu exclusă din sistem.


Credem că ar fi fost extrem de interesant de aflat listingurile convorbirilor telefonice sau SMS-urile judecătorului Cornoiu, sancţionat disciplinar de CSM cu excluderea din magistratură, judecător mai sus amintit în ecuaţia politizată a unui dosar în care miza era foarte mare: o casă!
„În cazul Ciurea, m-am abţinut!”

Contactat telefonic de Cotidianul, procurorul Elena Rădescu ne-a declarat că atunci când s-a realizat materialul pentru acţiunea disciplinară, domnia sa s-a abţinut. „M-am abţinut pentru că am fost colegă la Parchetul General cu mai multe persoane implicate în cauză. Materialul a fost întocmit de două colege ale mele. Mai multe nu-mi pot permite să comentez.”
CRJ: Statul de drept, inexistent!


• Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, a tras un semnal de alarmă într-o declaraţie pentru Cotidianul: este o „ameninţare” la statul de drept şi la prestigiul unor instituţii publice.

Directorul Centrului pentru Resurse Juridice este de părere că înregistrările nu pot intra în posesia oricui, iar faptul că au apărut asemenea înregistrări „este extrem de grav pentru că în ceea ce priveşte statul de drept, el nu există, nu are cum să existe câtă vreme ne jucăm cu înregistrări şi stenograme sau lucruri de genul acesta. Pe fond, habar nu am ce spune Elena Udrea şi nici nu mă interesează”.

Iorgulescu consideră că este extrem de grav că în toate campaniile electorale importante, „cum este şi cea de acum”, au apărut transcripturi, înregistrări telefonice sau ambientale.

Directorul CRJ ne-a explicat că înregistrările nu pot intra în posesia unei persoane fără a deţine un mandat de la judecător, iar eliberarea lor se face doar în cazul unei probleme de siguranţă naţională sau al unei fapte penale.
“Dacă ele sunt obţinute altfel, înseamnă că sunt înregistrări ilegale. De cele mai multe ori, ele există cu mult timp înainte de campania electorală, de două luni, de trei luni, sau de un an, dar întotdeauna apar în astfel de circumstanţe”, a precizat Georgiana Iorgulescu.
În opinia sa, toate aceste practici de şantaj arată că instituţiile publice nu mai funcţionează pentru noi, ci funcţionează pentru anumite persoane, iar termenul public nu mai există. (Cristina MIHALAŞCU)
Bileţele marca Udrea

De-a lungul carierei sale politice, Elena Udrea a adus în nenumărate rânduri acuze de acest gen. Despre fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ea a spus că i-a scris preşedintelui Basescu un bilet în care solicita o intervenţie în favoarea lui Dinu Patriciu. Tot Tăriceanu, potrivit Elenei Udrea, a sunat la Parchetul General pentru a influenţa anchetarea lui Patriciu exact în ziua în care omul de afaceri urma să fie arestat. Cu altă ocazie, Tăriceanu a fost învinuit de Udrea că a semnat o hotărâre de guvern din anul 1997 prin care i se atribuia direct, fără licitaţie, firmei Va Tech contractul de modernizare a hidrocentralei de la Porţile de Fier I şi II. Ea a mai acuzat „grupul de interese format din oamenii de afaceri Dinu Patriciu, Peter Imre şi ziaristul Sorin Roşca Stănescu” că s-ar afla în spatele campaniei de presă care a dus la demisia sa de la Palatul Cotroceni. (Dana PICIU)

Hayssam a dat 7,3 miliarde lei vechi firmei care se ocupa de campania lui Basescu

Romania trebuie salvata!


O firma a lui Omar Hayssam a facut plati de 7,3 miliarde de lei vechi in 2004 catre firma SC GMP Advertising SRL, condusa de Felix Tataru, cel care s-a ocupat de partea de creatie a campaniilor electorale ale lui Traian Basescu, sustine purtatorul de cuvant al PSD Suceava, Ovidiu Dontu.




Dontu a prezentat miercuri, in sprijinul afirmatiilor sale, o nota de constatare incheiata de inspectori ai DGPF Suceava, transmite corespondentul NewsIn. El declarat la Suceava, intr-o conferinta de presa, ca desi Traian Basescu a incercat sa asocieze imaginea lui Omar Hayssam cu PSD, actualul sef al statului ar fi primit bani de la Hayssam pentru campania electorala din 2004 prin firma condusa de Felix Tataru, SC GMP Advertising SRL.



„Traian Basescu a incercat sa il asocieze pe Hayssam cu PSD, el primind bani si vant din pupa de la Hayssam", a spus Dontu.



Documentul prezentat de purtatorul de cuvant al PSD Suceava este o nota de constatare incheiata in martie 2004 de inspectori din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Suceava in urma controlului efectuat la SC Bucovina Enperprises SRL Vatra Dornei, societate a carui administrator si actionar majoritar era Omar Hayssam, transmite NewsIn.



„In perioada 2002-2004 au fost inregistrate cheltuieli de publicitate in baza unor facturi emise de SC GMP Advertising SRL Bucuresti in valoare de 7.344.090.492 lei. La control nu putut fi identificat in ce a constat efectiv aceste prestatii publicitare (devize de lucrari, materiale publicitare, aparitii televizate) motiv pentru care s-a solicitat Agentiei Nationale de Administrare Fiscala - Directia Generala de Inspectie Fiscala verificarea acestor tranzactii", se precizeaza in documentul mentionat.
Purtatorul de cuvant al PSD Suceava a sustinut ca nu exista documente justificative pentru banii platiti catre firma condusa de Felix Tataru, intrucat sumele au fost destinate campaniei electorale a lui Traian Basescu din 2004.



9am.ro

BRD si BCR «taxeaza» cu 100 milioane de euro, imprumutul acordat Companiei de Autostrazi

Romania trebuie salvata!


Compania de Autostrazi va plati aproximativ 100 milioane de euro, sub forma de dobanzi si comisioane la imprumutul de 187,5 milioane de euro, contractat de la BCR si BRD-Groupe Société Générale. Aceste costuri reprezinta dobanda de aproape 8% în euro, comisioane, plus alte dobanzi neincasate din garantia bancara. Pentru un imprumutul obtine, CNADNR un prezentat o garantie bancara, în valoare de circa 20 milioane de euro pentru îngrijire Bancile nu platesc nici o dobanda. Surse avizate spun ca Bancile pot castiga milioane de euro, în conditiile în îngrijirea s-ar FOLOSI de banii din cont.♦ Conform graficului de rambursare o creditului atasat la Contractul de imprumut, numai dobanda totala ce va fi achitata de CNADNR se ridica la peste 53 milioane de euro. De la 1 februarie 2010 pana la 1 aprilie 2011, dobanzile lunare la credit vor fi în suma de circa 1,1 milioane de euro. Compania de Autostrazi imprumuta poate, din prima tragere, cel putin 100 milioane de euro. În prezent, CNADNR nu poate efectua la prima tragere Pentru ca exista o contestatie depusa la Curtea de Apel. În contract este precizat ONU termen de gratie pana la 1 aprilie 2011.♦ Principalul beneficiar al imprumutului va fi «Regele asfaltului», Dorinel Umbrarescu. Firma acestuia, UMB Spedition, detine aproape o Treime din lucrarile de reparatii, intretinere si deszapezire un drumurilor nationale, pentru alocati de îngrijire sunt peste 50 milioane de euro de credit DIN. De asemenea, Umbrarescu asteapta achitarea facturilor si pentru reparatiile drumului naţional Deva-Arad. Imprumutul contractat de CNADNR va fi folosit si pentru refinantarea unui credit mai vechi contractat de la BCR, în valoare de 50 milioane de euro. Directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, nu ar fi putut sa contracteze acest imprumut daca nu ar fi recurs la o "inginerie financiara». Cu trei zile inaintea semnarii imprumutului cu BCR-BRD, Dorina Tiron sa asigurat ca se indeplinesc conditiile precedente ale contractului de credit. Mai precis, Contractul de imprumut de la BCR si BRD nu s-ar fi putut semna daca Compania de Autostrazi avea angajat un contract de finantare prin bilete la ordin pentru Modernizarea DN 67C Novaci-Sebes. "În 13 octombrie, la CNADNR o avut loc o Adunare Generala un Actionarilor prin grija sa ilegale decis ca Finanţarea contractului de modernizare un DN 67 C Novaci-Sebes sa treaca la Bugetul de Stat. În prezent, Finanţarea contractului de modernizare un DN 67 C este asigurata prin bilete la ordin emise de CNADNR, cu termen scadent in perioada 2010-2015 ", ne-au declarat surse oficiale. Potrivit acestora, Compania Nationala de Autostrazi nu ar fi putut sa se imprumute de la BCR, BRD si daca nu ar fi transferat Contractul de modernizare o drumului naţional Novaci-Sebes la bugetul de stat. "Modernizarea DN 67C garantata epoca de CNADNR. Nu exista Nici un act aditional intre Directia de Drumuri si Poduri Craiova si Romstrade, Compania de îngrijire modernizeaza DN 67C. Constructorul nici nu o fost consultat inainte de aceasta modificare contractuala ", ne-au declarat surse avizate. Potrivit acestora, directorul general al CNADNR, Dorina Tiron, un încărcat bugetul de stat cu peste 80 milioane de euro. "Nu se putea semna Contractul de imprumut cu BCR, BRD si daca nu era transferat Contractul de modernizare un DN 67C la bugetul de stat", ne-au mai spus Sursele citate. Dobanzi lunare de 1,1 milioane de euro, Chiar daca a trecut mai bine de o luna de la Semnarea contractului de imprumut dintre CNADNR si BCR-BRD, in prezent nu sa tras Nici un euro din Conturile celor doua banci. "Dupa Semnarea contractului ar fi trebuit sa fie trasa o prima Transa de bani. Creditul Trebuie luat pana la sfarsitul acestui an. Exista ONU termen de gratie pana la 1 aprilie 2011. De la 1 februarie 2010 pana la 1 aprilie 2011, Compania de Autostrazi va plati numai dobanzi lunare în valoare de circa 1,1 milioane de euro. Numai din Marja aplicabila de 6,97%, rezulta ca Statul plateste o dobanda de circa 53 milioane de euro, pana la sfarsitul anului 2016. Dobanda pentru acest credit este de circa 7%, plus Euriobor de 1,2%. În total, Compania de Autostrazi plateste o dobanda de circa 8%. FMI imprumuta bani cu o dobanda de circa 3%. Nu sa tras nici o Transa de bani Pentru ca exista o contestatie depusa de Societatea Romar Crescendo Business Group la Curtea de Apel. Aceasta societate o recuzat instanţă si urmeaza ca judecatorii de la Curtea de Apel sa stabileasca un nou termen ", ne-au mai explicat Sursele citate. Compania de Autostrazi un prezentat si o garantie bancara, în valoare de circa 20 milioane de euro. "Bancile bani castiga potul în conditiile în îngrijirea s-ar FOLOSI de banii din cont. Compania de Autostrazi nu primeşte Dobanda pentru cei 20 milioane de euro, de îngrijire Se află în Conturile de garantie ", ne-au mai explicat Sursele. Beneficiar Umbrarescu, PrincipalulCreditul contractat de CNADNR va fi utilizat si pentru refinantarea unui imprumut mai vechi contractat de la BCR, în 2005, în valoare de circa 50 milioane de euro. Din acest imprumut va avea de castigat Regele asfaltului Dorinel Umbrarescu, pentru ca UMB Spedition detine aproape o Treime din lucrarile de reparatii, intretinere si deszapezire un drumurilor nationale din România pentru alocati de îngrijire sunt peste 50 milioane de euro. De asemenea, Umbrarescu asteapta achitatea facturilor si pentru reparatiile drumului naţional Deva-Arad.Numai clauze impovaratoare pentru CNADNRConform clauzelor din Contractul de imprumut, Compania de Autostrazi ar putea achita anumite costuri ale imprumutului Majorate. "Sub rezerva prevederilor sub-sectiunii 13.2.3 (exceptii), imprumutatul va Plati agentului, pentru Beneficiul creditorului respectiv, în termen de trei zile lucratoare de la cerere, suma reprezentand costuri Majorate suportate de creditorul respectiv sau de un Afiliat sau Al Ca urmare o Modificarii sau aparitiei, dupa intrarea in VIGOARE o prezentului contract, un únor prevederi de lege, tratat, directiva, actul de regulament sau emanand de la o autoritate publica sau obligatorie Avand Forta, sau ca urmare o UNEI modificari în interpretarea sau Aplicarea acestora ", se arata în Contractul dintre CNADNR si BCR-BRD. În documentul citat este prinsa si clauză semnificativ Privind efectul negativ. "Aceasta clauză reprezinta al ONU eveniment, îngrijire în opinia rezonabila creditorilor sunt un efect al ONU de natura sa afecteze în mod substanţial imprumutatul, Bunurile si proprietatile negativ acestuia. De asemenea, aceasta clauză sunt influenţă în activitatea comerciala o imprumutatului sau situatia sa financiara. Efectul negativ semnificativ se refera si la imprumutatului Capacitatea de a-si îndeplini Obligatiile Documentele rezultand din data de finantare, veniturile rezultate din vanzarea rovinietei, în sensul diminuarii volumului acestora, de îngrijire (...), este de natura un afecta Indeplinirea de catre imprumutat un asumate obligatiilor în baza documentelor de finantare ", se mai arata in Contractul de credit.


Stefan Etves

Aici sunt banii dumneavoastră!

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
17 Noi 2009 Marian Ghiteanu

O decizie a lui Traian Băsescu i-a costat pe contribuabilii români 15.354.686 de dolari. Această sumă este egală cu 85.597 de salarii minime pe economie pe o lună. Mai mult, din cauza deciziei lui Băsescu, finalizarea Autostrăzii Soarelui, A2, a fost întârziată cu câţiva ani.
O semnătură a lui Traian Băsescu i-a costat pe contribuabilii români 46 de milioane de lei noi. În urmă cu doi ani, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CACI) a decis că statul român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), este bun de plată după ce, în 1997, la solicitarea ministrului Transporturilor de atunci, Traian Băsescu, conducerea Administraţiei Naţionale a Drumurilor - ulterior transformată în CNADNR - a dispus suspendarea construirii tronsonului Bucureşti-Fundulea al Autostrăzii Soarelui. Antreprenorul contractor, Romstrade SRL, un consorţiu format din două firme - Italstrade şi Centrala de Construcţii Căi Ferate (CCCF), a încheiat contractul de execuţie la sfârşitul lui 1990 pentru executarea primului tronson al Autostrăzii Soarelui, documentele fiind semnate, din partea statului român, de către actualul şef al statului, Traian Băsescu, în calitatea lui de atunci, de ministru al Transporturilor.
Afacerea, de la bun început, a fost cu cântec. Finanţarea lucrărilor s-a făcut exclusiv în lei, firma constructoare fiind pusă în situaţia de a încheia o serie de contracte de barter pentru a obţine valuta indispensabilă achiziţionării utilajelor şi materialelor necesare. „Aşa a vrut Băsescu!“ - ne povesteşte unul dintre foştii directori ai companiei Romstrade. „A fost o nebunie. Făceam comerţ cu fier-beton, cu ciment, cu orice produs care se putea achiziţiona pe piaţa românească. Asta ca să putem achita contravaloarea utilajelor care în România nu erau disponibile la acea vreme“, îşi aduce aminte constructorul.Înjurături în loc de baniÎn 1997, Ministerul Transporturilor, condus din nou de Traian Băsescu, brusc, fără vreo explicaţie, a tăiat finanţarea lucrărilor, lăsând firma cu o gaură imensă. În urma întreruperii lucrărilor, zeci de utilaje nou-nouţe staţionau pe câmp fără să fie utilizate, sute de muncitori erau plătiţi câteva luni fără să producă. Gestul inexplicabil al fostului ministru Băsescu a dus la plata unor sume uriaşe reprezentând despăgubiri către constructor. În prima etapă, Ministerul Transporturilor a solicitat suspendarea lucrărilor pe o perioadă de câteva luni. Ulterior, printr-un act adiţional, în septembrie 1998, s-a trecut la rezilierea convenţională a contractului din 1990, cu condiţia ca angajatorul, adică Ministerul Transporturilor, să plătească despăgubiri de 12.605.000 de dolari. Conform actului prin care a fost reziliat contractul, statul român urma să achite toate datoriile până la sfârşitul lui 1998.Din acest moment, pentru administratorii Romstrade au urmat o serie de întâlniri cu Traian Băsescu şi conducerea CNADNR pentru recuperarea pagubelor. Foştii administratori îşi aduc aminte că la aceste întâlniri erau apostrofaţi şi chiar înjuraţi de fostul ministru. Mai mult, cât timp a fost la cârma ministerului, Băsescu a refuzat categoric să le achite celor de la Romstrade despăgubirile pentru care semnase chiar el.A urmat un proces lung, iar în 2007, Romstrade a câştigat litigiul. Astfel, în sentinţa arbitrală nr. 153 din 27 iunie 2007, Tribunalul arbitral a decis obligarea CNADNR la plata a 12.605.000 de dolari plus TVA (2.394.950 de dolari) reprezentând costurile rezilierii contractului, la care s-au adăugat 1.765.881 de dolari dobândă. În afară de aceste sume, compania de drumuri a fost obligată să achite 983.805 dolari, reprezentând soldul şi dobânda aferentă a unei facturi din 1998, respectiv 619.268 de lei noi cu titlu de cheltuieli arbitrale şi onorariul avocatului. În total, decizia lui Traian Băsescu de acum zece ani a costat contribuabilul român 45.603.417 de lei. La această sumă se adaugă şi cei 619.268 de lei cheltuieli cu judecata, şi astfel paguba se ridică la 46.222.685 de lei noi. Această sumă este egală cu 85.597 de salarii minime pe economie pe o lună.Băsescu fusese avertizat să nu rezilieze contractulLudovic Orban, ministrul Transporturilor la vremea deciziei CACI, a precizat că Traian Băsescu a fost avertizat în 1997 de directorul AND că aceasta va trebui să plătească un prejudiciu de peste 12 milioane de dolari. Conducerea CNADNR a fost nevoită să stabilească un calendar de eşalonare a datoriilor, pentru că în momentul pronunţării deciziei nu dispunea de cele 46 de milioane de lei. În urma negocierilor, suma a fost plătită în rate timp de şase luni. Mihai Grecu, directorul în 2007 al CNADNR, declara că „avem de plătit 46 de milioane de lei pentru un contract reziliat de Traian Băsescu, iar banii vor fi suportaţi din bugetul companiei. Cu aceşti bani am fi putut construi între cinci şi zece kilometri de autostradă“.

Dezvăluirile procurorilor rejectaţi de sistem ridică vălul de pe o practică din regimul Băsescu

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
17 Noi 2009 Adina Stancu, Toader Stefan

Toate şedinţele de lucru în dosarul fugii lui Hayssam se desfăşurau în prezenţa lui Coldea“, a declarat Angela Ciurea, fost adjunct al şefului DIICOT, luni seară, la „Ora de foc“.
Dezvăluirea s-a pierdut în contrele din studio venite din partea PDL-istului Cristian Boureanu. Pus să distorsioneze orice formă de gravitate a dezvăluirilor fostului procuror DIICOT, Boureanu a întrebat-o pe Ciurea dacă era ilegală prezenţa prim-adjunctului Serviciului Român de Informaţii la astfel de şedinţe de „lucru“ ale anchetatorilor. Ciurea a explicat categoric: „Nu are ce să caute într-o anchetă un ofiţer de informaţii. Punct!“. Povestea nu se încheie aici. Noi dezvăluiri scot la iveală modul în care a acţionat SRI la nivelul Parchetului General. „Punctul“ nu poate să închidă acest subiect. Este mult prea grav. Dezvăluirile de azi vin să confirme faptul că preşedintele conduce România prin serviciul care are cea mai întinsă organigramă din România.Cotidianul a contactat-o pe Angela Ciurea pentru a detalia aspectele legate de întâlnirile cu prim-adjunctul Florian Coldea de la SRI.Cum s-a implicat SRI în ancheta de la ParchetCiurea declară: „Procurorul general al României, Codruţa Kövesi, era chemat la telefon şi nouă ni se transmitea, telefonic, că trebuie să plecăm la SRI.
Discutam pe chestiuni operative care se regăsesc în dosar, dându-ni-se drept variantă clară, pe care ar trebui să o urmărim, doar cea cu Constanţa şi nava IMAM-T. A fost şi un moment în care am fost chemată separat de colegul meu Nastasiu, la cabinetul doamnei Kövesi, unde era venit domnul Coldea, care mi-a zis să am mai multă grijă cum se mişcă Nastasiu, că ei au muncit la SRI să găsească indicii, şi să-l conving eu pe Nastasiu că asta e varianta pe care trebuie să se meargă. Ulterior, am fost apostrofată de doamna Kövesi, care mi-a zis că, dacă nu cred în dosar, atunci să-l predau, şi la un moment dat nu am mai suportat presiunile şi l-am lăsat“.Angela Ciurea îşi aminteşte şi de o altă discuţie de la SRI, unde a mers şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru. „Acesta mi-a zis pe urmă că s-a simţit umilit că nu-l prea băga nimeni în seamă. Acolo, la domnul Coldea erau şi alţi ofiţeri. Domnul Olaru mi-a zis că nu-mi dau eu seama, dar acest dosar ne poate duce pe culmile gloriei. Exact aşa s-a exprimat. Ei au crezut tot timpul că sunt o gâsculiţă blondă şi proastă, care, fiind şef al lui Nastasiu şi lucrând cu el în caz, aş putea să-l manipulez cum se voia.“În legătură cu dosarul „Trafic de arme“, Angela Ciurea spune că a lucrat mult cu Poliţia de Frontieră şi cu Direcţia de Informaţii a Armatei. În ce priveşte SRI, iată ce s-a întâmplat: „SRI mi-a trimis doi ofiţeri pentru prinderea lui Ion Busuioc, şi încă doi, la insistenţele mele. Am avut note trimise de la SRI cu Viktor Bouth, dar nu ştiu ce a făcut domnul Codruţ Olaru cu ele. Nu le-am văzut niciodată“, spune fostul adjunct al DIICOT. Benyatov este singura persoană asupra căreia este începută, în acest dosar, urmărirea penală. „SRI nu ne-a trimis nimic cu Benyatov până când s-a dus Nastasiu la SRI şi un ofiţer de acolo, de bună-credinţă, a dat toate notele, fără să facă o selecţie, unde apărea Benyatov. Din câte ştiu, acest ofiţer n-o duce acum prea bine“, mai spune Ciurea.Udrea vorbea des cu STS-ulReferindu-se la indiciile prezentate instanţei supreme pentru emiterea autorizaţiilor de interceptare a Elenei Udrea, a lui Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Dorin Cocoş, Verestoy Attila şi a lui Bogdan Chirieac, fostul magistrat arată doar faptul că această necesitate procedurală a reieşit din discuţiile telefonice ale altor persoane interceptate în cazul respectiv, care ofereau elemente despre posibile implicări în ALRO ale celor sus-menţionaţi. „Nu ştiu de ce SRI nu ne-a oferit nici măcar un transcript al ascultărilor pe 30 de zile dintre aceste persoane, dar tot ce pot să vă spun este că SRI, dacă era vorba de discuţii între aceste persoane şi preşedintele României, putea să facă o selecţie şi pe acelea să nu le dea. Dar restul?“, se întreabă Ciurea. Conform fostului adjunct al DIICOT, din listingul aparţinând Elenei Udrea, multe dintre convorbiri erau cu STS-ul.Un aspect la fel de important este cel al întâlnirii dintre Stamen Stancev şi anchetatorul din dosarul ALRO Slatina la acea dată, care a avut loc la Nisa, în prezenţa avocatului acestuia, Alexandru Chiciu (fost procuror în Parchetul General şi DNA). Dar Angela Ciurea nu vrea să facă nici un fel de comentariu şi nici să dezvăluie ce informaţii au fost oferite de inculpatul Stancev fostului procuror DIICOT. „Sunt chestiuni foarte grave şi dacă aş spune acum măcar un cuvânt, mi-e teamă de ceea ce ar putea să mi se-ntâmple.“Fostul procuror Angela Ciurea a avertizat opinia publică de presiunile care se exercită asupra sa de către conducerea Parchetului Înaltei Curţi încă din luna iulie a acestui an, când a făcut şi cerere de protecţie la instituţiile abilitate ale statului. Deci, momentul de început al dezvăluirilor acesteia nu coincide cu apariţia cărţii „Prădarea României“.Reacţia CSM, aproape inutilăConsiliul Superior al Magistraturii s-a trezit ieri la realitate şi a decis să verifice acuzaţiile aduse de cei doi conducerii Parchetului Înaltei Curţi. Aşa fiind, procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, vor fi chemaţi să dea lămuriri cu privire la toate aspectele semnalate de cei doi foşti magistraţi. În acelaşi timp, procurorul general Kövesi a făcut cerere de apărare a reputaţiei, tot la CSM. Numai că CSM nu va putea să dea un verdict în această lucrare până ce nu va decide inspecţia judiciară dacă acuzaţiile lui Ciurea şi Nastasiu se adeveresc. Şansele să se schimbe ceva în atitudinea Parchetului faţă de cei doi foşti procurori sunt însă foarte mici. În primul rând, procurorul general Kövesi, proaspăt numit pentru al doilea mandat în fruntea PÎCCJ de către preşedintele României, este cel care a solicitat revocarea lui Nastasiu, dar şi declanşarea procedurii disciplinare prin care Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Iar CSM, prin Comisia de disciplină a Secţiei pentru procurori, a fost de acord. De altfel, dacă procurorii de la CSM voiau să facă lumină în cazul Ciurea, atunci procedurile s-ar fi desfăşurat cu totul altfel. Dacă erau convinşi că Nastasiu nu a acţionat în eliberarea lui Hayssam de unul singur, dacă ar fi luat în consideraţie şi alte audieri în cauză, nu l-ar fi sancţionat pe acesta. La această oră, Kövesi şi Olaru au toate şansele să iasă neşifonaţi din aceste demersuri. (A.S.)Arestare în ziua suspendăriiÎn cadrul emisiunii „Ora de foc“, fostul adjunct al DIICOT Angela Ciurea a spus, la un moment dat, că i s-a cerut să facă o arestare în dosarul “Fuga lui Hayssam”, dar nu a vrut să dea un nume, spunând că s-a cerut mai târziu arestarea acelui personaj, după ce dosarul nu a mai fost la cei doi anchetatori. Surse judiciare ne-au dezvăluit despre cine era vorba. Despre armatorul Mustafa Tartoussi. Arestarea ar fi trebuit să fie cerută în ziua de 18 aprilie 2007. Coincidenţă sau nu, în acea zi, de 18 aprilie 2007, Parlamentul urma să voteze asupra suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Rămâne o enigmă cu ce ar fi schimbat arestarea armatorului votul din plenul celor două Camere ale Parlamentului. 322 de parlamentari au votat în acea zi pentru suspendarea lui Băsescu. Ceva mai târziu, după ce dosarul ajunsese la procurorul Cătălin Borcoman, acesta a finalizat ancheta „Fuga lui Hayssam“ şi a solicitat arestarea lui Tartoussi odată cu trimiterea rechizitoriului deşi nu apăruseră probe în plus faţă de luna aprilie, când dosarul era la Ciurea. Cererea a fost respinsă la Curtea de Apel Bucureşti, de judecătorul Adriana Bejan. Interesant este faptul că, a doua zi, lui Borcoman i-a încetat detaşarea la Bucureşti, a ajuns înapoi la Braşov şi, în scurt timp, a ajuns şef la DIICOT Braşov. În 21 februarie 2008, acelaşi judecător, în mod suspect, a dispus reinstituirea interdicţiei de a părăsi ţara pentru Mustafa Tartoussi. (A.S.)SRI, umflat cu pompaNe-am interesat deunăzi care este numărul angajaţilor din această structură. Răspunsul SRI a fost acela că numărul angajaţilor e „secret de stat“, chestiune anormală pentru că bugetul instituţiei alocat în ultimii ani a fost unul foarte mare în comparaţie cu cel al altor structuri informative. Redăm mai jos răspunsul SRI la solicitarea noastră: „Potrivit art. 26 şi 45 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, structura organizatorică şi efectivele instituţiei în timp de pace şi în timp de război se aprobă de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar documentele interne şi activitatea operativă a Serviciului Român de Informaţii constituie «secret de stat». Articolul 17 litera b) şi f) din Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate, numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.Având în vedere aspectele relevate, datele solicitate se prezintă după cum urmează:(milioane RON)INDICATORI 2006 2007 2008 2009 BUGET SRI - TOTAL, din care: 1.007,0 1.203,1 1.349,1 1.263,4 SUME PROVENITE DIN VENITURI PROPRII - - 0,6 0,9 CHELTUIELI DE CAPITAL - - 245,4 150,3 Se poate observa, aşadar, că bugetul SRI a crescut constant din 2005 până în 2008 şi a scăzut foarte puţin în 2009, pentru că bătea la ochi ca toate celelalte instituţii bugetare să sufere reduceri de personal, să se reducă scheme şi bugetul, doar cel al SRI să rămână neatins. Celălalt serviciu de informaţii superstrategic, SIE, care are nevoi şi necesităţi ce privesc acoperirea informativă pe un teritoriu mult mai amplu decât cel al SRI (cu atribuţii doar pe teritoriul României), a primit anul acesta de la buget 223.212 mii lei. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a primit, pe 2009, aproape dublu faţă de SIE, adică 412.230 mii lei. Aceste aspecte legate de susţinerea financiară a serviciilor de informaţii, dar cu predilecţie a SRI, dovedesc că această structură reprezintă „pilonul“ pe care se bazează politica CSAT.

Procurorul Ciurea, turism pe banii lui Stancev

Romania trebuie salvata!
catavencu.ro
17 Nov 2009 Biroul de Investigatii


Ştiţi povestea, nu insistăm: procuroarea Angela Ciurea, despre care lumea zice că l-ar fi eliberat pe spionătătă bulgarătătă Stamen Stancev, s-a plimbat pe banii acestuia din urmă în Franţa (la Nisa, dar nu numai). Alţii zic chiar că nimic nu e întîmplător şi că Ciurea e prietenă bună, da’ bună-bună, cu alt fost procuror, Ciprian Nastasiu. Şi că, deci, nu degeaba se fac acum dezvăluiri pe la televizor despre candidaţii la prezidenţiale prin gurile celor doi. Dar să amînăm puţin lămurirea iţelor de campanie şi să ne concentrăm pe o frumoasă poveste de turism extern, cu Angela Ciurea în rolul turistei şi cu Stancev în rolul finanţatorului generos.
Aveţi, mai jos, povestea completă şi neromanţată (insistaţi pe părţile subliniate), scrisă de Consiliul Superior al Magistraturii. Vacanţă şi lectură plăcute!

La Famiglia - Negoita

Romania trebuie salvata!
Qmagazin.ro
Simona Popa 13 Noiembrie 2009

Este o figura extrem de controversata, dar a fost propus, de presedintele Traian Basescu, pentru functia de premier. Liviu Negoita, cunoscut in toata tara pentru contractele de milioane de euro pe care le-a facut cadou firmelor unor apropiati ai PD-L sau prietenilor sotiei, a recidivat. Q Magazine a intrat, in exclusivitate, in posesia unor documente care arata legaturile dintre Carmen Negoita, sotia edilului, si un om de afaceri italian, care, prin intermediul a doua firme, a obtinut profituri substantiale in urma colaborarii cu institutiile publice din Bucuresti si, mai cu seama, cu Primaria Sectorului 3.


Liviu Negoita, unul dintre primarii deveniti deja celebri in toata tara din cauza licitatiilor cu cantec organizate in Sectorul 3, a fost prins, din nou, pe picior gresit. Asa cum s-a intamplat in majoritatea cazurilor, liantul dintre edil si firmele, sa le spunem „de casa" ale Primariei, este sotia sa, Eugenia Carmen Negoita, fosta Bichis, care si-a convins sotul sa dea bani publici pe considerente de prietenie si cumetrie.
De notorietate este deja cazul firmei AA Marketing & Management SRL, care a devenit o favorita a primarului Negoita, gratie sotiei sale, Carmen Negoita care este prietena foarte buna cu Florina Gruia (fosta Bostina), patroana acestei societati. Prietenia cu cine trebuie a adus 19 contracte directe de lucrari in valoare de 210 milioane lei, pentru AA Marketing & Management SRL. In schimbul acestor bani, firma doamnei Gruia a furnizat catre Primaria Sector 3 si Administratia Parcuri Sector 3 diverse elemente decorative.

Un alt exemplu, la fel de celebru, este asocierea Primariei Sectorului 3 cu firma Rosal, detinuta de omul de afaceri Silviu Prigoana, membru PD-L si apoi parlamentar al partidului. In urma parafarii unui contract, firma Rosal a ajuns sa execute salubrizare, amenajare de spatii verzi si sa se ocupe de ridicarea masinilor parcate ilegal pe spatiul public, cu alte cuvinte de principalele activitati pentru care Primaria aloca bani buni din bugetul public. De pe urma acestei ispravi, primarului Sectorului 3 i s-a reprosat, in presa, in mai multe randuri, ca si-a facut un obicei din a truca licitatii in favoarea companiilor unor oameni de afaceri apropiati partidului din care face parte. Si in acest caz, maestrul de ceremonii in oficializarea relatiilor dintre familiile Negoita si Prigoana a fost Carmen, cea care s-a asociat cu Adriana Bahmuteanu, sotia omului de afaceri Silviu Prigoana, intr-o firma pe nume „Manele Media".


SC Euroverde SRL, reteta unei alte afaceri de succes

O poveste asemanatoare are si firma Euroverde SRL controlata de omul de afaceri italian Monteleone Aldo, despre care am aflat, in exclusivitate, ca este unul dintre apropiatii doamnei Negoita. Legaturile dintre cei doi sunt vechi si par sa se fi consolidat prin vanzarea unui apartament care i-a revenit lui Carmen Bichis in urma divortului de fostul sau sot. Acest apartament, situat in Bucuresti, pe bd. Hristo Botev, nr.14, etaj 1, care facea parte dintr-un imobil considerat monument istoric a fost vandut, in primavara anului trecut, catre Monteleone Aldo, dupa ce Carmen Negoita a obtinut, in prealabil, acordul de la Ministerul Culturii si Cultelor si de la Primaria Generala a Capitalei, care au declinat dreptul de preemptiune asupra bunului imobil. Surse din anturajul familiei Negoita spun ca italianul s-ar fi imprietenit cu sotia primarului Sectorului 3, la inceputul anilor 2000, in timp ce aceasta era functionar in cadrul Consulatului Romaniei de la Roma. Prietenia dintre cei doi s-a pastrat in timp, iar dupa ce Carmen a devenit doamna Negoita au aparut si primele avantaje pentru omul de afaceri italian care isi muta sediul firmei Euroverde SRL, in Sectorul 3, pe bd. Hristo Botev, nr.14, etaj 1, adica tocmai in apartamentul dobandit, in urma cu putin timp, prin vanzare-cumparare de la Carmen Negoita.
Euroverde SRL are un capital social subscris de 18.000 lei si ca principal obiect de activitate declarat „activitati de intretinere peisagistica", adica tocmai domeniul potrivit pentru a face afaceri profitabile cu institutiile publice, mai exact cu primariile din Bucuresti. Datele financiare ale firmei arata ca, in 2005, a fost realizata o cifra de afaceri de putin peste 45.600 lei, cu profit zero. De aici, adica dupa ce Carmen a devenit sotia lui Liviu Negoita, ascensiunea SC Euroverde SRL a fost una fulminanta. In 2006 profitul firmei lui Monteleone Aldo a depasit 1.200.000 lei, la o cifra de afaceri de 3.345.717 lei iar apoi ajunge, de la o cifra de afaceri de aproape 11,7 milioane lei, in 2007, la o cifra de afaceri de peste 23,2 milioane lei in 2008, profitul cumulat pe cei doi ani depasind 6,5 milioane lei. Pe langa afacerile derulate in Sectorul 3, SC Euroverde SRL a obtinut si un contract frumos de la Primaria Sectorului 4 unde a primit trei milioane de euro, in 2008, pentru a amenaja mai multe parculete dintre blocuri.


De la fina Negoita, la nasul Videanu
Euroverde a vandut tobogane second hand, la pret de nou, mai multor primarii care erau conduse de PD-L-isti.


Mai mult decat atat, in timpul mandatului de primar general, nasul familiei Negoita, Adriean Videanu, i-a atribuit firmei Euroverde proiectul „Carutei cu paiate", care, initial, trebuia sa fie doar o statuie reprezentativa a lui Caragiale si a 12 dintre personajele sale si care a devenit, ulterior, un parc, cu acelasi nume.

Termenul de executie al statuii era aprilie 2007, dar ea nu este gata nici pana azi. Daca initial ea trebuia sa fie amplasata in fata Teatrului National, devenind parc, primaria Municipiului Bucuresti i-a schimbat amplasamentul in fata Spitalului Coltea. Ministerul Culturii si Cultelor habar nu are de aceasta schimbare. Scopul acesteia este unul foarte simplu: daca la o statuie s-ar fi castigat o anume suma, la un parc se castiga, pe langa asta, circa 700.000 de euro pentru o fantana arteziana si alte sute de mii de euro pentru banci, alei si iarba. Desigur, vom vedea si niste tobogane.
Omul de afaceri italian si-a mai facut o firma
Vazand ca afacerile sale infloresc, italianul a mai deschis o firma care functioneaza, din 2008, sub numele de Spazio Verde Sisteme de Irigatii SRL, care are sediul la aceeasi adresa ca si Euroverde SRL, in apartamentul detinut, in trecut, de sotia primarului Negoita. Cea de-a doua firma a lui Monteleone Aldo are un capital social de 7000 de lei si ca obiect principal de activitate „lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide". Obiectul de activitate al firmei nu a fost ales intamplator daca luam in seama faptul ca, numai in 2009, considerat de toata lumea drept apogeul crizei financiare in care toate autoritatile locale s-au vazut nevoite sa isi limiteze cheltuielile din cauza lipsei banilor, Primaria lui Negoita a cheltuit patru milioane de euro pentru construirea a 24 de fantani arteziene amplasate pe principalele bulevarde si in intersectii.
Desi licitatia a fost adjudecata de SC Grant CPC SRL, infiintat in iunie 2008 de Manolache Catalin Florin si Ioan Stefan, patronii de la Delta ACM '93, castigatoarea a jumatate din licitatiile de asfaltari din sector, de pe urma acestui proiect, care mai prevede si dotarea cu echipamente hidraulice si electrice in vederea programarii electronice a dinamicii jeturilor de apa, dupa multiple scenarii, mai pot castiga si alte firme. Anul trecut, desi a coincis cu infiintarea firmei, a fost unul extrem de bun pentru Spazio Verde Sisteme de Irigatii SRL care a reusit performanta de a obtine, in numai cateva luni, un profit brut de peste 310.000 lei, cu un singur angajat. In mare parte, succesul celor doua firme i se datoreaza primarului Sectorului 3 al Capitalei, Liviu Negoita, care i-a facut italianului cadou mai multe contracte care au avut ca obiect amenajari peisagistice.

Negoita acuzat ca serveste clientela politica a Partidului Democrat
Primarul Sectorului 3 este recunoscut pentru proiectele care au ca scop satisfacerea clientelei politice. Presa a scris deja ca edilul se pregateste sa mai ofere cateva milioane de euro unei firme „de casa" care se va ocupa cu montarea unor banci si cosuri de gunoi realizate din lemn de esenta nobila, dar si a unor tomberoane colectoare, scrumiere cu container, „suporti" pentru parcarile de biciclete sau ghivece pentru flori. La capitolul „idei pentru bunastarea prietenilor" marcam si alocarea sumei de 84.000 de euro pentru amenajarea a doua pergole care sa serveasca trecatorilor drept umbrar. Printre primii care au vorbit despre afacerile „de familie" ale lui Liviu Negoita a fost Cozmin Gusa, care a facut publice o serie de dezvaluiri privind grupurile de interese din jurul edilului, pe care le-a livrat presei, la pachet, cu mai multe informatii compromitatoare la adresa lui Emil Boc. Gusa a dat, printre altele, exemplul contractelor de patru milioane de euro care au fost facute cadou firmei King Industrial Enterprises SRL, patronata de Liliana Calin, prietena lui Emil Boc de la acea vreme.
De notorietate este si contractul incheiat de Liviu Negoita cu firma de paza si protectie BGS, care a instituit, din 2006, fara licitatie, monopol pe serviciile specifice cumparate de Primaria Sectorului 3. Dupa ce i-a fost incredintata paza a peste 95% dintre unitatile de invatamant din sector, in octombrie 2008, BGS a primit, prin incredintare directa, un contract in valoare de 640.000 lei pentru paza miniparcurilor din sector si un alt contract in valoare de 400.000 lei pentru paza parcurilor din sector.
Ascensiunea doamnei Negoita, fosta Bichis

Sotia lui Liviu Negoita, Carmen, a imbratisat de-a lungul timpului mai multe meserii care au propulsat-o, incet dar sigur, in prim-planul high class-ului bucurestean, unde se afla majoritatea celor care i-au devenit prieteni. Carmen Negoita a fost, in trecut, procuror la Procuratura Locala din orasul Alexandria, județul Teleorman (1986-1988) si apoi la Procuratura Locala a Sectorului 3 a municipiului Bucuresti (1988-1992), membru al Grupului de juristi in cadrul Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, cu o intrerupere in intervalul 1999-2002 cat a lucrat ca functionar consular in cadrul Consulatului Romaniei de la Roma, iar apoi a fost numita, de catre Parlament, vicepresedinte al Comisiei Nationale de Valori Mobiliare.
Carmen a fost acuzata, in presa, ca ultima functie a obtinut-o gratie relatiilor sus-puse ale lui Liviu Negoita cu care s-a casatorit in 2005, nas fiindu-le Adriean Videanu.