Presedintele nu a promulgat legea care urma sa redistribuie 10% din profitul anual al Loteriei Romane catre salariile angajatilor. Motivele sale: compania are monopol de piata si masura ar scadea incasarile la buget.
Legea, propusa de PC, pare sa fie o rasplata pentru compania controlata politic de conservatori. Dupa cum arata dosarele de coruptie si anchetele de presa, acestia si-au facut jocurile prin intermediul Loteriei.Traian Basescu a trimis in Parlament, pentru reexaminare, legea care dadea posibilitatea angajatilor Companiei Nationale Loteria Romana sa primeasca la salarii 10% din profitul net anual, incepand cu 2009. Legea, initiata de cinci parlamentari ai Partidului Conservator (PC) si de unul al UDMR, motiva aceasta masura prin faptul ca Loteria ar fi discriminata fata de restul companiilor de stat, ai caror salariati au dreptul sa participe la o cota-parte din profit.Presedintele si-a motivat respingerea prin faptul ca Loteria Romana "desfasoara o activitate monopol de stat, fara a avea concurenta pe piata", iar jocurile de noroc pe care le administreaza ii "asigura o sursa permanenta de venituri, precum si realizarea unui profit considerabil". Basescu argumenteaza ca "in prezentul context, modificarea legislativa adusa nu este oportuna", amintind si ca acest bonus pentru salariatii Loteriei nu se impoziteaza, conform legii, ceea ce ar duce la o scadere a incasarilor la bugetul asigurarilor sociale de stat.Daca legea conservatorilor ar fi fost in vigoare anul acesta, fondul de salarii al Loteriei ar fi fost suplimentat cu 4,1 milioane euro, avand in vedere ca profitul net al Loteriei pe anul 2007 a fost de aproximativ 41 milioane euro. Salariile din Loteria Romana nu sunt exorbitante, ba chiar sunt mici daca le raportam la sumele castigate de unii lideri ai ministerelor sau ai agentiilor guvernamentale. Daca in 2007 un secretar de stat putea ajunge sa castige si 8.000 de euro pe luna participand la consilii de administratie, Liliana Ghervasuc Minca, directoarea Loteriei, a castigat in 2007 echivalentul a 2.800 de euro lunar. Conform declaratiilor de avere, un director din Loterie castiga in jur de 1.500 de euro lunar, iar un sef de centru local – intre 800 si 1.000 de euro lunar.Senatorul PC Silvia Ciornei, vicepresedinta Comisiei economice din Senat, care a avizat favorabil legea conservatorilor, ne-a explicat ca singurul motiv pentru aprobarea unei astfel de legi a fost ca "la fel se intampla in toate societatile de stat. Am avizat proiectul de lege pentru unitate in tratamentul angajatilor companiilor de stat". Ciornei a mai adaugat ca salariul mediu al angajatilor Loteriei "este foarte scazut" si ca la vremea avizarii legii nu se vorbea inca de criza economica. Fostul ministru al Finantelor Ionut Popescu , senator PD-L, considera insa ca o astfel de lege nu se justifica, fiindca "profitul Loteriei apare in urma unui monopol de piata. Toate celelalte companii de stat care beneficiaza de aceasta prevedere (salarii corelate cu profitul – n. red.) fac investitii si nu obtin profitul fara sa faca nimic, precum Loteria".Citeste articolul "Basescu a respins jackpot-ul Loteriei" integral in Romania Libera
Astia nu se mai satura, dupa ce ne tot flutura bani multi in fata, pe care ii distribuie dupa bunul plac. Pentru ca eu nu cred in corectitudinea loteriei Romane, este foarte simplu pentru un calculator sa dea numerele care nu au fost scrise, automat se inventeaza un castigator cand vor ei si cui vor ei.
Acum vor sa creasca salariile angajatilor pentru ca sa pastreze linistea in "Familie". Pentru ca bani ajung doar la mafia lor, care bineinteles face parte din politica.
marți, 11 noiembrie 2008
Un pas mis inainte!
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis confiscarea a 30.000 de euro din averea lui Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacaului nereusind sa justifice caracterul licit al sumei.
Premiera pentru Justitia din Romania: o instanta a decis confiscarea unei sume unui functionar public, care nu a reusit sa demonstreze cu acte cum a dobandit acei bani. Pe 27 mai 2008, ICCJ a hotarat definitiv si irevocabil ca fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu, si sotia sa, Laudeta Sechelariu, nu pot justifica provenienta sumei de 120.000 de lei. Aceasta reprezinta diferenta dintre veniturile reale si cheltuielile efectuate de sotii Sechelariu in perioada iunie 1996 - iunie 2004, cat Dumitru Sechelariu a fost primar al Bacaului, in sensul ca acestia nu puteau dobandi din veniturile legale toate bunurile pe care le au in patrimoniu.In urma expertizelor efectuate in acest caz de catre specialisti, instanta a retinut ca veniturile sotilor Sechelariu provenite din salarii, dividende, restituiri de TVA, vanzari de imobile etc. insumeaza 1.396.083 de lei, in vreme ce cheltuielile au fost de 1.516.052 de lei. „Nu am primit inca motivarea deciziei ICCJ. Dupa primirea acesteia si publicarea ei, se face Investirea. Apoi, aceasta va merge la Curtea de Apel Bacau, care va informa Fiscul ca Dumitru Sechelariu are sa le plateasca in 30 de zile 120.000 de lei. Nu am comentarii asupra acestui proces”, ne-a declarat Catalin Dancu, avocatul lui Sechelariu.Citeste articolul "Premiera: Justitia ii confisca lui Dumitru Sechelariu 30.000 de euro nejustificati" integral in CotidianulSursa: Cotidianul, astazi
Cotidianul - alte stiri si articole preluate pe 9AM
Premiera pentru Justitia din Romania: o instanta a decis confiscarea unei sume unui functionar public, care nu a reusit sa demonstreze cu acte cum a dobandit acei bani. Pe 27 mai 2008, ICCJ a hotarat definitiv si irevocabil ca fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu, si sotia sa, Laudeta Sechelariu, nu pot justifica provenienta sumei de 120.000 de lei. Aceasta reprezinta diferenta dintre veniturile reale si cheltuielile efectuate de sotii Sechelariu in perioada iunie 1996 - iunie 2004, cat Dumitru Sechelariu a fost primar al Bacaului, in sensul ca acestia nu puteau dobandi din veniturile legale toate bunurile pe care le au in patrimoniu.In urma expertizelor efectuate in acest caz de catre specialisti, instanta a retinut ca veniturile sotilor Sechelariu provenite din salarii, dividende, restituiri de TVA, vanzari de imobile etc. insumeaza 1.396.083 de lei, in vreme ce cheltuielile au fost de 1.516.052 de lei. „Nu am primit inca motivarea deciziei ICCJ. Dupa primirea acesteia si publicarea ei, se face Investirea. Apoi, aceasta va merge la Curtea de Apel Bacau, care va informa Fiscul ca Dumitru Sechelariu are sa le plateasca in 30 de zile 120.000 de lei. Nu am comentarii asupra acestui proces”, ne-a declarat Catalin Dancu, avocatul lui Sechelariu.Citeste articolul "Premiera: Justitia ii confisca lui Dumitru Sechelariu 30.000 de euro nejustificati" integral in CotidianulSursa: Cotidianul, astazi
Cotidianul - alte stiri si articole preluate pe 9AM
Sper ca acest exemplu sa nu fie singular!
Oricum suma e derizorie la cati bani au fost papati in Bacau.
luni, 10 noiembrie 2008
Parlamentul inseamna bani.
Alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie pot fi pur si simplu cumparate de candidatii care sunt dispusi sa plateasca pe cine trebuie. Aceasta este concluzia la care a ajuns cotidianul "Romania Libera" in urma experimentului realizat in mai multe judete din tara.
Jurnalistii "Romaniei libere" au pretins ca sunt reprezentantii unui asa-zis candidat la alegerile pentru Camera Deputatilor. Ei au mers la primarii din colegiile electorale si le-au propus bani in schimbul sustinerii politicianului respectiv. Edilii trebuiau sa mearga prin comune si sa-si convingaoamenii din propriul electorat sa voteze acest candidat, chiar daca nu-l vazusera niciodata la fata. Mai multi primari, de la PSD, PD-L si PNL, au acceptat propunerea reporterilor sub acoperire, chiar daca acest lucru ar fi insemnat sa-si tradeze formatiunile politice din care fac parte. In cateva zile am incheiat intelegeri pentru aproximativ o mie de voturi. Mai mult decat atat, unii dintre politicienii locali le-au oferit gratis jurnalistilor lectii despre fraudarea alegerilor si eliminarea adversarilor politici. Astfel am aflat ca mita electorala, transferul alegatorilor dintr-o circumscriptie in alta, introducerea in sectiile de votare a unor observatori partinitori si hartuirea cu dosare penale a adversarilor politici sunt metode folosite la scara nationala. Experimentul realizat de "Romania Libera" in peste zece localitati din toate regiunile tarii a demonstrat ca alegerile parlamentare de peste trei saptamani pot fi fraudate foarte usor. Singura conditie este aceea ca politicienii care candideaza pentru un post de senator sau deputat sa fie dispusi sa investeasca sume de bani considerabile. Nu trebuie sa faca altceva decat sa-i plateasca pe politicienii locali – de regula primari – si chiar pe alegatorii din colegiile electorale respective. Numarul de voturi pe care-l vor obtine va fi direct proportional cu suma "investita" si nu are nici o legatura cu partidele din care fac parte, cu proiectele de dezvoltare pentru comunitatea ce-l trimite in Parlament si nici macar cu increderea de care se bucura in randul oamenilor. Experientele anterioare au demonstrat ca cele mai multe fraude electorale au loc in mediul rural, departe de ochii observatorilor de la "centru". Poate nu intamplator, liderii marilor partide candideaza in afara marilor orase, in colegii electorale din tara.Capcana noastraAm pretins ca suntem consilierii de imagine ai unui tanar care candideaza pentru Parlament. Am ales un partid mai putin cunoscut din Romania, cu sanse minuscule sa prinda anul acesta vreun loc in Parlament. In schimb, politicianul in numele caruia vorbeam era pur si simplu inventat. Ne-am prezentat candidatul-fantoma primarilor din mai multe comune, din colegii electorale diferite din Romania, alese la intamplare. Povestea pe care am spus-o de fiecare data edililor era aceeasi: reprezentam politicianul X de la partidul Y, care candideaza la dumneavoastra in colegiul electoral. Politicianul nostru este tanar, ambitios, are bani si vrea musai sa obtina un scor electoral cat mai bun in aceste alegeri, astfel incat in anii urmatori sa se poata transfera la un partid mare. Pentru a-si atinge scopul, este dispus sa plateasca bine. Vreti sa-l ajutati? Daca da, veti primi un comision pe masura! Concret, primarii trebuiau sa-si foloseasca influenta pe care o au in comunitatea respectiva pentru a determina cat mai multi dintre alegatorii propriului partid sa puna stampila la 30 noiembrie pe candidatul nostru. Chiar daca le ceream sa-si tradeze astfel formatiunile din care fac parte si propriii candidati, cei mai multi dintre primari au acceptat targul propus de noi. Mai mult decat atat, unii ne-au predat o adevarata lectie de fraudare a scrutinului, exemplificand cu propriul succes in alegerile locale. Nici macar unul dintre ei insa nu a verificat – si era foarte simplu sa faca acest lucru – daca omul nostru chiar exista pe lista de candidati din colegiul respectiv. Am reusit astfel sa adunam, la modul virtual, in cele cinci judete prin care am trecut, peste 1.000 de voturi."N-am culoare politica. Sunt conjunctural in PD-L"Am inceput experimentul in judetul Dambovita. In comuna Gura Foii ne-am intalnit cu primarul PD-L proaspat ales, Marius Marian Iosif. Acesta s-a aratat foarte deschis propunerilor noastre, in ciuda faptului ca reprezentam un partid concurent in alegeri.Reporter: Noi stim ca sunteti pedelist infocat.Marian Iosif: Vrei sa iti spun ceva? N-am culoare politica. Sunt conjunctural in PD-L, ca aici am gasit locul sa fiu primar. Sunt primar nu ca mi-am dorit sa fiu primar, mi-am dorit sa nu mai fie un nesimtit care era!Dupa ce ne-am lamurit cat de dedicat este Marius Iosif partidului, i-am cerut direct acestuia sa-si puna oamenii de incredere sa lucreze pentru candidatul nostru si sa ne duca la familiile care vor sa-si vanda voturile.» Noua ne trebuie baieti de-ai locului, ii stiti dumneavoastra care sunt. Ne spuneti cat ne costa, tot…Ce pot sa fac, o sa va prezint pe cineva, sa va ocupati de astea.» Macar 200 de voturi sa luam...Nu stiu ce sa zic. O sa discut cu cativa insi, sa vedem si dupa aceea va spun: "Bagati-va, are sens sau nu"."Toata lumea e cu «materialul» aici"Primarul din comuna Gura Foii ne-a explicat insa ca ar trebui sa avem foarte multi bani pentru a avea ceva sanse in colegiul electoral respectiv. Marian Iosif ne-a dat ca exemplu alegerile locale din primavara, in care el a cheltuit 110.000 de euro pentru a castiga scaunul de primar si ne-a avertizat ca un alt membru PD-L care candideaza in colegiul Voinesti - Dambovita pentru Camera Deputatilor are de gand sa cheltuiasca de zece ori mai mult.» Gabi (n.r. – candidatul nostru) dedicase vreo 50.000 de euro pentru tot colegiul… E putin?Este. Hai sa iti spun o chestie. stii cu cine se bate al nostru? Cu deputatul Stan.» De la PSD?Da. Il bate de-l face varza pe domnul Stan.» Cati bani?Un milion a alocat. Un milion de euro.» Ma uimiti, credeam ca e slabut colegiul, dar vad ca e pe bani multi.Nu, taticule, toata lumea e cu materialul aici. Pai, gandeste-te ca altfel PD-L nu iesea in Dambovita!"Am procedat exact ca Baselu. Dosar la toata lumea"Dupa ce ne-am imprietenit, primarul Iosif a inceput sa explice care sunt secretele unei campanii electorale "reusite". Desigur, sa nu va imaginati ca am vorbit despre programe de guvernare, doctrine politice sau proiecte pentru comunitate. Pedelistul ne-a dezvaluit ca mult mai eficiente sunt dosarele penale "comandate" contracandidatilor, mita electorala, introducerea in sectiile de votare a unor observatori fideli sau transferul votantilor dintr-o circumscriptie in alta.» Sa dam pomeni electorale merge?Pai, stai sa-ti spun, ca si eu am facut-o si pe asta. In preziua Pastelui am dat un cozonac proaspat, facut in acea noapte. Am dat un bidon de Coca-Cola de doi litri, un bidon de Fanta, un bidon de vin de doi litri, un carton de oua.» Noi stim ca la "locale" e important cine da ultimul. Adica in ultima zi.Sa-ti mai spun ce-am patit. Mai aveam un miliard 200 de mii de lei in masina, sa-i dau in sambata alegerilor. La 1.200 de insi, pe care-i stiam mai nehotarati. si mi-au venit semnalele clare: Stai in banca ta, ca te facem! M-ai inteles?» Da. Ce fel de semnale? Ca va reclama?Imi pregatisera o mie de capcane. Si mi s-a facut frica sa mai dau, in ziua aia eu n-am mai dat. Stiti ce am mai facut la alegeri? I-am disperat, nu au putut sa miste nimic. Mi-am adus 18 observatori neutri. Au innebunit. Cand au vazut ca a venit microbuzul la ora 6 dimineata cu observatori neutri, le-am luat inima.Marian Iosif ne-a explicat si cum a transferat votanti din alte localitati la el in comuna, intocmindu-le buletine de identitate noi "in regim de urgenta". "Eu le-am facut, n-a mai putut sa le faca el (contracandidatul de la PSD – n.r.) Le-am facut eu. La 9 fara un sfert am facut ultimul buletin. Ai inteles? Baiatul de la buletine era prietenul meu si la 9 fara un sfert, in ziua alegerilor, a facut actul."In fine, cea mai dura metoda de a castiga o competitie electorala este cea a compromiterii contracandidatului prin dosare penale.I-am disperat rau in perioada asta, i-am terorizat.» si adversarii nu va sapa?Ce sa ma sape, mai! Le-am facut dosare penale, cate 14-15 dosare. Deci le-am facut cate 14-15 dosare. Am procedat exact ca Baselu. Dosar la toata lumea. Salti capul, dosarelul...Ulterior, am aflat ca Marian Iosif este chiar finul procurorului Gheorghe Dumitru de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti, care la sfarsitul anului trecut a fost implicat in scandalul de fraudare a examenului de promovare in functii de conducere pentru magistrati.Citeste articolul "Cum poti sa cumperi un loc in Parlament" integral in Romania LiberaSursa: Romania Libera, astaziAutor: Razvan Chiruta, Petrica Rachita
Jurnalistii "Romaniei libere" au pretins ca sunt reprezentantii unui asa-zis candidat la alegerile pentru Camera Deputatilor. Ei au mers la primarii din colegiile electorale si le-au propus bani in schimbul sustinerii politicianului respectiv. Edilii trebuiau sa mearga prin comune si sa-si convingaoamenii din propriul electorat sa voteze acest candidat, chiar daca nu-l vazusera niciodata la fata. Mai multi primari, de la PSD, PD-L si PNL, au acceptat propunerea reporterilor sub acoperire, chiar daca acest lucru ar fi insemnat sa-si tradeze formatiunile politice din care fac parte. In cateva zile am incheiat intelegeri pentru aproximativ o mie de voturi. Mai mult decat atat, unii dintre politicienii locali le-au oferit gratis jurnalistilor lectii despre fraudarea alegerilor si eliminarea adversarilor politici. Astfel am aflat ca mita electorala, transferul alegatorilor dintr-o circumscriptie in alta, introducerea in sectiile de votare a unor observatori partinitori si hartuirea cu dosare penale a adversarilor politici sunt metode folosite la scara nationala. Experimentul realizat de "Romania Libera" in peste zece localitati din toate regiunile tarii a demonstrat ca alegerile parlamentare de peste trei saptamani pot fi fraudate foarte usor. Singura conditie este aceea ca politicienii care candideaza pentru un post de senator sau deputat sa fie dispusi sa investeasca sume de bani considerabile. Nu trebuie sa faca altceva decat sa-i plateasca pe politicienii locali – de regula primari – si chiar pe alegatorii din colegiile electorale respective. Numarul de voturi pe care-l vor obtine va fi direct proportional cu suma "investita" si nu are nici o legatura cu partidele din care fac parte, cu proiectele de dezvoltare pentru comunitatea ce-l trimite in Parlament si nici macar cu increderea de care se bucura in randul oamenilor. Experientele anterioare au demonstrat ca cele mai multe fraude electorale au loc in mediul rural, departe de ochii observatorilor de la "centru". Poate nu intamplator, liderii marilor partide candideaza in afara marilor orase, in colegii electorale din tara.Capcana noastraAm pretins ca suntem consilierii de imagine ai unui tanar care candideaza pentru Parlament. Am ales un partid mai putin cunoscut din Romania, cu sanse minuscule sa prinda anul acesta vreun loc in Parlament. In schimb, politicianul in numele caruia vorbeam era pur si simplu inventat. Ne-am prezentat candidatul-fantoma primarilor din mai multe comune, din colegii electorale diferite din Romania, alese la intamplare. Povestea pe care am spus-o de fiecare data edililor era aceeasi: reprezentam politicianul X de la partidul Y, care candideaza la dumneavoastra in colegiul electoral. Politicianul nostru este tanar, ambitios, are bani si vrea musai sa obtina un scor electoral cat mai bun in aceste alegeri, astfel incat in anii urmatori sa se poata transfera la un partid mare. Pentru a-si atinge scopul, este dispus sa plateasca bine. Vreti sa-l ajutati? Daca da, veti primi un comision pe masura! Concret, primarii trebuiau sa-si foloseasca influenta pe care o au in comunitatea respectiva pentru a determina cat mai multi dintre alegatorii propriului partid sa puna stampila la 30 noiembrie pe candidatul nostru. Chiar daca le ceream sa-si tradeze astfel formatiunile din care fac parte si propriii candidati, cei mai multi dintre primari au acceptat targul propus de noi. Mai mult decat atat, unii ne-au predat o adevarata lectie de fraudare a scrutinului, exemplificand cu propriul succes in alegerile locale. Nici macar unul dintre ei insa nu a verificat – si era foarte simplu sa faca acest lucru – daca omul nostru chiar exista pe lista de candidati din colegiul respectiv. Am reusit astfel sa adunam, la modul virtual, in cele cinci judete prin care am trecut, peste 1.000 de voturi."N-am culoare politica. Sunt conjunctural in PD-L"Am inceput experimentul in judetul Dambovita. In comuna Gura Foii ne-am intalnit cu primarul PD-L proaspat ales, Marius Marian Iosif. Acesta s-a aratat foarte deschis propunerilor noastre, in ciuda faptului ca reprezentam un partid concurent in alegeri.Reporter: Noi stim ca sunteti pedelist infocat.Marian Iosif: Vrei sa iti spun ceva? N-am culoare politica. Sunt conjunctural in PD-L, ca aici am gasit locul sa fiu primar. Sunt primar nu ca mi-am dorit sa fiu primar, mi-am dorit sa nu mai fie un nesimtit care era!Dupa ce ne-am lamurit cat de dedicat este Marius Iosif partidului, i-am cerut direct acestuia sa-si puna oamenii de incredere sa lucreze pentru candidatul nostru si sa ne duca la familiile care vor sa-si vanda voturile.» Noua ne trebuie baieti de-ai locului, ii stiti dumneavoastra care sunt. Ne spuneti cat ne costa, tot…Ce pot sa fac, o sa va prezint pe cineva, sa va ocupati de astea.» Macar 200 de voturi sa luam...Nu stiu ce sa zic. O sa discut cu cativa insi, sa vedem si dupa aceea va spun: "Bagati-va, are sens sau nu"."Toata lumea e cu «materialul» aici"Primarul din comuna Gura Foii ne-a explicat insa ca ar trebui sa avem foarte multi bani pentru a avea ceva sanse in colegiul electoral respectiv. Marian Iosif ne-a dat ca exemplu alegerile locale din primavara, in care el a cheltuit 110.000 de euro pentru a castiga scaunul de primar si ne-a avertizat ca un alt membru PD-L care candideaza in colegiul Voinesti - Dambovita pentru Camera Deputatilor are de gand sa cheltuiasca de zece ori mai mult.» Gabi (n.r. – candidatul nostru) dedicase vreo 50.000 de euro pentru tot colegiul… E putin?Este. Hai sa iti spun o chestie. stii cu cine se bate al nostru? Cu deputatul Stan.» De la PSD?Da. Il bate de-l face varza pe domnul Stan.» Cati bani?Un milion a alocat. Un milion de euro.» Ma uimiti, credeam ca e slabut colegiul, dar vad ca e pe bani multi.Nu, taticule, toata lumea e cu materialul aici. Pai, gandeste-te ca altfel PD-L nu iesea in Dambovita!"Am procedat exact ca Baselu. Dosar la toata lumea"Dupa ce ne-am imprietenit, primarul Iosif a inceput sa explice care sunt secretele unei campanii electorale "reusite". Desigur, sa nu va imaginati ca am vorbit despre programe de guvernare, doctrine politice sau proiecte pentru comunitate. Pedelistul ne-a dezvaluit ca mult mai eficiente sunt dosarele penale "comandate" contracandidatilor, mita electorala, introducerea in sectiile de votare a unor observatori fideli sau transferul votantilor dintr-o circumscriptie in alta.» Sa dam pomeni electorale merge?Pai, stai sa-ti spun, ca si eu am facut-o si pe asta. In preziua Pastelui am dat un cozonac proaspat, facut in acea noapte. Am dat un bidon de Coca-Cola de doi litri, un bidon de Fanta, un bidon de vin de doi litri, un carton de oua.» Noi stim ca la "locale" e important cine da ultimul. Adica in ultima zi.Sa-ti mai spun ce-am patit. Mai aveam un miliard 200 de mii de lei in masina, sa-i dau in sambata alegerilor. La 1.200 de insi, pe care-i stiam mai nehotarati. si mi-au venit semnalele clare: Stai in banca ta, ca te facem! M-ai inteles?» Da. Ce fel de semnale? Ca va reclama?Imi pregatisera o mie de capcane. Si mi s-a facut frica sa mai dau, in ziua aia eu n-am mai dat. Stiti ce am mai facut la alegeri? I-am disperat, nu au putut sa miste nimic. Mi-am adus 18 observatori neutri. Au innebunit. Cand au vazut ca a venit microbuzul la ora 6 dimineata cu observatori neutri, le-am luat inima.Marian Iosif ne-a explicat si cum a transferat votanti din alte localitati la el in comuna, intocmindu-le buletine de identitate noi "in regim de urgenta". "Eu le-am facut, n-a mai putut sa le faca el (contracandidatul de la PSD – n.r.) Le-am facut eu. La 9 fara un sfert am facut ultimul buletin. Ai inteles? Baiatul de la buletine era prietenul meu si la 9 fara un sfert, in ziua alegerilor, a facut actul."In fine, cea mai dura metoda de a castiga o competitie electorala este cea a compromiterii contracandidatului prin dosare penale.I-am disperat rau in perioada asta, i-am terorizat.» si adversarii nu va sapa?Ce sa ma sape, mai! Le-am facut dosare penale, cate 14-15 dosare. Deci le-am facut cate 14-15 dosare. Am procedat exact ca Baselu. Dosar la toata lumea. Salti capul, dosarelul...Ulterior, am aflat ca Marian Iosif este chiar finul procurorului Gheorghe Dumitru de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti, care la sfarsitul anului trecut a fost implicat in scandalul de fraudare a examenului de promovare in functii de conducere pentru magistrati.Citeste articolul "Cum poti sa cumperi un loc in Parlament" integral in Romania LiberaSursa: Romania Libera, astaziAutor: Razvan Chiruta, Petrica Rachita
vineri, 7 noiembrie 2008
Pistoale avem?
IPP a cerut clarificari Camerei Deputatilor in cazul a noua deputati ce primesc bani de chirie pentru cazarea in capitala, desi in declaratiile lor de avere se arata ca acestia detin locuinte in Bucuresti, potrivit NewsIn.
Conform estimarilor Institutului pentru Politici Publice, cazarea la hotel a unui deputat a costat 13.000 de euro in cursul anului 2007. In schimb, nu se cunosc sumele primite de fiecare parlamentar in parte pentru a-si inchiria o locuinta pe baza unor declaratii pe proprie raspundere a acestora. "In pofida insistentelor, IPP nu a primit acces la aceste declaratii, Camera Deputatilor invocand ca declaratiile pe proprie raspundere reprezinta un act privat, care se refera strict la persoana care face aceasta declaratie, documentul neputand fi dat publicitatii. Nici Senatul nu le-a pus la dispozitie sub acelasi motiv", se arata in studiul "Cheltuielile pentru activitatile parlamentarilor", dat publicitatii, astazi, de catre IPP.Actualmente, de cazare in afara hotelului beneficiaza un numar de 135 de deputati. Dintre acestia, situatia a noua dintre ei este neclara din moment ce primesc si bani, dar au si proprietati in Bucuresti, conform declaratiilor de avere. Este vorba de presedintele PC, Daniela Popa, Liviu Almasan, (PC), Dumitru Becsenescu (independent), Viorel Constantinescu (PD-L), Dragos Dumitriu (PC), Pavel Todoran (PSD), Valeriu Alexandru Ungureanu (PSD), Valeriu Zgonea (PSD), Gabriel Sorin Zamfir (PNL). Acestora li se adauga ministrii Cristian Adomnitei si Borbely Laszlo carora le-a fost decontata de catre Camera chiria, desi erau membri ai Guvernului. IPP a constatat ca alti parlamentari au renuntat la banii de chirie odata cu scandalul izbucnit pe aceasta tema la inceputul anului. La Senat, 48 de senatori au beneficiat, permanent sau temporar, de bani pentru chirie, iar IPP a descoperit ca senatorul Ion Mihai Dumitrescu (PNL) a fost printre acestia, desi avea un apartament pe strada Mihai Bravu. In ultima sa declaratie de avere, apartamentul nu mai este mentionat, dar nici nu figureaza la capitolul bunuri instrainate. "Acest lucru ne indreptateste sa afirmam faptul ca aceste declaratii nu prezinta garantii suficiente privind transparenta averilor parlamentarilor", se arata in studiul mentionat.In studiu sunt mentionate si trei cazuri de "baieti buni", parlamentari care au renuntat la banii de cazare imediat dupa ce au achizitionat o locuinta in Capitala. Este vorba de Tiberiu Barbuletiu (PNL), Ovidiu Branzan (PSD) si Renica Diaconescu (PNL). In concluzie, IPP a constatat ineficienta procedurilor de control al averilor parlamentarilor datorata faptului ca declaratiile de avere nu au practic nici o valoare juridica. "Prin tot felul de tertipuri jenante-de tipul nedeclararii domiciliului, dar a inregistrarii cu nonsalanta a unor proprietati in declaratiile de avere-unii parlamentari continua sa incaseze banii de chirie chiar daca au trecute in declaratia de avere locuinte in Bucuresti. Date fiind aceste practici, solutia cazarii tuturor parlamentarilor la hotel merita reluata", conchid cei de la IPP.Conform Statutului deputatilor si senatorilor, cazarea acestora se asigura in doua modalitati: fie locuiesc la hotel, caz in care Camerele platesc direct costurile, fie parlamentarului i se acorda o suma pentru chirie, pe baza unei declaratii pe proprie raspundere, echivalenta cu 70% din tariful minim practicat de unitatile hoteliere cu care Camera sau Senatul au contrat pentru cazare. Aceasta suma este calculata pe zi.Sursa: 9AM, astazi
Conform estimarilor Institutului pentru Politici Publice, cazarea la hotel a unui deputat a costat 13.000 de euro in cursul anului 2007. In schimb, nu se cunosc sumele primite de fiecare parlamentar in parte pentru a-si inchiria o locuinta pe baza unor declaratii pe proprie raspundere a acestora. "In pofida insistentelor, IPP nu a primit acces la aceste declaratii, Camera Deputatilor invocand ca declaratiile pe proprie raspundere reprezinta un act privat, care se refera strict la persoana care face aceasta declaratie, documentul neputand fi dat publicitatii. Nici Senatul nu le-a pus la dispozitie sub acelasi motiv", se arata in studiul "Cheltuielile pentru activitatile parlamentarilor", dat publicitatii, astazi, de catre IPP.Actualmente, de cazare in afara hotelului beneficiaza un numar de 135 de deputati. Dintre acestia, situatia a noua dintre ei este neclara din moment ce primesc si bani, dar au si proprietati in Bucuresti, conform declaratiilor de avere. Este vorba de presedintele PC, Daniela Popa, Liviu Almasan, (PC), Dumitru Becsenescu (independent), Viorel Constantinescu (PD-L), Dragos Dumitriu (PC), Pavel Todoran (PSD), Valeriu Alexandru Ungureanu (PSD), Valeriu Zgonea (PSD), Gabriel Sorin Zamfir (PNL). Acestora li se adauga ministrii Cristian Adomnitei si Borbely Laszlo carora le-a fost decontata de catre Camera chiria, desi erau membri ai Guvernului. IPP a constatat ca alti parlamentari au renuntat la banii de chirie odata cu scandalul izbucnit pe aceasta tema la inceputul anului. La Senat, 48 de senatori au beneficiat, permanent sau temporar, de bani pentru chirie, iar IPP a descoperit ca senatorul Ion Mihai Dumitrescu (PNL) a fost printre acestia, desi avea un apartament pe strada Mihai Bravu. In ultima sa declaratie de avere, apartamentul nu mai este mentionat, dar nici nu figureaza la capitolul bunuri instrainate. "Acest lucru ne indreptateste sa afirmam faptul ca aceste declaratii nu prezinta garantii suficiente privind transparenta averilor parlamentarilor", se arata in studiul mentionat.In studiu sunt mentionate si trei cazuri de "baieti buni", parlamentari care au renuntat la banii de cazare imediat dupa ce au achizitionat o locuinta in Capitala. Este vorba de Tiberiu Barbuletiu (PNL), Ovidiu Branzan (PSD) si Renica Diaconescu (PNL). In concluzie, IPP a constatat ineficienta procedurilor de control al averilor parlamentarilor datorata faptului ca declaratiile de avere nu au practic nici o valoare juridica. "Prin tot felul de tertipuri jenante-de tipul nedeclararii domiciliului, dar a inregistrarii cu nonsalanta a unor proprietati in declaratiile de avere-unii parlamentari continua sa incaseze banii de chirie chiar daca au trecute in declaratia de avere locuinte in Bucuresti. Date fiind aceste practici, solutia cazarii tuturor parlamentarilor la hotel merita reluata", conchid cei de la IPP.Conform Statutului deputatilor si senatorilor, cazarea acestora se asigura in doua modalitati: fie locuiesc la hotel, caz in care Camerele platesc direct costurile, fie parlamentarului i se acorda o suma pentru chirie, pe baza unei declaratii pe proprie raspundere, echivalenta cu 70% din tariful minim practicat de unitatile hoteliere cu care Camera sau Senatul au contrat pentru cazare. Aceasta suma este calculata pe zi.Sursa: 9AM, astazi
Cum ii rasplatim noi!
Deplasarile in strainatate ale parlamentarilor au costat bugetul de stat, in 2007, aproape 165.000 de euro, pentru fiecare deplasare a unui demnitar cheltuindu-se in medie 218 euro, potrivit studiului "Cheltuielile pentru activitatile parlamentarilor" publicat de Institutul de Politici Publice, potrivit NewsIn.
Potrivit IPP, suma totala a diurnelor acordate pentru deplasarile in strainatate ale deputatilor in perioada 1 noiembrie 2006 - 31 mai 2008 este de aproximativ 190.000 de euro. In anul 2007 au fost intreprinse 494 de deplasari externe, pentru acestea acordandu-se diurne in valoare totala de 110.800 euro, ceea ce da un cost mediu pe deplasare, pentru anul 2007, de aproximativ 225 de euro. Diurnele deputatilor variaza insa cu mai mult de 600 de euro in functie de locatie si de numarul de zile. Cea mai mica diurna a fost de 70 de euro, pentru doua zile, iar cea mai mare - 706 euro, acordata deputatului PD-L Cezar Preda, care s-a deplasat pentru 11 zile in Franta pentru a participa la Reuniunea Comisiei pentru Probleme Economice si Dezvoltare si prima parte a Sesiunii Ordinare 2008 a APCE. Campionul la numarul de zile petrecute in strainatate cu ocazia unei deplasari este deputatul PNL, Relu Fenechiu, care a petrecut 15 zile in Indonezia, in perioada 1-16 decembrie 2007, pentru a participa la Conferinta Cadru a Natiunilor Unite - Schimbari Climatice..In cazul deputatilor, printre campionii la deplasari externe se numara Florina Ruxandra Jipa - PSD (30 deplasari), Minodora Cliveti - PSD (21 deplasari), Anca Petrescu - PRM (19 deplasari), Valeriu Alexandru Ungureanu - PSD (17 deplasari), Cristian Valeriu Buzea - PRM (17 deplasari), Cezar Florin Preda - PD-L (15 deplasari), Alecsandru Stiuca - PSD (15 deplasari) si Stefan Glavan - PC (14 deplasari). Cei mai multi dintre cei amintiti mai sus fac parte din grupurile de prietenie cu parlamentele altor state, deplasarile lor fiind cu precadere in acele state.Destinatiile cele mai frecventate de deputati sunt Franta si Belgia, la care se adauga SUA, Mexic, Kenya, Maroc si alte cateva state din Orientul Mijlociu. Scopul acestor vizite variaza de la reuniuni sau evenimente organizate de institutiile Uniunii Europene, la vizite conduse de prim-ministrul sau presedintele Romaniei, pana la vizite ale grupurilor de prietenie parlamentare.Potrivit studiului IPP, nu toate aceste vizite sunt intreprinse cu un scop oficial, de a reprezenta Romania, un exemplu in acest sens mentionat de IPP este Adrian Nastase care a mers, in intervalul 20-23 martie 2007, in Germania, cu ocazia manifestarilor prilejuite de aniversarea zilei de nastere a presedintelui de onoare al Partidului Liberal Democrat din Germania. "Nu intelegem de ce, din banii publici, a fost platita aceasta deplasare", precizeaza IPP referitor la deplasarea lui Adrian Nastase.Un alt aspect enuntat de IPP este acela ca de cele mai multe ori delegatiile pentru deplasarile externe se compun din membrii aceluiasi partid, fapt contestat deseori de membrii Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, potrivit stenogramelor. Cuantumul acordat fiecarui deputat pentru a efectua o deplasare externa este diferit in raport cu functia detinuta in cadrul Camerei Deputatilor, cu destinatia deplasarii dar si cu natura actiunii externe, potrivit unei hotarari a Birourilor Reunite ale Camerei Deputatilor si a Senatului, citate in studiu IPP. Totusi, IPP precizeaza ca acest cuantum nu este intotdeauna coroborat cu functia, existand cazuri in care deputatii fara functii de conducere detinute in Camera primesc sume mai mari sau egale cu cele primite de catre cei cu functie, in cazul unei deplasari spre aceeasi tara.In ceea ce priveste cheltuielile Senatului pentru deplasarile demnitarilor in strainatate, diurna oferita fiecarui senator difera in functie de destinatie. Suma totala a diurnelor senatorilor pentru anul 2007 a fost de 54.978 euro, iar costul mediu de deplasare este de 212 euro, se precizeaza in studiul IPP.Luna cea mai scumpa din punct de vedere a deplasarilor externe este luna noiembrie 2006 cu un total de 9.286 de euro, luna in care senatorii au efectuat 45 de vizite. Noiembrie 2006 este luna si cu cea mai numeroasa delegatie, pentru "Vizita de Studiu la Senatul Italiei" deplasandu-se opt senatori. La polul opus, luna cu cele mai mici cheltuieli a fost luna august a anului 2007, atunci nefiind inregistrate decat doua plecari externe, insumand 1.694 lei, ambele apartinand senatorului Ilie Ilascu - PRM. Cele doua deplasari ale senatorului PRM au fost efectuate cu ocazia misiunii Adunarii Parlamentare a OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din Kazahstan si respectiv pentru Reuniunea Subcomisiei pentru Premiul Europei a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, gazduita in Germania.Ilie Ilascu a fost si campionul la deplasari, efectuand nu mai putin de 37 de vizite, insumand 193 de zile si o diurna totala de 8.813 euro. In acest top, senatorul PRM este urmat de Gyorgy Frunda de la UDMR cu 18 deplasari si de senatorul PNL, Mihai Lupoi, care a efectuat 16 deplasari in strainatate.Studiul IPP mai evidentiaza faptul ca tarile din Europa sunt cele mai frecventate de senatori. Numarul de deplasari se imparte intre Franta, cu 84 deplasari, cele mai multe intr-o singura locatie, Belgia - 58 deplasari, Italia - 23 deplasari si Germania - 21 deplasari.Sursa: 9AM, astazi
Potrivit IPP, suma totala a diurnelor acordate pentru deplasarile in strainatate ale deputatilor in perioada 1 noiembrie 2006 - 31 mai 2008 este de aproximativ 190.000 de euro. In anul 2007 au fost intreprinse 494 de deplasari externe, pentru acestea acordandu-se diurne in valoare totala de 110.800 euro, ceea ce da un cost mediu pe deplasare, pentru anul 2007, de aproximativ 225 de euro. Diurnele deputatilor variaza insa cu mai mult de 600 de euro in functie de locatie si de numarul de zile. Cea mai mica diurna a fost de 70 de euro, pentru doua zile, iar cea mai mare - 706 euro, acordata deputatului PD-L Cezar Preda, care s-a deplasat pentru 11 zile in Franta pentru a participa la Reuniunea Comisiei pentru Probleme Economice si Dezvoltare si prima parte a Sesiunii Ordinare 2008 a APCE. Campionul la numarul de zile petrecute in strainatate cu ocazia unei deplasari este deputatul PNL, Relu Fenechiu, care a petrecut 15 zile in Indonezia, in perioada 1-16 decembrie 2007, pentru a participa la Conferinta Cadru a Natiunilor Unite - Schimbari Climatice..In cazul deputatilor, printre campionii la deplasari externe se numara Florina Ruxandra Jipa - PSD (30 deplasari), Minodora Cliveti - PSD (21 deplasari), Anca Petrescu - PRM (19 deplasari), Valeriu Alexandru Ungureanu - PSD (17 deplasari), Cristian Valeriu Buzea - PRM (17 deplasari), Cezar Florin Preda - PD-L (15 deplasari), Alecsandru Stiuca - PSD (15 deplasari) si Stefan Glavan - PC (14 deplasari). Cei mai multi dintre cei amintiti mai sus fac parte din grupurile de prietenie cu parlamentele altor state, deplasarile lor fiind cu precadere in acele state.Destinatiile cele mai frecventate de deputati sunt Franta si Belgia, la care se adauga SUA, Mexic, Kenya, Maroc si alte cateva state din Orientul Mijlociu. Scopul acestor vizite variaza de la reuniuni sau evenimente organizate de institutiile Uniunii Europene, la vizite conduse de prim-ministrul sau presedintele Romaniei, pana la vizite ale grupurilor de prietenie parlamentare.Potrivit studiului IPP, nu toate aceste vizite sunt intreprinse cu un scop oficial, de a reprezenta Romania, un exemplu in acest sens mentionat de IPP este Adrian Nastase care a mers, in intervalul 20-23 martie 2007, in Germania, cu ocazia manifestarilor prilejuite de aniversarea zilei de nastere a presedintelui de onoare al Partidului Liberal Democrat din Germania. "Nu intelegem de ce, din banii publici, a fost platita aceasta deplasare", precizeaza IPP referitor la deplasarea lui Adrian Nastase.Un alt aspect enuntat de IPP este acela ca de cele mai multe ori delegatiile pentru deplasarile externe se compun din membrii aceluiasi partid, fapt contestat deseori de membrii Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, potrivit stenogramelor. Cuantumul acordat fiecarui deputat pentru a efectua o deplasare externa este diferit in raport cu functia detinuta in cadrul Camerei Deputatilor, cu destinatia deplasarii dar si cu natura actiunii externe, potrivit unei hotarari a Birourilor Reunite ale Camerei Deputatilor si a Senatului, citate in studiu IPP. Totusi, IPP precizeaza ca acest cuantum nu este intotdeauna coroborat cu functia, existand cazuri in care deputatii fara functii de conducere detinute in Camera primesc sume mai mari sau egale cu cele primite de catre cei cu functie, in cazul unei deplasari spre aceeasi tara.In ceea ce priveste cheltuielile Senatului pentru deplasarile demnitarilor in strainatate, diurna oferita fiecarui senator difera in functie de destinatie. Suma totala a diurnelor senatorilor pentru anul 2007 a fost de 54.978 euro, iar costul mediu de deplasare este de 212 euro, se precizeaza in studiul IPP.Luna cea mai scumpa din punct de vedere a deplasarilor externe este luna noiembrie 2006 cu un total de 9.286 de euro, luna in care senatorii au efectuat 45 de vizite. Noiembrie 2006 este luna si cu cea mai numeroasa delegatie, pentru "Vizita de Studiu la Senatul Italiei" deplasandu-se opt senatori. La polul opus, luna cu cele mai mici cheltuieli a fost luna august a anului 2007, atunci nefiind inregistrate decat doua plecari externe, insumand 1.694 lei, ambele apartinand senatorului Ilie Ilascu - PRM. Cele doua deplasari ale senatorului PRM au fost efectuate cu ocazia misiunii Adunarii Parlamentare a OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din Kazahstan si respectiv pentru Reuniunea Subcomisiei pentru Premiul Europei a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, gazduita in Germania.Ilie Ilascu a fost si campionul la deplasari, efectuand nu mai putin de 37 de vizite, insumand 193 de zile si o diurna totala de 8.813 euro. In acest top, senatorul PRM este urmat de Gyorgy Frunda de la UDMR cu 18 deplasari si de senatorul PNL, Mihai Lupoi, care a efectuat 16 deplasari in strainatate.Studiul IPP mai evidentiaza faptul ca tarile din Europa sunt cele mai frecventate de senatori. Numarul de deplasari se imparte intre Franta, cu 84 deplasari, cele mai multe intr-o singura locatie, Belgia - 58 deplasari, Italia - 23 deplasari si Germania - 21 deplasari.Sursa: 9AM, astazi
Combinatii, combinatorii si prostimea.
Cu ajutorul membrilor Comisiei de aplicare a Legii 10 si a primarului Radu Mazare, presedintele executiv al clubului Dinamo Bucuresti, Cristian Borcea, a dat un tun imobiliar de 28 de milioane de euro, informeaza NewsIn.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul in care a fost trimis in judecata Radu Mazare, Cristian Borcea a cumparat, in anul 2002, cu sprijinul primarului Constantei, o suprafata de teren de 8.990 metri patrati, situat in zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vandut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru patrat, pret de 8.300 de ori mai mare decat suma investita, respectiv 0,006 euro pentru un metru patrat. Aceasta nu este singura tranzactie a lui Borcea cu primarul Mazare. Procurorii au stabilit ca Borcea ar mai fi primit, pentru 124 euro, 19.669 metri patrati de "terenuri ale caror valori, subevaluate, astfel cum rezulta din rapoartele de evaluare comandate de Primaria Constanta, intocmite de invinuitul Dima Alin Horatiu , insumeaza 1067.604 euro", arata procurorii in rechizitoriu. Mazare ar fi atribuit terenuri atat din domeniul public al statului si faleza, cat si din patrimoniul municipiului Constanta. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri in baza cumpararii unor asa-zise drepturi succesorale. "Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creante si nu drepturi succesorale, s-a urmarit sa se creeze o aparenta de legalitate", se arata in rechiztoriul procurorilor. Conform DNA, presedintele executiv al clubului Dinamo "a savarsit cu intentie directa faptele descrise". Borcea este acuzat de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice deoarece, incepand cu anul 2001, a primit de la mai multi asociati - care au fost la randul lor trimisi si ei in judecata - drepturi succesorale vizand 1.531.250 mp terenuri intravilane in Constanta. "Prin fapta sa, impreuna cu ceilalti invinuiti, a prejudiciat statul cu 19.323.827 euro si Municipiul Constanta cu 8.357.183 euro", mai arata procurorii DNA. Cinci persoane au fost improprietarite, avand complicitatea autoritatilor locale, cu 243.458 metri patrati, terenuri care au apartinut mosierului Jules Movila, decedat in 1946. Comisia de aplicare a Legii 10 - 2001 din primaria Constanta a luat act de "vanzarile" si "revanzarile" de drepturi succesorale, de care a fost deposedata Buzescu-Movila Ivonne Aline, mostenitoarea de drept a mosierului, pe baza unor referate intocmite directorul Administratiei Publice locale, Constantin Racu si aprobate de primarul Radu Mazare. Primarul Constantei, Radu Mazare, are de platit cheltuieli de judecata in dosarul in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in valoare de 320.000 lei. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, are de platit 280.000 lei, in timp ce presedintele executiv al clubului Dinamo, Cristian Borcea, are de platit 60.000 lei. In total, procurorii au stabilit ca toti inculpatii trimisi in judecata au de platit 3.000.000 lei cheltuieli judiciare.Sursa: 9AM, astazi
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in dosarul in care a fost trimis in judecata Radu Mazare, Cristian Borcea a cumparat, in anul 2002, cu sprijinul primarului Constantei, o suprafata de teren de 8.990 metri patrati, situat in zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vandut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru patrat, pret de 8.300 de ori mai mare decat suma investita, respectiv 0,006 euro pentru un metru patrat. Aceasta nu este singura tranzactie a lui Borcea cu primarul Mazare. Procurorii au stabilit ca Borcea ar mai fi primit, pentru 124 euro, 19.669 metri patrati de "terenuri ale caror valori, subevaluate, astfel cum rezulta din rapoartele de evaluare comandate de Primaria Constanta, intocmite de invinuitul Dima Alin Horatiu , insumeaza 1067.604 euro", arata procurorii in rechizitoriu. Mazare ar fi atribuit terenuri atat din domeniul public al statului si faleza, cat si din patrimoniul municipiului Constanta. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri in baza cumpararii unor asa-zise drepturi succesorale. "Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creante si nu drepturi succesorale, s-a urmarit sa se creeze o aparenta de legalitate", se arata in rechiztoriul procurorilor. Conform DNA, presedintele executiv al clubului Dinamo "a savarsit cu intentie directa faptele descrise". Borcea este acuzat de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice deoarece, incepand cu anul 2001, a primit de la mai multi asociati - care au fost la randul lor trimisi si ei in judecata - drepturi succesorale vizand 1.531.250 mp terenuri intravilane in Constanta. "Prin fapta sa, impreuna cu ceilalti invinuiti, a prejudiciat statul cu 19.323.827 euro si Municipiul Constanta cu 8.357.183 euro", mai arata procurorii DNA. Cinci persoane au fost improprietarite, avand complicitatea autoritatilor locale, cu 243.458 metri patrati, terenuri care au apartinut mosierului Jules Movila, decedat in 1946. Comisia de aplicare a Legii 10 - 2001 din primaria Constanta a luat act de "vanzarile" si "revanzarile" de drepturi succesorale, de care a fost deposedata Buzescu-Movila Ivonne Aline, mostenitoarea de drept a mosierului, pe baza unor referate intocmite directorul Administratiei Publice locale, Constantin Racu si aprobate de primarul Radu Mazare. Primarul Constantei, Radu Mazare, are de platit cheltuieli de judecata in dosarul in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in valoare de 320.000 lei. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, are de platit 280.000 lei, in timp ce presedintele executiv al clubului Dinamo, Cristian Borcea, are de platit 60.000 lei. In total, procurorii au stabilit ca toti inculpatii trimisi in judecata au de platit 3.000.000 lei cheltuieli judiciare.Sursa: 9AM, astazi
Cand e vorba de raspundere incepem sa varsam lacrimii.
Reprezentanta Conservatorilor in CNI a parasit sala Consiliului in hohote de plans: "Pedepsiti-ma!"
Consiliul National de Integritate a dezbatut ieri, intr-o sedinta extraordinara, cererea presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Alexandru Macovei de sesizare a Senatului Romaniei in vederea revocarii din functia de membru al CNI a avocatului Alice Draghici, reprezentanta Partidului Conservator in Consiliu.Presedintele ANI a cerut revocarea lui Alice Draghici ca urmare a scandalului izbucnit la 11 septembrie 2008, cand zeci de inspectori de integritate au semnat un memoriu in care au acuzat-o pe reprezentanta PC in CNI, Alice Draghici, ca a facut presiuni intr-un dosar de control al averii, in favoarea unui client al ei.Presedintele CNI, Nicu Marcu, i-a invitat pe colegii sai sa-si spuna opinia fata de solicitarea presedintelui ANI. Procurorul Marian Capota, reprezentantul PRM, a fost transant: "Nu cred ca trebuia sa ajungem sa discutam azi asa ceva. Alice Draghici a gresit si ar trebui sa-si dea demisia". Mircea Hava, reprezentantul Asociatiei Municipiilor din Romania, care nu s-a putut prezenta la sedinta, a trimis o adresa prin care a rugat-o pe Draghici sa-si dea demisia pentru a nu afecta imagina CNI in tara si Europa. Lacrimile lui DraghiciAvocatul Alice Draghici s-a aparat: "Imi pare rau pentru situatia in care v-am pus pe toti. N-am cuvinte cat de rau imi pare ca nu mi-am vazut de treaba mea. Va rog sa sesizati plenul Senatului. Se doreste indepartarea mea prin orice mijloace de catre ANI!". Draghici a acuzat ANI ca a intretinut "tiruri de articole in presa" contra ei. "M-a amendat, mi-a ponegrit imaginea! Am multe defecte, dar nimeni nu mi-a putut reprosa competenta, ci doar ca am o gura rea (...) Nu demisionez (...) Daca credeti ca am gresit, va rog sa cereti Senatului sa ma pedepseasca! Pedepsiti-ma!" - a continuat Draghici pe ton lacrimogen, parasind sala in hohote de plans. Timp de doua-trei minute ziaristii prezenti au putut auzi, de dupa usa, vaicarelile membrului CNI, asistenta comentand in fel si chip comportamentul lacrimogen, surprinzator pentru un avocat cu experienta, care stapaneste arta pledoariei la bara. Dupa circa 10 minute, Alice Draghici a revenit in sala, cu machiajul si starea de spirit refacute, iar in timpul discutiilor ce au urmat a reusit sa si zambeasca.
Consiliul National de Integritate a dezbatut ieri, intr-o sedinta extraordinara, cererea presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, Alexandru Macovei de sesizare a Senatului Romaniei in vederea revocarii din functia de membru al CNI a avocatului Alice Draghici, reprezentanta Partidului Conservator in Consiliu.Presedintele ANI a cerut revocarea lui Alice Draghici ca urmare a scandalului izbucnit la 11 septembrie 2008, cand zeci de inspectori de integritate au semnat un memoriu in care au acuzat-o pe reprezentanta PC in CNI, Alice Draghici, ca a facut presiuni intr-un dosar de control al averii, in favoarea unui client al ei.Presedintele CNI, Nicu Marcu, i-a invitat pe colegii sai sa-si spuna opinia fata de solicitarea presedintelui ANI. Procurorul Marian Capota, reprezentantul PRM, a fost transant: "Nu cred ca trebuia sa ajungem sa discutam azi asa ceva. Alice Draghici a gresit si ar trebui sa-si dea demisia". Mircea Hava, reprezentantul Asociatiei Municipiilor din Romania, care nu s-a putut prezenta la sedinta, a trimis o adresa prin care a rugat-o pe Draghici sa-si dea demisia pentru a nu afecta imagina CNI in tara si Europa. Lacrimile lui DraghiciAvocatul Alice Draghici s-a aparat: "Imi pare rau pentru situatia in care v-am pus pe toti. N-am cuvinte cat de rau imi pare ca nu mi-am vazut de treaba mea. Va rog sa sesizati plenul Senatului. Se doreste indepartarea mea prin orice mijloace de catre ANI!". Draghici a acuzat ANI ca a intretinut "tiruri de articole in presa" contra ei. "M-a amendat, mi-a ponegrit imaginea! Am multe defecte, dar nimeni nu mi-a putut reprosa competenta, ci doar ca am o gura rea (...) Nu demisionez (...) Daca credeti ca am gresit, va rog sa cereti Senatului sa ma pedepseasca! Pedepsiti-ma!" - a continuat Draghici pe ton lacrimogen, parasind sala in hohote de plans. Timp de doua-trei minute ziaristii prezenti au putut auzi, de dupa usa, vaicarelile membrului CNI, asistenta comentand in fel si chip comportamentul lacrimogen, surprinzator pentru un avocat cu experienta, care stapaneste arta pledoariei la bara. Dupa circa 10 minute, Alice Draghici a revenit in sala, cu machiajul si starea de spirit refacute, iar in timpul discutiilor ce au urmat a reusit sa si zambeasca.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)