Ministerul Culturii a pierdut sediul Bibliotecii Naţionale în favoarea Camerei de Comerţ Bucureşti, care a reuşit să demonstreze în instanţă că are drept de moştenire pe bunurile care au aparţinut organizaţiei similare din perioada interbelică.
Peste trei ani, Ministerul Culturii va trebui să evacueze actualul sediu al Bibliotecii Naţionale, pierdut luna trecută definitiv în favoarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIMB), asociaţie privată de societăţi comerciale. CCIMB este obligată să păstreze Biblioteca Naţională în clădirea respectivă, în următorii trei ani, cu chirie, al cărei cuantum nu a fost stabilit încă. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a declarat pentru Cotidianul că în acest termen va fi finalizat noul sediu al Bibliotecii Naţionale de pe Bulevardul Unirii, început în anii ’80. Clădirea a fost practic abandonată în 1990, însă Iorgulescu susţine că va fi terminată întrucât ministerul a luat un credit extern de 70 de milioane de euro în acest scop.
„Preconizez începerea efectivă a lucrărilor în luna februarie sau în martie.Trebuiau începute mai devreme, însă au fost întârziate de o contestaţie la licitaţie, acum soluţionată”, a explicat Iorgulescu. Ministrul a adăugat că spaţiul va fi extins faţă de cel proiectat pentru Biblioteca Naţională în anii ’80. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR) a României, Mihail Vlasov, nu ştie deocamdată ce chirie va plăti Ministerul Culturii. Însă spune că în interiorul Camerei se poartă discuţii pe două direcţii. „Se poate ajunge la o înţelegere cu ministerul, care să cumpere clădirea Bibliotecii, imobil care trebuie reabilitat. Şi am mai discutat cu ai mei colegi să mutăm Camera Naţională, Camera Ilfov şi Camera Bucureşti în locul Bibliotecii şi să vindem clădirea de pe Bulevardul Mircea Vodă, care este impunătoare de afară, dar meschină în interior”, explică Mihail Vlasov. Preşedintele CCIR crede că ministerul nu are rost să plătească chirie, atât timp cât pot termina de construit clădirea Bibliotecii Naţionale începută de Ceauşescu. “Să zicem că ar fi o chirie între 500.000 şi un milion de euro pe an.Cu banii aceştia ar termina lucrarea şi ar fi de toată lauda”, spune Vlasov. Camera de Comerţ a câştigat definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) procesul cu Ministerul Culturii prin care revendica sediul Bibliotecii Naţionale din Strada Ion Ghica nr. 4 cu argumentul că este continuatoarea de drept a Camerei de Comerţ din perioada interbelică. CCIMB a depus la dosar o altă decizie a ÎCCJ, dată într-un alt proces din 2004, care confirmă că actuala Cameră este moştenitoarea celei interbelice, în proprietatea căreia s-a aflat sediul Bibliotecii Naţionale până în 1949, când a fost naţionalizată. În primul rând, susţin avocaţii CCIMB, guvernul comunist condus de Petru Groza a omis, în Decretul 74 din 1949, să desfiinţeze explicit şi Camera de Comerţ Bucureşti.Au fost desfiinţate toate celelalte Camere judeţene, cu excepţia celei din Capitală, astfel că preluarea imobilelor CCIMB şi transferarea lor către fostul Minister al Comerţului şi Alimentaţiei s-au făcut fără titlu valabil, adică ilegal. În plus, CCIMB a demonstrat că îndeplineşte condiţiile impuse de Legea 10/2001, adică a dovedit, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că este continuatoarea de drept a fostei Camere de Comerţ din perioada interbelică, organizaţie care a deţinut sediul Bibliotecii Naţionale. Proba depusă de Cameră în procesul cu Ministerul Culturii este o decizie a ÎCCJ din 28 aprilie 2004, într-un alt proces de revendicare imobiliară, în care CCIMB a câştigat două clădiri de la Sicomed SA, situate pe Strada Hristo Botev. Dovada “continuităţii neîntrerupte” a constituit-o Decretul-Lege nr. 139/1990, emis imediat după revoluţie “privind Camerele de Comerţ şi Industrie din România”, prin care s-a revenit la forma de organizare anterioară anului 1949, când acestea au fost desfiinţate.
Sursa: Cotidianul
miercuri, 3 decembrie 2008
marți, 2 decembrie 2008
Hasta-i tara Romaneasca!
PNG a cerut anularea alegerilor în colegiile electorale din Sectorul 5, invocând un material realizat cu cameras ascunsă de Departamantul de Investigaţii al Grupului Realitatea-Caţavencu şi difuzat astăzi de Realitatea TV.
Într-o cerere adresată Biroului Electoral Central, Partidul Noua Generaţie – Creştin Democrat, prin preşedintele său, George Becali, a formulat o sesizare privind fraudarea alegerilor în sectorul 5 al Capitalei, se spune pe site-ul PNG.
Motivele invocate sunt: "mituirea alegătorilor de către reprezentanţii PSD pe raza sectorului, prin organizarea de echipe care au oferit bani cetăţenilor în scara blocurilor, pentru a acorda votul Partidului Social Democrat. Probe evidente în acest sens au fost furnizate într-un material video prezentat de către postul de televiziune Realitatea TV, în dimineaţa zilei de 1 decembrie 2008. Din acest material, reiese fără echivoc că, în schimbul voturilor pentru PSD, anumiţi cetăţeni au primit sume cuprinse între 40 şi 100 de lei, în incinta şcolii nr. 141 din strada Amurgului, în cartierul Rahova", se mai spune pe site-ul partidului.
ARTICOL INIŢIAL
La bursa electorală, un vot a fost cotat între 400 şi un milion de lei
La un pas de răzmeriţă ieri, în cartierul bucureştean Rahova. Zeci de oameni s-au strâns cu buletinele în mână după ce şi-au exprimat opţiunea electorală spunând că aşteaptă să primească banii promişi în schimbul votului lor.
Şcoala generală numărul 141, strada Amurgului, Cartierul Rahova. La poarta şcolii se vorbeşte fără ocolişuri despre cât costă un vot.Vestea s-a răspândit repede, dar nu oricine primeşte bani. Locul unde se împart banii este ştiut de locuitorii din zonă. În zonă, zeci de oameni cu buletinele în mână spun că aşteaptă să li se dea banii promişi.
Candidată în Colegiul 20 pentru Camera Deputatilor, din partea PSD, Oana Niculescu Mizil susţine că nu s-a dat niciun ban pentru voturi.
"De la mine nu s-a primit niciun ban. Şi dacă vine cineva şi spune, să vină să-mi spună mie în faţă. Eu n-am dat niciun ban şi nici cont şi nici altceva", a declarat Oana Niculescu Mizil.
Într-o cerere adresată Biroului Electoral Central, Partidul Noua Generaţie – Creştin Democrat, prin preşedintele său, George Becali, a formulat o sesizare privind fraudarea alegerilor în sectorul 5 al Capitalei, se spune pe site-ul PNG.
Motivele invocate sunt: "mituirea alegătorilor de către reprezentanţii PSD pe raza sectorului, prin organizarea de echipe care au oferit bani cetăţenilor în scara blocurilor, pentru a acorda votul Partidului Social Democrat. Probe evidente în acest sens au fost furnizate într-un material video prezentat de către postul de televiziune Realitatea TV, în dimineaţa zilei de 1 decembrie 2008. Din acest material, reiese fără echivoc că, în schimbul voturilor pentru PSD, anumiţi cetăţeni au primit sume cuprinse între 40 şi 100 de lei, în incinta şcolii nr. 141 din strada Amurgului, în cartierul Rahova", se mai spune pe site-ul partidului.
ARTICOL INIŢIAL
La bursa electorală, un vot a fost cotat între 400 şi un milion de lei
La un pas de răzmeriţă ieri, în cartierul bucureştean Rahova. Zeci de oameni s-au strâns cu buletinele în mână după ce şi-au exprimat opţiunea electorală spunând că aşteaptă să primească banii promişi în schimbul votului lor.
Şcoala generală numărul 141, strada Amurgului, Cartierul Rahova. La poarta şcolii se vorbeşte fără ocolişuri despre cât costă un vot.Vestea s-a răspândit repede, dar nu oricine primeşte bani. Locul unde se împart banii este ştiut de locuitorii din zonă. În zonă, zeci de oameni cu buletinele în mână spun că aşteaptă să li se dea banii promişi.
Candidată în Colegiul 20 pentru Camera Deputatilor, din partea PSD, Oana Niculescu Mizil susţine că nu s-a dat niciun ban pentru voturi.
"De la mine nu s-a primit niciun ban. Şi dacă vine cineva şi spune, să vină să-mi spună mie în faţă. Eu n-am dat niciun ban şi nici cont şi nici altceva", a declarat Oana Niculescu Mizil.
luni, 1 decembrie 2008
Poate ne va fi de folos alegerea facuta PDS+PC
Sunt sanse mai mari sa scoata la iveala ce nu stim despre fosta guvernare, astea sunt singurele avantaje.
Daca vrem sa vorbim despre dejavantaje, nici nu are rost ca sunt fara numar.
Nu ne mai desteptam!
Daca vrem sa vorbim despre dejavantaje, nici nu are rost ca sunt fara numar.
Nu ne mai desteptam!
Ne-am pus crucea la mormant
Agerpress
Partidul Social-Democrat de opozitie (PSD) pare sa fi castigat alegerile parlamentare de duminica, potrivit exit-pollurilor, ceea ce reduce sansele pentru o revitalizare a reformelor anticoruptie cerute de UE, daca reuseste sa formeze un guvern, comenteaza Reuters, potrivit NewsIn.
PSD a profitat de pe urma temerilor romanilor legate de impactul crizei economice mondiale si a disparitatilor dintre bogatia oamenilor si a reusit sa isi adjudece o revenire de ultim minut, in ciuda scandalurilor murdare in care a fost implicat. Partidul a promis ajutor social si reduceri de impozite pentru cei mai saraci. Reuters citeaza doua exit-poluri, unul difuzat de Realitatea TV si celalalt de TVR1, comentand ca PSD, care este considerat mostenitor al regimului comunist inlaturat in 1989 de o revolta sangeroasa, a castigat intre 36% si 37% din voturi. Un alt partid de opozitie, Partidul Democrat-Liberal, o grupare de centru legata de presedintele Traian Basescu, a castigat in jur de 30-31% din voturi, in timp ce partidul primului ministru Calin Popescu-Tariceanu (PNL) a iesit pe locul al treilea, cu 20 de procente. Pentru a forma guvernul, PSD trebuie sa se lupte cu PD-L, partidul apropiat presedintelui, care nominalizeaza premierul, potrivit legii. Victoria de duminica creste sansele PSD de a se intoarce la putere, dupa patru ani in opozitie, dar o coalitie intre democrati si liberali, care au impreuna majoritatea, este de asemenea posibila, potrivit Reutes. "Toti vor juca dur, astfel ca este posibil sa existe multa instabilitate in perioada urmatoare", spune Alina Mungiu-Pippidi, membra a Societatii Academice Romane. "Exista sanse mari ca PSD sa intre in urmatorul guvern. Pentru lupta impotriva coruptiei, situatia e destul de rea", spune Mungiu-Pippidi.Guvernarea PSD din 2000-2004 a fost acuzata ca a permis proliferarea coruptiei. Cativa dintre politicienii ei de frunte au fost pusi sub acuzare pentru coruptie, dar procesele au fost blocate de Parlament sau s-au impotmolit in procedurile judiciare. Perspectivele unor negocieri dure pentru formarea unei coalitii si ale unui guvern PSD nu sunt de bun augur pentru eforturile de a scapa economia de criza financiara, sunt de parere economistii. Ei spun ca ambele partide principale vad o solutie in cresterea cheltuielilor guvernamentale, desi centristii din PD-L este mai putin probabil sa permita o crestere excesiva a datoriei publice. Uniunea Europeana a criticat persistenta coruptiei si a crimei organizate in Romania, o tara cu 22 de milioane de locuitori care s-a alaturat blocului european impreuna cu vecina ei Bulgaria, in 2007. Comisia Europeana a cerut tribunale mai puternice si sisteme administrative eficiente pentru a remedia problema. Bucurestiul a intreprins unele reforme, dar criticii spun ca ele sunt departe de a fi suficiente pentru a combate flagelul coruptiei in mediul de afaceri si in viata politica.
Partidul Social-Democrat de opozitie (PSD) pare sa fi castigat alegerile parlamentare de duminica, potrivit exit-pollurilor, ceea ce reduce sansele pentru o revitalizare a reformelor anticoruptie cerute de UE, daca reuseste sa formeze un guvern, comenteaza Reuters, potrivit NewsIn.
PSD a profitat de pe urma temerilor romanilor legate de impactul crizei economice mondiale si a disparitatilor dintre bogatia oamenilor si a reusit sa isi adjudece o revenire de ultim minut, in ciuda scandalurilor murdare in care a fost implicat. Partidul a promis ajutor social si reduceri de impozite pentru cei mai saraci. Reuters citeaza doua exit-poluri, unul difuzat de Realitatea TV si celalalt de TVR1, comentand ca PSD, care este considerat mostenitor al regimului comunist inlaturat in 1989 de o revolta sangeroasa, a castigat intre 36% si 37% din voturi. Un alt partid de opozitie, Partidul Democrat-Liberal, o grupare de centru legata de presedintele Traian Basescu, a castigat in jur de 30-31% din voturi, in timp ce partidul primului ministru Calin Popescu-Tariceanu (PNL) a iesit pe locul al treilea, cu 20 de procente. Pentru a forma guvernul, PSD trebuie sa se lupte cu PD-L, partidul apropiat presedintelui, care nominalizeaza premierul, potrivit legii. Victoria de duminica creste sansele PSD de a se intoarce la putere, dupa patru ani in opozitie, dar o coalitie intre democrati si liberali, care au impreuna majoritatea, este de asemenea posibila, potrivit Reutes. "Toti vor juca dur, astfel ca este posibil sa existe multa instabilitate in perioada urmatoare", spune Alina Mungiu-Pippidi, membra a Societatii Academice Romane. "Exista sanse mari ca PSD sa intre in urmatorul guvern. Pentru lupta impotriva coruptiei, situatia e destul de rea", spune Mungiu-Pippidi.Guvernarea PSD din 2000-2004 a fost acuzata ca a permis proliferarea coruptiei. Cativa dintre politicienii ei de frunte au fost pusi sub acuzare pentru coruptie, dar procesele au fost blocate de Parlament sau s-au impotmolit in procedurile judiciare. Perspectivele unor negocieri dure pentru formarea unei coalitii si ale unui guvern PSD nu sunt de bun augur pentru eforturile de a scapa economia de criza financiara, sunt de parere economistii. Ei spun ca ambele partide principale vad o solutie in cresterea cheltuielilor guvernamentale, desi centristii din PD-L este mai putin probabil sa permita o crestere excesiva a datoriei publice. Uniunea Europeana a criticat persistenta coruptiei si a crimei organizate in Romania, o tara cu 22 de milioane de locuitori care s-a alaturat blocului european impreuna cu vecina ei Bulgaria, in 2007. Comisia Europeana a cerut tribunale mai puternice si sisteme administrative eficiente pentru a remedia problema. Bucurestiul a intreprins unele reforme, dar criticii spun ca ele sunt departe de a fi suficiente pentru a combate flagelul coruptiei in mediul de afaceri si in viata politica.
vineri, 28 noiembrie 2008
Salut!
Vino sa salvam Romania!
www.partidultehnocrat.cbi.ro
Numai cu ajutorul tau ne putem salva din ghiara mafiei din politicienii actuali.
www.partidultehnocrat.cbi.ro
Numai cu ajutorul tau ne putem salva din ghiara mafiei din politicienii actuali.
Inca un gest "frumos" pe timp de criza.
Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va primi gratuit, de la Guvern, terenul de peste 1.000 de metri patrati (mp), aferent casei in care locuieste, pe strada Moliere din cartierul Primaverii.
Donatia a fost consfintita printr-o Hotarare de Guvern (HG) care prevede cedarea cu titlu gratuit, lui Ion Iliescu, a intregului teren in suprafata de 1.067,30 mp, reprezentand curtea imobilului in care locuieste fostul presedinte. Nota de fundamentare a HG este semnata de secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca. Actul normativ urma sa fie aprobat zilele acestea.In martie a.c., Secretariatul General al Guvernului a decis sa majoreze chiriile proprietatilor RA-APPS, motiv pentru care Iliescu ar fi trebuit sa plateasca peste 1.000 de euro lunar pentru partea sa de curte. Deoarece a refuzat sa achite sumele cerute, RA-APPS a fost de acord ca Iliescu sa poata folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului, liberalii s-au decis sa-i faca cadou terenul, si nu doar partea care ii cuvenea, ci si cea care revenea celorlalti doi locatari din imobil. Inainte de criza, terenul de 1.067 mp valora cam 5 milioane de euro. In mod misterios, celelalte doua familii care locuiesc in aceeasi casa cu Iliescu si care plateau chirie pentru partile lor din curte au renuntat la terenuri in favoarea presedintelui de onoare al PSD. Prin doua declaratii notariale, Razvan C. si Liviu T. au fost de acord cu trecerea in domeniul public al statului a terenurilor in suprafata totala de circa 600 de metri patrati, situate in strada Moli?re, si atribuirea destinatiei de resedinta oficiala a terenului „pentru o persoana care a avut calitatea de sef al statului, respectiv domnul Ion Iliescu”, proprietarul apartamentului numarul 1”. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va primi cadou de la statul roman terenul aferent casei in care locuieste, pe strada Moli?re din Cartierul Primaverii. Povestea acestei curti este mai veche. In luna martie a.c., fostul secretar general al Guvernului, Ilie Bolojan, a decis sa majoreze chiriile caselor apartinand RA-APPS, platite de fosti sau actuali demnitari, la pretul pietei. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, alaturi de liderul partidului, Mircea Geoana, au fost cei mai aprigi critici ai acestei masuri. Ion Iliescu ar fi trebuit sa plateasca numai pentru curtea de circa 1.000 de metri patrati a vilei din strada Moli?re nr. 3-5, unde locuieste, peste 1.000 de euro lunar. Intrucat fostul sef al statului nu avea aceste posibilitati de plata, a refuzat categoric sa achite sumele cerute, catalogand decizia lui Ilie Bolojan drept „aberanta si nerealista”. In consecinta, cateva zile mai tarziu, RA-APPS aproba cererea fostului presedinte de a folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului PNL, Iliescu a facut un mic „aranjament” cu premierul Tariceanu, determinandu-l pe acesta sa promoveze o hotarare de guvern prin care terenul respectiv sa-i fie oferit gratuit.
Sursa: Gardianul, astazi
Eu dece nu primesc un metru patrat de paman de la guvern?
Ce fratie in politica asta!
Donatia a fost consfintita printr-o Hotarare de Guvern (HG) care prevede cedarea cu titlu gratuit, lui Ion Iliescu, a intregului teren in suprafata de 1.067,30 mp, reprezentand curtea imobilului in care locuieste fostul presedinte. Nota de fundamentare a HG este semnata de secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca. Actul normativ urma sa fie aprobat zilele acestea.In martie a.c., Secretariatul General al Guvernului a decis sa majoreze chiriile proprietatilor RA-APPS, motiv pentru care Iliescu ar fi trebuit sa plateasca peste 1.000 de euro lunar pentru partea sa de curte. Deoarece a refuzat sa achite sumele cerute, RA-APPS a fost de acord ca Iliescu sa poata folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului, liberalii s-au decis sa-i faca cadou terenul, si nu doar partea care ii cuvenea, ci si cea care revenea celorlalti doi locatari din imobil. Inainte de criza, terenul de 1.067 mp valora cam 5 milioane de euro. In mod misterios, celelalte doua familii care locuiesc in aceeasi casa cu Iliescu si care plateau chirie pentru partile lor din curte au renuntat la terenuri in favoarea presedintelui de onoare al PSD. Prin doua declaratii notariale, Razvan C. si Liviu T. au fost de acord cu trecerea in domeniul public al statului a terenurilor in suprafata totala de circa 600 de metri patrati, situate in strada Moli?re, si atribuirea destinatiei de resedinta oficiala a terenului „pentru o persoana care a avut calitatea de sef al statului, respectiv domnul Ion Iliescu”, proprietarul apartamentului numarul 1”. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va primi cadou de la statul roman terenul aferent casei in care locuieste, pe strada Moli?re din Cartierul Primaverii. Povestea acestei curti este mai veche. In luna martie a.c., fostul secretar general al Guvernului, Ilie Bolojan, a decis sa majoreze chiriile caselor apartinand RA-APPS, platite de fosti sau actuali demnitari, la pretul pietei. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, alaturi de liderul partidului, Mircea Geoana, au fost cei mai aprigi critici ai acestei masuri. Ion Iliescu ar fi trebuit sa plateasca numai pentru curtea de circa 1.000 de metri patrati a vilei din strada Moli?re nr. 3-5, unde locuieste, peste 1.000 de euro lunar. Intrucat fostul sef al statului nu avea aceste posibilitati de plata, a refuzat categoric sa achite sumele cerute, catalogand decizia lui Ilie Bolojan drept „aberanta si nerealista”. In consecinta, cateva zile mai tarziu, RA-APPS aproba cererea fostului presedinte de a folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului PNL, Iliescu a facut un mic „aranjament” cu premierul Tariceanu, determinandu-l pe acesta sa promoveze o hotarare de guvern prin care terenul respectiv sa-i fie oferit gratuit.
Sursa: Gardianul, astazi
Eu dece nu primesc un metru patrat de paman de la guvern?
Ce fratie in politica asta!
Mama ei de strada!!!
Cel mai scump kilometru de drum a fost construit în Capitală
Autor: Florel Manu
Data: 28 nov 2008
Un kilometru construit la Pasajul Basarab costă peste 100 milioane de euro, iar unul de drum naţional, la şase milioane de euro. Bucureştiul conduce în topul celor mai scumpe drumuri din România, şi poate chiar din lume. Un kilometru din Pasajul Basarab costă 117 milioane de euro.
Preţul Pasajului Basarab din Bucureşti a crescut în două mandate de primar general de trei ori, iar constructorii mai cer bani municipalităţii.
Finanţările din credite externe, cât şi banii de la bugetul de stat alocaţi pentru lucrările de infrastructură au contribuit la bunăstarea firmelor de construcţii, fie ele româneşti sau străine. „Mâna largă” a autorităţilor, atunci când a fost vorba de banul public, a făcut din reabilitarea şi construcţia de drumuri una dintre cele mai benefice afaceri. Una dintre cele mai costisitoare lucrări ale ultimilor ani este de departe Pasajul Basarab, din Capitală, care pentru o lungime de 1,9 kilometri înghite 222,4 milioane de euro, cu o medie de 117 milioane de euro pe kilometru construit. Centurile Bucureşti şi Ploieşti, în topLucrările de lărgire a şoselelor de centură la patru benzi variază şi ele între 6 şi 2,5 milioane de euro kilometrul. Închiderea centurii Bucureştiului în zona Mogoşoaia-Chitila a fost adjudecată de o asociere româno-elenă formată din Vivacons SA şi Aktor SA. Pentru 3,1 kilometri de drum, Compania Naţională de Autostrăzi şi drumuri (CNDAR) va plăti 19,54 milioane de euro, adică 6,3 milioane de euro pentru un kilometru construit. Firma Pa&Co a omului de afaceri Costel Căşuneanu beneficiază şi ea de o lucrare pe cinste. Centura de vest a Ploieştiului, care este şi ea lărgită la profil de drum naţional, costă 5,9 milioane de euro kilometrul. O altă porţiune de peste 7 kilometri din centura Capitalei, situată între Otopeni şi Mogoşoaia, este evaluată la 4,2 euro pe kilometru, fiind adjudecată de consorţiul de firme SC Alpine Myreder&FCC Construccion. Fostul director juridic al CNADR, Alin Goga, susţine că multe dintre reabilitările din ultimii ani au avut efect „0”. „Prin programele de reabilitare se aruncă bani pe fereastră. Din 1999 s-au cheltuit miliarde de lei fără a fi văzute efectele acestor reabilitări”, a declarat Goga. DN 66, scump şi neterminat O altă exagerare a ultimilor nouă ani a fost DN 66 de la Uricani la Herculane. Este cunoscut sub numele de „drumul lui Băsescu”, fiind susţinut de actualul preşedinte în 1999, când era ministru la Transporturi. Potrivit CNADR, costul acestui drum este de 50,2 milioane de euro. Până acum sunt recepţionaţi 10 kilometri, costul mediu fiind de 6,3 milioane euro pe kilometrul construit. DN 66 este singurul drum naţional nou care a intrat în construcţie după 1989. Până acum au fost făcute numai reabilitări, iar de trei ani au început lărgirile centurilor marilor oraşe la profil de drum naţional. Bulevarde la preţ de autostrăziTopul celor mai costisitoare lucrări îl deţine Pasajul de la Basarab din Bucureşti. Cu o lungime de 1,9 kilometri, acesta a fost bugetat în 2007 cu 222,4 milioane euro, adică peste 100 de milioane de euro pe kilometru. Pasajul s-a scumpit de trei ori în trei aniProiectul iniţial, aprobat în 2004 pe timpul mandatului de primar al lui Traian Băsescu, era de 74.012.000 de euro pentru execuţia lucrării. După un an, proiectul se modifică radical, pasajul va măsura 1.900 m şi va costa 178.175.489 euro. Se abandonează proiectul iniţial pentru care s-a plătit aproximativ un milion de euro, pentru că firmele care au câştigat licitaţia, Astaldi din Italia şi FCC din Spania, au venit cu propriul proiect. După venirea lui Videanu, constructorii cer o nouă sumă: 222.475.263 euro. Surse din Primărie spun că cele două companii care construiesc pasajul se pregătesc să mai ceară încă 100 de milioane de euro pentru finalizarea pasajului. Bulevarde la preţ de autostrăziÎn 2006, Consiliul General a aprobat câteva zeci de documentaţii pentru reabilitări de drumuri în Capitală. Printre ele, Calea Moşilor, pentru care i s-a plătit firmei Tehnologica Radion 39,2 milioane de euro pentru 2,57 de kilometri de drum reabilitat, cu o medie de 15,6 euro pe kilometru. O altă firmă abonată la borcanul cu miere al municipalităţii a fost Mari Vilacare, care a încasat 39,5 milioane de euro pentru reabilitarea a 3,2 kilometri din bulevardul 1 Decembrie, cu o medie de 13,1 euro pe kilometru.Pe şoseaua Ştefan cel Mare a lucrat un consorţiu din care a făcut parte şi firma fostului parlamentar democrat Dan Cazacu, el renunţând la politică în favoarea afacerilor. Valoarea celor 2,2 kilometri de pe Ştefan cel Mare a fost de 27,8 milioane euro, adică 12,6 milioane euro pe kilometru. Top 5: cei mai scumpi kilometri din Bucureşti1. 117 milioane €/km Pasaj Basarab 2. 15,6 milioane €/km Calea Moşilor3. 13,1 milioane €/km Bd. 1 Decembrie4. 12,6 milioane €/km Şos. Ştefan cel Mare5. 10 milioane €/km Şos. ColentinaTop 5: cei mai scumpi kilometri de drum naţional1. 6,3 milioane €/kmCentura Bucureşti (între DN7 şi DN1A) 2. 5,9 milioane €/km Centura Ploieşti Vest3. 4,2 milioane €/km Centura Bucureşti (între DN1 şi DN1A)4. 2,9 milioane €/km Centura Bucureşti (între DN1 şi DN2)5. 12,6 milioane €/km Centura Bucureşti Sud (sectorul 2, între A1 şi A2)Autostrada vestului, la tribunalLucrările pe sectorul de autostradă Arad-Timişoara nu pot începe conform planificărilor Ministerului Transporturilor din cauza unui litigiu. Casa de avocatură „Boştină şi Asociaţii” a atacat în instanţă licitaţia organizată pentru asistenţa juridică pentru exproprierile terenurilor de pe traseul autostrăzii. Potrivit directorului Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara (DRDPTM), Ioan Maliţa, până nu se termină procesul terenurile nu pot fi expropriate, iar constructorul nu poate începe lucrările. „Avem un termen de judecare a cauzei în 3 decembrie la Curtea de Apel Timişoara, instanţă la care casa de avocatură a făcut recurs faţă de decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a dat dreptate DRDPTM după ce licitaţia a fost contestată”, a spus Maliţa.Reprezentanţii „Boştină şi Asociaţii” au transmis redacţiei „Adevărul“ că nu vor să comenteze această problemă „atâta timp cât ea este pe rolul unei instanţe şi nu s-a dat o hotărâre definitivă şi irevocabilă”. Din cauza acestui litigiu, proiectul de aproape 300 de milioane de euro al autostrăzii Arad-Timişoara este blocat. Nicoleta Tudor
Autor: Florel Manu
Data: 28 nov 2008
Un kilometru construit la Pasajul Basarab costă peste 100 milioane de euro, iar unul de drum naţional, la şase milioane de euro. Bucureştiul conduce în topul celor mai scumpe drumuri din România, şi poate chiar din lume. Un kilometru din Pasajul Basarab costă 117 milioane de euro.
Preţul Pasajului Basarab din Bucureşti a crescut în două mandate de primar general de trei ori, iar constructorii mai cer bani municipalităţii.
Finanţările din credite externe, cât şi banii de la bugetul de stat alocaţi pentru lucrările de infrastructură au contribuit la bunăstarea firmelor de construcţii, fie ele româneşti sau străine. „Mâna largă” a autorităţilor, atunci când a fost vorba de banul public, a făcut din reabilitarea şi construcţia de drumuri una dintre cele mai benefice afaceri. Una dintre cele mai costisitoare lucrări ale ultimilor ani este de departe Pasajul Basarab, din Capitală, care pentru o lungime de 1,9 kilometri înghite 222,4 milioane de euro, cu o medie de 117 milioane de euro pe kilometru construit. Centurile Bucureşti şi Ploieşti, în topLucrările de lărgire a şoselelor de centură la patru benzi variază şi ele între 6 şi 2,5 milioane de euro kilometrul. Închiderea centurii Bucureştiului în zona Mogoşoaia-Chitila a fost adjudecată de o asociere româno-elenă formată din Vivacons SA şi Aktor SA. Pentru 3,1 kilometri de drum, Compania Naţională de Autostrăzi şi drumuri (CNDAR) va plăti 19,54 milioane de euro, adică 6,3 milioane de euro pentru un kilometru construit. Firma Pa&Co a omului de afaceri Costel Căşuneanu beneficiază şi ea de o lucrare pe cinste. Centura de vest a Ploieştiului, care este şi ea lărgită la profil de drum naţional, costă 5,9 milioane de euro kilometrul. O altă porţiune de peste 7 kilometri din centura Capitalei, situată între Otopeni şi Mogoşoaia, este evaluată la 4,2 euro pe kilometru, fiind adjudecată de consorţiul de firme SC Alpine Myreder&FCC Construccion. Fostul director juridic al CNADR, Alin Goga, susţine că multe dintre reabilitările din ultimii ani au avut efect „0”. „Prin programele de reabilitare se aruncă bani pe fereastră. Din 1999 s-au cheltuit miliarde de lei fără a fi văzute efectele acestor reabilitări”, a declarat Goga. DN 66, scump şi neterminat O altă exagerare a ultimilor nouă ani a fost DN 66 de la Uricani la Herculane. Este cunoscut sub numele de „drumul lui Băsescu”, fiind susţinut de actualul preşedinte în 1999, când era ministru la Transporturi. Potrivit CNADR, costul acestui drum este de 50,2 milioane de euro. Până acum sunt recepţionaţi 10 kilometri, costul mediu fiind de 6,3 milioane euro pe kilometrul construit. DN 66 este singurul drum naţional nou care a intrat în construcţie după 1989. Până acum au fost făcute numai reabilitări, iar de trei ani au început lărgirile centurilor marilor oraşe la profil de drum naţional. Bulevarde la preţ de autostrăziTopul celor mai costisitoare lucrări îl deţine Pasajul de la Basarab din Bucureşti. Cu o lungime de 1,9 kilometri, acesta a fost bugetat în 2007 cu 222,4 milioane euro, adică peste 100 de milioane de euro pe kilometru. Pasajul s-a scumpit de trei ori în trei aniProiectul iniţial, aprobat în 2004 pe timpul mandatului de primar al lui Traian Băsescu, era de 74.012.000 de euro pentru execuţia lucrării. După un an, proiectul se modifică radical, pasajul va măsura 1.900 m şi va costa 178.175.489 euro. Se abandonează proiectul iniţial pentru care s-a plătit aproximativ un milion de euro, pentru că firmele care au câştigat licitaţia, Astaldi din Italia şi FCC din Spania, au venit cu propriul proiect. După venirea lui Videanu, constructorii cer o nouă sumă: 222.475.263 euro. Surse din Primărie spun că cele două companii care construiesc pasajul se pregătesc să mai ceară încă 100 de milioane de euro pentru finalizarea pasajului. Bulevarde la preţ de autostrăziÎn 2006, Consiliul General a aprobat câteva zeci de documentaţii pentru reabilitări de drumuri în Capitală. Printre ele, Calea Moşilor, pentru care i s-a plătit firmei Tehnologica Radion 39,2 milioane de euro pentru 2,57 de kilometri de drum reabilitat, cu o medie de 15,6 euro pe kilometru. O altă firmă abonată la borcanul cu miere al municipalităţii a fost Mari Vilacare, care a încasat 39,5 milioane de euro pentru reabilitarea a 3,2 kilometri din bulevardul 1 Decembrie, cu o medie de 13,1 euro pe kilometru.Pe şoseaua Ştefan cel Mare a lucrat un consorţiu din care a făcut parte şi firma fostului parlamentar democrat Dan Cazacu, el renunţând la politică în favoarea afacerilor. Valoarea celor 2,2 kilometri de pe Ştefan cel Mare a fost de 27,8 milioane euro, adică 12,6 milioane euro pe kilometru. Top 5: cei mai scumpi kilometri din Bucureşti1. 117 milioane €/km Pasaj Basarab 2. 15,6 milioane €/km Calea Moşilor3. 13,1 milioane €/km Bd. 1 Decembrie4. 12,6 milioane €/km Şos. Ştefan cel Mare5. 10 milioane €/km Şos. ColentinaTop 5: cei mai scumpi kilometri de drum naţional1. 6,3 milioane €/kmCentura Bucureşti (între DN7 şi DN1A) 2. 5,9 milioane €/km Centura Ploieşti Vest3. 4,2 milioane €/km Centura Bucureşti (între DN1 şi DN1A)4. 2,9 milioane €/km Centura Bucureşti (între DN1 şi DN2)5. 12,6 milioane €/km Centura Bucureşti Sud (sectorul 2, între A1 şi A2)Autostrada vestului, la tribunalLucrările pe sectorul de autostradă Arad-Timişoara nu pot începe conform planificărilor Ministerului Transporturilor din cauza unui litigiu. Casa de avocatură „Boştină şi Asociaţii” a atacat în instanţă licitaţia organizată pentru asistenţa juridică pentru exproprierile terenurilor de pe traseul autostrăzii. Potrivit directorului Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara (DRDPTM), Ioan Maliţa, până nu se termină procesul terenurile nu pot fi expropriate, iar constructorul nu poate începe lucrările. „Avem un termen de judecare a cauzei în 3 decembrie la Curtea de Apel Timişoara, instanţă la care casa de avocatură a făcut recurs faţă de decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a dat dreptate DRDPTM după ce licitaţia a fost contestată”, a spus Maliţa.Reprezentanţii „Boştină şi Asociaţii” au transmis redacţiei „Adevărul“ că nu vor să comenteze această problemă „atâta timp cât ea este pe rolul unei instanţe şi nu s-a dat o hotărâre definitivă şi irevocabilă”. Din cauza acestui litigiu, proiectul de aproape 300 de milioane de euro al autostrăzii Arad-Timişoara este blocat. Nicoleta Tudor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)