Revolutia, o organizare aproape perfecta. NUmai revolutie nu a fost! De aceia acum la putere sunt numai securisti din vechia garnizoana.

In zilele revolutiei, formatiunile alcatuite din civili si militari au depistat si retinut mai multi indivizi care trageau in oamenii iesiti pe strazi. De asemenea, fortele de interventie ale Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA) au actionat la ordinele Armatei pentru anihilarea unor asa-zisi teroristi, in urma luptelor fiind prinsi mai multi lunetisti. La ancheta efectuata de Procuratura, unii dintre tragatori au afirmat ca primisera armamentul de la fosti ofiteri de Securitate care le indicasera si locul de unde sa traga, altii

au invocat amnezia si au perseverat pana la eliberarea din arest, in lipsa altor probe. Nici pana astazi ancheta nu a condus la aducerea in fata instantei a vreunui caz de lunetist capturat si interogat.

» Dupa 19 ani de la Revolutie, inca mai exista unele cazuri neelucidate privind asa-numitii teroristi. Procurorii militari au concluzionat ca ipoteza cetatenilor straini care au actionat impotriva populatiei la Revolutie nu sta in picioare, insa exista consemnate in dosarele Revolutiei cazuri bizare, cu tragatori care actionau individual sau in grupuri mici,
impuscand aleatoriu civili sau militari.In zilele revolutiei au fost retinuti mai multi indivizi care trageau cu pusti cu luneta in manifestanti, insa dosarele in care acestia erau acuzati au ramas nesolutionate. Dintre cei acuzati, unii au murit in conditii suspecte chiar in arest, altii au fost declarati cu probleme psihice, iar majoritatea au fost eliberati din lipsa de probe, neexistand decat declaratii de martori, rareori vreo proba balistica, neconcludenta.Postasul care a recunoscut ca a tras in manifestantiTudor Molan (42 de ani) era in viata de zi cu zi factor postal in Brasov. Dupa cum au declarat martorii, vecini si colegi de serviciu, acesta era un om obisnuit, cu viata de familie si cu doi copii. Ceea ce avea sa se intample insa in primele zile ale Revolutiei cu postasul Molan i-a uimit atat pe cunoscuti, cat si anchetatorii ce au documentat ulterior cazul care, si la ora actuala, ramane o enigma nedezlegata.In dimineata zilei de 23 decembrie 1989 Molan este arestat in timp ce iesea din curtea Cimitirului Evanghelic, aflat in zona centrala a orasului Brasov, avand asupra sa o arma semiautomata cu luneta si munitia aferenta. Intr-o prima faza, postasul Molan refuza sa se supuna somatiilor echipei de militari si indreapta arma spre acestia. Unul dintre soldati, Marian Mustetiu, a tras o rafala de pistol-mitraliera spre picioarele acestuia, fara a-l atinge. Mai multi cetateni furiosi aflati in zona l-au imobilizat, dupa care l-au luat la bataie. A fost apoi dus in cladirea postei si de acolo mutat la sediul Judetenei PCR, pentru interogatoriu. Comandantul garnizoanei, generalul Florea, le ordona subordonatilor sa-i ia o serie de declaratii postasului prins cu arma cu luneta in cimitir. Intr-una din declaratiile luate de militari lui Molan se consemnau numele mai multor persoane care, ca si el, au primit arme de la locotenentul major de Securitate Morariu, fiind apoi plasati in diverse locuri, cu misiunea de a trage in demonstranti. In aceeasi zi, Molan a fost mutat in arestul Militiei Judetene Brasov, fiind sesizata si Procuratura Militara.Intr-o declaratie data procurorilor militari, tot in prima zi a arestului, postasul afirma ca l-a cunoscut pe locotenentul major Morariu, de la Securitate, prin intermediul colonelului pensionat Sovaila, avand cu acesta trei-patru runde de intalniri. Molan a sustinut ca pe 20 decembrie ’89 a fost convocat intr-o vila si a primit o arma cu luneta pentru a trage in demonstranti. A mers, impreuna cu Victor Adomnitei si o alta persoana necunoscuta, intr-un cavou aflat in cimitirul german.Arma cu luneta provenea de la o unitate a SecuritatiiSurprinzator, potrivit declaratiei de la dosar, postasul recunoaste ca a tras, impreuna cu celelalte doua persoane, in manifestanti si militari, apoi au plecat spre casa. In dimineata zilei de 23 decembrie ’89, mergand la serviciu cu arma asupra sa, a fost retinut. Doua zile mai tarziu, interogat din nou, postasul brasovean reia aceleasi declaratii. Abia pe data de 31 decembrie 1989, reinterogat, Molan isi schimba declaratia, sustinand ca in dimineata zilei de 23 decembrie, mergand la serviciu, in dreptul scolii de partid, doi indivizi necunoscuti l-au obligat sa ia la el o arma cu luneta, l-au condus cu forta la cimitir, de unde a tras si el cateva focuri de arma. A refuzat sa mai dea orice declaratie in legatura cu ofiterii de la Securitate. Persoanele indicate de Tudor Molan au negat orice legatura cu acesta. S-a facut si o reconstituire la Cimitirul evanghelic in ziua de 27 decembrie ’89. In procesul-verbal s-a consemnat ca Molan nu a mai putut preciza cavoul de unde a tras si unde a stat ascuns. In cimitir, procurorii au gasit unele tuburi de cartuse pentru arme ZB si pentru pistol-mitraliera de calibrul 7,62 mm.Inexplicabil ramane faptul ca pana pe 27 decembrie ’89 nu a existat nici o preocupare in legatura cu arma si munitia gasite asupra lui Molan. Nu se stie unde au fost depozitate si cine le-a preluat pana la data cand capitanul criminalist Gheorghe Stoiculescu a consemnat ca i s-a predat o arma cu luneta model 1974 cu seria C nr. 1359 si a constatat ca s-a tras cu ea si a fost curatata superficial pe teava. Tot la data de 17 decembrie procurorul militar a intocmit o nota in care a mentionat ca i s-a confirmat telefonic de catre comandantul UM 01690 Predeal ca arma respectiva apartine acestei unitati si a fost in dotarea unui soldat, Laszlo Imecz, impuscat mortal in noaptea de 22/23 decembrie 1989 in apropierea postei din Brasov. Cazul a ramas un mister si in ziua de azi, procurorii incetand urmarirea penala ca urmare a decesului postasului Tudor Molan, in arest, in noaptea de 8 spre 9 ianuarie 2009.Din masina directorului Bancii Agricole se tragea cu mitralieraUn alt caz ciudat, neelucidat nici acum, la 19 ani dupa evenimente, este cel al lui Gheorghe Danaila, fost director al Bancii Agricole inainte de caderea regimului Ceausescu. Cazul a fost considerat de procurori, in perioada in care a fost instrumentat, ca fiind "un caz-limita", fara insa a se da si alte explicatii lamuritoare. Gheorghe Danaila a fost ranit pe str. General Florescu, in toiul noptii de 22 decembrie ’89, de catre luptatorii din garzile patriotice, aflati de paza la o intreprindere pe strada sus-mentionata. Declaratiile martorilor oculari, care au fost ulterior confirmate si de expertiza balistica, precizau ca din autoturismul lui Gheorghe Danaila "s-a executat foc in rafala cu un pistol-mitraliera de calibrul 7,62 mm, de-a lungul intregului aliniament al blocurilor de pe Calea Mosilor, in zona cuprinsa intre strazile Radu Calomfirescu si Hristo Botev. La inceput, procurorii militari au apreciat ca extrem de suspecte declaratiile lui Gheorghe Danaila, "in conditiile in care lasa sa se inteleaga posibilitatea existentei unui tragator in interiorul autoturismului pe care-l conducea, dar in legatura cu care nu a putut furniza nici un fel de explicatii privind modul in care s-a urcat in autoturism sau date de identificare a acestuia".Dupa un arest de cateva luni bune, Gheorghe Danaila a fost pus in libertate, apreciindu-se ca "pozitia procurorului anchetator, si el martor ocular la consumarea incidentului, ar putea fi subiectiva". Avocatii lui Danaila si-au construit apararea pe motivatia de incalcare a drepturilor omului, considerand retinerea acestuia abuziva. Ce este insa interesant, fapt consemnat si de rapoartele procurorilor, Danaila nu a negat nici un moment posibilitatea de a se fi executat foc automat din propriul sau autoturism. Acesta s-a rezumat consecvent in a sustine ca, fiind si el ranit, nu a mai fost in masura sa-si dea seama daca s-a tras si din interiorul autoturismului, insa a acceptat o asemenea posibilitate, mai ales ca exista si o analiza balistica.25 de cetateni straini au fost suspectati de terorismIn perioada Revolutiei, pe fondul psihozei terorismului ce cuprinsese nu numai populatia civila, ci si Armata, au existat nu mai putin de 1.420 de persoane suspectate de terorism si care au fost anchetate. Dintre acestea, 820 erau militari, 580 civili si doar 25 cetateni straini. Din randurile suspectilor, 253 de persoane apartineau Ministerului de Interne, 547 persoane faceau parte din fostul Departament al Securitatii Statului (DSS), 20 din Ministerul Apararii Nationale (actualul Minister al Apararii), iar 605 erau civili. S-au dispus solutii de trimitere in judecata doar in privinta a patru persoane, pentru detinere ilegala de armament. In nici unul dintre cazuri nu s-a mentinut acuzatia de terorism, in final dandu-se pentru toti solutii de neincepere a urmaririi penale. In privinta cetatenilor straini, acestia au fost retinuti, uneori in mod repetat, de populatie, pentru simplul fapt ca, judecand dupa aspectul lor, pareau a fi arabi si deci potentiali teroristi.Au existat, de asemenea, foarte multi bolnavi psihic care au fost retinuti deoarece conduita acestora, gesturile, declaratiile pareau suspecte. De exemplu, S. Ana, persoana care de fapt era suferinda psihic, a fost arestata si prezentata pe posturile de televiziune nu numai de la noi, ci din intreaga lume, ca fiind o terorista periculoasa. Aceasta sustinea ca a vazut-o pe sportiva Maricica Puica deghizata in barbat si ca are informatii despre depozitele de armament de pe teritoriul municipiului Bucuresti. Alte persoane au fost victime ale razbunarii vecinilor, rudelor, prietenilor. Dan Teodor Hrib a fost retinut o perioada in urma unui denunt facut de o fosta concubina abandonata, care a anuntat fortele armate ca acesta "ar fi tras in populatie".A existat si categoria persoanelor suspicionate de terorism din cauza legaturilor de rudenie cu anumite persoane, ceea ce a condus la arestarea lor (de exemplu, Nuta Teodor, nepotul generalului Nuta, padurar la Branesti; Dumitru Badila, al carui tata era var primar cu Nicolae Ceausescu, si altii). Tot pentru terorism a fost retinut, pe 14 ianuarie 1990, Ion Andronescu – care colecta bani de la cetateni si striga lozinci anti-FSN (Frontul Salvarii Nationale, formatiune care preluase puterea la Revolutie).Impuscati in apartament si neidentificatiIn urma unor informatii primite de la grupa operativa de Stat Major din cadrul Ministerului Apararii Nationale, un echipaj de lupta al Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA) a fost trimis sa intervina intr-un bloc din sos. Mihai Bravu – Bucuresti. Echipajul de comando era sub comanda capitanului Victor Enachioaia si aveau ca misiune anihilarea unei grupari teroriste care tragea in populatie dintr-un apartament de bloc (sos. Mihai Bravu nr. 116, bl. D5, etajul 10, apartamentul 70). In urma interventiei luptatorilor USLA, au fost lichidate doua persoane, imbracate in costume civile, de culoare inchisa, fara documente de identitate asupra lor. O a treia persoana, despre care se banuia ca a fost ranita in urma luptelor, s-a consemnat in dosarele de ancheta ca "ar fi reusit sa paraseasca zona dupa ce a impuscat mortal un membru din garzile patriotice".Cei doi morti au fost preluati de garzile patriotice din zona, apoi se pare ca respectivul caz a fost preluat de Militie. Ce s-a intamplat cu cei doi impuscati dupa aceea nu s-a putut stabili, cazul ramanand si in prezent nerezolvat. Tot ce se mai stie este faptul ca apartamentul de unde s-a tras a fost locuit pana in februarie 1990 de Ionel Octavian Mica, fiul lui Victor si Sonia, nascut in 1958 in comuna Radulesti, judetul Ialomita, subinginer, la acea data, la Intreprinderea Mecanica Fina din Bucuresti.Alte intalniri cu teroristiiMai multe dosare care au fost instrumentate de Parchetul Militar consemneaza declaratiile unor martori ce sustin ca au avut intalniri, fata in fata cu teroristii. Unele cazuri au fost semnalate in zona Ministerului Apararii Nationale. Soldatul Ion Ene si sergentul major Viorel Bularda au fost raniti in acele zile ale lunii decembrie 1989. Ambii prezentau plagi impuscate si, potrivit declaratiilor acestora, ranile ar fi provenit din incidente petrecute pe durata executarii serviciului de paza la Directia de Telecomunicatii Speciale (DTS) – punctul de control nr. 2.Cei doi au sustinut, mentinandu-si explicatiile neschimbate si in declaratiile date in fata procurorilor militari, ca "un individ voinic, imbracat intr-un combinezon negru cu multe buzunare, ar fi escaladat gardul din vecinatatea punctului de control si paza". In acele momente, i-ar fi ranit cu focuri de pistolet pe soldatul Ion Ene, aflat in serviciu de garda, si pe sergentul Viorel Bularda, care facea parte din grupa de control si paza a Comandamentului Serviciilor Armatei. Intamplarea nu a putut fi probata in totalitate din simplul motiv ca individul imbracat in combinezon negru nu a fost retinut, ranit sau ucis, astfel ca procurorii au retinut incidentul doar ca "o posibila secventa caracteristica din timpul acelor evenimente in care au actionat tragatori individuali avand scopuri diversioniste".Alta situatie similara a fost semnalata de proprietarul unei case din strada Batistei. Ion Simion a sustinut in fata anchetatorilor ca, sesizand ca se trage din podul casei sale, s-a deplasat cu un grup de civili la locul respectiv, unde au gasit "un individ in combinezon negru si care avea o pusca cu luneta indreptata spre cladirea de vizavi". Simion a mai precizat ca, dupa ce l-au imobilizat cu greu pe acest individ, au anuntat o echipa de militari aflata in trecere prin zona. Individul suspect si arma cu luneta au fost predate celor de la Armata. Ion Simion a mai mentionat in declaratiile pe care le-a dat procurorilor ca nu mai stie nimic despre ce s-a intamplat ulterior si nici nu a fost contactat timp de un an de nimeni interesat de acest caz.
sursa:Romulus CristeaMiercuri, 24 Decembrie 2008
Romania Libera

Cat e mafia de mare, atat castigau oameni partidelor in agentiile astea.

Dar cum se face, el a mai fost ministru la acelasi minister, dece nu a luat masuri atunci?
A luat o masura de ochii lumii, dar directorii astia unde o sa se duca, la partid, la firma sau pe alt post similar.
Mafia tot mafie ramane. Sa vedem ce ne mai ofera acest guvern plin de baroni si mafioti.

Craciun Fericit Romanie!!!

El a dat, el a luat!

Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat marti, imediat dupa preluarea portofoliului de la Ludovic Orban, ca va demite 24 de directori din minister pe motiv ca acestia au salariile prea mari, in unele cazuri ajungand chiar pana la 300 milioane lei vechi.
Potrivit Wall-Street, salariile celor 24 de directori pe care ministrul transporturilor Radu Berceanu a anuntat ii elibereaza din functie totalizeaza 400.000 lei, cel mai mare salariu fiind incasat de directorul Romatsa Aleodor Francu, 37.000 lei.Ministerul Transporturilor are in subordine 24 de companii, societati nationale si regii autonome."Cand am vazut situatia salariilor conducerii operatorilor economici de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, m-am hotarat ca pe cei 24 de directori sa-i eliberez din functii pentru salariile fabuloase", a declarat Radu Berceanu."Sumele arata cam asa: CFR - 187 milioane, Metrorex - 150 milioane, Aeroportul Henri Coanda - 210 milioane, Autoritatea Aeronautica - 196 milioane. In total, salariile acestor persoane ajung la 105.000 de euro, la care se adauga indemnizatiile celor din consiliile de administratie", a mai spus Radu Berceanu care a adaugat ca "nesimtirea a ajuns la o cota mult prea ridicata", potrivit Realitatea. In replica, fostul ministru Ludovic Orban a catalogat decizia lui Berceanu ca fiind inceputul unei campanii de politizare. "Nu poti judeca un director ca pe un functionar din primarie. Directorii aveau raspunderi uriase in munca lor", a mai spus Orban care a marturisit ca pe multi dintre cei eliberati astazi din functie el i-a gasit in minister. Fostul ministru a adaugat ca salariile au crescut doar in baza legii. "Nu este posibil ca Berceanu sa dea afara 24 de directori, aceste lucruri nu s-au intamplat niciunde. Pot spune ca salariile directorilor nu sunt mari, raportat la responsabilitatea pe care o implica functiile respective", a declarat Ludovic Orban pentru NewsIn.Companiile nationale din ministerul Transporturilor sunt companii si societati care au sute de mii de angajati. Dintre aceastea, unele, care fac parte din minister, nu sunt finantate de la bugetul de stat, iar Orban a indicat in acest sens Compania Aeronautica Civila din Romania, care se autofinanteaza.Potrivit fostului ministru, "daca un manager CFR sau Tarom administreaza bugete de sute de milioane de euro si este responsabil pentru sute de clienti, consider ca trebuie sa fie remunerat ca atare".De asemenea, Orban este de parere ca "traim intr-o economie capitalista, in care un director are o raspundere mare, drept pentru care salariul trebuie sa fie pe masura".De asemenea, fostul ministru a spus ca pe directorii de la Romatsa, Aeroportul Henri Coanda si CFR Calatori i-a gasit in functie cu acelasi salariu de pe cand Berceanu era ministru.Conform Realitatea, directorii din Ministerul Transporturilor au aflat de la televizor ca au fost demisi.Ei au declarat ca Radu Berceanu nu i-a informat despre demitere si s-au aratat rezervati in a comenta decizia noului ministru. Unii dintre sefii ramasi fara slujba spun ca salariile lor nu erau atat de mari precum sustine Berceanu.
Sursa 9am

Banii pentru partid de unde vin? cine voteaza PSD-PC-PNL-ETC?

Peste o sută de agenţii guvernamentale, conduse de câteva mii de directori bine plătiţi, cheltuiesc anual aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Sutele de agenţii guvernamentale din România trebuie restructurate, unele urmând să fie decapitate, altele reorganizate sau unificate, propune un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor. Unele agenţii au un obiect de activitate asemănător sau chiar identic cu al altora, dar deţin însă organigrame proprii, sufocate cu personal. Reorganizarea aparatului ar duce la o economie importantă de resurse la bugetul statului, care ar putea fi direcţionate spre finanţarea activităţilor economice, susţine materialul.Autorul crede că România a ajuns să fie dominată de o „pădure de agenţii“. Potrivit bilanţului făcut, există cel puţin 150 de agenţii, dintre care multe se calcă pe picioare, unele fiind cât o adevărată fabrică.
"Vă dau exemplul Agenţiei pentru Prestaţii Sociale, înfiinţată în octombrie şi care are acum o mie de angajaţi“, spune autorul materialului. La Ministerul Culturii avem un Institut Naţional pentru Monumente Istorice, dar şi un oficiu naţional pentru acestea. Tot de monumente se mai ocupă şi un institut naţional în domeniul conservării lor. Destinele culturii mai sunt gestionate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Centrul European de Cultură, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Institutul de Memorie Culturală.Ministerul are nenumărate alte centre culturale împrăştiate în ţară dedicate unei anumite personalităţi, rromilor, evreilor, tinerimii române sau cu obiect de activitate chiar dansul. Întrebat dacă nu cumva oficiul monumentelor şi institutul acestora se calcă pe picioare, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a explicat: „Unul se ocupă de administrarea monumentelor, altul de cercetare“.De domeniul nuclear se ocupă trei instituţii, anume o comisie naţională de la Guvern, o agenţie la Ministerul Economiei şi încă una responsabilă de deşeurile radioactive. La agricultură avem Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi un Oficiu al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Mai sunt instituţii preocupate de seminţe, de soiurile modificate genetic, de testarea şi înregistrarea acestora, de „bioresursele alimentare“, dar şi o agenţie hipică naţională. La Transporturi, unii se ocupă de tot ce înseamnă transportul naval, însă, dacă vine vorba despre salvarea vieţii pe mare, intră în joc o agenţie care se ocupă numai de aceasta. Românii de pretutindeni, eroii neamului, minorităţile naţionale, cei asupriţi, discriminaţi reprezintă şi ei obiectul de activitate a câteva zeci de agenţii.Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei, tot române, din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai avem Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.Pădurea de agenţii are „50.000-100.000 de angajaţi, dintre care 5.000-10.000 de directori”. Există un excedent de 20-40% de personal la care s-ar putea renunţa prin reorganizare. Multe institute şi agenţii au fost înfiinţare special pentru a satisface orgoliile unora. „Spre exemplu a fost secretar de stat sau director în vechea guvernare şi s-a înfiinţat o agenţie în care să îşi menţină postul sau s-a înfiinţat postul de director adjunct.“ Pe de altă parte a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“, spune autorul materialului.Soluţia o reprezintă comasarea multora dintre aceste instituţii, reducerea numărului de personal şi, nu în ultimul rând, transferul către bugetul de stat al taxelor percepute de unele dintre acestea, pe baza sistemului monopolist în care lucrează. Materialul propune, spre exemplu, înfiinţarea unei Agenţii Unice de Reglementare. Pădurea de case de asigurări, pentru transportatori, armată, angajaţi ai Ministerului Internelor, judecători etc. - toate acestea ar putea fi reunite într-o singură casă. Calculele oficialului Finanţelor arată că taxele percepute celor ce sunt aduşi prin diferite legi la uşa instituţiilor monopoliste sunt de sute de milioane de euro. „Aceste venituri ar trebui să constituie venituri la bugetul de stat“, spune angajatul Finanţelor. Directorul este conştient că „sistemul“ va avea o reacţie dură la analiza şi propunerile sale.Bolojan: Am dat afară 20% din personalşi totul funcţioneazăFost secretar general al Guvernului şi actualmente primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan a devenit şi el victima birocraţiei. „Am fost la Ministerul Finanţelor şi o angajată de acolo mi-a spus că modul în care am completat un formular nu e bun. Când am răspuns că l-am completat astfel pentru că aşa fusesem sfătuit chiar de minister mi-a răspuns că atunci acesta e bun şi aşa’’, spune acesta. Atât la Guvern, dar şi la Primăria Oradea, Bolojan susţine că a dispus restructurări de personal de 20% şi „nu s-a întâmplat nimic’’, adică instituţiile au continuat să funcţioneze.Bolojan spune că orice simplificare a sistemului, posibilă şi dezirabilă, va duce la „o scădere a veniturilor cartelului“, dar trebuie aplicată de sus în jos pentru a fi utilă. „S-a ajuns ca stăpânul să fie cartelul, nu cetăţeanul.“ Conjunctura pozitivă, necesară unei restructurări a sistemului, există deoarece majoritatea guvernamentală are şi una parlamentară şi există o criză economică, mai spune Ilie Bolojan.

22 Dec 2008 Doru Cireasa
Cotidianul

Pana nu scapam de comunisti nu vom fi liberi!

La sfârşitul lui 1987, actualul premier, Emil Boc, îşi manifesta într-un articol de ziar local hotărârea de a participa direct la transformarea ţării

Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei”, a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.Solidar faţă de PCRTextul, găzduit în pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferinţei Naţionale a PCR şi făcea parte dintr-un grupaj în care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale îşi exprimau adeziunea faţă de programul partidului comunist. În urmă cu 21 de ani, viitorul premier scria: „Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru”. Emil Boc nu a putut fi ieri contactat pentru a comenta pe marginea articolului publicat în „Făclia“. În urmă cu şase ani însă, când s-a mai discutat pe plan local pe marginea textului, el a negat că ar fi autorul articolului.Activiştii o duceau mai bine„Activiştii erau clasaţi deasupra celorlalte categorii de persoane. Cei din PCR se fereau de mediocrităţi, dar nu voiau nici genii, deoarece ajungeau să fie depăşiţi intelectual de cei tineri”, a explicat Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Potrivit lui Mihail Bumbeş, cercetător la IICCR, Boc a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti al Universităţii „Babeş-Bolyai”, res­pectiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj între 1987 şi 1989. „Se făceau alegeri, iar cei care se implicau şi dădeau dovadă de un interes aparte faţă de partid ajungeau sus”, a spus expertul IICCR. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmos­fera înţelegerii profunde a di­mensiunii politicii partidului şi a statului nostru

Emil Boc, student, 1987

Autor: Radu Neag

Adevarul
Data: 23 dec 2008

Sa nu uitam de PSD

Mircea Geoană vine la putere exact ca Adrian Năstase acum opt ani: a numit în funcţia de ministru al Sănătăţii pe Ion Bazac, care e asociat cu firma care îi construieşte preşedintelui Senatului o casa. Mircea Geoană l-a pus ministru al Sănătăţii pe partenerul de afaceri al firmei care îi construieşte casa. Ion Bazac este asociat cu holdingul italian CEFIN, care îi ridică un apartament în Băneasa şefului Senatului. În 2001, Adrian Năstase l-a numit secretar de stat la Transporturi pe Sergiu Sechelariu, care îi construia imobilul din Zambaccian.Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, şi soţia sa, Camelia, sunt asociaţi în firma Forza Rossa, cea care vinde maşinile Ferrari în România, cu holdingul luxemburghez Central Europe Finance (CEFIN), reprezentat în România de către cetăţeanul italian Stefano Umberto Albarosa. Soţii Bazac mai sunt proprietarii şi a jumătate din firma de imobiliare Forza Rossa Real Estate, restul fiind deţinut de acelaşi holding luxemburghez, reprezentat tot de Stefano Umberto Albarosa.Partenerul italian de afaceri al ministrului Sănătăţii mai este acţionar cu 0,01% în firma Central Europe Finance Real Estate SRL, unde acţionar cu 99,99 % este CEFIN Holding SA din Luxemburg, care construieşte un ansamblu rezidenţial în Băneasa.
Un apartament din acest ansamblu rezidenţial a fost contractat, încă de acum doi, de către Mircea Geoană, actualul preşedinte al Senatului. Despre contractarea acestui apartament, Mircea Geoană nu a pomenit nimic în ultimele sale declaraţii de avere. El a uitat să specifice faptul că a plătit un avans pentru acest apartament şi că a plătit deja câteva rate aferente lucrărilor efectuate, lucruri confirmate pentru Cotidianul de către soţia sa, Mihaela. Ea a mai adăugat că o cunoaşte pe Camelia Bazac, soţia ministrului Sănătăţii, cu care e în relaţii bune.„Acest apartament l-am contractat acum doi ani, din faza de proiect, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Am plătit un avans şi câteva rate. Nu e o sumă prea mare, nu ştiu exact cât a fost plătit, pentru că nu am actele în faţă. Banii au fost plătiţi în funcţie de lucrările efectuate. Soţul meu nu şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere, deoarece noi nu suntem încă proprietarii acestui apartament”, ne-a explicat Mihaela Geoană. Soţia preşedintelui Senatului spune că firma de construcţii nu i-a terminat locuinţa.„Apartamentul trebuia să ne fie predat în august 2008, dar din cauza unor avize pe care firma de construcţii nu le-a obţinut, termenul de predare a fost decalat”, afirmă Mihaela Geoană. Ea a precizat pentru Cotidianul că în contractul încheiat cu firma de construcţii există o clauză potrivit căreia, dacă firma de construcţii nu predă la timp apartamentul, atunci se obligă să plătească chiria familiei Geoană pentru locuinţa pe care o ocupă în prezent. Mihaela Geoană ne-a spus că nu a activat această clauză şi că în prezent este încă în stadiul de „corespondenţă” pe acest subiect cu firma de construcţii. Dar ce chirie ar urma să plătească CEFIN?În ultima perioadă, familia Geoană a fost chiriaşă la RA-APPS, în baza unui contract controversat. Pe când era ministru de Externe, Geoană a cerut de la RA-APPS o locuinţă de protocol şi a primit una pe Strada Pangratti. După terminarea mandatului, deşi nu mai avea dreptul legal, Geoană a primit o altă locuinţă de la RA-APPS, pe Strada Starostescu nr. 3, în baza unui contract de închiriere, „până la rezolvarea problemei sale locative”. Chiria modică pe care familia Geoană o plătea pentru locuinţa din Strada Starostescu a fost mărită de către RA-APPS, începând cu februarie 2008, la suma de 3.153 de euro lunar.Veniturile declarate ale celor doi soţi sunt în prezent de aproximativ 1.600 de euro pe lună. Întrebată de unde a avut bani pentru a plăti această chirie mare, Mihaela Geoană ne-a explicat: „Ne-au ajutat părinţii mei cu bani. Nu am încheiat cu ei acte de împrumut, pentru că nimeni nu cred că încheie astfel de hârtii cu propriii părinţi. De aceea aceşti bani nu apar ca împrumutaţi în declaraţia de avere a soţului meu”. Ulterior, Mihaela Geoană şi-a amintit că a încasat 30.000 de euro dividente de la firma TopCont Invest SRL, unde deţine 80 la sută din acţiuni.Salvarea familiei Geoană a venit odată cu alegerea capului familiei în funcţia de preşedinte al Senatului. Reprezentanţii RA-APPS au declarat pentru Cotidianul că după numirea oficială casa din Strada Starostescu nr. 3 a devenit locuinţă de protocol. Asta înseamnă că în loc să plătească 3.153 de euro chirie lunar familia Geoană va plăti doar 690 de lei, adică 172 de euro, mai puţin cu aproape 3.000 de euro. Astfel, preşedintele Senatului nu va mai fi nevoit să împrumute bani de la socri pentru a-şi plăti chiria. Potrivit legislaţiei în vigoare, şeful Senatului era obligat să-şi treacă în declaraţia de avere sumele plătite ca avans şi rate pentru apartament, inclusiv banii împrumutaţi de la socri.

La caldurica si la mai bine!

Politicieni vizati de procurori s-au instalat fara probleme in functii cheie din Parlament, iar alti noi parlamentari sunt sustinuti de persoane cercetate penal din partidele de la putere, in tot acest timp ministrului Catalin Predoiu revenindu-i greaua misiune de a suspenda monitorizarea justitiei.
Astfel, alegerile uninominale pentru Parlamentul Romaniei din 2008 au propulsat in fotoliile de demnitari persoane urmarite penal sau chiar trimise in judecata, potrivit NewsIn. Daca in Guvern nu avem oficial persoane cercetate penal, cele vizate de anchetele DNA de afla fara probleme in Parlament.De la Partidul Conservator, Daniela Popa, liderul formatiunii, a fost aleasa deputat de Bucuresti. Dupa ce colegul sau de partid Dan Voiculescu a fost trimis in judecata in dosarul provatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare, procurorii au aratat, in rechizitoriu, ca Popa ar fi dat declaratii mincinoase in ancheta si au decis sa o cerceteze penal pentru falsificarea unui inscris sub semnatura privata. In noua legislatura, Daniela Popa a fost aleasa vicepresedinte al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. Colegul sau de partid, Dan Voiculescu, a fost trimis in judecata la data de 4 decembrie 2008, fiind acuzat de prejudicierea Institutului de Cercetari Alimentare cu suma de 7,8 milioane de euro. Voiculescu mai are un dosar penal la DNA, "Loteria 2", fiind cercetat pentru spalare de bani. De asemenea, el se lupta in justitie cu CNSAS, care i-a dat verdict de politie politica. Dupa alegerile din 30 noiembrie 2008, Voiculescu a obtinut functia de vicepresedinte al Senatului. La capitorul PD-L, exisa cel putin doi reprezentanti in Parlament ai partidului care sunt anchetati de procurori. Cristian Boureanu, ales deputat PD-L de Arges este cercetat de procurorii anticoruptie, fiind acuzat de abuz in serviciu, dupa ce ar fi semnat un contract ce privea „Loteria Nationala”. Generalul (r) Eugen Badalan a candidat din partea PD-L la Camera Deputatilor intr-un colegiu din Braila. A fost ales deputat in ciuda faptului ca a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie, inca de acum un an, pentru un prejudiciu de 1,2 milioane de euro adus unei unitati militare. Primarul Aradului, Gheorghe Falca, finul de cununie al presedintelui Basescu si trimis in judecata pentru fapte de coruptie, a reusit performanta de a trimite in Parlament nu mai putin de cinci deputati si doi senatori pentru PD-L din partea judetului. Procesul sau este suspendat in acest moment, fiind trimis la Curtea Constitutionala. Nici PSD nu sta prea prost la persoane din tara care au probleme cu justitia, dar care au reusit sa isi impuna oameni in Parlament. Astfel, daca la Constanta primarul Radu Mazare si presedintele Consiliului Judetean Nicusor Constantinescu nu au candidat pentru un post in Parlament, ei par sa-ti fi asigurat sustinerea politica prin cinci deputati si doi senatori. Un senator este chiar fratele primarului, Alexandru Mazare. Primarul Constantei a fost trimis in judecata alaturi de Nicusor Constantinescu pentru vanzarea ilegala a unor intinse suprafete de terenuri din judet, prejudiciul calculat de procurori fiind stabilit la 114 milioane de euro. Constantinescu mai are un proces pe rol, fiind trimis in judecata la data de 18 decembrie 2008 pentru abuz in serviciu. Deputat pe listele PSD a fost ales si Ion Dumitru, fost director al Romsilva. Dumitru a fost trimis de doua ori in judecata, acuzat fiind de procurorii anticoruptie de abuz in serviciu si licitatii trucate. Chiar daca are doua procese, Dumitru a fost ales din nou deputat de Dambovita. Deputat a fost ales si Mugurel Surupaceanu, fost prefect PSD de Gorj, dar si protagonistul in doua dosare penale, unde are calitatea de invinuit. Surupaceanu s-a „specializat” in cumpararea de tancuri uzate pe post de utilaje miniere sau forestiere pe care, ulterior, le vindea unor firme de stat cu adaosuri astronomice. Fostul premier Adrian Nastase a fost ales din nou in Parlamentul Romaniei, in ciuda celor patru dosare penale in care a fost cercetat pentru fapte de coruptie. In doua dintre ele, (Zambaccian I si Matusa Tamara) Nastase a fost si judecat, dar nu pana la capat, deoarece o decizie a Curtii Constitutionale arata ca pentru a incepe urmarirea penala impotriva unui fost sau actual ministru care este si parlamentar trebuie aviz din partea Camerei din care face parte. Ulterior, votul colegilor din Camera Deputatilor l-a scapat pe fostul premier de o solutie in instanta. DNA mai are in lucru un dosar privind colectarea de fonduri pentru campania electorala din 2004, faptele fiind savarsite in calitate de sef de partid. In noul legislativ, fostul prim-ministru a obtinut, in urma negocierilor, functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor.Deputatul PSD de Suceava Ioan Stan si senatorul Gavril Marza fac echipa, fiind colegi de dosar penal. Cei doi au fost trimisi in judecata, inca din decembrie 2006, pentru ca au colectat bani prin intermediul unei fundatii, bani folositi pentru campania electorala a PSD. Serban Mihailescu a fost ales senator intr-un colegiu din Teleorman, in ciuda dosarului penal in care a fost acuzat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita 11 arme de vinatoare de la un consilier personal. Fost ministru in guvernul Nastase, Mihailescu s-a folosit de acelasi tertip prin care a scapat de judecata si fostul sau sef pe linie de partid. Motivind ca procurorii nu au cerut avizul Senatului pentru inceperea urmaririi penale in cazul sau, dosarul lui Mihailescu s-a intors la DNA. Fostul membru al Cabinetului Nastase, Miron Mitrea a candidat pentru un post de senator in Vrancea, fieful baronului local Marian Oprisan. Mitrea are un dosar la DNA, acuzat fiind de luare de mita in legatura cu renovarea unei case apartand mamei sale. De altfel, anchetatorii i-au pus sechestru pe casa, in vederea recuperarii unui prejudiciu de 7 miliarde lei vechi. Potrivit unor surse judiciare, dosarul sau este aproape de a fi trimis in instanta.Catalin Predoiu a pierdut deja o lupta, la alegeri, cu o persoana cercetata penal. Este vorba despre Marian Ghiveciu, candidatul PSD de Buzau care l-a surclasat pe mi¬nistrul justitiei. Potrivit presei, Ghiveciu are dosare penale pentru mai multe afaceri imobiliare.Sursa: 9am, astazi