Combinatii, combinatorii si prostimea.

Cu ajutorul membrilor Comisiei de aplicare a Legii 10 si a primarului Radu Mazare, presedintele executiv al clubului Dinamo Bucuresti, Cristian Borcea, a dat un tun imobiliar de 28 de milioane de euro, informeaza NewsIn.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul in care a fost trimis in judecata Radu Mazare, Cristian Borcea a cumparat, in anul 2002, cu sprijinul primarului Constantei, o suprafata de teren de 8.990 metri patrati, situat in zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vandut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru patrat, pret de 8.300 de ori mai mare decat suma investita, respectiv 0,006 euro pentru un metru patrat. Aceasta nu este singura tranzactie a lui Borcea cu primarul Mazare. Procurorii au stabilit ca Borcea ar mai fi primit, pentru 124 euro, 19.669 metri patrati de "terenuri ale caror valori, subevaluate, astfel cum rezulta din rapoartele de evaluare comandate de Primaria Constanta, intocmite de invinuitul Dima Alin Horatiu , insumeaza 1067.604 euro", arata procurorii in rechizitoriu. Mazare ar fi atribuit terenuri atat din domeniul public al statului si faleza, cat si din patrimoniul municipiului Constanta. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri in baza cumpararii unor asa-zise drepturi succesorale. "Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creante si nu drepturi succesorale, s-a urmarit sa se creeze o aparenta de legalitate", se arata in rechiztoriul procurorilor. Conform DNA, presedintele executiv al clubului Dinamo "a savarsit cu intentie directa faptele descrise". Borcea este acuzat de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice deoarece, incepand cu anul 2001, a primit de la mai multi asociati - care au fost la randul lor trimisi si ei in judecata - drepturi succesorale vizand 1.531.250 mp terenuri intravilane in Constanta. "Prin fapta sa, impreuna cu ceilalti invinuiti, a prejudiciat statul cu 19.323.827 euro si Municipiul Constanta cu 8.357.183 euro", mai arata procurorii DNA. Cinci persoane au fost improprietarite, avand complicitatea autoritatilor locale, cu 243.458 metri patrati, terenuri care au apartinut mosierului Jules Movila, decedat in 1946. Comisia de aplicare a Legii 10 - 2001 din primaria Constanta a luat act de "vanzarile" si "revanzarile" de drepturi succesorale, de care a fost deposedata Buzescu-Movila Ivonne Aline, mostenitoarea de drept a mosierului, pe baza unor referate intocmite directorul Administratiei Publice locale, Constantin Racu si aprobate de primarul Radu Mazare. Primarul Constantei, Radu Mazare, are de platit cheltuieli de judecata in dosarul in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in valoare de 320.000 lei. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, are de platit 280.000 lei, in timp ce presedintele executiv al clubului Dinamo, Cristian Borcea, are de platit 60.000 lei. In total, procurorii au stabilit ca toti inculpatii trimisi in judecata au de platit 3.000.000 lei cheltuieli judiciare.Sursa: 9AM, astazi

Cand e vorba de raspundere incepem sa varsam lacrimii.

Reprezentanta Conservatorilor in CNI a parasit sala Consiliului in hohote de plans: "Pedepsiti-ma!"
Consiliul National de Integritate a dezbatut ieri, intr-o sedinta extraordinara, cererea presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Alexandru Macovei de sesizare a Senatului Romaniei in vederea revocarii din functia de membru al CNI a avocatului Alice Draghici, reprezentanta Partidului Conservator in Consiliu.Presedintele ANI a cerut revocarea lui Alice Draghici ca urmare a scandalului izbucnit la 11 septembrie 2008, cand zeci de inspectori de integritate au semnat un memoriu in care au acuzat-o pe reprezentanta PC in CNI, Alice Draghici, ca a facut presiuni intr-un dosar de control al averii, in favoarea unui client al ei.Presedintele CNI, Nicu Marcu, i-a invitat pe colegii sai sa-si spuna opinia fata de solicitarea presedintelui ANI. Procurorul Marian Capota, reprezentantul PRM, a fost transant: "Nu cred ca trebuia sa ajungem sa discutam azi asa ceva. Alice Draghici a gresit si ar trebui sa-si dea demisia". Mircea Hava, repre­zentantul Asociatiei Municipiilor din Romania, care nu s-a putut prezenta la sedinta, a trimis o adresa prin care a rugat-o pe Draghici sa-si dea demisia pentru a nu afecta imagina CNI in tara si Europa. Lacrimile lui DraghiciAvocatul Alice Draghici s-a aparat: "Imi pare rau pentru situatia in care v-am pus pe toti. N-am cuvinte cat de rau imi pare ca nu mi-am vazut de treaba mea. Va rog sa sesizati plenul Senatului. Se doreste indepartarea mea prin orice mijloace de catre ANI!". Draghici a acuzat ANI ca a intretinut "tiruri de articole in presa" contra ei. "M-a amendat, mi-a ponegrit imaginea! Am multe defecte, dar nimeni nu mi-a putut reprosa competenta, ci doar ca am o gura rea (...) Nu demisionez (...) Daca credeti ca am gresit, va rog sa cereti Senatului sa ma pedepseasca! Pedepsiti-ma!" - a continuat Draghici pe ton lacrimogen, parasind sala in hohote de plans. Timp de doua-trei minute ziaristii prezenti au putut auzi, de dupa usa, vaicarelile mem­brului CNI, asistenta comentand in fel si chip comportamentul lacrimogen, surprinzator pentru un avocat cu experienta, care stapaneste arta pledoariei la bara. Dupa circa 10 minute, Alice Draghici a revenit in sala, cu machiajul si starea de spirit refacute, iar in timpul discutiilor ce au urmat a reusit sa si zam­beasca.

Praf in ochi!

Sindicalistii vor ca in noua lege a salarizarii personalului bugetar sa fie inclusi si parlamentarii si categoriile privilegiate platite din banii publici, precum angajatii agentiilor de stat, a declarat, miercuri, presedintele CNSLR Fratia, Marius Petcu.
"Legea salarizarii din sectorul bugetar va cuprinde tot personalul platit din fonduri publice. Niciun salariu nu va fi diminuat odata cu intrarea in vigoare a noii legi, insa aceasta va duce la micsorarea diferentelor dintre salariile mici si cele mari, veniturile mici urmand sa creasca mai accentuat decat cele mari", a precizat liderul sindical.Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a anuntat la finalul negocierilor de miercuri cu ministrul Muncii, Mariana Campeanu, ca vineri va fi finalizat textul ce cuprinde cele opt principii care vor sta la baza legii salarizarii bugetarilor, urmand ca luni, sindicatele sa semneze acest acord cu reprezentantii Guvernului.Hossu a adaugat ca legea ar urma sa apara în cel mult sase luni de la semnarea acordului, termenul vehiculat de sindicalisti pentru intrarea in vigoare fiind 1 iunie 2009.Sursa: 9AM, astazi

Privatizarile strategice!

Cine ghiceste ce se va intampla, ce final ne asteapta?

Parerea mea: un Happy end! Exact ca in basme "Si au trait fericiti pana la ....."

Reamintim ca senatorul conservator Codrut Seres s-a prezentat, pe 30 septembrie, in fata procurorilor, pentru a lua la cunostinta invinuirile care i se aduc in acest dosar.In ciuda avizului pozitiv al Senatului care a votat inceperea urmaririi penale in cazul lui Codrut Seres, fostul ministru considera, in continuare, ca este victima unui dosar politic. “A inceput campania electorala si e normal sa ne intalnim aici. Este un dosar politic, si unul stupid, pentru ca e greu sa spui in 2008, ca modernizarea de la Portile de Fier, inceputa in 1997, este numai responsabilitatea lui Seres”, a declarat, pe 30 septembrie, fostul ministru conservator.Intrebat despre proiectul de ordonanta privind vanzarea catre salariati a 8 % din actiunile societatii Petrom promovat chiar de el - si pentru care prim-ministrul Romaniei a fost audiat marti ca martor - , Seres a aratat atunci ca “este vorba depsre legea 191, care spune ca vanzarea de actiuni catre salariati se face prin intermediul asociatiei salariatilor. Nu a existat un consens intre ministri si ea a fost retrasa de pe ordinea de zi”, a completat fostul ministru.In acest dosar, exista opt invinuiti pentru infractiuni care aduc atingere securitatii nationale: Stamen Stanchev (consultant international), Mihai Dorinel Mucea (adjunctul sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului), Radu Mihai Donciu (consilier al Ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului), Flore Mircea Calin (reprezentant permanent in Romania al unei societati de consultanta bancara), Neagoe Robert Marius (directorul Directiei Juridice a Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului), Mustafa Oral, Susak Michal (consultant international).Cei opt au fost pusi sub urmarire penala la 22 noiembrie 2006, de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). In cursul lunii iunie 2006, DIICOT a primit din partea organelor cu atributii pe linia securitatii nationale o sesizare in legatura cu existenta unei grupari de criminalitate organizata, constituita in jurul cetateanului bulgar Stamen Stanchev, consultant al unei societati bancare internationale pentru afaceri derulate in Romania. Potrivit sesizarii, gruparea era formata din mai multi demnitari si functionari publici din institutiile centrale cu atributii in domeniul privatizarii. Scopul gruparii era acela de a obtine, in afara cadrului oficial, date si documente de natura a periclita securitatea statului.In 2007, dupa ce procurorii DIICOT au extins cercetarile din dosarul privatizarilor strategice, Vadim Benyatov fiind acuzat, in 11 ianuarie 2007, si de tentativa de subminare a economiei nationale, nu numai de spionaj economic. Anchetatorii au stabilit ca el a folosit informatii din Ministerul Economiei si de la Nuclearelectrica pentru achizitionarea de energie electrica in favoarea grupului multinational Marco, in dauna economiei nationale.La 20 aprilie 2007, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au inceput judecarea procesului primilor trei inculpati din dosarul privatizarilor strategice: Stamen Stanchev, Dorinel Mucea si Radu Mihai Donciu. La acea data, Benyatov nu a fost trimis in judecata odata cu ceilalti trei inculpati intrucat, potrivit procurorilor, nu terminase inca de citit materialul de urmarire penala.Alaturi de cele opt persoane, in dosarul privatizarilor au mai fost cercetati si fostul ministru al economiei Codrut Seres si fostul ministru al comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy. Seres si Nagy au fost acuzati ca ar fi servit intereselor retelei lui Stanchev, prin scurgere de informatii privind privatizari si licitatii. Seres a fost pus sub invinuire pe 20 decembrie 2006, iar punerea sub urmarire penala a lui Nagy a fost dispusa la 27 aprilie 2007. Ulterior, Nagy a fost suspendat din functie.Sursa: 9AM, astazi

Asa functioneaza justitia!

Presedintele ANI Alexandru Macovei i-a transmis sefului Consiliului National de Integritate o scrisoare prin care ii cere sa faca toate demersurile legale pentru revocarea din CNI a avocatei Alice Draghici, in urma imixtiunii acesteia in activitatea de verificare desfasurata de inspectorii ANI.
Alexandru Macovei argumenteaza in scrisoarea adresata presedintelui CNI ca independenta operationala a Agentiei este consacrata prin lege, astfel ca, in activitatea desfasurata, reprezentantii ANI " nu vor solicita sau primi dispozitii privind derularea verificarilor de la nicio o autoritate publica, institutie sau persoana, potrivit principiului independentei operationale". "Din aceasta perspectiva, interventia unui membru al Consiliului National de Integritate in cursul unui dosar de verificare, constituie o neindeplinire evidenta a atributiilor legale", se precizeaza in scrisoarea semnata de Alexandru Macovei. Presedintele ANI subliniaza ca aceasta situatie este sanctionata de Legea nr.144/2007, care prevede ca "mandatul de membru inceteaza, inainte de termen, prin revocare de catre Senat, pentru neindeplinirea atributiilor legale (...)".Presedintele ANI explica in scrisoare ca nu a adresat direct Senatului cererea de revocare din CNI a avocatei Alice Draghici, intrucat legea nu distinge in privinta calitatii persoanelor care, constatand neindeplinirea atributiilor legale, pot solicita Senatului sa aprecieze asupra acestui fapt. "Apreciem drept corect si moral demersul nostru de a solicita Consiliului National de Integritate sa efectueze toate demersurile ce se impun pentru revocarea mandatului de membru al CNI al doamnei Alice Draghici", se precizeaza in finalul scrisorii adresate de presedintele ANI sefului Consiliului National de Integritate, Nicu Marcu.Agentia Nationala de Integritate a demarat saptamana trecuta procedura de verificare a averii avocatei Alice Draghici, membru al CNI, pentru nedepunerea declaratiei de avere in termenul stabilit de lege, dar si aplicarea unei amenzi de 500 de lei, potrivit unor surse din ANI.Reprezentanta Partidului Conservator (PC) in Consiliu a precizat ca veniturile sale provin din avocatura, iar indemnizatiile pe care le primeste in calitate de membru al CNI sunt depuse pe un card. "Nu m-am atins de ele (de indemnizatii n.r.) si, credeti-ma, ca nu intamplator!", a declarat Draghici. Ea a spus ca procedura de control nu o va impiedica sa isi faca datoria de membru al CNI, pentru ca a primit un mandat din partea PC, iar Senatul, desi a luat cunostinta de conflictul dintre ea si ANI, a considerat ca trebuie sa-si continue activitatea. Ea a spus ca, desi legea prevede un sistem de control reciproc ANI-CNI, atributiile de control ale Consiliului sunt limitate. "De fapt noi suntem controlati, devine evident!", a declarat avocata.Membrii CNI au decis, in cadrul sedintei de joi, sa se delimiteze public, printr-un nou comunicat, de orice conflict de genul celui izbucnit intre Alice Draghici si conducerea Agentiei si sa-si reitereze sustinerea fata de Agentia Nationala de Integritate. Primul comunicat a fost remis la scurt timp dupa izbucnirea scandalului. "Consiliul National de Integritate se delimiteaza de orice manifestari care pot aduce atingere indeplinirii atributiilor Agentiei Nationale de Integritate in conditii de impartialitate si obiectivitate", se arata in document.Avocata Alice Draghici i-ar fi amenintat, in luna septembrie, pe inspectorii de integritate si conducerea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), cerandu-le sa opreasca verificarile in cazul chirurgului Serban Bradisteanu. Alice Draghici le-a cerut acest lucru reprezentantilor ANI in calitate de avocat al medicului Bradisteanu.Sursa: 9AM, astazi

Buzunare goale!

Încă 14 milioane de euro pentru liniştea primarilor liberali
03 Noi 2008 Izabela Niculescu

Cu o lună înainte de alegeri, guvernul Tăriceanu a mai pompat 13,7 milioane de euro în primăriile PNL.
Guvernul a alocat 173,5 milioane de lei (aproximativ 47 milioane de euro) ca sume defalcate din TVA pentru finanţarea programelor de dezvoltare a infrastructurii şi baze sportive în circa o mie de localităţi. Banii au fost împărţiţi printr-o hotărâre de guvern aprobată în 22 octombrie, informează MEDIAFAX. Pentru 247 de localităţi administrate de PNL, Guvernul a fost foarte generos, alocând 50,9 milioane de lei, adică în jur de 13,7 milioane de euro, deşi partidul s-a situat la alegerile locale pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul de primării obţinute. Pentru 240 de primării conduse de PSD au fost acordate 39,9 milioane de lei, aproape cât a fost alocat şi pentru 225 de primării PD-L - 39,6 milioane de lei.

Alte fonduri au mai fost alocate pentru primăriile UDMR (29,8 milioane de lei pentru 77 localităţi), PC (2,7 milioane de lei pentru 14 localităţi), PRM (1,7 milioane de lei pentru 5 localităţi), PNG (158.000 de lei pentru 7 localităţi).Cu numai o lună înainte, pe 24 septembrie, Guvernul aprobase o hotărâre prin care împărţea 1,3 miliarde de lei (echivalentul a 348 milioane de euro) din fondul de rezervă bugetară, pentru cheltuieli curente şi de capital, la peste 2.000 de primării, principalii beneficiari fiind cele conduse de PSD şi PNL. Conform deciziei de atunci a Executivului, peste 1.100 de primării conduse de social democraţi au primit o sumă totală de 540,6 milioane de lei, la care se adaugă 19,9 milioane de lei, pentru primăriile din sectoarele 2 şi 5 ale Capitalei.685 de primării deţinute de liberali au obţinut 357,9 milioane de lei, în timp ce pentru 319 de localităţi cu primari PD-L au fost alocate 115,9 milioane de lei. Alte sume au mai fost acordate primarilor UDMR - 93,2 milioane de lei pentru 179 de primării, PNG - 4,6 milioane de lei, PRM - 2,9 milioane de lei şi PC - 1,3 milioane de lei.