Deplasarile in strainatate ale parlamentarilor au costat bugetul de stat, in 2007, aproape 165.000 de euro, pentru fiecare deplasare a unui demnitar cheltuindu-se in medie 218 euro, potrivit studiului "Cheltuielile pentru activitatile parlamentarilor" publicat de Institutul de Politici Publice, potrivit NewsIn.
Potrivit IPP, suma totala a diurnelor acordate pentru deplasarile in strainatate ale deputatilor in perioada 1 noiembrie 2006 - 31 mai 2008 este de aproximativ 190.000 de euro. In anul 2007 au fost intreprinse 494 de deplasari externe, pentru acestea acordandu-se diurne in valoare totala de 110.800 euro, ceea ce da un cost mediu pe deplasare, pentru anul 2007, de aproximativ 225 de euro. Diurnele deputatilor variaza insa cu mai mult de 600 de euro in functie de locatie si de numarul de zile. Cea mai mica diurna a fost de 70 de euro, pentru doua zile, iar cea mai mare - 706 euro, acordata deputatului PD-L Cezar Preda, care s-a deplasat pentru 11 zile in Franta pentru a participa la Reuniunea Comisiei pentru Probleme Economice si Dezvoltare si prima parte a Sesiunii Ordinare 2008 a APCE. Campionul la numarul de zile petrecute in strainatate cu ocazia unei deplasari este deputatul PNL, Relu Fenechiu, care a petrecut 15 zile in Indonezia, in perioada 1-16 decembrie 2007, pentru a participa la Conferinta Cadru a Natiunilor Unite - Schimbari Climatice..In cazul deputatilor, printre campionii la deplasari externe se numara Florina Ruxandra Jipa - PSD (30 deplasari), Minodora Cliveti - PSD (21 deplasari), Anca Petrescu - PRM (19 deplasari), Valeriu Alexandru Ungureanu - PSD (17 deplasari), Cristian Valeriu Buzea - PRM (17 deplasari), Cezar Florin Preda - PD-L (15 deplasari), Alecsandru Stiuca - PSD (15 deplasari) si Stefan Glavan - PC (14 deplasari). Cei mai multi dintre cei amintiti mai sus fac parte din grupurile de prietenie cu parlamentele altor state, deplasarile lor fiind cu precadere in acele state.Destinatiile cele mai frecventate de deputati sunt Franta si Belgia, la care se adauga SUA, Mexic, Kenya, Maroc si alte cateva state din Orientul Mijlociu. Scopul acestor vizite variaza de la reuniuni sau evenimente organizate de institutiile Uniunii Europene, la vizite conduse de prim-ministrul sau presedintele Romaniei, pana la vizite ale grupurilor de prietenie parlamentare.Potrivit studiului IPP, nu toate aceste vizite sunt intreprinse cu un scop oficial, de a reprezenta Romania, un exemplu in acest sens mentionat de IPP este Adrian Nastase care a mers, in intervalul 20-23 martie 2007, in Germania, cu ocazia manifestarilor prilejuite de aniversarea zilei de nastere a presedintelui de onoare al Partidului Liberal Democrat din Germania. "Nu intelegem de ce, din banii publici, a fost platita aceasta deplasare", precizeaza IPP referitor la deplasarea lui Adrian Nastase.Un alt aspect enuntat de IPP este acela ca de cele mai multe ori delegatiile pentru deplasarile externe se compun din membrii aceluiasi partid, fapt contestat deseori de membrii Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, potrivit stenogramelor. Cuantumul acordat fiecarui deputat pentru a efectua o deplasare externa este diferit in raport cu functia detinuta in cadrul Camerei Deputatilor, cu destinatia deplasarii dar si cu natura actiunii externe, potrivit unei hotarari a Birourilor Reunite ale Camerei Deputatilor si a Senatului, citate in studiu IPP. Totusi, IPP precizeaza ca acest cuantum nu este intotdeauna coroborat cu functia, existand cazuri in care deputatii fara functii de conducere detinute in Camera primesc sume mai mari sau egale cu cele primite de catre cei cu functie, in cazul unei deplasari spre aceeasi tara.In ceea ce priveste cheltuielile Senatului pentru deplasarile demnitarilor in strainatate, diurna oferita fiecarui senator difera in functie de destinatie. Suma totala a diurnelor senatorilor pentru anul 2007 a fost de 54.978 euro, iar costul mediu de deplasare este de 212 euro, se precizeaza in studiul IPP.Luna cea mai scumpa din punct de vedere a deplasarilor externe este luna noiembrie 2006 cu un total de 9.286 de euro, luna in care senatorii au efectuat 45 de vizite. Noiembrie 2006 este luna si cu cea mai numeroasa delegatie, pentru "Vizita de Studiu la Senatul Italiei" deplasandu-se opt senatori. La polul opus, luna cu cele mai mici cheltuieli a fost luna august a anului 2007, atunci nefiind inregistrate decat doua plecari externe, insumand 1.694 lei, ambele apartinand senatorului Ilie Ilascu - PRM. Cele doua deplasari ale senatorului PRM au fost efectuate cu ocazia misiunii Adunarii Parlamentare a OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din Kazahstan si respectiv pentru Reuniunea Subcomisiei pentru Premiul Europei a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, gazduita in Germania.Ilie Ilascu a fost si campionul la deplasari, efectuand nu mai putin de 37 de vizite, insumand 193 de zile si o diurna totala de 8.813 euro. In acest top, senatorul PRM este urmat de Gyorgy Frunda de la UDMR cu 18 deplasari si de senatorul PNL, Mihai Lupoi, care a efectuat 16 deplasari in strainatate.Studiul IPP mai evidentiaza faptul ca tarile din Europa sunt cele mai frecventate de senatori. Numarul de deplasari se imparte intre Franta, cu 84 deplasari, cele mai multe intr-o singura locatie, Belgia - 58 deplasari, Italia - 23 deplasari si Germania - 21 deplasari.Sursa: 9AM, astazi
vineri, 7 noiembrie 2008
Combinatii, combinatorii si prostimea.
Cu ajutorul membrilor Comisiei de aplicare a Legii 10 si a primarului Radu Mazare, presedintele executiv al clubului Dinamo Bucuresti, Cristian Borcea, a dat un tun imobiliar de 28 de milioane de euro, informeaza NewsIn.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul in care a fost trimis in judecata Radu Mazare, Cristian Borcea a cumparat, in anul 2002, cu sprijinul primarului Constantei, o suprafata de teren de 8.990 metri patrati, situat in zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vandut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru patrat, pret de 8.300 de ori mai mare decat suma investita, respectiv 0,006 euro pentru un metru patrat. Aceasta nu este singura tranzactie a lui Borcea cu primarul Mazare. Procurorii au stabilit ca Borcea ar mai fi primit, pentru 124 euro, 19.669 metri patrati de "terenuri ale caror valori, subevaluate, astfel cum rezulta din rapoartele de evaluare comandate de Primaria Constanta, intocmite de invinuitul Dima Alin Horatiu , insumeaza 1067.604 euro", arata procurorii in rechizitoriu. Mazare ar fi atribuit terenuri atat din domeniul public al statului si faleza, cat si din patrimoniul municipiului Constanta. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri in baza cumpararii unor asa-zise drepturi succesorale. "Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creante si nu drepturi succesorale, s-a urmarit sa se creeze o aparenta de legalitate", se arata in rechiztoriul procurorilor. Conform DNA, presedintele executiv al clubului Dinamo "a savarsit cu intentie directa faptele descrise". Borcea este acuzat de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice deoarece, incepand cu anul 2001, a primit de la mai multi asociati - care au fost la randul lor trimisi si ei in judecata - drepturi succesorale vizand 1.531.250 mp terenuri intravilane in Constanta. "Prin fapta sa, impreuna cu ceilalti invinuiti, a prejudiciat statul cu 19.323.827 euro si Municipiul Constanta cu 8.357.183 euro", mai arata procurorii DNA. Cinci persoane au fost improprietarite, avand complicitatea autoritatilor locale, cu 243.458 metri patrati, terenuri care au apartinut mosierului Jules Movila, decedat in 1946. Comisia de aplicare a Legii 10 - 2001 din primaria Constanta a luat act de "vanzarile" si "revanzarile" de drepturi succesorale, de care a fost deposedata Buzescu-Movila Ivonne Aline, mostenitoarea de drept a mosierului, pe baza unor referate intocmite directorul Administratiei Publice locale, Constantin Racu si aprobate de primarul Radu Mazare. Primarul Constantei, Radu Mazare, are de platit cheltuieli de judecata in dosarul in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in valoare de 320.000 lei. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, are de platit 280.000 lei, in timp ce presedintele executiv al clubului Dinamo, Cristian Borcea, are de platit 60.000 lei. In total, procurorii au stabilit ca toti inculpatii trimisi in judecata au de platit 3.000.000 lei cheltuieli judiciare.Sursa: 9AM, astazi
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul in care a fost trimis in judecata Radu Mazare, Cristian Borcea a cumparat, in anul 2002, cu sprijinul primarului Constantei, o suprafata de teren de 8.990 metri patrati, situat in zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vandut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru patrat, pret de 8.300 de ori mai mare decat suma investita, respectiv 0,006 euro pentru un metru patrat. Aceasta nu este singura tranzactie a lui Borcea cu primarul Mazare. Procurorii au stabilit ca Borcea ar mai fi primit, pentru 124 euro, 19.669 metri patrati de "terenuri ale caror valori, subevaluate, astfel cum rezulta din rapoartele de evaluare comandate de Primaria Constanta, intocmite de invinuitul Dima Alin Horatiu , insumeaza 1067.604 euro", arata procurorii in rechizitoriu. Mazare ar fi atribuit terenuri atat din domeniul public al statului si faleza, cat si din patrimoniul municipiului Constanta. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri in baza cumpararii unor asa-zise drepturi succesorale. "Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creante si nu drepturi succesorale, s-a urmarit sa se creeze o aparenta de legalitate", se arata in rechiztoriul procurorilor. Conform DNA, presedintele executiv al clubului Dinamo "a savarsit cu intentie directa faptele descrise". Borcea este acuzat de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice deoarece, incepand cu anul 2001, a primit de la mai multi asociati - care au fost la randul lor trimisi si ei in judecata - drepturi succesorale vizand 1.531.250 mp terenuri intravilane in Constanta. "Prin fapta sa, impreuna cu ceilalti invinuiti, a prejudiciat statul cu 19.323.827 euro si Municipiul Constanta cu 8.357.183 euro", mai arata procurorii DNA. Cinci persoane au fost improprietarite, avand complicitatea autoritatilor locale, cu 243.458 metri patrati, terenuri care au apartinut mosierului Jules Movila, decedat in 1946. Comisia de aplicare a Legii 10 - 2001 din primaria Constanta a luat act de "vanzarile" si "revanzarile" de drepturi succesorale, de care a fost deposedata Buzescu-Movila Ivonne Aline, mostenitoarea de drept a mosierului, pe baza unor referate intocmite directorul Administratiei Publice locale, Constantin Racu si aprobate de primarul Radu Mazare. Primarul Constantei, Radu Mazare, are de platit cheltuieli de judecata in dosarul in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in valoare de 320.000 lei. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, are de platit 280.000 lei, in timp ce presedintele executiv al clubului Dinamo, Cristian Borcea, are de platit 60.000 lei. In total, procurorii au stabilit ca toti inculpatii trimisi in judecata au de platit 3.000.000 lei cheltuieli judiciare.Sursa: 9AM, astazi
Cand e vorba de raspundere incepem sa varsam lacrimii.
Reprezentanta Conservatorilor in CNI a parasit sala Consiliului in hohote de plans: "Pedepsiti-ma!"
Consiliul National de Integritate a dezbatut ieri, intr-o sedinta extraordinara, cererea presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Alexandru Macovei de sesizare a Senatului Romaniei in vederea revocarii din functia de membru al CNI a avocatului Alice Draghici, reprezentanta Partidului Conservator in Consiliu.Presedintele ANI a cerut revocarea lui Alice Draghici ca urmare a scandalului izbucnit la 11 septembrie 2008, cand zeci de inspectori de integritate au semnat un memoriu in care au acuzat-o pe reprezentanta PC in CNI, Alice Draghici, ca a facut presiuni intr-un dosar de control al averii, in favoarea unui client al ei.Presedintele CNI, Nicu Marcu, i-a invitat pe colegii sai sa-si spuna opinia fata de solicitarea presedintelui ANI. Procurorul Marian Capota, reprezentantul PRM, a fost transant: "Nu cred ca trebuia sa ajungem sa discutam azi asa ceva. Alice Draghici a gresit si ar trebui sa-si dea demisia". Mircea Hava, reprezentantul Asociatiei Municipiilor din Romania, care nu s-a putut prezenta la sedinta, a trimis o adresa prin care a rugat-o pe Draghici sa-si dea demisia pentru a nu afecta imagina CNI in tara si Europa. Lacrimile lui DraghiciAvocatul Alice Draghici s-a aparat: "Imi pare rau pentru situatia in care v-am pus pe toti. N-am cuvinte cat de rau imi pare ca nu mi-am vazut de treaba mea. Va rog sa sesizati plenul Senatului. Se doreste indepartarea mea prin orice mijloace de catre ANI!". Draghici a acuzat ANI ca a intretinut "tiruri de articole in presa" contra ei. "M-a amendat, mi-a ponegrit imaginea! Am multe defecte, dar nimeni nu mi-a putut reprosa competenta, ci doar ca am o gura rea (...) Nu demisionez (...) Daca credeti ca am gresit, va rog sa cereti Senatului sa ma pedepseasca! Pedepsiti-ma!" - a continuat Draghici pe ton lacrimogen, parasind sala in hohote de plans. Timp de doua-trei minute ziaristii prezenti au putut auzi, de dupa usa, vaicarelile membrului CNI, asistenta comentand in fel si chip comportamentul lacrimogen, surprinzator pentru un avocat cu experienta, care stapaneste arta pledoariei la bara. Dupa circa 10 minute, Alice Draghici a revenit in sala, cu machiajul si starea de spirit refacute, iar in timpul discutiilor ce au urmat a reusit sa si zambeasca.
Consiliul National de Integritate a dezbatut ieri, intr-o sedinta extraordinara, cererea presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Alexandru Macovei de sesizare a Senatului Romaniei in vederea revocarii din functia de membru al CNI a avocatului Alice Draghici, reprezentanta Partidului Conservator in Consiliu.Presedintele ANI a cerut revocarea lui Alice Draghici ca urmare a scandalului izbucnit la 11 septembrie 2008, cand zeci de inspectori de integritate au semnat un memoriu in care au acuzat-o pe reprezentanta PC in CNI, Alice Draghici, ca a facut presiuni intr-un dosar de control al averii, in favoarea unui client al ei.Presedintele CNI, Nicu Marcu, i-a invitat pe colegii sai sa-si spuna opinia fata de solicitarea presedintelui ANI. Procurorul Marian Capota, reprezentantul PRM, a fost transant: "Nu cred ca trebuia sa ajungem sa discutam azi asa ceva. Alice Draghici a gresit si ar trebui sa-si dea demisia". Mircea Hava, reprezentantul Asociatiei Municipiilor din Romania, care nu s-a putut prezenta la sedinta, a trimis o adresa prin care a rugat-o pe Draghici sa-si dea demisia pentru a nu afecta imagina CNI in tara si Europa. Lacrimile lui DraghiciAvocatul Alice Draghici s-a aparat: "Imi pare rau pentru situatia in care v-am pus pe toti. N-am cuvinte cat de rau imi pare ca nu mi-am vazut de treaba mea. Va rog sa sesizati plenul Senatului. Se doreste indepartarea mea prin orice mijloace de catre ANI!". Draghici a acuzat ANI ca a intretinut "tiruri de articole in presa" contra ei. "M-a amendat, mi-a ponegrit imaginea! Am multe defecte, dar nimeni nu mi-a putut reprosa competenta, ci doar ca am o gura rea (...) Nu demisionez (...) Daca credeti ca am gresit, va rog sa cereti Senatului sa ma pedepseasca! Pedepsiti-ma!" - a continuat Draghici pe ton lacrimogen, parasind sala in hohote de plans. Timp de doua-trei minute ziaristii prezenti au putut auzi, de dupa usa, vaicarelile membrului CNI, asistenta comentand in fel si chip comportamentul lacrimogen, surprinzator pentru un avocat cu experienta, care stapaneste arta pledoariei la bara. Dupa circa 10 minute, Alice Draghici a revenit in sala, cu machiajul si starea de spirit refacute, iar in timpul discutiilor ce au urmat a reusit sa si zambeasca.
joi, 6 noiembrie 2008
Praf in ochi!
Sindicalistii vor ca in noua lege a salarizarii personalului bugetar sa fie inclusi si parlamentarii si categoriile privilegiate platite din banii publici, precum angajatii agentiilor de stat, a declarat, miercuri, presedintele CNSLR Fratia, Marius Petcu.
"Legea salarizarii din sectorul bugetar va cuprinde tot personalul platit din fonduri publice. Niciun salariu nu va fi diminuat odata cu intrarea in vigoare a noii legi, insa aceasta va duce la micsorarea diferentelor dintre salariile mici si cele mari, veniturile mici urmand sa creasca mai accentuat decat cele mari", a precizat liderul sindical.Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a anuntat la finalul negocierilor de miercuri cu ministrul Muncii, Mariana Campeanu, ca vineri va fi finalizat textul ce cuprinde cele opt principii care vor sta la baza legii salarizarii bugetarilor, urmand ca luni, sindicatele sa semneze acest acord cu reprezentantii Guvernului.Hossu a adaugat ca legea ar urma sa apara în cel mult sase luni de la semnarea acordului, termenul vehiculat de sindicalisti pentru intrarea in vigoare fiind 1 iunie 2009.Sursa: 9AM, astazi
"Legea salarizarii din sectorul bugetar va cuprinde tot personalul platit din fonduri publice. Niciun salariu nu va fi diminuat odata cu intrarea in vigoare a noii legi, insa aceasta va duce la micsorarea diferentelor dintre salariile mici si cele mari, veniturile mici urmand sa creasca mai accentuat decat cele mari", a precizat liderul sindical.Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a anuntat la finalul negocierilor de miercuri cu ministrul Muncii, Mariana Campeanu, ca vineri va fi finalizat textul ce cuprinde cele opt principii care vor sta la baza legii salarizarii bugetarilor, urmand ca luni, sindicatele sa semneze acest acord cu reprezentantii Guvernului.Hossu a adaugat ca legea ar urma sa apara în cel mult sase luni de la semnarea acordului, termenul vehiculat de sindicalisti pentru intrarea in vigoare fiind 1 iunie 2009.Sursa: 9AM, astazi
miercuri, 5 noiembrie 2008
Privatizarile strategice!
Cine ghiceste ce se va intampla, ce final ne asteapta?
Parerea mea: un Happy end! Exact ca in basme "Si au trait fericiti pana la ....."
Reamintim ca senatorul conservator Codrut Seres s-a prezentat, pe 30 septembrie, in fata procurorilor, pentru a lua la cunostinta invinuirile care i se aduc in acest dosar.In ciuda avizului pozitiv al Senatului care a votat inceperea urmaririi penale in cazul lui Codrut Seres, fostul ministru considera, in continuare, ca este victima unui dosar politic. “A inceput campania electorala si e normal sa ne intalnim aici. Este un dosar politic, si unul stupid, pentru ca e greu sa spui in 2008, ca modernizarea de la Portile de Fier, inceputa in 1997, este numai responsabilitatea lui Seres”, a declarat, pe 30 septembrie, fostul ministru conservator.Intrebat despre proiectul de ordonanta privind vanzarea catre salariati a 8 % din actiunile societatii Petrom promovat chiar de el - si pentru care prim-ministrul Romaniei a fost audiat marti ca martor - , Seres a aratat atunci ca “este vorba depsre legea 191, care spune ca vanzarea de actiuni catre salariati se face prin intermediul asociatiei salariatilor. Nu a existat un consens intre ministri si ea a fost retrasa de pe ordinea de zi”, a completat fostul ministru.In acest dosar, exista opt invinuiti pentru infractiuni care aduc atingere securitatii nationale: Stamen Stanchev (consultant international), Mihai Dorinel Mucea (adjunctul sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului), Radu Mihai Donciu (consilier al Ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului), Flore Mircea Calin (reprezentant permanent in Romania al unei societati de consultanta bancara), Neagoe Robert Marius (directorul Directiei Juridice a Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului), Mustafa Oral, Susak Michal (consultant international).Cei opt au fost pusi sub urmarire penala la 22 noiembrie 2006, de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). In cursul lunii iunie 2006, DIICOT a primit din partea organelor cu atributii pe linia securitatii nationale o sesizare in legatura cu existenta unei grupari de criminalitate organizata, constituita in jurul cetateanului bulgar Stamen Stanchev, consultant al unei societati bancare internationale pentru afaceri derulate in Romania. Potrivit sesizarii, gruparea era formata din mai multi demnitari si functionari publici din institutiile centrale cu atributii in domeniul privatizarii. Scopul gruparii era acela de a obtine, in afara cadrului oficial, date si documente de natura a periclita securitatea statului.In 2007, dupa ce procurorii DIICOT au extins cercetarile din dosarul privatizarilor strategice, Vadim Benyatov fiind acuzat, in 11 ianuarie 2007, si de tentativa de subminare a economiei nationale, nu numai de spionaj economic. Anchetatorii au stabilit ca el a folosit informatii din Ministerul Economiei si de la Nuclearelectrica pentru achizitionarea de energie electrica in favoarea grupului multinational Marco, in dauna economiei nationale.La 20 aprilie 2007, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au inceput judecarea procesului primilor trei inculpati din dosarul privatizarilor strategice: Stamen Stanchev, Dorinel Mucea si Radu Mihai Donciu. La acea data, Benyatov nu a fost trimis in judecata odata cu ceilalti trei inculpati intrucat, potrivit procurorilor, nu terminase inca de citit materialul de urmarire penala.Alaturi de cele opt persoane, in dosarul privatizarilor au mai fost cercetati si fostul ministru al economiei Codrut Seres si fostul ministru al comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy. Seres si Nagy au fost acuzati ca ar fi servit intereselor retelei lui Stanchev, prin scurgere de informatii privind privatizari si licitatii. Seres a fost pus sub invinuire pe 20 decembrie 2006, iar punerea sub urmarire penala a lui Nagy a fost dispusa la 27 aprilie 2007. Ulterior, Nagy a fost suspendat din functie.Sursa: 9AM, astazi
Asa functioneaza justitia!
Presedintele ANI Alexandru Macovei i-a transmis sefului Consiliului National de Integritate o scrisoare prin care ii cere sa faca toate demersurile legale pentru revocarea din CNI a avocatei Alice Draghici, in urma imixtiunii acesteia in activitatea de verificare desfasurata de inspectorii ANI.
Alexandru Macovei argumenteaza in scrisoarea adresata presedintelui CNI ca independenta operationala a Agentiei este consacrata prin lege, astfel ca, in activitatea desfasurata, reprezentantii ANI " nu vor solicita sau primi dispozitii privind derularea verificarilor de la nicio o autoritate publica, institutie sau persoana, potrivit principiului independentei operationale". "Din aceasta perspectiva, interventia unui membru al Consiliului National de Integritate in cursul unui dosar de verificare, constituie o neindeplinire evidenta a atributiilor legale", se precizeaza in scrisoarea semnata de Alexandru Macovei. Presedintele ANI subliniaza ca aceasta situatie este sanctionata de Legea nr.144/2007, care prevede ca "mandatul de membru inceteaza, inainte de termen, prin revocare de catre Senat, pentru neindeplinirea atributiilor legale (...)".Presedintele ANI explica in scrisoare ca nu a adresat direct Senatului cererea de revocare din CNI a avocatei Alice Draghici, intrucat legea nu distinge in privinta calitatii persoanelor care, constatand neindeplinirea atributiilor legale, pot solicita Senatului sa aprecieze asupra acestui fapt. "Apreciem drept corect si moral demersul nostru de a solicita Consiliului National de Integritate sa efectueze toate demersurile ce se impun pentru revocarea mandatului de membru al CNI al doamnei Alice Draghici", se precizeaza in finalul scrisorii adresate de presedintele ANI sefului Consiliului National de Integritate, Nicu Marcu.Agentia Nationala de Integritate a demarat saptamana trecuta procedura de verificare a averii avocatei Alice Draghici, membru al CNI, pentru nedepunerea declaratiei de avere in termenul stabilit de lege, dar si aplicarea unei amenzi de 500 de lei, potrivit unor surse din ANI.Reprezentanta Partidului Conservator (PC) in Consiliu a precizat ca veniturile sale provin din avocatura, iar indemnizatiile pe care le primeste in calitate de membru al CNI sunt depuse pe un card. "Nu m-am atins de ele (de indemnizatii n.r.) si, credeti-ma, ca nu intamplator!", a declarat Draghici. Ea a spus ca procedura de control nu o va impiedica sa isi faca datoria de membru al CNI, pentru ca a primit un mandat din partea PC, iar Senatul, desi a luat cunostinta de conflictul dintre ea si ANI, a considerat ca trebuie sa-si continue activitatea. Ea a spus ca, desi legea prevede un sistem de control reciproc ANI-CNI, atributiile de control ale Consiliului sunt limitate. "De fapt noi suntem controlati, devine evident!", a declarat avocata.Membrii CNI au decis, in cadrul sedintei de joi, sa se delimiteze public, printr-un nou comunicat, de orice conflict de genul celui izbucnit intre Alice Draghici si conducerea Agentiei si sa-si reitereze sustinerea fata de Agentia Nationala de Integritate. Primul comunicat a fost remis la scurt timp dupa izbucnirea scandalului. "Consiliul National de Integritate se delimiteaza de orice manifestari care pot aduce atingere indeplinirii atributiilor Agentiei Nationale de Integritate in conditii de impartialitate si obiectivitate", se arata in document.Avocata Alice Draghici i-ar fi amenintat, in luna septembrie, pe inspectorii de integritate si conducerea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), cerandu-le sa opreasca verificarile in cazul chirurgului Serban Bradisteanu. Alice Draghici le-a cerut acest lucru reprezentantilor ANI in calitate de avocat al medicului Bradisteanu.Sursa: 9AM, astazi
Alexandru Macovei argumenteaza in scrisoarea adresata presedintelui CNI ca independenta operationala a Agentiei este consacrata prin lege, astfel ca, in activitatea desfasurata, reprezentantii ANI " nu vor solicita sau primi dispozitii privind derularea verificarilor de la nicio o autoritate publica, institutie sau persoana, potrivit principiului independentei operationale". "Din aceasta perspectiva, interventia unui membru al Consiliului National de Integritate in cursul unui dosar de verificare, constituie o neindeplinire evidenta a atributiilor legale", se precizeaza in scrisoarea semnata de Alexandru Macovei. Presedintele ANI subliniaza ca aceasta situatie este sanctionata de Legea nr.144/2007, care prevede ca "mandatul de membru inceteaza, inainte de termen, prin revocare de catre Senat, pentru neindeplinirea atributiilor legale (...)".Presedintele ANI explica in scrisoare ca nu a adresat direct Senatului cererea de revocare din CNI a avocatei Alice Draghici, intrucat legea nu distinge in privinta calitatii persoanelor care, constatand neindeplinirea atributiilor legale, pot solicita Senatului sa aprecieze asupra acestui fapt. "Apreciem drept corect si moral demersul nostru de a solicita Consiliului National de Integritate sa efectueze toate demersurile ce se impun pentru revocarea mandatului de membru al CNI al doamnei Alice Draghici", se precizeaza in finalul scrisorii adresate de presedintele ANI sefului Consiliului National de Integritate, Nicu Marcu.Agentia Nationala de Integritate a demarat saptamana trecuta procedura de verificare a averii avocatei Alice Draghici, membru al CNI, pentru nedepunerea declaratiei de avere in termenul stabilit de lege, dar si aplicarea unei amenzi de 500 de lei, potrivit unor surse din ANI.Reprezentanta Partidului Conservator (PC) in Consiliu a precizat ca veniturile sale provin din avocatura, iar indemnizatiile pe care le primeste in calitate de membru al CNI sunt depuse pe un card. "Nu m-am atins de ele (de indemnizatii n.r.) si, credeti-ma, ca nu intamplator!", a declarat Draghici. Ea a spus ca procedura de control nu o va impiedica sa isi faca datoria de membru al CNI, pentru ca a primit un mandat din partea PC, iar Senatul, desi a luat cunostinta de conflictul dintre ea si ANI, a considerat ca trebuie sa-si continue activitatea. Ea a spus ca, desi legea prevede un sistem de control reciproc ANI-CNI, atributiile de control ale Consiliului sunt limitate. "De fapt noi suntem controlati, devine evident!", a declarat avocata.Membrii CNI au decis, in cadrul sedintei de joi, sa se delimiteze public, printr-un nou comunicat, de orice conflict de genul celui izbucnit intre Alice Draghici si conducerea Agentiei si sa-si reitereze sustinerea fata de Agentia Nationala de Integritate. Primul comunicat a fost remis la scurt timp dupa izbucnirea scandalului. "Consiliul National de Integritate se delimiteaza de orice manifestari care pot aduce atingere indeplinirii atributiilor Agentiei Nationale de Integritate in conditii de impartialitate si obiectivitate", se arata in document.Avocata Alice Draghici i-ar fi amenintat, in luna septembrie, pe inspectorii de integritate si conducerea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), cerandu-le sa opreasca verificarile in cazul chirurgului Serban Bradisteanu. Alice Draghici le-a cerut acest lucru reprezentantilor ANI in calitate de avocat al medicului Bradisteanu.Sursa: 9AM, astazi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)