Pentru ca Daniela Andreescu nu este inalt functionar public, asa cum cere legea pentru sefia SGG, premierul Emil Boc a inventat un artificiu ca s-o bage in Palat.
Guvernul Boc pare sa fi tinut cu toti dintii sa-l impuna in fruntea Secretariatului General al Guvernului pe consilierul de stat pe probleme constitutional-legislative de la Cotroceni, Daniela Nicoleta Andreescu. Deoarece Andreescu nu este si inalt functionar public, asa cum o cere fisa postului, Executivul s-a folosit de un artificiu juridic pentru a-i indeplini dorinta presedintelui Basescu de a o vedea pe Andreescu in fruntea SGG. A numit-o secretar de stat al Secretariatului, ce va exercita atributiile secretarului general al institutiei.Dincolo de faptul ca este membru PD si a traversat trei guverne - Nastase, Tariceanu si Boc -, ca a fost sef al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca si secretar de stat sub mandatul pedistului Gheorghe Barbu la Ministerul Muncii, Daniela Andreescu pare sa fi avut si un atu in plus, care ar fi putut cantari la nominalizarea sa la SGG: este o apropiata a familiei Udrea-Cocos.Iar legaturile pe care le-a avut Andreescu in perioada in care a lucrat in minister cu Cocos s-au dovedit a fi extrem de profitabile pentru firmele acestuia, conform presei de atunci.
Sursa: Cotidianul, astazi 06 Ian 2009 Dan Duca, George Lacatus
Fostul deputat PD-L Ionela Bruchental se pare ca este in carti pentru un post de secretar de stat la ministerul nasului sau de cununie, Vasile Blaga, secretar general al democrat-liberalilor. Potrivit unor surse din partid, Bruchental ar urma sa ocupe o functie de conducere in Ministerul Dezvoltarii Regionale. Tot la minister la Blaga, si-ar putea gasi loc si actualul director al CFR, Alexandru Noaptes. De doua zile, la sediul central al PD-L “greii” partidului verifica CV-urile candidatilor la posturile din esalonul doi al Guvernului Boc, avand prioritate cei proveniti din organizatiile care au obtinut un procent mare la alegerile generale: Arad, Alba, Dambovita, Neamt si Suceava. La Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi, favorit pare Ion Pantelimon, iar printre secretarii de stat la Ministerul Transporturilor, patronul clujean al societatii Concefa, Horatiu Cercel. Pentru Ministerul Culturii, PD-L l-ar pastra in continuare pe Adrian Lemeni ca secretar de stat si l-ar putea propune si pe Dan Nanu, tot ca secretar de stat la acelasi minister. Europarlamentarul Marian Zlotea este la un pas de a obtine sefia la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara, dat fiind ca deja acesta are experienta la conducerea Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor. Blejnar, noul sef al ANAF Secretar de stat la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) este de ieri Sorin Blejnar, decizia fiind deja semnata de premierul Emil Boc. Noul sef al ANAF a fost comisar al Garzii Financiare, fiind sustinut pentru noul post de catre filiala PD-L Arad. Postul a fost ravnit si de Sebastian Bodu, care a mai trecut pe la ANAF pe vremea Cabinetului Tariceanu l. Printre candidatii la conducerea ORNISS se numara cu sanse mari Mihai Vasile Ozunu, fostul director al Colegiului National de Aparare. Daca nu preia ORNISS, Ozunu ar putea fi recompensat cu sefia Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Gabriel Biris ar putea deveni secretar de stat la Ministerul Finantelor.Ex-liderul senatorilor PD-L, sef peste Arhive Fostul lider al grupului senatorilor PD-L Constantin Gheorghe ar putea fi nominalizat pentru conducerea Arhivelor Nationale. Gheorghe este propus de organizatia PD-L Suceava, care a validat ieri trei propuneri pentru a fi avansate conducerii centrale a partidului, in vederea ocuparii unor posturi de secretar de stat sau sefi de agentii guvernamentale. Marius Vatafu este propus pentru conducerea SC Posta Romana. Secretar de stat la Ministerul Sanatatii este propus medicul Irimia Cristian, si el sustinut de organizatia judeteana Suceava, condusa de vicepresedintele PD-L, Gheorghe Flutur.Varul lui Romeo Raicu merge la MAI Fostul director general al REBU Mircea Raicu a fost desemnat de liderii PD-L pentru un post de secretar de stat in MAI, urmand sa gestioneze domeniul administratiei publice. Mircea Raicu este varul fostului deputat PD-L Romeo Raicu, cel care a demisionat din Camera Deputatilor in aprilie 2007, in semn de protest, dupa ce Parlamentul l-a suspendat din functie pe presedintele Basescu. Noul secretar de stat a candidat fara succes la alegerile din 30 noiembrie, pe care le-a pierdut in favoarea conservatoarei Daniela Popa. Pentru a valida candidaturile la functiile de secretar de stat, PD-L va convoca pentru luni, cel mai probabil, o sedinta de Colegiu Director.Schimbari la MAEDiplomatii Bogdan Mazuru, Doru Costea si Bogdan Aurescu vor fi propusi de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, pentru functiile de secretari de stat din MAE, au declarat surse din PSD, citate de NewsIn. Bogdan Mazuru este în prezent ambasadorul României în Germania, Doru Costea este seful Misiunii permanente a României pe lânga Oficiul ONU de la Geneva. Bogdan Aurescu s-a remarcat în 2008 ca agentul Românei în fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ), adica “avocatul” României în procesul cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive în Marea Neagra. Potrivit unor lideri ai PSD, Diaconescu ar fi insistat ca partidul sa nu propuna politicieni pentru aceste posturi, el aratând ca doreste sa lucreze doar cu profesionisti în diplomatie. De asemenea, potrivit unor surse din PSD, viitorul purtator de cuvânt al MAE va fi jurnalistul de la RRA, Alin Serbanescu. Jurnalistul a declarat insa ca “oficial nu se confirma”.
Luminita Castali: Gardianul
miercuri, 7 ianuarie 2009
Poftim somaj romane!
Desi au averi imobiliare si terenuri estimate la zeci de mii de euro, plus conturi substantiale in banci, unii dintre fostii parlamentari se bucura si la indemnizatia de somaj. Un caz elocvent este cel al liberalului Gabriel Zamfir, care datorita blocajului din domeniul imobiliar nu are bani lichizi sa plece intr-o calatorie cu iahtul in Caraibe si recurge la “ajutorul de somaj”. In timpul mandatului, fostii parlamentari au modificat regulamentele Camerei si Senatului astfel incat in cazul in care nu vor mai fi alesi pentru un nou mandat sa poata beneficia macar trei luni de un ajutor consistent de somaj. Adica, o suma “modica” de 21.000 de RON lunar. Din cei 324 de fosti parlamentari care nu se regasesc în legislativ, pana ieri, la Secretariatul general al Camerei Deputatilor au fost depuse 47 de cereri de ajutor de somaj, asa cum declara secretarul general Gheorghe Barbu, iar la Senat doar una singura. Printre deputatii care vor ajutor de somaj se numara pesedistii Radu Podgoreanu, Mirela Adomnicai, fostul ministru liberal Ioan Ovidiu Silaghi, juristul PNL Traian Dobre, Aurel Rus(PRM), liberalul Gabriel Zamfir, social-democratul Tudor Mohora si fosta peremista Daniela Buruiana Aprodu. Daca unii dintre acestia chiar se afla intr-o situatie nu tocmai placuta, altii au averile blocate in terenuri si imobiliare si nu au bani lichizi pentru cheltuielile curente. Fostul deputat PNL Gabriel Zamfir ne-a confirmat ieri ca si-a depus cererea pentru indemnizatia de somaj. Motivele invocate au fost legate de blocarea pietei imobiliare. “Am doua blocuri pe stoc, iar ceilalti bani sunt blocati in terenuri. Nu am din ce sa traiesc. Pe langa faptul ca am trei copii, urmeaza sa plec si in Caraibe, cu iahtul, si nu am bani lichizi pentru toate aceste cheltuieli. Daca legea imi confera acest drept, de ce n-as beneficia de el”, ne-a mai declarat Gabriel Zamfir. Potrivit ultimei declaratii de avere depuse la Parlament, Gabriel Zamfir are, printre altele, 5 terenuri in Otopeni in suprafata totala de aproximativ 13.000 metri patrati, trei case de locuit, un apartament, un spatiu comercial si doua imobile in constructie. Are conturi de 94.500 euro si altul de 5.000 RON, plus doua apartamente inchiriate. De asemenea, el este asociat la opt firme cu cota parte intre 20 si 40 la suta. Social-democratul Tudor Mohora poseda terenuri de circa 300 mp, o garsoniera, un apartament si o casa de vacanta, un autoturism, doua conturi bancare de 18.000 euro, respectiv 25.000 lei, dar si venituri incasate in urma inchirierii unei garsoniere in Bulevardul Magheru. Liberalul Traian Dobre are aproximativ 2.700 metri patrati de teren in Iasi si Vrancea, o casa de locuit si una de vacanta, actiuni in valoare de 71.000 lei, dar si un venit de aproape 23.000 lei anual de la o societate din Iasi, unde figureaza in functia de consilier.Fosta peremista Daniela Buruiana are o jumatate dintr-o casa de locuit in Romania, un autoturism achizitionat in leasing, dar si inele, verigheta si cercei in valoare de 15.000 lei. Fostul ministru liberal al turismului si profesiilor liberale Ioan Ovidiu Silaghi are 3.200 metri patrati teren si un apartament in Satu Mare, bijuterii, tablouri si obiecte de cult in valoare de 8.000 de euro, conturi la mai multe banci in valoare de aproximativ 50.000 de euro si plasamente de 40.000 de euro. Indemnizatia tranzitorie, asa cum este definita de statutul deputatilor si senatorilor, se acorda celor care nu au fost alesi, pe o perioada care nu poate sa depaseasca trei luni. Procedura de obtinere a banilor este destul de facila: nu este nevoie decât de o declaratie pe propria raspundere ca solicitantul nu are alte surse de venituri.
Cornelia Draghici, Claudia Toma: Gardianul
Cornelia Draghici, Claudia Toma: Gardianul
Acum sa vedem noi cum "Traim bine"
PDL a pus mâna pe Compania Energetică Naţională, o afacere de 24 de miliarde de euro, a cărei înfiinţare a fost respinsă de Traian Băsescu în CSAT. În contrapartidă, în pixul lui Mircea Geoană au fost puse 11 miliarde de euro de la CEC, EximBank, RA-APPS şi Fondul Proprietatea.
Înfiinţarea Companiei Energetice Naţionale de către guvernul Tăriceanu a fost cea mai hulită iniţiativă a liberalilor în ultimele luni de guvernare. Mircea Geoană promitea o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul „va îndrăzni” să o înfiinţeze, acuzând „ultimul tun al guvernului liberal”. În septembrie, CSAT a respins înfiinţarea CEN, Traian Băsescu acuzându-l voalat pe Tăriceanu că a luat această decizie în urma unei întâlniri secrete cu „mogulii”. Tot atunci, Băsescu recomanda Guvernului „să reanalizeze oportunitatea creării unei concentrări de societăţi producătoare de energie”, despre care spunea că e posibil „să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari”.
La rândul său, preşedintele PDL, actual premier, ataca la pachet PSD şi PNL pe aceeaşi temă.
„Miza CEN este banul public, un profit de 800 de milioane de euro pe următorii patru ani. Miza o reprezintă modul în care membrii PNL şi cei ai PSD vor fi plasaţi în consilii de administraţie pe salarii de zeci de mii de euro pentru a mulge şi această companie”, declara Emil Boc în noiembrie 2008, adică în plină campanie electorală.
Însă, odată instalaţi la putere, Mircea Geoană, Emil Boc şi Traian Băsescu au uitat rapid de promisiunile privind desfiinţarea CEN. La marea împărţeală dintre PSD şi PDL, democraţii au cerut şi au primit administrarea Companiei, pe care Adriean Videanu o vrea în subordinea Ministerului Economiei, aşa cum a anunţat chiar la audierile de la comisiile economice ale Parlamentului. Videanu a declarat atunci că a fost o greşeală transferarea companiilor energetice în subordinea AVAS şi că acestea ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei.
Pentru funcţia de preşedinte al CEN, Videanu îl propune pe unul dintre foştii săi viceprimari de la Primăria Capitalei, Ionuţ Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul că numele său este propus pentru ocuparea acestei funcţii. „Nu vă pot da deocamdată nici o informaţie clară, ştiu că sunt luat în discuţie pentru această funcţie, ca şi pentru altă funcţie din administraţia locală (viceprimar - n.n.), dar o să ştiu ceva mai sigur odată ce se va termina de discutat pachetul de analiză din cadrul partidului”, a explicat Popa.
Compania Energetică Naţională este o afacere estimată la 20-24 de miliarde de euro, iar cifra sa de afaceri va fi de aproape 2,5-3 miliarde de euro, profitul urmând să se situeze în 2012 la 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei va plasa CEN pe locul 2 în România - după Petrom - şi în primele 25 de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est. Conform HG adoptate de guvernul Tăriceanu, CEN cuprinde Compania Electrica (împreună cu distribuţiile de energie neprivatizate Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud) şi va „înghiţi“ Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari.
Geoană dă funcţii de 11 miliarde de euro
Nici societăţile şi companiile care au ajuns în ograda PSD nu au o valoare lipsită de importanţă, ba, dimpotrivă, greutatea lor economică făcându-l pe Mircea Geoană să îşi rezerve dreptul de a decide personal şefii unora dintre cele mai importante. La ultima şedinţă a conducerii PSD a oprit pentru sine numirile în funcţiile de conducere la RA-APPS, CEC, EximBank, Garda Financiară şi la Fondul Proprietatea, toate acestea fiind obţinute de PSD la negocierile cu PD. Conform cifrelor de la sfârşitul anului trecut, activele CEC aveau o valoare de 3,7 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a fost evaluat la circa 4 miliarde de euro, EximBank avea o valoare raportată de 780 de milioane de euro în 2007, iar patrimoniul RA-APPS este estimat la 2,12 miliarde de euro.
Înfiinţarea Companiei Energetice Naţionale de către guvernul Tăriceanu a fost cea mai hulită iniţiativă a liberalilor în ultimele luni de guvernare. Mircea Geoană promitea o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul „va îndrăzni” să o înfiinţeze, acuzând „ultimul tun al guvernului liberal”. În septembrie, CSAT a respins înfiinţarea CEN, Traian Băsescu acuzându-l voalat pe Tăriceanu că a luat această decizie în urma unei întâlniri secrete cu „mogulii”. Tot atunci, Băsescu recomanda Guvernului „să reanalizeze oportunitatea creării unei concentrări de societăţi producătoare de energie”, despre care spunea că e posibil „să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari”.
La rândul său, preşedintele PDL, actual premier, ataca la pachet PSD şi PNL pe aceeaşi temă.
„Miza CEN este banul public, un profit de 800 de milioane de euro pe următorii patru ani. Miza o reprezintă modul în care membrii PNL şi cei ai PSD vor fi plasaţi în consilii de administraţie pe salarii de zeci de mii de euro pentru a mulge şi această companie”, declara Emil Boc în noiembrie 2008, adică în plină campanie electorală.
Însă, odată instalaţi la putere, Mircea Geoană, Emil Boc şi Traian Băsescu au uitat rapid de promisiunile privind desfiinţarea CEN. La marea împărţeală dintre PSD şi PDL, democraţii au cerut şi au primit administrarea Companiei, pe care Adriean Videanu o vrea în subordinea Ministerului Economiei, aşa cum a anunţat chiar la audierile de la comisiile economice ale Parlamentului. Videanu a declarat atunci că a fost o greşeală transferarea companiilor energetice în subordinea AVAS şi că acestea ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei.
Pentru funcţia de preşedinte al CEN, Videanu îl propune pe unul dintre foştii săi viceprimari de la Primăria Capitalei, Ionuţ Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul că numele său este propus pentru ocuparea acestei funcţii. „Nu vă pot da deocamdată nici o informaţie clară, ştiu că sunt luat în discuţie pentru această funcţie, ca şi pentru altă funcţie din administraţia locală (viceprimar - n.n.), dar o să ştiu ceva mai sigur odată ce se va termina de discutat pachetul de analiză din cadrul partidului”, a explicat Popa.
Compania Energetică Naţională este o afacere estimată la 20-24 de miliarde de euro, iar cifra sa de afaceri va fi de aproape 2,5-3 miliarde de euro, profitul urmând să se situeze în 2012 la 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei va plasa CEN pe locul 2 în România - după Petrom - şi în primele 25 de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est. Conform HG adoptate de guvernul Tăriceanu, CEN cuprinde Compania Electrica (împreună cu distribuţiile de energie neprivatizate Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud) şi va „înghiţi“ Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari.
Geoană dă funcţii de 11 miliarde de euro
Nici societăţile şi companiile care au ajuns în ograda PSD nu au o valoare lipsită de importanţă, ba, dimpotrivă, greutatea lor economică făcându-l pe Mircea Geoană să îşi rezerve dreptul de a decide personal şefii unora dintre cele mai importante. La ultima şedinţă a conducerii PSD a oprit pentru sine numirile în funcţiile de conducere la RA-APPS, CEC, EximBank, Garda Financiară şi la Fondul Proprietatea, toate acestea fiind obţinute de PSD la negocierile cu PD. Conform cifrelor de la sfârşitul anului trecut, activele CEC aveau o valoare de 3,7 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a fost evaluat la circa 4 miliarde de euro, EximBank avea o valoare raportată de 780 de milioane de euro în 2007, iar patrimoniul RA-APPS este estimat la 2,12 miliarde de euro.
marți, 6 ianuarie 2009
Motanul incaltat,
Procesul in care Dan Voiculescu a fost trimis in judecata pentru privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare a fost amanat, azi, de Tribunalul Bucuresti, in urma unei cereri a liderului Partidului Conservator de a-si angaja avocat.
Potrivit NewsIn, urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 februarie.Tribunalul Bucuresti a fixat pentru 6 ianuarie primul termen al procesului in care DNA l-a trimis in judecata pe liderul PC, Dan Voiculescu, alaturi de fostul ministru al telecomunicatiilor, Sorin Pantis, si alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetari Alimentare.In total, DNA a trimis, pe 4 decembrie, in judecata 13 persoane, considerand ca privatizarea frauduloasa a ICA s-a facut in folosul lui Dan Voiculescu si s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu suma de 7.796.198 de euro.Potrivit DNA, Dan Voiculescu, presedintele fondator al Partidului Conservator, actionar majoritar al societatii "Grupul Industrial Voiculescu si Compania” (GRIVCO) SA Bucuresti, este acuzat de folosire de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite si spalare de bani, ambele in forma continuata.
Sursa: 9am, astazi
Potrivit NewsIn, urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 februarie.Tribunalul Bucuresti a fixat pentru 6 ianuarie primul termen al procesului in care DNA l-a trimis in judecata pe liderul PC, Dan Voiculescu, alaturi de fostul ministru al telecomunicatiilor, Sorin Pantis, si alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetari Alimentare.In total, DNA a trimis, pe 4 decembrie, in judecata 13 persoane, considerand ca privatizarea frauduloasa a ICA s-a facut in folosul lui Dan Voiculescu si s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu suma de 7.796.198 de euro.Potrivit DNA, Dan Voiculescu, presedintele fondator al Partidului Conservator, actionar majoritar al societatii "Grupul Industrial Voiculescu si Compania” (GRIVCO) SA Bucuresti, este acuzat de folosire de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite si spalare de bani, ambele in forma continuata.
Sursa: 9am, astazi
luni, 5 ianuarie 2009
Doar la noi e pe invers
Preturile carburantilor si bauturilor au crescut de la 1 ianuarie. Urmeaza alimentele de baza. 2009 a debutat in forta, cu scumpiri la benzina, motorina si bauturile tari, din cauza maririi accizelor. In plus, deprecierea leului va urca semnificativ preturile alimentelor.
Toate produsele care poarta accize sau alte taxe in euro s-au scumpit in prima zi a anului care tocmai a inceput. Exceptie au facut tigarile, al caror pret a crescut in avans, in luna decembrie, cu 20 de bani/pachet, efect al unei accize mai mari cu 11 euro/1.000 de tigarete. Un leu in plus pentru sticla de tarieSi bauturile alcoolice s-au scumpit de la 1 ianuarie, ca urmare a unei accize care a ajuns la 750 de euro la suta de litri de alcool pur. Cu cat bautura contine mai mult alcool, cu atat influenta noului curs va fi mai mare. De exemplu, in cazul unei sticle de votca sau whisky de 1 litru (concentratie alcoolica 40%), consumatorul final plateste cu aproximativ un leu in plus fata de pretul platit la sfarsitul lui 2008. In schimb, pentru cafea prajita sau solubila, ca si pentru articole din cristal sau bijuterii, accizele vor scadea si este de asteptat ca acestea sa se ieftineasca. La produsele de parfumerie si armele de vanatoare, altele decat cele de uz militar, accizele au ramas neschimbate. Paine mai scumpa din trimestrul al doileaAmenintarea unui curs valutar dincolo de pragul de 4 lei/euro, in primul semestru din acest an, va scumpi semnificativ produsele din import. Iar carnea si produsele din carne se vor afla in topul scumpirilor, tinand cont ca tara noastra importa cea mai mare parte din materia prima existenta pe piata. In plus, pretul painii ar putea creste din al doilea trimestru, cand este de asteptat ca rezervele de grau sa se termine.
astazi: Adevarul
Toate produsele care poarta accize sau alte taxe in euro s-au scumpit in prima zi a anului care tocmai a inceput. Exceptie au facut tigarile, al caror pret a crescut in avans, in luna decembrie, cu 20 de bani/pachet, efect al unei accize mai mari cu 11 euro/1.000 de tigarete. Un leu in plus pentru sticla de tarieSi bauturile alcoolice s-au scumpit de la 1 ianuarie, ca urmare a unei accize care a ajuns la 750 de euro la suta de litri de alcool pur. Cu cat bautura contine mai mult alcool, cu atat influenta noului curs va fi mai mare. De exemplu, in cazul unei sticle de votca sau whisky de 1 litru (concentratie alcoolica 40%), consumatorul final plateste cu aproximativ un leu in plus fata de pretul platit la sfarsitul lui 2008. In schimb, pentru cafea prajita sau solubila, ca si pentru articole din cristal sau bijuterii, accizele vor scadea si este de asteptat ca acestea sa se ieftineasca. La produsele de parfumerie si armele de vanatoare, altele decat cele de uz militar, accizele au ramas neschimbate. Paine mai scumpa din trimestrul al doileaAmenintarea unui curs valutar dincolo de pragul de 4 lei/euro, in primul semestru din acest an, va scumpi semnificativ produsele din import. Iar carnea si produsele din carne se vor afla in topul scumpirilor, tinand cont ca tara noastra importa cea mai mare parte din materia prima existenta pe piata. In plus, pretul painii ar putea creste din al doilea trimestru, cand este de asteptat ca rezervele de grau sa se termine.
astazi: Adevarul
miercuri, 31 decembrie 2008
La Multi Ani!!! 2009
Printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul a modificat, ieri, legea de functionare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) prin introducerea unei prevederi care ii permite lui Mircea Geoana, acum presedintele Senatului, sa participe la sedintele CSAT.
Adevarul
La Multi Ani!!!
2009
Adevarul
La Multi Ani!!!
2009
marți, 30 decembrie 2008
Asa arata adevarata fata a politicianului roman
Jurnalistul si istoricul elvetian Gérard Delaloye publica astazi in cotidianul Le Temps un articol intitulat "Trista coalitie romana", in care reaminteste ca Romania este dominata de partide cu o ideologie identica, ce practica in exces clientelismul, o mai veche hiba a sistemului politic romanesc.
Uniunii Europene, care nu inceteaza sa faca ochii mari si sa ameninte ca taie robinetul cu euro, daca nu se inregistreaza un recul al coruptiei, Romania ii raspunde cu un guvern de ampla coalitie dupa model german, isi incepe articolul Gérard Delaloye. Operatiunea se face in doi timpi, explica jurnalistul. La 30 noiembrie, alegatorii, refuzand sa decida in favoarea unui partid sau al altuia, acorda 33% fiecaruia dintre cele doua mari partide - PSD, fondat de Ion Iliescu, si PD-L-ul actualului presedinte Traian Basescu. Pentru a arata si mai bine ca sunt la egalitate, alegatorul i-a dat cu 0,7% voturi mai multe PSD-ului, dar cu trei deputati mai mult PDL-ului, constata exclamativ Gérard Delaloye. Desi tertii sunt exclusi, Partidul National Liberal al premierului in exercitiu obtine un cochet 18%, in timp ce ultranationalistii sunt indepartati din Parlament. Intarit de acest rezultat, presedintele Basescu decide sa acorde conducerea guvernului partidului cu majoritate relativa in Parlament si incredinteaza aceasta sarcina unuia dintre elevii sai, Emil Boc, in varsta de 42 de ani, deputat si primar de Cluj, reales in iunie cu peste 80% din voturi.'In principiu - dar numai in principiu!', dupa cum atrage atentia exclamativ autorul articolului - PSD este un partid de stanga, membru al Internationalei Socialiste. PDL se socoate a fi un partid de dreapta (membru al PPE), dar oricine la Strasbourg (sediul Parlamentului European - n.r.) isi aduce aminte ca era inca membru al grupului socialist in 2004. In fapt, aceste doua partide, care, dupa caderea lui Ceausescu, formau un singur partid, Frontul Salvarii Nationale, sunt doua vaste conglomerate de interese regionale, clientelare si financiare in privinta carora chiar si politologul cel mai avizat s-ar gasi in dificultate, dincolo de adevarurile proclamate, sa formuleze diferente ideologice, scrie Gérard Delaloye. "Sa spunem ca in proportie de 95% numitorul comun al politicienilior din ambele tabere este de a se imbogati mult si repede. Nu este o atitudine specific romaneasca, ea se regaseste aproape peste tot in Est si in Balcani", adauga autorul articolului.Guvernul lui Emil Boc, supus la inceputul saptamanii trecute aprobarii celor doua treimi dintre deputati care ar trebui sa-l sustina, este imaginea democratiei tinere si imperfecte pe care trebuie sa o administreze. Astfel, remarca jurnalistul elvetian, Ministerul Turismului este incredintat sotiei (din PDL) a proprietarului unui mare lant hotelier. La protejarea mediului, il gasim pe bratul drept al boss-ului portului Constanta, care se straduieste de cativa ani sa distruga litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (referire la primarul Radu Mazare - n.r.).Ministerul Transporturilor isi regasteste titularul (PDL) de acum zece ani, un om care deja a facut de mai multe ori avere cu fonduri pentru autostrazi fara a construi un singur kilometru, sustine Gérard Delaloye (informatiile jurnalistului sunt insa inexacte - n.r.). Presa este plina in aceste zile de mici istorioare a caror savoare ii face pe romanii de bun simt, carora le-ar fi placut atat de mult ca tara sa le fie recunoscuta drept "civilizata", sa-si piarda zambetul, scrie Gérard Delaloye. Ca si cum, daca treci de un anume meridian, curatenia in politica nu tine decat de vis, chiar de utopie, este concluzia jurnalistului.El recomanda, in caz ca cineva vrea sa se "convinga" de adevarul acestei constatari, Jurnalul de razboi tinut de René de Weck, ambasadorul elvetian la Bucuresti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, care remarcase certurile dintre liderii politici romani si mizele electorale pe care le aveau acestia in vedere in momente cruciale pentru tara, cand ar fi trebuit sa ia masuri de urgenta pentru a se pune la adapost de influenta sovietica ulterioara, care era previzibila. De altfel, scria ambasadorul, chiar daca cei patru principali lideri politici ar fi fost capabili sa se inteleaga si ar fi fost decisi sa o faca, ei ar fi fost impiedicati de prietenii si partizanii lor. "Aceasta tara nu a cunoscut decat o politica a clientelismului". Cine vrea sa faca o cariera in slujba statului nu se gandeste sa il serveasca, ci sa imbratiseze o profesiune profitabila. Nu este atasat de o idee, ci de un om pe care il crede in stare sa-i asigure averea. Cand seful lui vine la putere, nu-i cere sa salveze patria, ci sa-i faca rost de un loc caldut", scria ambasadorul la 17 octombrie 1944, potrivit citatelor redate in articolul din Le Temps de Gérard Delaloye, care precizeaza ca observatiile diplomatului isi pastreaza si azi pertinenta. Astazi, pentru romanul deziluzionat, aceasta licarire se numeste, in pofida a tot, Emil Boc. Presa nu il menajeaza. Guvernul sau este considerat foarte slab, se pariaza deja pe viitoarea sa cadere. Insa Boc este abil, noteaza Delaloye, care explica: el a exterminat virusul nationalist la Cluj, capitala Transilvaniei, care, in urma cu 15 ani, vota masiv pentru un exaltat de extrema-dreapta (referire la Gheroghe Funar - n.r.). Si, adauga jurnalistul, e de notorietate faptul ca Boc nu a profitat de putere pentru a se imbogati.Gerard Delaloye este jurnalist si istoric. Traieste la Lausanne, in Elvetia, dar vine frecvent la Bucuresti si este un bun cunoscator al realitatilor din Romania, despre care a publicat in decursul timpului mai multe articole in presa elvetiana. Intr-unul dintre ele, din 2006, intitulat "Un cocteil populist si fascist se pregateste in Est" analiza extremismul radical de dreapta in Europa de Est si afirma ca Gigi Becali este "un om foarte periculos".Anul trecut, tot in Le Temps, Gerard Delaloye scria ca suspendarea presedintelui Basescu este un al doilea puci al lui Ion Iliescu si ca Parlamentul, care se bucura de puteri excesive, ii "slujeste" pe oligarhi, intrucat clasa politica romaneasca nu a ajuns la maturitate si nu va putea evita anarhia decat printr-o revizuire radicala a Constitutiei.
Sursa: 9am, astazi
Uniunii Europene, care nu inceteaza sa faca ochii mari si sa ameninte ca taie robinetul cu euro, daca nu se inregistreaza un recul al coruptiei, Romania ii raspunde cu un guvern de ampla coalitie dupa model german, isi incepe articolul Gérard Delaloye. Operatiunea se face in doi timpi, explica jurnalistul. La 30 noiembrie, alegatorii, refuzand sa decida in favoarea unui partid sau al altuia, acorda 33% fiecaruia dintre cele doua mari partide - PSD, fondat de Ion Iliescu, si PD-L-ul actualului presedinte Traian Basescu. Pentru a arata si mai bine ca sunt la egalitate, alegatorul i-a dat cu 0,7% voturi mai multe PSD-ului, dar cu trei deputati mai mult PDL-ului, constata exclamativ Gérard Delaloye. Desi tertii sunt exclusi, Partidul National Liberal al premierului in exercitiu obtine un cochet 18%, in timp ce ultranationalistii sunt indepartati din Parlament. Intarit de acest rezultat, presedintele Basescu decide sa acorde conducerea guvernului partidului cu majoritate relativa in Parlament si incredinteaza aceasta sarcina unuia dintre elevii sai, Emil Boc, in varsta de 42 de ani, deputat si primar de Cluj, reales in iunie cu peste 80% din voturi.'In principiu - dar numai in principiu!', dupa cum atrage atentia exclamativ autorul articolului - PSD este un partid de stanga, membru al Internationalei Socialiste. PDL se socoate a fi un partid de dreapta (membru al PPE), dar oricine la Strasbourg (sediul Parlamentului European - n.r.) isi aduce aminte ca era inca membru al grupului socialist in 2004. In fapt, aceste doua partide, care, dupa caderea lui Ceausescu, formau un singur partid, Frontul Salvarii Nationale, sunt doua vaste conglomerate de interese regionale, clientelare si financiare in privinta carora chiar si politologul cel mai avizat s-ar gasi in dificultate, dincolo de adevarurile proclamate, sa formuleze diferente ideologice, scrie Gérard Delaloye. "Sa spunem ca in proportie de 95% numitorul comun al politicienilior din ambele tabere este de a se imbogati mult si repede. Nu este o atitudine specific romaneasca, ea se regaseste aproape peste tot in Est si in Balcani", adauga autorul articolului.Guvernul lui Emil Boc, supus la inceputul saptamanii trecute aprobarii celor doua treimi dintre deputati care ar trebui sa-l sustina, este imaginea democratiei tinere si imperfecte pe care trebuie sa o administreze. Astfel, remarca jurnalistul elvetian, Ministerul Turismului este incredintat sotiei (din PDL) a proprietarului unui mare lant hotelier. La protejarea mediului, il gasim pe bratul drept al boss-ului portului Constanta, care se straduieste de cativa ani sa distruga litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (referire la primarul Radu Mazare - n.r.).Ministerul Transporturilor isi regasteste titularul (PDL) de acum zece ani, un om care deja a facut de mai multe ori avere cu fonduri pentru autostrazi fara a construi un singur kilometru, sustine Gérard Delaloye (informatiile jurnalistului sunt insa inexacte - n.r.). Presa este plina in aceste zile de mici istorioare a caror savoare ii face pe romanii de bun simt, carora le-ar fi placut atat de mult ca tara sa le fie recunoscuta drept "civilizata", sa-si piarda zambetul, scrie Gérard Delaloye. Ca si cum, daca treci de un anume meridian, curatenia in politica nu tine decat de vis, chiar de utopie, este concluzia jurnalistului.El recomanda, in caz ca cineva vrea sa se "convinga" de adevarul acestei constatari, Jurnalul de razboi tinut de René de Weck, ambasadorul elvetian la Bucuresti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, care remarcase certurile dintre liderii politici romani si mizele electorale pe care le aveau acestia in vedere in momente cruciale pentru tara, cand ar fi trebuit sa ia masuri de urgenta pentru a se pune la adapost de influenta sovietica ulterioara, care era previzibila. De altfel, scria ambasadorul, chiar daca cei patru principali lideri politici ar fi fost capabili sa se inteleaga si ar fi fost decisi sa o faca, ei ar fi fost impiedicati de prietenii si partizanii lor. "Aceasta tara nu a cunoscut decat o politica a clientelismului". Cine vrea sa faca o cariera in slujba statului nu se gandeste sa il serveasca, ci sa imbratiseze o profesiune profitabila. Nu este atasat de o idee, ci de un om pe care il crede in stare sa-i asigure averea. Cand seful lui vine la putere, nu-i cere sa salveze patria, ci sa-i faca rost de un loc caldut", scria ambasadorul la 17 octombrie 1944, potrivit citatelor redate in articolul din Le Temps de Gérard Delaloye, care precizeaza ca observatiile diplomatului isi pastreaza si azi pertinenta. Astazi, pentru romanul deziluzionat, aceasta licarire se numeste, in pofida a tot, Emil Boc. Presa nu il menajeaza. Guvernul sau este considerat foarte slab, se pariaza deja pe viitoarea sa cadere. Insa Boc este abil, noteaza Delaloye, care explica: el a exterminat virusul nationalist la Cluj, capitala Transilvaniei, care, in urma cu 15 ani, vota masiv pentru un exaltat de extrema-dreapta (referire la Gheroghe Funar - n.r.). Si, adauga jurnalistul, e de notorietate faptul ca Boc nu a profitat de putere pentru a se imbogati.Gerard Delaloye este jurnalist si istoric. Traieste la Lausanne, in Elvetia, dar vine frecvent la Bucuresti si este un bun cunoscator al realitatilor din Romania, despre care a publicat in decursul timpului mai multe articole in presa elvetiana. Intr-unul dintre ele, din 2006, intitulat "Un cocteil populist si fascist se pregateste in Est" analiza extremismul radical de dreapta in Europa de Est si afirma ca Gigi Becali este "un om foarte periculos".Anul trecut, tot in Le Temps, Gerard Delaloye scria ca suspendarea presedintelui Basescu este un al doilea puci al lui Ion Iliescu si ca Parlamentul, care se bucura de puteri excesive, ii "slujeste" pe oligarhi, intrucat clasa politica romaneasca nu a ajuns la maturitate si nu va putea evita anarhia decat printr-o revizuire radicala a Constitutiei.
Sursa: 9am, astazi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)