Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat marti, imediat dupa preluarea portofoliului de la Ludovic Orban, ca va demite 24 de directori din minister pe motiv ca acestia au salariile prea mari, in unele cazuri ajungand chiar pana la 300 milioane lei vechi.
Potrivit Wall-Street, salariile celor 24 de directori pe care ministrul transporturilor Radu Berceanu a anuntat ii elibereaza din functie totalizeaza 400.000 lei, cel mai mare salariu fiind incasat de directorul Romatsa Aleodor Francu, 37.000 lei.Ministerul Transporturilor are in subordine 24 de companii, societati nationale si regii autonome."Cand am vazut situatia salariilor conducerii operatorilor economici de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, m-am hotarat ca pe cei 24 de directori sa-i eliberez din functii pentru salariile fabuloase", a declarat Radu Berceanu."Sumele arata cam asa: CFR - 187 milioane, Metrorex - 150 milioane, Aeroportul Henri Coanda - 210 milioane, Autoritatea Aeronautica - 196 milioane. In total, salariile acestor persoane ajung la 105.000 de euro, la care se adauga indemnizatiile celor din consiliile de administratie", a mai spus Radu Berceanu care a adaugat ca "nesimtirea a ajuns la o cota mult prea ridicata", potrivit Realitatea. In replica, fostul ministru Ludovic Orban a catalogat decizia lui Berceanu ca fiind inceputul unei campanii de politizare. "Nu poti judeca un director ca pe un functionar din primarie. Directorii aveau raspunderi uriase in munca lor", a mai spus Orban care a marturisit ca pe multi dintre cei eliberati astazi din functie el i-a gasit in minister. Fostul ministru a adaugat ca salariile au crescut doar in baza legii. "Nu este posibil ca Berceanu sa dea afara 24 de directori, aceste lucruri nu s-au intamplat niciunde. Pot spune ca salariile directorilor nu sunt mari, raportat la responsabilitatea pe care o implica functiile respective", a declarat Ludovic Orban pentru NewsIn.Companiile nationale din ministerul Transporturilor sunt companii si societati care au sute de mii de angajati. Dintre aceastea, unele, care fac parte din minister, nu sunt finantate de la bugetul de stat, iar Orban a indicat in acest sens Compania Aeronautica Civila din Romania, care se autofinanteaza.Potrivit fostului ministru, "daca un manager CFR sau Tarom administreaza bugete de sute de milioane de euro si este responsabil pentru sute de clienti, consider ca trebuie sa fie remunerat ca atare".De asemenea, Orban este de parere ca "traim intr-o economie capitalista, in care un director are o raspundere mare, drept pentru care salariul trebuie sa fie pe masura".De asemenea, fostul ministru a spus ca pe directorii de la Romatsa, Aeroportul Henri Coanda si CFR Calatori i-a gasit in functie cu acelasi salariu de pe cand Berceanu era ministru.Conform Realitatea, directorii din Ministerul Transporturilor au aflat de la televizor ca au fost demisi.Ei au declarat ca Radu Berceanu nu i-a informat despre demitere si s-au aratat rezervati in a comenta decizia noului ministru. Unii dintre sefii ramasi fara slujba spun ca salariile lor nu erau atat de mari precum sustine Berceanu.
Sursa 9am
miercuri, 24 decembrie 2008
marți, 23 decembrie 2008
Banii pentru partid de unde vin? cine voteaza PSD-PC-PNL-ETC?
Peste o sută de agenţii guvernamentale, conduse de câteva mii de directori bine plătiţi, cheltuiesc anual aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Sutele de agenţii guvernamentale din România trebuie restructurate, unele urmând să fie decapitate, altele reorganizate sau unificate, propune un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor. Unele agenţii au un obiect de activitate asemănător sau chiar identic cu al altora, dar deţin însă organigrame proprii, sufocate cu personal. Reorganizarea aparatului ar duce la o economie importantă de resurse la bugetul statului, care ar putea fi direcţionate spre finanţarea activităţilor economice, susţine materialul.Autorul crede că România a ajuns să fie dominată de o „pădure de agenţii“. Potrivit bilanţului făcut, există cel puţin 150 de agenţii, dintre care multe se calcă pe picioare, unele fiind cât o adevărată fabrică.
"Vă dau exemplul Agenţiei pentru Prestaţii Sociale, înfiinţată în octombrie şi care are acum o mie de angajaţi“, spune autorul materialului. La Ministerul Culturii avem un Institut Naţional pentru Monumente Istorice, dar şi un oficiu naţional pentru acestea. Tot de monumente se mai ocupă şi un institut naţional în domeniul conservării lor. Destinele culturii mai sunt gestionate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Centrul European de Cultură, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Institutul de Memorie Culturală.Ministerul are nenumărate alte centre culturale împrăştiate în ţară dedicate unei anumite personalităţi, rromilor, evreilor, tinerimii române sau cu obiect de activitate chiar dansul. Întrebat dacă nu cumva oficiul monumentelor şi institutul acestora se calcă pe picioare, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a explicat: „Unul se ocupă de administrarea monumentelor, altul de cercetare“.De domeniul nuclear se ocupă trei instituţii, anume o comisie naţională de la Guvern, o agenţie la Ministerul Economiei şi încă una responsabilă de deşeurile radioactive. La agricultură avem Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi un Oficiu al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Mai sunt instituţii preocupate de seminţe, de soiurile modificate genetic, de testarea şi înregistrarea acestora, de „bioresursele alimentare“, dar şi o agenţie hipică naţională. La Transporturi, unii se ocupă de tot ce înseamnă transportul naval, însă, dacă vine vorba despre salvarea vieţii pe mare, intră în joc o agenţie care se ocupă numai de aceasta. Românii de pretutindeni, eroii neamului, minorităţile naţionale, cei asupriţi, discriminaţi reprezintă şi ei obiectul de activitate a câteva zeci de agenţii.Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei, tot române, din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai avem Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.Pădurea de agenţii are „50.000-100.000 de angajaţi, dintre care 5.000-10.000 de directori”. Există un excedent de 20-40% de personal la care s-ar putea renunţa prin reorganizare. Multe institute şi agenţii au fost înfiinţare special pentru a satisface orgoliile unora. „Spre exemplu a fost secretar de stat sau director în vechea guvernare şi s-a înfiinţat o agenţie în care să îşi menţină postul sau s-a înfiinţat postul de director adjunct.“ Pe de altă parte a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“, spune autorul materialului.Soluţia o reprezintă comasarea multora dintre aceste instituţii, reducerea numărului de personal şi, nu în ultimul rând, transferul către bugetul de stat al taxelor percepute de unele dintre acestea, pe baza sistemului monopolist în care lucrează. Materialul propune, spre exemplu, înfiinţarea unei Agenţii Unice de Reglementare. Pădurea de case de asigurări, pentru transportatori, armată, angajaţi ai Ministerului Internelor, judecători etc. - toate acestea ar putea fi reunite într-o singură casă. Calculele oficialului Finanţelor arată că taxele percepute celor ce sunt aduşi prin diferite legi la uşa instituţiilor monopoliste sunt de sute de milioane de euro. „Aceste venituri ar trebui să constituie venituri la bugetul de stat“, spune angajatul Finanţelor. Directorul este conştient că „sistemul“ va avea o reacţie dură la analiza şi propunerile sale.Bolojan: Am dat afară 20% din personalşi totul funcţioneazăFost secretar general al Guvernului şi actualmente primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan a devenit şi el victima birocraţiei. „Am fost la Ministerul Finanţelor şi o angajată de acolo mi-a spus că modul în care am completat un formular nu e bun. Când am răspuns că l-am completat astfel pentru că aşa fusesem sfătuit chiar de minister mi-a răspuns că atunci acesta e bun şi aşa’’, spune acesta. Atât la Guvern, dar şi la Primăria Oradea, Bolojan susţine că a dispus restructurări de personal de 20% şi „nu s-a întâmplat nimic’’, adică instituţiile au continuat să funcţioneze.Bolojan spune că orice simplificare a sistemului, posibilă şi dezirabilă, va duce la „o scădere a veniturilor cartelului“, dar trebuie aplicată de sus în jos pentru a fi utilă. „S-a ajuns ca stăpânul să fie cartelul, nu cetăţeanul.“ Conjunctura pozitivă, necesară unei restructurări a sistemului, există deoarece majoritatea guvernamentală are şi una parlamentară şi există o criză economică, mai spune Ilie Bolojan.
22 Dec 2008 Doru Cireasa
Cotidianul
Sutele de agenţii guvernamentale din România trebuie restructurate, unele urmând să fie decapitate, altele reorganizate sau unificate, propune un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor. Unele agenţii au un obiect de activitate asemănător sau chiar identic cu al altora, dar deţin însă organigrame proprii, sufocate cu personal. Reorganizarea aparatului ar duce la o economie importantă de resurse la bugetul statului, care ar putea fi direcţionate spre finanţarea activităţilor economice, susţine materialul.Autorul crede că România a ajuns să fie dominată de o „pădure de agenţii“. Potrivit bilanţului făcut, există cel puţin 150 de agenţii, dintre care multe se calcă pe picioare, unele fiind cât o adevărată fabrică.
"Vă dau exemplul Agenţiei pentru Prestaţii Sociale, înfiinţată în octombrie şi care are acum o mie de angajaţi“, spune autorul materialului. La Ministerul Culturii avem un Institut Naţional pentru Monumente Istorice, dar şi un oficiu naţional pentru acestea. Tot de monumente se mai ocupă şi un institut naţional în domeniul conservării lor. Destinele culturii mai sunt gestionate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Centrul European de Cultură, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Institutul de Memorie Culturală.Ministerul are nenumărate alte centre culturale împrăştiate în ţară dedicate unei anumite personalităţi, rromilor, evreilor, tinerimii române sau cu obiect de activitate chiar dansul. Întrebat dacă nu cumva oficiul monumentelor şi institutul acestora se calcă pe picioare, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a explicat: „Unul se ocupă de administrarea monumentelor, altul de cercetare“.De domeniul nuclear se ocupă trei instituţii, anume o comisie naţională de la Guvern, o agenţie la Ministerul Economiei şi încă una responsabilă de deşeurile radioactive. La agricultură avem Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi un Oficiu al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Mai sunt instituţii preocupate de seminţe, de soiurile modificate genetic, de testarea şi înregistrarea acestora, de „bioresursele alimentare“, dar şi o agenţie hipică naţională. La Transporturi, unii se ocupă de tot ce înseamnă transportul naval, însă, dacă vine vorba despre salvarea vieţii pe mare, intră în joc o agenţie care se ocupă numai de aceasta. Românii de pretutindeni, eroii neamului, minorităţile naţionale, cei asupriţi, discriminaţi reprezintă şi ei obiectul de activitate a câteva zeci de agenţii.Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei, tot române, din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai avem Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.Pădurea de agenţii are „50.000-100.000 de angajaţi, dintre care 5.000-10.000 de directori”. Există un excedent de 20-40% de personal la care s-ar putea renunţa prin reorganizare. Multe institute şi agenţii au fost înfiinţare special pentru a satisface orgoliile unora. „Spre exemplu a fost secretar de stat sau director în vechea guvernare şi s-a înfiinţat o agenţie în care să îşi menţină postul sau s-a înfiinţat postul de director adjunct.“ Pe de altă parte a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“, spune autorul materialului.Soluţia o reprezintă comasarea multora dintre aceste instituţii, reducerea numărului de personal şi, nu în ultimul rând, transferul către bugetul de stat al taxelor percepute de unele dintre acestea, pe baza sistemului monopolist în care lucrează. Materialul propune, spre exemplu, înfiinţarea unei Agenţii Unice de Reglementare. Pădurea de case de asigurări, pentru transportatori, armată, angajaţi ai Ministerului Internelor, judecători etc. - toate acestea ar putea fi reunite într-o singură casă. Calculele oficialului Finanţelor arată că taxele percepute celor ce sunt aduşi prin diferite legi la uşa instituţiilor monopoliste sunt de sute de milioane de euro. „Aceste venituri ar trebui să constituie venituri la bugetul de stat“, spune angajatul Finanţelor. Directorul este conştient că „sistemul“ va avea o reacţie dură la analiza şi propunerile sale.Bolojan: Am dat afară 20% din personalşi totul funcţioneazăFost secretar general al Guvernului şi actualmente primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan a devenit şi el victima birocraţiei. „Am fost la Ministerul Finanţelor şi o angajată de acolo mi-a spus că modul în care am completat un formular nu e bun. Când am răspuns că l-am completat astfel pentru că aşa fusesem sfătuit chiar de minister mi-a răspuns că atunci acesta e bun şi aşa’’, spune acesta. Atât la Guvern, dar şi la Primăria Oradea, Bolojan susţine că a dispus restructurări de personal de 20% şi „nu s-a întâmplat nimic’’, adică instituţiile au continuat să funcţioneze.Bolojan spune că orice simplificare a sistemului, posibilă şi dezirabilă, va duce la „o scădere a veniturilor cartelului“, dar trebuie aplicată de sus în jos pentru a fi utilă. „S-a ajuns ca stăpânul să fie cartelul, nu cetăţeanul.“ Conjunctura pozitivă, necesară unei restructurări a sistemului, există deoarece majoritatea guvernamentală are şi una parlamentară şi există o criză economică, mai spune Ilie Bolojan.
22 Dec 2008 Doru Cireasa
Cotidianul
Pana nu scapam de comunisti nu vom fi liberi!
La sfârşitul lui 1987, actualul premier, Emil Boc, îşi manifesta într-un articol de ziar local hotărârea de a participa direct la transformarea ţării
Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei”, a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.Solidar faţă de PCRTextul, găzduit în pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferinţei Naţionale a PCR şi făcea parte dintr-un grupaj în care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale îşi exprimau adeziunea faţă de programul partidului comunist. În urmă cu 21 de ani, viitorul premier scria: „Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru”. Emil Boc nu a putut fi ieri contactat pentru a comenta pe marginea articolului publicat în „Făclia“. În urmă cu şase ani însă, când s-a mai discutat pe plan local pe marginea textului, el a negat că ar fi autorul articolului.Activiştii o duceau mai bine„Activiştii erau clasaţi deasupra celorlalte categorii de persoane. Cei din PCR se fereau de mediocrităţi, dar nu voiau nici genii, deoarece ajungeau să fie depăşiţi intelectual de cei tineri”, a explicat Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Potrivit lui Mihail Bumbeş, cercetător la IICCR, Boc a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti al Universităţii „Babeş-Bolyai”, respectiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj între 1987 şi 1989. „Se făceau alegeri, iar cei care se implicau şi dădeau dovadă de un interes aparte faţă de partid ajungeau sus”, a spus expertul IICCR. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru
Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei”, a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.Solidar faţă de PCRTextul, găzduit în pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferinţei Naţionale a PCR şi făcea parte dintr-un grupaj în care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale îşi exprimau adeziunea faţă de programul partidului comunist. În urmă cu 21 de ani, viitorul premier scria: „Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru”. Emil Boc nu a putut fi ieri contactat pentru a comenta pe marginea articolului publicat în „Făclia“. În urmă cu şase ani însă, când s-a mai discutat pe plan local pe marginea textului, el a negat că ar fi autorul articolului.Activiştii o duceau mai bine„Activiştii erau clasaţi deasupra celorlalte categorii de persoane. Cei din PCR se fereau de mediocrităţi, dar nu voiau nici genii, deoarece ajungeau să fie depăşiţi intelectual de cei tineri”, a explicat Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Potrivit lui Mihail Bumbeş, cercetător la IICCR, Boc a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti al Universităţii „Babeş-Bolyai”, respectiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj între 1987 şi 1989. „Se făceau alegeri, iar cei care se implicau şi dădeau dovadă de un interes aparte faţă de partid ajungeau sus”, a spus expertul IICCR. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru
Emil Boc, student, 1987
Autor: Radu Neag
Adevarul
Data: 23 dec 2008
Data: 23 dec 2008
Sa nu uitam de PSD
Mircea Geoană vine la putere exact ca Adrian Năstase acum opt ani: a numit în funcţia de ministru al Sănătăţii pe Ion Bazac, care e asociat cu firma care îi construieşte preşedintelui Senatului o casa. Mircea Geoană l-a pus ministru al Sănătăţii pe partenerul de afaceri al firmei care îi construieşte casa. Ion Bazac este asociat cu holdingul italian CEFIN, care îi ridică un apartament în Băneasa şefului Senatului. În 2001, Adrian Năstase l-a numit secretar de stat la Transporturi pe Sergiu Sechelariu, care îi construia imobilul din Zambaccian.Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, şi soţia sa, Camelia, sunt asociaţi în firma Forza Rossa, cea care vinde maşinile Ferrari în România, cu holdingul luxemburghez Central Europe Finance (CEFIN), reprezentat în România de către cetăţeanul italian Stefano Umberto Albarosa. Soţii Bazac mai sunt proprietarii şi a jumătate din firma de imobiliare Forza Rossa Real Estate, restul fiind deţinut de acelaşi holding luxemburghez, reprezentat tot de Stefano Umberto Albarosa.Partenerul italian de afaceri al ministrului Sănătăţii mai este acţionar cu 0,01% în firma Central Europe Finance Real Estate SRL, unde acţionar cu 99,99 % este CEFIN Holding SA din Luxemburg, care construieşte un ansamblu rezidenţial în Băneasa.
Un apartament din acest ansamblu rezidenţial a fost contractat, încă de acum doi, de către Mircea Geoană, actualul preşedinte al Senatului. Despre contractarea acestui apartament, Mircea Geoană nu a pomenit nimic în ultimele sale declaraţii de avere. El a uitat să specifice faptul că a plătit un avans pentru acest apartament şi că a plătit deja câteva rate aferente lucrărilor efectuate, lucruri confirmate pentru Cotidianul de către soţia sa, Mihaela. Ea a mai adăugat că o cunoaşte pe Camelia Bazac, soţia ministrului Sănătăţii, cu care e în relaţii bune.„Acest apartament l-am contractat acum doi ani, din faza de proiect, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Am plătit un avans şi câteva rate. Nu e o sumă prea mare, nu ştiu exact cât a fost plătit, pentru că nu am actele în faţă. Banii au fost plătiţi în funcţie de lucrările efectuate. Soţul meu nu şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere, deoarece noi nu suntem încă proprietarii acestui apartament”, ne-a explicat Mihaela Geoană. Soţia preşedintelui Senatului spune că firma de construcţii nu i-a terminat locuinţa.„Apartamentul trebuia să ne fie predat în august 2008, dar din cauza unor avize pe care firma de construcţii nu le-a obţinut, termenul de predare a fost decalat”, afirmă Mihaela Geoană. Ea a precizat pentru Cotidianul că în contractul încheiat cu firma de construcţii există o clauză potrivit căreia, dacă firma de construcţii nu predă la timp apartamentul, atunci se obligă să plătească chiria familiei Geoană pentru locuinţa pe care o ocupă în prezent. Mihaela Geoană ne-a spus că nu a activat această clauză şi că în prezent este încă în stadiul de „corespondenţă” pe acest subiect cu firma de construcţii. Dar ce chirie ar urma să plătească CEFIN?În ultima perioadă, familia Geoană a fost chiriaşă la RA-APPS, în baza unui contract controversat. Pe când era ministru de Externe, Geoană a cerut de la RA-APPS o locuinţă de protocol şi a primit una pe Strada Pangratti. După terminarea mandatului, deşi nu mai avea dreptul legal, Geoană a primit o altă locuinţă de la RA-APPS, pe Strada Starostescu nr. 3, în baza unui contract de închiriere, „până la rezolvarea problemei sale locative”. Chiria modică pe care familia Geoană o plătea pentru locuinţa din Strada Starostescu a fost mărită de către RA-APPS, începând cu februarie 2008, la suma de 3.153 de euro lunar.Veniturile declarate ale celor doi soţi sunt în prezent de aproximativ 1.600 de euro pe lună. Întrebată de unde a avut bani pentru a plăti această chirie mare, Mihaela Geoană ne-a explicat: „Ne-au ajutat părinţii mei cu bani. Nu am încheiat cu ei acte de împrumut, pentru că nimeni nu cred că încheie astfel de hârtii cu propriii părinţi. De aceea aceşti bani nu apar ca împrumutaţi în declaraţia de avere a soţului meu”. Ulterior, Mihaela Geoană şi-a amintit că a încasat 30.000 de euro dividente de la firma TopCont Invest SRL, unde deţine 80 la sută din acţiuni.Salvarea familiei Geoană a venit odată cu alegerea capului familiei în funcţia de preşedinte al Senatului. Reprezentanţii RA-APPS au declarat pentru Cotidianul că după numirea oficială casa din Strada Starostescu nr. 3 a devenit locuinţă de protocol. Asta înseamnă că în loc să plătească 3.153 de euro chirie lunar familia Geoană va plăti doar 690 de lei, adică 172 de euro, mai puţin cu aproape 3.000 de euro. Astfel, preşedintele Senatului nu va mai fi nevoit să împrumute bani de la socri pentru a-şi plăti chiria. Potrivit legislaţiei în vigoare, şeful Senatului era obligat să-şi treacă în declaraţia de avere sumele plătite ca avans şi rate pentru apartament, inclusiv banii împrumutaţi de la socri.
Un apartament din acest ansamblu rezidenţial a fost contractat, încă de acum doi, de către Mircea Geoană, actualul preşedinte al Senatului. Despre contractarea acestui apartament, Mircea Geoană nu a pomenit nimic în ultimele sale declaraţii de avere. El a uitat să specifice faptul că a plătit un avans pentru acest apartament şi că a plătit deja câteva rate aferente lucrărilor efectuate, lucruri confirmate pentru Cotidianul de către soţia sa, Mihaela. Ea a mai adăugat că o cunoaşte pe Camelia Bazac, soţia ministrului Sănătăţii, cu care e în relaţii bune.„Acest apartament l-am contractat acum doi ani, din faza de proiect, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Am plătit un avans şi câteva rate. Nu e o sumă prea mare, nu ştiu exact cât a fost plătit, pentru că nu am actele în faţă. Banii au fost plătiţi în funcţie de lucrările efectuate. Soţul meu nu şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere, deoarece noi nu suntem încă proprietarii acestui apartament”, ne-a explicat Mihaela Geoană. Soţia preşedintelui Senatului spune că firma de construcţii nu i-a terminat locuinţa.„Apartamentul trebuia să ne fie predat în august 2008, dar din cauza unor avize pe care firma de construcţii nu le-a obţinut, termenul de predare a fost decalat”, afirmă Mihaela Geoană. Ea a precizat pentru Cotidianul că în contractul încheiat cu firma de construcţii există o clauză potrivit căreia, dacă firma de construcţii nu predă la timp apartamentul, atunci se obligă să plătească chiria familiei Geoană pentru locuinţa pe care o ocupă în prezent. Mihaela Geoană ne-a spus că nu a activat această clauză şi că în prezent este încă în stadiul de „corespondenţă” pe acest subiect cu firma de construcţii. Dar ce chirie ar urma să plătească CEFIN?În ultima perioadă, familia Geoană a fost chiriaşă la RA-APPS, în baza unui contract controversat. Pe când era ministru de Externe, Geoană a cerut de la RA-APPS o locuinţă de protocol şi a primit una pe Strada Pangratti. După terminarea mandatului, deşi nu mai avea dreptul legal, Geoană a primit o altă locuinţă de la RA-APPS, pe Strada Starostescu nr. 3, în baza unui contract de închiriere, „până la rezolvarea problemei sale locative”. Chiria modică pe care familia Geoană o plătea pentru locuinţa din Strada Starostescu a fost mărită de către RA-APPS, începând cu februarie 2008, la suma de 3.153 de euro lunar.Veniturile declarate ale celor doi soţi sunt în prezent de aproximativ 1.600 de euro pe lună. Întrebată de unde a avut bani pentru a plăti această chirie mare, Mihaela Geoană ne-a explicat: „Ne-au ajutat părinţii mei cu bani. Nu am încheiat cu ei acte de împrumut, pentru că nimeni nu cred că încheie astfel de hârtii cu propriii părinţi. De aceea aceşti bani nu apar ca împrumutaţi în declaraţia de avere a soţului meu”. Ulterior, Mihaela Geoană şi-a amintit că a încasat 30.000 de euro dividente de la firma TopCont Invest SRL, unde deţine 80 la sută din acţiuni.Salvarea familiei Geoană a venit odată cu alegerea capului familiei în funcţia de preşedinte al Senatului. Reprezentanţii RA-APPS au declarat pentru Cotidianul că după numirea oficială casa din Strada Starostescu nr. 3 a devenit locuinţă de protocol. Asta înseamnă că în loc să plătească 3.153 de euro chirie lunar familia Geoană va plăti doar 690 de lei, adică 172 de euro, mai puţin cu aproape 3.000 de euro. Astfel, preşedintele Senatului nu va mai fi nevoit să împrumute bani de la socri pentru a-şi plăti chiria. Potrivit legislaţiei în vigoare, şeful Senatului era obligat să-şi treacă în declaraţia de avere sumele plătite ca avans şi rate pentru apartament, inclusiv banii împrumutaţi de la socri.
luni, 22 decembrie 2008
La caldurica si la mai bine!
Politicieni vizati de procurori s-au instalat fara probleme in functii cheie din Parlament, iar alti noi parlamentari sunt sustinuti de persoane cercetate penal din partidele de la putere, in tot acest timp ministrului Catalin Predoiu revenindu-i greaua misiune de a suspenda monitorizarea justitiei.
Astfel, alegerile uninominale pentru Parlamentul Romaniei din 2008 au propulsat in fotoliile de demnitari persoane urmarite penal sau chiar trimise in judecata, potrivit NewsIn. Daca in Guvern nu avem oficial persoane cercetate penal, cele vizate de anchetele DNA de afla fara probleme in Parlament.De la Partidul Conservator, Daniela Popa, liderul formatiunii, a fost aleasa deputat de Bucuresti. Dupa ce colegul sau de partid Dan Voiculescu a fost trimis in judecata in dosarul provatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare, procurorii au aratat, in rechizitoriu, ca Popa ar fi dat declaratii mincinoase in ancheta si au decis sa o cerceteze penal pentru falsificarea unui inscris sub semnatura privata. In noua legislatura, Daniela Popa a fost aleasa vicepresedinte al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. Colegul sau de partid, Dan Voiculescu, a fost trimis in judecata la data de 4 decembrie 2008, fiind acuzat de prejudicierea Institutului de Cercetari Alimentare cu suma de 7,8 milioane de euro. Voiculescu mai are un dosar penal la DNA, "Loteria 2", fiind cercetat pentru spalare de bani. De asemenea, el se lupta in justitie cu CNSAS, care i-a dat verdict de politie politica. Dupa alegerile din 30 noiembrie 2008, Voiculescu a obtinut functia de vicepresedinte al Senatului. La capitorul PD-L, exisa cel putin doi reprezentanti in Parlament ai partidului care sunt anchetati de procurori. Cristian Boureanu, ales deputat PD-L de Arges este cercetat de procurorii anticoruptie, fiind acuzat de abuz in serviciu, dupa ce ar fi semnat un contract ce privea „Loteria Nationala”. Generalul (r) Eugen Badalan a candidat din partea PD-L la Camera Deputatilor intr-un colegiu din Braila. A fost ales deputat in ciuda faptului ca a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie, inca de acum un an, pentru un prejudiciu de 1,2 milioane de euro adus unei unitati militare. Primarul Aradului, Gheorghe Falca, finul de cununie al presedintelui Basescu si trimis in judecata pentru fapte de coruptie, a reusit performanta de a trimite in Parlament nu mai putin de cinci deputati si doi senatori pentru PD-L din partea judetului. Procesul sau este suspendat in acest moment, fiind trimis la Curtea Constitutionala. Nici PSD nu sta prea prost la persoane din tara care au probleme cu justitia, dar care au reusit sa isi impuna oameni in Parlament. Astfel, daca la Constanta primarul Radu Mazare si presedintele Consiliului Judetean Nicusor Constantinescu nu au candidat pentru un post in Parlament, ei par sa-ti fi asigurat sustinerea politica prin cinci deputati si doi senatori. Un senator este chiar fratele primarului, Alexandru Mazare. Primarul Constantei a fost trimis in judecata alaturi de Nicusor Constantinescu pentru vanzarea ilegala a unor intinse suprafete de terenuri din judet, prejudiciul calculat de procurori fiind stabilit la 114 milioane de euro. Constantinescu mai are un proces pe rol, fiind trimis in judecata la data de 18 decembrie 2008 pentru abuz in serviciu. Deputat pe listele PSD a fost ales si Ion Dumitru, fost director al Romsilva. Dumitru a fost trimis de doua ori in judecata, acuzat fiind de procurorii anticoruptie de abuz in serviciu si licitatii trucate. Chiar daca are doua procese, Dumitru a fost ales din nou deputat de Dambovita. Deputat a fost ales si Mugurel Surupaceanu, fost prefect PSD de Gorj, dar si protagonistul in doua dosare penale, unde are calitatea de invinuit. Surupaceanu s-a „specializat” in cumpararea de tancuri uzate pe post de utilaje miniere sau forestiere pe care, ulterior, le vindea unor firme de stat cu adaosuri astronomice. Fostul premier Adrian Nastase a fost ales din nou in Parlamentul Romaniei, in ciuda celor patru dosare penale in care a fost cercetat pentru fapte de coruptie. In doua dintre ele, (Zambaccian I si Matusa Tamara) Nastase a fost si judecat, dar nu pana la capat, deoarece o decizie a Curtii Constitutionale arata ca pentru a incepe urmarirea penala impotriva unui fost sau actual ministru care este si parlamentar trebuie aviz din partea Camerei din care face parte. Ulterior, votul colegilor din Camera Deputatilor l-a scapat pe fostul premier de o solutie in instanta. DNA mai are in lucru un dosar privind colectarea de fonduri pentru campania electorala din 2004, faptele fiind savarsite in calitate de sef de partid. In noul legislativ, fostul prim-ministru a obtinut, in urma negocierilor, functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor.Deputatul PSD de Suceava Ioan Stan si senatorul Gavril Marza fac echipa, fiind colegi de dosar penal. Cei doi au fost trimisi in judecata, inca din decembrie 2006, pentru ca au colectat bani prin intermediul unei fundatii, bani folositi pentru campania electorala a PSD. Serban Mihailescu a fost ales senator intr-un colegiu din Teleorman, in ciuda dosarului penal in care a fost acuzat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita 11 arme de vinatoare de la un consilier personal. Fost ministru in guvernul Nastase, Mihailescu s-a folosit de acelasi tertip prin care a scapat de judecata si fostul sau sef pe linie de partid. Motivind ca procurorii nu au cerut avizul Senatului pentru inceperea urmaririi penale in cazul sau, dosarul lui Mihailescu s-a intors la DNA. Fostul membru al Cabinetului Nastase, Miron Mitrea a candidat pentru un post de senator in Vrancea, fieful baronului local Marian Oprisan. Mitrea are un dosar la DNA, acuzat fiind de luare de mita in legatura cu renovarea unei case apartand mamei sale. De altfel, anchetatorii i-au pus sechestru pe casa, in vederea recuperarii unui prejudiciu de 7 miliarde lei vechi. Potrivit unor surse judiciare, dosarul sau este aproape de a fi trimis in instanta.Catalin Predoiu a pierdut deja o lupta, la alegeri, cu o persoana cercetata penal. Este vorba despre Marian Ghiveciu, candidatul PSD de Buzau care l-a surclasat pe mi¬nistrul justitiei. Potrivit presei, Ghiveciu are dosare penale pentru mai multe afaceri imobiliare.Sursa: 9am, astazi
Astfel, alegerile uninominale pentru Parlamentul Romaniei din 2008 au propulsat in fotoliile de demnitari persoane urmarite penal sau chiar trimise in judecata, potrivit NewsIn. Daca in Guvern nu avem oficial persoane cercetate penal, cele vizate de anchetele DNA de afla fara probleme in Parlament.De la Partidul Conservator, Daniela Popa, liderul formatiunii, a fost aleasa deputat de Bucuresti. Dupa ce colegul sau de partid Dan Voiculescu a fost trimis in judecata in dosarul provatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare, procurorii au aratat, in rechizitoriu, ca Popa ar fi dat declaratii mincinoase in ancheta si au decis sa o cerceteze penal pentru falsificarea unui inscris sub semnatura privata. In noua legislatura, Daniela Popa a fost aleasa vicepresedinte al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. Colegul sau de partid, Dan Voiculescu, a fost trimis in judecata la data de 4 decembrie 2008, fiind acuzat de prejudicierea Institutului de Cercetari Alimentare cu suma de 7,8 milioane de euro. Voiculescu mai are un dosar penal la DNA, "Loteria 2", fiind cercetat pentru spalare de bani. De asemenea, el se lupta in justitie cu CNSAS, care i-a dat verdict de politie politica. Dupa alegerile din 30 noiembrie 2008, Voiculescu a obtinut functia de vicepresedinte al Senatului. La capitorul PD-L, exisa cel putin doi reprezentanti in Parlament ai partidului care sunt anchetati de procurori. Cristian Boureanu, ales deputat PD-L de Arges este cercetat de procurorii anticoruptie, fiind acuzat de abuz in serviciu, dupa ce ar fi semnat un contract ce privea „Loteria Nationala”. Generalul (r) Eugen Badalan a candidat din partea PD-L la Camera Deputatilor intr-un colegiu din Braila. A fost ales deputat in ciuda faptului ca a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie, inca de acum un an, pentru un prejudiciu de 1,2 milioane de euro adus unei unitati militare. Primarul Aradului, Gheorghe Falca, finul de cununie al presedintelui Basescu si trimis in judecata pentru fapte de coruptie, a reusit performanta de a trimite in Parlament nu mai putin de cinci deputati si doi senatori pentru PD-L din partea judetului. Procesul sau este suspendat in acest moment, fiind trimis la Curtea Constitutionala. Nici PSD nu sta prea prost la persoane din tara care au probleme cu justitia, dar care au reusit sa isi impuna oameni in Parlament. Astfel, daca la Constanta primarul Radu Mazare si presedintele Consiliului Judetean Nicusor Constantinescu nu au candidat pentru un post in Parlament, ei par sa-ti fi asigurat sustinerea politica prin cinci deputati si doi senatori. Un senator este chiar fratele primarului, Alexandru Mazare. Primarul Constantei a fost trimis in judecata alaturi de Nicusor Constantinescu pentru vanzarea ilegala a unor intinse suprafete de terenuri din judet, prejudiciul calculat de procurori fiind stabilit la 114 milioane de euro. Constantinescu mai are un proces pe rol, fiind trimis in judecata la data de 18 decembrie 2008 pentru abuz in serviciu. Deputat pe listele PSD a fost ales si Ion Dumitru, fost director al Romsilva. Dumitru a fost trimis de doua ori in judecata, acuzat fiind de procurorii anticoruptie de abuz in serviciu si licitatii trucate. Chiar daca are doua procese, Dumitru a fost ales din nou deputat de Dambovita. Deputat a fost ales si Mugurel Surupaceanu, fost prefect PSD de Gorj, dar si protagonistul in doua dosare penale, unde are calitatea de invinuit. Surupaceanu s-a „specializat” in cumpararea de tancuri uzate pe post de utilaje miniere sau forestiere pe care, ulterior, le vindea unor firme de stat cu adaosuri astronomice. Fostul premier Adrian Nastase a fost ales din nou in Parlamentul Romaniei, in ciuda celor patru dosare penale in care a fost cercetat pentru fapte de coruptie. In doua dintre ele, (Zambaccian I si Matusa Tamara) Nastase a fost si judecat, dar nu pana la capat, deoarece o decizie a Curtii Constitutionale arata ca pentru a incepe urmarirea penala impotriva unui fost sau actual ministru care este si parlamentar trebuie aviz din partea Camerei din care face parte. Ulterior, votul colegilor din Camera Deputatilor l-a scapat pe fostul premier de o solutie in instanta. DNA mai are in lucru un dosar privind colectarea de fonduri pentru campania electorala din 2004, faptele fiind savarsite in calitate de sef de partid. In noul legislativ, fostul prim-ministru a obtinut, in urma negocierilor, functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor.Deputatul PSD de Suceava Ioan Stan si senatorul Gavril Marza fac echipa, fiind colegi de dosar penal. Cei doi au fost trimisi in judecata, inca din decembrie 2006, pentru ca au colectat bani prin intermediul unei fundatii, bani folositi pentru campania electorala a PSD. Serban Mihailescu a fost ales senator intr-un colegiu din Teleorman, in ciuda dosarului penal in care a fost acuzat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita 11 arme de vinatoare de la un consilier personal. Fost ministru in guvernul Nastase, Mihailescu s-a folosit de acelasi tertip prin care a scapat de judecata si fostul sau sef pe linie de partid. Motivind ca procurorii nu au cerut avizul Senatului pentru inceperea urmaririi penale in cazul sau, dosarul lui Mihailescu s-a intors la DNA. Fostul membru al Cabinetului Nastase, Miron Mitrea a candidat pentru un post de senator in Vrancea, fieful baronului local Marian Oprisan. Mitrea are un dosar la DNA, acuzat fiind de luare de mita in legatura cu renovarea unei case apartand mamei sale. De altfel, anchetatorii i-au pus sechestru pe casa, in vederea recuperarii unui prejudiciu de 7 miliarde lei vechi. Potrivit unor surse judiciare, dosarul sau este aproape de a fi trimis in instanta.Catalin Predoiu a pierdut deja o lupta, la alegeri, cu o persoana cercetata penal. Este vorba despre Marian Ghiveciu, candidatul PSD de Buzau care l-a surclasat pe mi¬nistrul justitiei. Potrivit presei, Ghiveciu are dosare penale pentru mai multe afaceri imobiliare.Sursa: 9am, astazi
Iliescu si banii din '89! Stie lumea ce stie!
Duminica, 21 decembrie, s-au implinit 19 ani de la izbucnirea Revolutiei in Capitala, prilej cu care au avut loc mai multe evenimente de comemorare a eroilor Revolutiei.
Dar ceremonia de comemorare a eroilor Revolutiei nu a fost lipsita de incidente. Ion Iliescu a fost atacat cu monede de revolutionari, impins in imbulzeala creata si huiduit. A fost nevoie de interventia SPP-istilor pentru ca fostul presedinte al Romaniei sa scape de furia revolutionarilor, potrivit Realitatea TV.Incidentul a avut loc in duminica dimineata la Cimitirul Eroilor. Mai multi revolutionari nu au fost de acord ca Ion Iliescu sa tina un discurs cu ocazia manifestarilor din cimitir. Revolutionarii au aruncat cu monede in acesta si-iau reprosat trecutul comunist si "furtul" Revolutiei din 1989. Mai mult, au vrut sa arunce si cu oua stricate. Cei prezenti l-au numit pe Iliescu "masacrator" si au sustinut ca monedele au reprezentat cei 30 de arginti care se arunca tradatorului, relateaza de asemenea Realitatea.Actualul presedinte de onoare al PSD a scapat de atacatori numai dupa interventia angajatilor Serviciului de Protectie si Paza (SPP).
Lovitura de Stat sau Revolutie?Intr-o prefata a cartii lui Sorin Rosca Stanescu “Marea Provocare-Puterea liderului rosu”, Alina Olteanu ofera cateva repere legate de situtatia politica post-revolutionara si posibile explicatii ale antipatiei pe care o resimt revolutionarii romani fata de Ion Iliescu.In vidul de putere aparut in contextul evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Barladeanu si altii constituie Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN).Presedinte al CFSN este ales Ion Iliescu, gest justificat de Silviu Brucan cu cuvintele pline de talc: "Ca sa ramanem in sistem!" La 23 ianuarie 1990, CFSN hotaraste transformarea FSN in formatiune politica si participarea la alegeri. Presedinte al FSN este numit Ion Iliescu. Astfel, FSN, structura de putere formata in timpul evenimentelor din decembrie 1989, si-a deturnat menirea initiala de "organ provizoriu al puterii de stat", provocand dezechilibrarea scenei politice si aparitia complexului "revolutiei furate". Protestand fata de aceasta masura, considerata "o confiscare a revolutiei", unii membri marcanti (printre care Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ion Caramitru) isi inainteaza demisia. PNTCD, PNL si PSDR se opun la randul lor acestei decizii printr-o declaratie comuna. Insa, la 20 mai 1990, au loc primele alegeri parlamentare si prezidentiale de dupa caderea comunismului, ale caror rezultate atesta victoria zdrobitoare a FSN si il consacra pe Ion Iliescu in functia de presedinte al Romaniei. Doi ani mai tarziu, la 27 septembrie 1992, au loc urmatoarele alegeri parlamentare si prezidentiale. Ion Iliescu participa la campania electorala in calitate de candidat al FDSN, partid aparut ca urmare a disensiunilor din interiorul FSN. Iliescu si partidul sau obtin din nou victoria, de aceasta data pentru un mandat de patru ani. Aceasta noua victorie a lui Ion Iliescu nu ii impiedica insa pe unii sceptici sa isi puna in continuare intrebari cu privire la modalitatea prin care el a obtinut (si pastrat) puterea politica. Intrebarile vizeaza inclusiv evenimentele din decembrie 1989, descrise ca fiind nu "o revolutie", ci o lovitura de stat orchestrata de Ion Iliescu si de acolitii sai, noteaza Alina Olteanu.
Sursa: 9am, astazi
Dar ceremonia de comemorare a eroilor Revolutiei nu a fost lipsita de incidente. Ion Iliescu a fost atacat cu monede de revolutionari, impins in imbulzeala creata si huiduit. A fost nevoie de interventia SPP-istilor pentru ca fostul presedinte al Romaniei sa scape de furia revolutionarilor, potrivit Realitatea TV.Incidentul a avut loc in duminica dimineata la Cimitirul Eroilor. Mai multi revolutionari nu au fost de acord ca Ion Iliescu sa tina un discurs cu ocazia manifestarilor din cimitir. Revolutionarii au aruncat cu monede in acesta si-iau reprosat trecutul comunist si "furtul" Revolutiei din 1989. Mai mult, au vrut sa arunce si cu oua stricate. Cei prezenti l-au numit pe Iliescu "masacrator" si au sustinut ca monedele au reprezentat cei 30 de arginti care se arunca tradatorului, relateaza de asemenea Realitatea.Actualul presedinte de onoare al PSD a scapat de atacatori numai dupa interventia angajatilor Serviciului de Protectie si Paza (SPP).
Lovitura de Stat sau Revolutie?Intr-o prefata a cartii lui Sorin Rosca Stanescu “Marea Provocare-Puterea liderului rosu”, Alina Olteanu ofera cateva repere legate de situtatia politica post-revolutionara si posibile explicatii ale antipatiei pe care o resimt revolutionarii romani fata de Ion Iliescu.In vidul de putere aparut in contextul evenimentelor din decembrie 1989, Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Barladeanu si altii constituie Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN).Presedinte al CFSN este ales Ion Iliescu, gest justificat de Silviu Brucan cu cuvintele pline de talc: "Ca sa ramanem in sistem!" La 23 ianuarie 1990, CFSN hotaraste transformarea FSN in formatiune politica si participarea la alegeri. Presedinte al FSN este numit Ion Iliescu. Astfel, FSN, structura de putere formata in timpul evenimentelor din decembrie 1989, si-a deturnat menirea initiala de "organ provizoriu al puterii de stat", provocand dezechilibrarea scenei politice si aparitia complexului "revolutiei furate". Protestand fata de aceasta masura, considerata "o confiscare a revolutiei", unii membri marcanti (printre care Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ion Caramitru) isi inainteaza demisia. PNTCD, PNL si PSDR se opun la randul lor acestei decizii printr-o declaratie comuna. Insa, la 20 mai 1990, au loc primele alegeri parlamentare si prezidentiale de dupa caderea comunismului, ale caror rezultate atesta victoria zdrobitoare a FSN si il consacra pe Ion Iliescu in functia de presedinte al Romaniei. Doi ani mai tarziu, la 27 septembrie 1992, au loc urmatoarele alegeri parlamentare si prezidentiale. Ion Iliescu participa la campania electorala in calitate de candidat al FDSN, partid aparut ca urmare a disensiunilor din interiorul FSN. Iliescu si partidul sau obtin din nou victoria, de aceasta data pentru un mandat de patru ani. Aceasta noua victorie a lui Ion Iliescu nu ii impiedica insa pe unii sceptici sa isi puna in continuare intrebari cu privire la modalitatea prin care el a obtinut (si pastrat) puterea politica. Intrebarile vizeaza inclusiv evenimentele din decembrie 1989, descrise ca fiind nu "o revolutie", ci o lovitura de stat orchestrata de Ion Iliescu si de acolitii sai, noteaza Alina Olteanu.
Sursa: 9am, astazi
vineri, 19 decembrie 2008
Iliescu si 1989
Din doua una. Ion Iliescu ori ne ia de prosti, ori ne ia de prosti! Sau, poate, ca sa doarma linistit noaptea, fara ca mortii sa-i bantuie visele, trebuie sa-si repete pana la satietate ca in decembrie 1989 a fost doar o revolutie, nu si o lovitura de stat ce a deturnat-o. Iliescu se face ca uita ca, intre timp, am aflat si "cine-a tras in noi", si cine erau asa-zisii teroristi, si cum cel care "cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista" era de mult pregatit sa-i ocupe locul tovarasului sau de partid comunist, Nicolae Ceausescu.
Poate si pentru ca nu a fost tras la raspundere pentru moartea celor aproape 2.000 de romani care in decembrie 1989 s-au numarat printre cei care au avut curajul sa iasa in strada si sa strige "Jos Ceausescu" si "Jos Comunismul", fostul presedinte al tarii are tupeul sa ne aduca aminte ca astazi se implinesc 19 ani de cand la Timisoara s-a strigat pentru prima oara "Libertate!".
Uitand probabil ca a jucat un rol principal in evenimentele ce au dus la moartea atator nevinovati, ca si in stoparea anchetelor ce ar fi trebuit sa-i condamne pe cei vinovati, Iliescu afirma pe blogul sau ca acesta data este si "debutul manifestarilor de marcare a aniversarii victoriei Revolutiei Romane".
Continuand sa-si bata joc de memoria celor care si-au sacrificat viata, fostul presedinte i-a invitat, joi, pe cititorii blogului sau sa participe la Sesiunea anuala de comunicari stiintifice a Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989.
"Manifestarea urmareste si acordarea unei atentii sporite pentru valorificarea in spatiul public a cercetarilor Institutului si continuarea actiunilor pentru reflectarea corecta a Revolutiei, ca si pentru eliminarea fabulatiilor de tot felul si a incercarilor de discreditare a Revolutiei si a celor ce si-au asumat in acele zile si riscuri si raspunderi asigurand victoria", ii lamureste pe cititori Ion Iliescu.
Tema supusa, joi, dezbaterii a fost "Fortele de ordine, paza si represiune in timpul Revolutiei din decembrie 1989".
Actualul presedinte de onoare al PSD ar trebui sa se ocupe mai degraba de Institutul Loviturii de Stat din Decembrie 1989 si sa propuna dezbateri precum "Cum au furat Ion Iliescu si ai lui Revolutia" sau "Cum au intinat Ceausestii idealurile comunismului".
Ciprian STOLERU : ZIUA
Poate si pentru ca nu a fost tras la raspundere pentru moartea celor aproape 2.000 de romani care in decembrie 1989 s-au numarat printre cei care au avut curajul sa iasa in strada si sa strige "Jos Ceausescu" si "Jos Comunismul", fostul presedinte al tarii are tupeul sa ne aduca aminte ca astazi se implinesc 19 ani de cand la Timisoara s-a strigat pentru prima oara "Libertate!".
Uitand probabil ca a jucat un rol principal in evenimentele ce au dus la moartea atator nevinovati, ca si in stoparea anchetelor ce ar fi trebuit sa-i condamne pe cei vinovati, Iliescu afirma pe blogul sau ca acesta data este si "debutul manifestarilor de marcare a aniversarii victoriei Revolutiei Romane".
Continuand sa-si bata joc de memoria celor care si-au sacrificat viata, fostul presedinte i-a invitat, joi, pe cititorii blogului sau sa participe la Sesiunea anuala de comunicari stiintifice a Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989.
"Manifestarea urmareste si acordarea unei atentii sporite pentru valorificarea in spatiul public a cercetarilor Institutului si continuarea actiunilor pentru reflectarea corecta a Revolutiei, ca si pentru eliminarea fabulatiilor de tot felul si a incercarilor de discreditare a Revolutiei si a celor ce si-au asumat in acele zile si riscuri si raspunderi asigurand victoria", ii lamureste pe cititori Ion Iliescu.
Tema supusa, joi, dezbaterii a fost "Fortele de ordine, paza si represiune in timpul Revolutiei din decembrie 1989".
Actualul presedinte de onoare al PSD ar trebui sa se ocupe mai degraba de Institutul Loviturii de Stat din Decembrie 1989 si sa propuna dezbateri precum "Cum au furat Ion Iliescu si ai lui Revolutia" sau "Cum au intinat Ceausestii idealurile comunismului".
Ciprian STOLERU : ZIUA
Abonați-vă la:
Postări (Atom)