Fostul presedinte PSD a mai afirmat ca se astepta sa fie chemat la DNA, dupa ce el si PSD au avut succes la alegeri, potrivit NewsIn.Nastase a spus ca "oamenii au inceput sa ia in derizoriu aceste invitatii la DNA". Deputatul PSD a sustinut ca nu exista nicio referire la el in acest dosar, doar "chestiuni contractuale intre diferite firme", aratand ca nu am dat si nici nu dau vreo declaratie la DNA in aceasta cauza.Dupa ce mai multe dosare ale sale nu au ajuns sa fie judecate in instanta pentru diferite motive procedurale si dupa ce a cerut votul colegilor parlamentari pentru a nu fi cercetat de DNA, Nastase a aratat miercuri, dupa audiere, ca "mi se pare foarte clar ca singura solutie este sa ajung in instanta".Astfel, Adrian Nastase ii acuza pe procurori ca vor sa eludeze procedurile constitutionale in ceea ce priveste urmarirea penala a fostilor ministri, neapeland la Parlament pentru un aviz in acest dosar.Social-democratul Adrian Nastase s-a prezentat, miercuri, la ora 9.00, la DNA, fiind citat in dosarul "Trofeul Calitatii", in care procurorii cerceteaza modul de finantare a campaniei sale electorale in 2004.Proaspatul castigator al unui nou mandat de deputat a stat in sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jur de o ora.Directia Nationala Anticoruptie (DNA) i-a comunicat, pe 30 octombrie, fostului sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Jianu, invinuita in dosarul "Trofeul Calitatii", ca i s-a pus sechestru aupra unui apartament, potrivit unor surse judiciare.In data de 6 octombrie, fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Ileana Tureanu, s-a prezentat, la DNA, pentru a fi audiata in dosarul "Trofeul calitatii" in care este cercetat fostul premier Adrian Nastase. "Nu le-am fost de folos procurorilor, deoarece nu am participat la respectivele intruniri", a declarat Tureanu. Fostul secretar de stat in guvernarea trecuta a precizat ca a fost citat ca martor in acest dosar.Fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Sergiu Sechelariu, a fost si el chemat, la inceputul lunii octombrie, la DNA, tot in calitate de martor, in dosarul "Trofeul calitatii". "Am fost citat ca martor in dosar, insa eu nu am participat la manifestarile <
miercuri, 3 decembrie 2008
Si-a asigurat spatele, acum vrea in instanta ca are imunitate inca 4 ani.
Fostul premier s-a prezentat, miercuri, la DNA, unde a studiat o parte din actele celor 80 de volume ale dosarului "Trofeul Calitatii", sustinand ca nu a dat si nu va da declaratii procurorilor, singura solutie pentru rezolvarea cauzei fiind trimiterea dosarului in instanta.
Fostul presedinte PSD a mai afirmat ca se astepta sa fie chemat la DNA, dupa ce el si PSD au avut succes la alegeri, potrivit NewsIn.Nastase a spus ca "oamenii au inceput sa ia in derizoriu aceste invitatii la DNA". Deputatul PSD a sustinut ca nu exista nicio referire la el in acest dosar, doar "chestiuni contractuale intre diferite firme", aratand ca nu am dat si nici nu dau vreo declaratie la DNA in aceasta cauza.Dupa ce mai multe dosare ale sale nu au ajuns sa fie judecate in instanta pentru diferite motive procedurale si dupa ce a cerut votul colegilor parlamentari pentru a nu fi cercetat de DNA, Nastase a aratat miercuri, dupa audiere, ca "mi se pare foarte clar ca singura solutie este sa ajung in instanta".Astfel, Adrian Nastase ii acuza pe procurori ca vor sa eludeze procedurile constitutionale in ceea ce priveste urmarirea penala a fostilor ministri, neapeland la Parlament pentru un aviz in acest dosar.Social-democratul Adrian Nastase s-a prezentat, miercuri, la ora 9.00, la DNA, fiind citat in dosarul "Trofeul Calitatii", in care procurorii cerceteaza modul de finantare a campaniei sale electorale in 2004.Proaspatul castigator al unui nou mandat de deputat a stat in sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jur de o ora.Directia Nationala Anticoruptie (DNA) i-a comunicat, pe 30 octombrie, fostului sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Jianu, invinuita in dosarul "Trofeul Calitatii", ca i s-a pus sechestru aupra unui apartament, potrivit unor surse judiciare.In data de 6 octombrie, fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Ileana Tureanu, s-a prezentat, la DNA, pentru a fi audiata in dosarul "Trofeul calitatii" in care este cercetat fostul premier Adrian Nastase. "Nu le-am fost de folos procurorilor, deoarece nu am participat la respectivele intruniri", a declarat Tureanu. Fostul secretar de stat in guvernarea trecuta a precizat ca a fost citat ca martor in acest dosar.Fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Sergiu Sechelariu, a fost si el chemat, la inceputul lunii octombrie, la DNA, tot in calitate de martor, in dosarul "Trofeul calitatii". "Am fost citat ca martor in dosar, insa eu nu am participat la manifestarile <> decat de doua ori, la Iasi si la Cluj, insa atunci nu mai eram secretar de stat. Si nu m-am ocupat de campania PSD, deoarece in iunie 2004 mi-am dat demisia", le-a declarat ziaristilor Sergiu Sechelariu.Potrivit unor surse judiciare, procurorii au retinut in sarcina fostului presedinte al PSD, Adrian Nastase, faptele prevazute la art. 23, alin. C din Legea 656/2002, pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, articol care prevede ca "dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni" constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.Concret, fostul presedinte al PSD este acuzat ca si-a finantat campania din banii platiti de firmele care au participat la concursul "Trofeul Calitatii", organizat de Inspectoratul de Stat in Constructii, drept taxe de participare.
Fostul presedinte PSD a mai afirmat ca se astepta sa fie chemat la DNA, dupa ce el si PSD au avut succes la alegeri, potrivit NewsIn.Nastase a spus ca "oamenii au inceput sa ia in derizoriu aceste invitatii la DNA". Deputatul PSD a sustinut ca nu exista nicio referire la el in acest dosar, doar "chestiuni contractuale intre diferite firme", aratand ca nu am dat si nici nu dau vreo declaratie la DNA in aceasta cauza.Dupa ce mai multe dosare ale sale nu au ajuns sa fie judecate in instanta pentru diferite motive procedurale si dupa ce a cerut votul colegilor parlamentari pentru a nu fi cercetat de DNA, Nastase a aratat miercuri, dupa audiere, ca "mi se pare foarte clar ca singura solutie este sa ajung in instanta".Astfel, Adrian Nastase ii acuza pe procurori ca vor sa eludeze procedurile constitutionale in ceea ce priveste urmarirea penala a fostilor ministri, neapeland la Parlament pentru un aviz in acest dosar.Social-democratul Adrian Nastase s-a prezentat, miercuri, la ora 9.00, la DNA, fiind citat in dosarul "Trofeul Calitatii", in care procurorii cerceteaza modul de finantare a campaniei sale electorale in 2004.Proaspatul castigator al unui nou mandat de deputat a stat in sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jur de o ora.Directia Nationala Anticoruptie (DNA) i-a comunicat, pe 30 octombrie, fostului sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Jianu, invinuita in dosarul "Trofeul Calitatii", ca i s-a pus sechestru aupra unui apartament, potrivit unor surse judiciare.In data de 6 octombrie, fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Ileana Tureanu, s-a prezentat, la DNA, pentru a fi audiata in dosarul "Trofeul calitatii" in care este cercetat fostul premier Adrian Nastase. "Nu le-am fost de folos procurorilor, deoarece nu am participat la respectivele intruniri", a declarat Tureanu. Fostul secretar de stat in guvernarea trecuta a precizat ca a fost citat ca martor in acest dosar.Fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Sergiu Sechelariu, a fost si el chemat, la inceputul lunii octombrie, la DNA, tot in calitate de martor, in dosarul "Trofeul calitatii". "Am fost citat ca martor in dosar, insa eu nu am participat la manifestarile <
Acu vine ciolanul inapoi la PSD+PC!
Mitrea, Oprişan, Nicuşor Constantinescu şi alţi lideri din teritoriu i-au transmis liderului PSD că îi interesează doar guvernarea, nu ambiţiile lui de a fi premier.
Liderii PSD au făcut ieri pelerinaj la biroul lui Mircea Geoană din Kiseleff, sediul central semănând cu o bombă în prag de explozie. Miron Mitrea şi grupul preşedinţilor de Consilii Judeţene au încercat să preia în forţă controlul asupra negocierilor de guvernare, făcând presiuni pentru alianţă cu PD-L. Viorel Hrebenciuc pregătise pentru ieri-seară negocieri cu liderii PNL, după ce liberalii urmau să semneze în cursul zilei un protocol de alianţă cu UDMR. Însă, cu o seară înainte, Mircea Geoană se întâlnise la un restaurant cu liderii PD-L, încercând să vadă dacă poate obţine o înţelegere pentru guvernare cu democraţii.Democraţii au fost reprezentaţi la discuţiile cu preşedintele PSD de Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Radu Berceanu, care, potrivit unor surse din conducerea PSD, i-au comunicat lui Mircea Geoană că ei ar fi de acord cu alcătuirea unui guvern PD-L-PSD, dar cu anumite condiţii: Mircea Geoană să renunţe la ambiţia sa de a fi premier şi să rămână în Parlament, eventual pe funcţia de preşedinte al Senatului, din guvern să nu facă parte conservatorii lui Dan Voiculescu, iar PSD să nu desemneze un candidat la alegerile prezidenţiale din 2009.
Mircea Geoană a plecat foarte dezamăgit de la aceste discuţii, mizând pe discuţiile antamate de Viorel Hrebenciuc cu PNL. Însă ieri la Kiseleff au venit baronii să pună presiune pe Mircea Geoană pentru a accepta o guvernare chiar şi din poziţia învinşilor.De la Constanţa a venit Nicuşor Constantinescu, de la Vrancea Marian Oprişan, de la Galaţi Dan Nica, care, alături de Liviu Dragnea şi Miron Mitrea, au încercat să-l facă pe Mircea Geoană să se aşeze la negocieri cu PD-L şi cu Traian Băsescu, explicându-i că partidul, în teritoriu, nu mai acceptă să stea încă 4 ani în opoziţie. „Nu vedeţi că din teritoriu vin oamenii să ne zică «intraţi la putere cu oricine, numai intraţi?. Şi cu Băsescu şi cu mama lui Băsescu, şi cu premier şi fără premier»?“, i-ar fi spus Dragnea lui Mircea Geoană. Surse participante la şedinţa pesediştilor au declarat pentru Cotidianul că discuţiile au continuat pe un ton mai ridicat, Miron Mitrea şi Marian Oprişan cerându-i lui Mircea Geoană să renunţe la a pretinde pentru sine funcţia de prim-ministru, pentru că aruncă în aer orice şansă a partidului de a intra la guvernare. „Las-o dracu’ de funcţie de prim-ministru!Te pui preşedinte la Senat şi facem guvern cu PD-L-ul“, i-ar fi spus Miron Mitrea preşedintelui PSD. Acesta a refuzat şi Mitrea a plusat cu ameninţări: „Dacă îngropi partidul cu ambiţia ta de a fi premier, te îngropăm şi noi pe tine“. Ce-i drept, după această discuţie, Mircea Geoană a ieşit din birou vizibil supărat, pentru a pleca acasă, în vreme ce Mitrea, Oprişan, Dan Nica, Liviu Dragnea şi Nicuşor Constantinescu au plecat împreună la masă, ca să pregătească negocieri mai serioase cu democraţii. În sediu a rămas singurul adept al alianţei cu PNL, Viorel Hrebenciuc, care pledează pentru rămânerea în opoziţie în cazul în care PSD nu va reuşi să bată palma cu PNL şi UDMR pentru un guvern.Întrebat de ce s-a întâlnit Mircea Geoană luni seară cu liderii PD-L, Hrebenciuc a răspuns iritat: „S-a întâlnit, şi ce dacă s-a întâlnit? Ne întâlnim şi cu liberalii“. Înainte de a pleca acasă, singur, Mircea Geoană a declarat, pe treptele partidului, că îi invită pe liderii partidelor să vină la negocieri pentru alcătuirea unei majorităţi guvernamentale. El a arătat că invitaţia la negocieri este lansată de PSD către toate partidele parlamentare, urmând să se vadă ulterior „cei care răspuns primii“. Întrebat dacă PSD a primit până acum vreo ofertă de negociere, Geoană a precizat: „Numeroase“.
Acu vine ciolanul inapoi la PSD+PC!
Mitrea, Oprişan, Nicuşor Constantinescu şi alţi lideri din teritoriu i-au transmis liderului PSD că îi interesează doar guvernarea, nu ambiţiile lui de a fi premier.
Liderii PSD au făcut ieri pelerinaj la biroul lui Mircea Geoană din Kiseleff, sediul central semănând cu o bombă în prag de explozie. Miron Mitrea şi grupul preşedinţilor de Consilii Judeţene au încercat să preia în forţă controlul asupra negocierilor de guvernare, făcând presiuni pentru alianţă cu PD-L. Viorel Hrebenciuc pregătise pentru ieri-seară negocieri cu liderii PNL, după ce liberalii urmau să semneze în cursul zilei un protocol de alianţă cu UDMR. Însă, cu o seară înainte, Mircea Geoană se întâlnise la un restaurant cu liderii PD-L, încercând să vadă dacă poate obţine o înţelegere pentru guvernare cu democraţii.Democraţii au fost reprezentaţi la discuţiile cu preşedintele PSD de Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Radu Berceanu, care, potrivit unor surse din conducerea PSD, i-au comunicat lui Mircea Geoană că ei ar fi de acord cu alcătuirea unui guvern PD-L-PSD, dar cu anumite condiţii: Mircea Geoană să renunţe la ambiţia sa de a fi premier şi să rămână în Parlament, eventual pe funcţia de preşedinte al Senatului, din guvern să nu facă parte conservatorii lui Dan Voiculescu, iar PSD să nu desemneze un candidat la alegerile prezidenţiale din 2009.
Mircea Geoană a plecat foarte dezamăgit de la aceste discuţii, mizând pe discuţiile antamate de Viorel Hrebenciuc cu PNL. Însă ieri la Kiseleff au venit baronii să pună presiune pe Mircea Geoană pentru a accepta o guvernare chiar şi din poziţia învinşilor.De la Constanţa a venit Nicuşor Constantinescu, de la Vrancea Marian Oprişan, de la Galaţi Dan Nica, care, alături de Liviu Dragnea şi Miron Mitrea, au încercat să-l facă pe Mircea Geoană să se aşeze la negocieri cu PD-L şi cu Traian Băsescu, explicându-i că partidul, în teritoriu, nu mai acceptă să stea încă 4 ani în opoziţie. „Nu vedeţi că din teritoriu vin oamenii să ne zică «intraţi la putere cu oricine, numai intraţi?. Şi cu Băsescu şi cu mama lui Băsescu, şi cu premier şi fără premier»?“, i-ar fi spus Dragnea lui Mircea Geoană. Surse participante la şedinţa pesediştilor au declarat pentru Cotidianul că discuţiile au continuat pe un ton mai ridicat, Miron Mitrea şi Marian Oprişan cerându-i lui Mircea Geoană să renunţe la a pretinde pentru sine funcţia de prim-ministru, pentru că aruncă în aer orice şansă a partidului de a intra la guvernare. „Las-o dracu’ de funcţie de prim-ministru!Te pui preşedinte la Senat şi facem guvern cu PD-L-ul“, i-ar fi spus Miron Mitrea preşedintelui PSD. Acesta a refuzat şi Mitrea a plusat cu ameninţări: „Dacă îngropi partidul cu ambiţia ta de a fi premier, te îngropăm şi noi pe tine“. Ce-i drept, după această discuţie, Mircea Geoană a ieşit din birou vizibil supărat, pentru a pleca acasă, în vreme ce Mitrea, Oprişan, Dan Nica, Liviu Dragnea şi Nicuşor Constantinescu au plecat împreună la masă, ca să pregătească negocieri mai serioase cu democraţii. În sediu a rămas singurul adept al alianţei cu PNL, Viorel Hrebenciuc, care pledează pentru rămânerea în opoziţie în cazul în care PSD nu va reuşi să bată palma cu PNL şi UDMR pentru un guvern.Întrebat de ce s-a întâlnit Mircea Geoană luni seară cu liderii PD-L, Hrebenciuc a răspuns iritat: „S-a întâlnit, şi ce dacă s-a întâlnit? Ne întâlnim şi cu liberalii“. Înainte de a pleca acasă, singur, Mircea Geoană a declarat, pe treptele partidului, că îi invită pe liderii partidelor să vină la negocieri pentru alcătuirea unei majorităţi guvernamentale. El a arătat că invitaţia la negocieri este lansată de PSD către toate partidele parlamentare, urmând să se vadă ulterior „cei care răspuns primii“. Întrebat dacă PSD a primit până acum vreo ofertă de negociere, Geoană a precizat: „Numeroase“.
Sursa: Cotidianul
Liderii PSD au făcut ieri pelerinaj la biroul lui Mircea Geoană din Kiseleff, sediul central semănând cu o bombă în prag de explozie. Miron Mitrea şi grupul preşedinţilor de Consilii Judeţene au încercat să preia în forţă controlul asupra negocierilor de guvernare, făcând presiuni pentru alianţă cu PD-L. Viorel Hrebenciuc pregătise pentru ieri-seară negocieri cu liderii PNL, după ce liberalii urmau să semneze în cursul zilei un protocol de alianţă cu UDMR. Însă, cu o seară înainte, Mircea Geoană se întâlnise la un restaurant cu liderii PD-L, încercând să vadă dacă poate obţine o înţelegere pentru guvernare cu democraţii.Democraţii au fost reprezentaţi la discuţiile cu preşedintele PSD de Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Radu Berceanu, care, potrivit unor surse din conducerea PSD, i-au comunicat lui Mircea Geoană că ei ar fi de acord cu alcătuirea unui guvern PD-L-PSD, dar cu anumite condiţii: Mircea Geoană să renunţe la ambiţia sa de a fi premier şi să rămână în Parlament, eventual pe funcţia de preşedinte al Senatului, din guvern să nu facă parte conservatorii lui Dan Voiculescu, iar PSD să nu desemneze un candidat la alegerile prezidenţiale din 2009.
Mircea Geoană a plecat foarte dezamăgit de la aceste discuţii, mizând pe discuţiile antamate de Viorel Hrebenciuc cu PNL. Însă ieri la Kiseleff au venit baronii să pună presiune pe Mircea Geoană pentru a accepta o guvernare chiar şi din poziţia învinşilor.De la Constanţa a venit Nicuşor Constantinescu, de la Vrancea Marian Oprişan, de la Galaţi Dan Nica, care, alături de Liviu Dragnea şi Miron Mitrea, au încercat să-l facă pe Mircea Geoană să se aşeze la negocieri cu PD-L şi cu Traian Băsescu, explicându-i că partidul, în teritoriu, nu mai acceptă să stea încă 4 ani în opoziţie. „Nu vedeţi că din teritoriu vin oamenii să ne zică «intraţi la putere cu oricine, numai intraţi?. Şi cu Băsescu şi cu mama lui Băsescu, şi cu premier şi fără premier»?“, i-ar fi spus Dragnea lui Mircea Geoană. Surse participante la şedinţa pesediştilor au declarat pentru Cotidianul că discuţiile au continuat pe un ton mai ridicat, Miron Mitrea şi Marian Oprişan cerându-i lui Mircea Geoană să renunţe la a pretinde pentru sine funcţia de prim-ministru, pentru că aruncă în aer orice şansă a partidului de a intra la guvernare. „Las-o dracu’ de funcţie de prim-ministru!Te pui preşedinte la Senat şi facem guvern cu PD-L-ul“, i-ar fi spus Miron Mitrea preşedintelui PSD. Acesta a refuzat şi Mitrea a plusat cu ameninţări: „Dacă îngropi partidul cu ambiţia ta de a fi premier, te îngropăm şi noi pe tine“. Ce-i drept, după această discuţie, Mircea Geoană a ieşit din birou vizibil supărat, pentru a pleca acasă, în vreme ce Mitrea, Oprişan, Dan Nica, Liviu Dragnea şi Nicuşor Constantinescu au plecat împreună la masă, ca să pregătească negocieri mai serioase cu democraţii. În sediu a rămas singurul adept al alianţei cu PNL, Viorel Hrebenciuc, care pledează pentru rămânerea în opoziţie în cazul în care PSD nu va reuşi să bată palma cu PNL şi UDMR pentru un guvern.Întrebat de ce s-a întâlnit Mircea Geoană luni seară cu liderii PD-L, Hrebenciuc a răspuns iritat: „S-a întâlnit, şi ce dacă s-a întâlnit? Ne întâlnim şi cu liberalii“. Înainte de a pleca acasă, singur, Mircea Geoană a declarat, pe treptele partidului, că îi invită pe liderii partidelor să vină la negocieri pentru alcătuirea unei majorităţi guvernamentale. El a arătat că invitaţia la negocieri este lansată de PSD către toate partidele parlamentare, urmând să se vadă ulterior „cei care răspuns primii“. Întrebat dacă PSD a primit până acum vreo ofertă de negociere, Geoană a precizat: „Numeroase“.
Sursa: Cotidianul
O alta gainarie romaneasca, se judeca statul cu statul, castigator: banda colectiva Pipera-Tunari-Dorobanti
Ministerul Culturii a pierdut sediul Bibliotecii Naţionale în favoarea Camerei de Comerţ Bucureşti, care a reuşit să demonstreze în instanţă că are drept de moştenire pe bunurile care au aparţinut organizaţiei similare din perioada interbelică.
Peste trei ani, Ministerul Culturii va trebui să evacueze actualul sediu al Bibliotecii Naţionale, pierdut luna trecută definitiv în favoarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIMB), asociaţie privată de societăţi comerciale. CCIMB este obligată să păstreze Biblioteca Naţională în clădirea respectivă, în următorii trei ani, cu chirie, al cărei cuantum nu a fost stabilit încă. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a declarat pentru Cotidianul că în acest termen va fi finalizat noul sediu al Bibliotecii Naţionale de pe Bulevardul Unirii, început în anii ’80. Clădirea a fost practic abandonată în 1990, însă Iorgulescu susţine că va fi terminată întrucât ministerul a luat un credit extern de 70 de milioane de euro în acest scop.
„Preconizez începerea efectivă a lucrărilor în luna februarie sau în martie.Trebuiau începute mai devreme, însă au fost întârziate de o contestaţie la licitaţie, acum soluţionată”, a explicat Iorgulescu. Ministrul a adăugat că spaţiul va fi extins faţă de cel proiectat pentru Biblioteca Naţională în anii ’80. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR) a României, Mihail Vlasov, nu ştie deocamdată ce chirie va plăti Ministerul Culturii. Însă spune că în interiorul Camerei se poartă discuţii pe două direcţii. „Se poate ajunge la o înţelegere cu ministerul, care să cumpere clădirea Bibliotecii, imobil care trebuie reabilitat. Şi am mai discutat cu ai mei colegi să mutăm Camera Naţională, Camera Ilfov şi Camera Bucureşti în locul Bibliotecii şi să vindem clădirea de pe Bulevardul Mircea Vodă, care este impunătoare de afară, dar meschină în interior”, explică Mihail Vlasov. Preşedintele CCIR crede că ministerul nu are rost să plătească chirie, atât timp cât pot termina de construit clădirea Bibliotecii Naţionale începută de Ceauşescu. “Să zicem că ar fi o chirie între 500.000 şi un milion de euro pe an.Cu banii aceştia ar termina lucrarea şi ar fi de toată lauda”, spune Vlasov. Camera de Comerţ a câştigat definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) procesul cu Ministerul Culturii prin care revendica sediul Bibliotecii Naţionale din Strada Ion Ghica nr. 4 cu argumentul că este continuatoarea de drept a Camerei de Comerţ din perioada interbelică. CCIMB a depus la dosar o altă decizie a ÎCCJ, dată într-un alt proces din 2004, care confirmă că actuala Cameră este moştenitoarea celei interbelice, în proprietatea căreia s-a aflat sediul Bibliotecii Naţionale până în 1949, când a fost naţionalizată. În primul rând, susţin avocaţii CCIMB, guvernul comunist condus de Petru Groza a omis, în Decretul 74 din 1949, să desfiinţeze explicit şi Camera de Comerţ Bucureşti.Au fost desfiinţate toate celelalte Camere judeţene, cu excepţia celei din Capitală, astfel că preluarea imobilelor CCIMB şi transferarea lor către fostul Minister al Comerţului şi Alimentaţiei s-au făcut fără titlu valabil, adică ilegal. În plus, CCIMB a demonstrat că îndeplineşte condiţiile impuse de Legea 10/2001, adică a dovedit, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că este continuatoarea de drept a fostei Camere de Comerţ din perioada interbelică, organizaţie care a deţinut sediul Bibliotecii Naţionale. Proba depusă de Cameră în procesul cu Ministerul Culturii este o decizie a ÎCCJ din 28 aprilie 2004, într-un alt proces de revendicare imobiliară, în care CCIMB a câştigat două clădiri de la Sicomed SA, situate pe Strada Hristo Botev. Dovada “continuităţii neîntrerupte” a constituit-o Decretul-Lege nr. 139/1990, emis imediat după revoluţie “privind Camerele de Comerţ şi Industrie din România”, prin care s-a revenit la forma de organizare anterioară anului 1949, când acestea au fost desfiinţate.
Sursa: Cotidianul
Peste trei ani, Ministerul Culturii va trebui să evacueze actualul sediu al Bibliotecii Naţionale, pierdut luna trecută definitiv în favoarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIMB), asociaţie privată de societăţi comerciale. CCIMB este obligată să păstreze Biblioteca Naţională în clădirea respectivă, în următorii trei ani, cu chirie, al cărei cuantum nu a fost stabilit încă. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a declarat pentru Cotidianul că în acest termen va fi finalizat noul sediu al Bibliotecii Naţionale de pe Bulevardul Unirii, început în anii ’80. Clădirea a fost practic abandonată în 1990, însă Iorgulescu susţine că va fi terminată întrucât ministerul a luat un credit extern de 70 de milioane de euro în acest scop.
„Preconizez începerea efectivă a lucrărilor în luna februarie sau în martie.Trebuiau începute mai devreme, însă au fost întârziate de o contestaţie la licitaţie, acum soluţionată”, a explicat Iorgulescu. Ministrul a adăugat că spaţiul va fi extins faţă de cel proiectat pentru Biblioteca Naţională în anii ’80. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR) a României, Mihail Vlasov, nu ştie deocamdată ce chirie va plăti Ministerul Culturii. Însă spune că în interiorul Camerei se poartă discuţii pe două direcţii. „Se poate ajunge la o înţelegere cu ministerul, care să cumpere clădirea Bibliotecii, imobil care trebuie reabilitat. Şi am mai discutat cu ai mei colegi să mutăm Camera Naţională, Camera Ilfov şi Camera Bucureşti în locul Bibliotecii şi să vindem clădirea de pe Bulevardul Mircea Vodă, care este impunătoare de afară, dar meschină în interior”, explică Mihail Vlasov. Preşedintele CCIR crede că ministerul nu are rost să plătească chirie, atât timp cât pot termina de construit clădirea Bibliotecii Naţionale începută de Ceauşescu. “Să zicem că ar fi o chirie între 500.000 şi un milion de euro pe an.Cu banii aceştia ar termina lucrarea şi ar fi de toată lauda”, spune Vlasov. Camera de Comerţ a câştigat definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) procesul cu Ministerul Culturii prin care revendica sediul Bibliotecii Naţionale din Strada Ion Ghica nr. 4 cu argumentul că este continuatoarea de drept a Camerei de Comerţ din perioada interbelică. CCIMB a depus la dosar o altă decizie a ÎCCJ, dată într-un alt proces din 2004, care confirmă că actuala Cameră este moştenitoarea celei interbelice, în proprietatea căreia s-a aflat sediul Bibliotecii Naţionale până în 1949, când a fost naţionalizată. În primul rând, susţin avocaţii CCIMB, guvernul comunist condus de Petru Groza a omis, în Decretul 74 din 1949, să desfiinţeze explicit şi Camera de Comerţ Bucureşti.Au fost desfiinţate toate celelalte Camere judeţene, cu excepţia celei din Capitală, astfel că preluarea imobilelor CCIMB şi transferarea lor către fostul Minister al Comerţului şi Alimentaţiei s-au făcut fără titlu valabil, adică ilegal. În plus, CCIMB a demonstrat că îndeplineşte condiţiile impuse de Legea 10/2001, adică a dovedit, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că este continuatoarea de drept a fostei Camere de Comerţ din perioada interbelică, organizaţie care a deţinut sediul Bibliotecii Naţionale. Proba depusă de Cameră în procesul cu Ministerul Culturii este o decizie a ÎCCJ din 28 aprilie 2004, într-un alt proces de revendicare imobiliară, în care CCIMB a câştigat două clădiri de la Sicomed SA, situate pe Strada Hristo Botev. Dovada “continuităţii neîntrerupte” a constituit-o Decretul-Lege nr. 139/1990, emis imediat după revoluţie “privind Camerele de Comerţ şi Industrie din România”, prin care s-a revenit la forma de organizare anterioară anului 1949, când acestea au fost desfiinţate.
Sursa: Cotidianul
marți, 2 decembrie 2008
Hasta-i tara Romaneasca!
PNG a cerut anularea alegerilor în colegiile electorale din Sectorul 5, invocând un material realizat cu cameras ascunsă de Departamantul de Investigaţii al Grupului Realitatea-Caţavencu şi difuzat astăzi de Realitatea TV.
Într-o cerere adresată Biroului Electoral Central, Partidul Noua Generaţie – Creştin Democrat, prin preşedintele său, George Becali, a formulat o sesizare privind fraudarea alegerilor în sectorul 5 al Capitalei, se spune pe site-ul PNG.
Motivele invocate sunt: "mituirea alegătorilor de către reprezentanţii PSD pe raza sectorului, prin organizarea de echipe care au oferit bani cetăţenilor în scara blocurilor, pentru a acorda votul Partidului Social Democrat. Probe evidente în acest sens au fost furnizate într-un material video prezentat de către postul de televiziune Realitatea TV, în dimineaţa zilei de 1 decembrie 2008. Din acest material, reiese fără echivoc că, în schimbul voturilor pentru PSD, anumiţi cetăţeni au primit sume cuprinse între 40 şi 100 de lei, în incinta şcolii nr. 141 din strada Amurgului, în cartierul Rahova", se mai spune pe site-ul partidului.
ARTICOL INIŢIAL
La bursa electorală, un vot a fost cotat între 400 şi un milion de lei
La un pas de răzmeriţă ieri, în cartierul bucureştean Rahova. Zeci de oameni s-au strâns cu buletinele în mână după ce şi-au exprimat opţiunea electorală spunând că aşteaptă să primească banii promişi în schimbul votului lor.
Şcoala generală numărul 141, strada Amurgului, Cartierul Rahova. La poarta şcolii se vorbeşte fără ocolişuri despre cât costă un vot.Vestea s-a răspândit repede, dar nu oricine primeşte bani. Locul unde se împart banii este ştiut de locuitorii din zonă. În zonă, zeci de oameni cu buletinele în mână spun că aşteaptă să li se dea banii promişi.
Candidată în Colegiul 20 pentru Camera Deputatilor, din partea PSD, Oana Niculescu Mizil susţine că nu s-a dat niciun ban pentru voturi.
"De la mine nu s-a primit niciun ban. Şi dacă vine cineva şi spune, să vină să-mi spună mie în faţă. Eu n-am dat niciun ban şi nici cont şi nici altceva", a declarat Oana Niculescu Mizil.
Într-o cerere adresată Biroului Electoral Central, Partidul Noua Generaţie – Creştin Democrat, prin preşedintele său, George Becali, a formulat o sesizare privind fraudarea alegerilor în sectorul 5 al Capitalei, se spune pe site-ul PNG.
Motivele invocate sunt: "mituirea alegătorilor de către reprezentanţii PSD pe raza sectorului, prin organizarea de echipe care au oferit bani cetăţenilor în scara blocurilor, pentru a acorda votul Partidului Social Democrat. Probe evidente în acest sens au fost furnizate într-un material video prezentat de către postul de televiziune Realitatea TV, în dimineaţa zilei de 1 decembrie 2008. Din acest material, reiese fără echivoc că, în schimbul voturilor pentru PSD, anumiţi cetăţeni au primit sume cuprinse între 40 şi 100 de lei, în incinta şcolii nr. 141 din strada Amurgului, în cartierul Rahova", se mai spune pe site-ul partidului.
ARTICOL INIŢIAL
La bursa electorală, un vot a fost cotat între 400 şi un milion de lei
La un pas de răzmeriţă ieri, în cartierul bucureştean Rahova. Zeci de oameni s-au strâns cu buletinele în mână după ce şi-au exprimat opţiunea electorală spunând că aşteaptă să primească banii promişi în schimbul votului lor.
Şcoala generală numărul 141, strada Amurgului, Cartierul Rahova. La poarta şcolii se vorbeşte fără ocolişuri despre cât costă un vot.Vestea s-a răspândit repede, dar nu oricine primeşte bani. Locul unde se împart banii este ştiut de locuitorii din zonă. În zonă, zeci de oameni cu buletinele în mână spun că aşteaptă să li se dea banii promişi.
Candidată în Colegiul 20 pentru Camera Deputatilor, din partea PSD, Oana Niculescu Mizil susţine că nu s-a dat niciun ban pentru voturi.
"De la mine nu s-a primit niciun ban. Şi dacă vine cineva şi spune, să vină să-mi spună mie în faţă. Eu n-am dat niciun ban şi nici cont şi nici altceva", a declarat Oana Niculescu Mizil.
luni, 1 decembrie 2008
Poate ne va fi de folos alegerea facuta PDS+PC
Sunt sanse mai mari sa scoata la iveala ce nu stim despre fosta guvernare, astea sunt singurele avantaje.
Daca vrem sa vorbim despre dejavantaje, nici nu are rost ca sunt fara numar.
Nu ne mai desteptam!
Daca vrem sa vorbim despre dejavantaje, nici nu are rost ca sunt fara numar.
Nu ne mai desteptam!
Ne-am pus crucea la mormant
Agerpress
Partidul Social-Democrat de opozitie (PSD) pare sa fi castigat alegerile parlamentare de duminica, potrivit exit-pollurilor, ceea ce reduce sansele pentru o revitalizare a reformelor anticoruptie cerute de UE, daca reuseste sa formeze un guvern, comenteaza Reuters, potrivit NewsIn.
PSD a profitat de pe urma temerilor romanilor legate de impactul crizei economice mondiale si a disparitatilor dintre bogatia oamenilor si a reusit sa isi adjudece o revenire de ultim minut, in ciuda scandalurilor murdare in care a fost implicat. Partidul a promis ajutor social si reduceri de impozite pentru cei mai saraci. Reuters citeaza doua exit-poluri, unul difuzat de Realitatea TV si celalalt de TVR1, comentand ca PSD, care este considerat mostenitor al regimului comunist inlaturat in 1989 de o revolta sangeroasa, a castigat intre 36% si 37% din voturi. Un alt partid de opozitie, Partidul Democrat-Liberal, o grupare de centru legata de presedintele Traian Basescu, a castigat in jur de 30-31% din voturi, in timp ce partidul primului ministru Calin Popescu-Tariceanu (PNL) a iesit pe locul al treilea, cu 20 de procente. Pentru a forma guvernul, PSD trebuie sa se lupte cu PD-L, partidul apropiat presedintelui, care nominalizeaza premierul, potrivit legii. Victoria de duminica creste sansele PSD de a se intoarce la putere, dupa patru ani in opozitie, dar o coalitie intre democrati si liberali, care au impreuna majoritatea, este de asemenea posibila, potrivit Reutes. "Toti vor juca dur, astfel ca este posibil sa existe multa instabilitate in perioada urmatoare", spune Alina Mungiu-Pippidi, membra a Societatii Academice Romane. "Exista sanse mari ca PSD sa intre in urmatorul guvern. Pentru lupta impotriva coruptiei, situatia e destul de rea", spune Mungiu-Pippidi.Guvernarea PSD din 2000-2004 a fost acuzata ca a permis proliferarea coruptiei. Cativa dintre politicienii ei de frunte au fost pusi sub acuzare pentru coruptie, dar procesele au fost blocate de Parlament sau s-au impotmolit in procedurile judiciare. Perspectivele unor negocieri dure pentru formarea unei coalitii si ale unui guvern PSD nu sunt de bun augur pentru eforturile de a scapa economia de criza financiara, sunt de parere economistii. Ei spun ca ambele partide principale vad o solutie in cresterea cheltuielilor guvernamentale, desi centristii din PD-L este mai putin probabil sa permita o crestere excesiva a datoriei publice. Uniunea Europeana a criticat persistenta coruptiei si a crimei organizate in Romania, o tara cu 22 de milioane de locuitori care s-a alaturat blocului european impreuna cu vecina ei Bulgaria, in 2007. Comisia Europeana a cerut tribunale mai puternice si sisteme administrative eficiente pentru a remedia problema. Bucurestiul a intreprins unele reforme, dar criticii spun ca ele sunt departe de a fi suficiente pentru a combate flagelul coruptiei in mediul de afaceri si in viata politica.
Partidul Social-Democrat de opozitie (PSD) pare sa fi castigat alegerile parlamentare de duminica, potrivit exit-pollurilor, ceea ce reduce sansele pentru o revitalizare a reformelor anticoruptie cerute de UE, daca reuseste sa formeze un guvern, comenteaza Reuters, potrivit NewsIn.
PSD a profitat de pe urma temerilor romanilor legate de impactul crizei economice mondiale si a disparitatilor dintre bogatia oamenilor si a reusit sa isi adjudece o revenire de ultim minut, in ciuda scandalurilor murdare in care a fost implicat. Partidul a promis ajutor social si reduceri de impozite pentru cei mai saraci. Reuters citeaza doua exit-poluri, unul difuzat de Realitatea TV si celalalt de TVR1, comentand ca PSD, care este considerat mostenitor al regimului comunist inlaturat in 1989 de o revolta sangeroasa, a castigat intre 36% si 37% din voturi. Un alt partid de opozitie, Partidul Democrat-Liberal, o grupare de centru legata de presedintele Traian Basescu, a castigat in jur de 30-31% din voturi, in timp ce partidul primului ministru Calin Popescu-Tariceanu (PNL) a iesit pe locul al treilea, cu 20 de procente. Pentru a forma guvernul, PSD trebuie sa se lupte cu PD-L, partidul apropiat presedintelui, care nominalizeaza premierul, potrivit legii. Victoria de duminica creste sansele PSD de a se intoarce la putere, dupa patru ani in opozitie, dar o coalitie intre democrati si liberali, care au impreuna majoritatea, este de asemenea posibila, potrivit Reutes. "Toti vor juca dur, astfel ca este posibil sa existe multa instabilitate in perioada urmatoare", spune Alina Mungiu-Pippidi, membra a Societatii Academice Romane. "Exista sanse mari ca PSD sa intre in urmatorul guvern. Pentru lupta impotriva coruptiei, situatia e destul de rea", spune Mungiu-Pippidi.Guvernarea PSD din 2000-2004 a fost acuzata ca a permis proliferarea coruptiei. Cativa dintre politicienii ei de frunte au fost pusi sub acuzare pentru coruptie, dar procesele au fost blocate de Parlament sau s-au impotmolit in procedurile judiciare. Perspectivele unor negocieri dure pentru formarea unei coalitii si ale unui guvern PSD nu sunt de bun augur pentru eforturile de a scapa economia de criza financiara, sunt de parere economistii. Ei spun ca ambele partide principale vad o solutie in cresterea cheltuielilor guvernamentale, desi centristii din PD-L este mai putin probabil sa permita o crestere excesiva a datoriei publice. Uniunea Europeana a criticat persistenta coruptiei si a crimei organizate in Romania, o tara cu 22 de milioane de locuitori care s-a alaturat blocului european impreuna cu vecina ei Bulgaria, in 2007. Comisia Europeana a cerut tribunale mai puternice si sisteme administrative eficiente pentru a remedia problema. Bucurestiul a intreprins unele reforme, dar criticii spun ca ele sunt departe de a fi suficiente pentru a combate flagelul coruptiei in mediul de afaceri si in viata politica.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)