Aspazia Cojocaru este cel de-al patrulea judecator de la Curtea Constitutionala care primeste si pensie, si salariu, ceilalti trei in aceasta situatie fiind Ion Predescu, Nicolae Cochinescu si Acsinte Gaspar.
Potrivit unei declaratii de avere nedatate ce a fost postata pe site-ul CCR, Aspazia Cojocaru are venituri anuale din pensie de 49.000 de lei noi. In declaratia de avere datata iunie 2008, aceste venituri nu apar. Judecatorea mai obtine anual 72.000 de lei pentru prestatia la Curtea Constitutionala.Ion Predescu, Nicolae Cochinescu si Acsinte Gaspar sunt ceilalti trei judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) care primesc si pensie, si salariu de la stat, potrivit ultimelor declaratii de avere postate pe site-ul CCR.Astfel, in declaratia lui Ion Predescu, semnata pe 10 iunie 2008, se arata ca acesta incaseaza "pensie legala". De altfel, judecatorul mentioneaza la capitolul "Cadouri si Servicii sau avantaje primite gratuit" ca nu a primit "nimic deosebit", ci doar "atentii obisnuite la diverse aniversari si sarbatori religioase". Potrivit declaratiei de avere, judecatorul Predescu nu este niciun impatimit al jocurilor de noroc, declarand ca "Premii nu am obtinut la jocurile de noroc organizate de stat am castigat sume nesemnificative".Alt membru CCR care cumuleaza pensia cu salariul de la stat este Nicolae Cochinescu. Potrivit declaratiei de avere din 9 iunie 2008, acesta a incasat o pensie de 98.000 de lei, la care se adauga salariul de la CCR de 123.253 de lei.Un alt judecator al Curtii Constitutionale care primeste pensie si salariu este Acsinte Gaspar. In declaratia de avere din 12 iunie 2008, Gaspar a declarat ca primeste o pensie de 103. 467 de lei, la care se adauga remuneratia de judecator la CCR in valoare de 106.302 lei.Presedintele Traian Basescu a declarat, la sedinta de bilant a CSM, ca sunt patru judecatori la CCR care primesc, in prezent, si pensie, si salariu de la stat.''Marea mea rugaminte este sa tratati lucrurile fara exceptie. Imi este foarte bine cunoscut efectul presiunii care se face acum pe CCR, sigur, si ea are 4 judecatori care sunt si pensionari si judecatori. Cu siguranta se va izbavi victorios probabil exceptia. Este, insa, prima reglementare care nu are un articol cu exceptii si a infuriat pe toata lumea. Cred ca OUG respecta Constitutia, aplicarea egala a legii pentru toti'', a continuat Basescu.Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constitutionala ordonanta ce interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, CCR urmand sa judece aceasta sesizare saptamana viitoare.Guvernul Boc a adoptat, la finele anului trecut, o Ordonanta de Urgenta potrivit careia nimeni nu mai poate beneficia simultan de pensie si salariu de la o institutie de stat. Ordonanta a fost publicata in Monitorul Oficial pe 4 ianuarie si prevede, la art. 2 alin. 3, ca pensionarii pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala cu exceptia celor obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale. Ordonanta 230/2008 a fost publicata in Monitorul Oficial in ziua de 4 ianuarie, iar persoanele care intra sub incidenta acestei legi trebuie sa decida daca raman cu pensia sau cu salariul in termen de 15 zile.Sursa: 9am, astazi
vineri, 9 ianuarie 2009
Baronii isi primesc rasplata
Costel OpreaVineri, 09 Ianuarie 2009
Baronii locali ai PSD si PDL au continuat ieri sa-si numeasca oamenii in functiile de secretar de stat. Primarul Iasiului, Gheorghe Nechita, si-a trimis directorul de imagine, Cosmin Coman, in postul de secretar de stat in Ministerul Finantelor, condus de democrat-liberalul Gheorghe Pogea. Coman se va ocupa de relatia cu institutiile financiare internationale. Cosmin Coman este omul de casa al lui Nechita, acesta lucrand si la Regia judeteana de apa si canal pe cand edilul era directorul regiei. Dupa ce Gheorghe Nechita a ajuns primar, Coman a ocupat mai multe functii in cadrul acestei institutii. Cosmin Coman a fost ales pentru Finante deoarece este absolvent de facultate economica, fiind chiar doctor in economie.
Nechita a declarat ca omul sau se va ocupa la Finante de negocierile cu FMI si UE. Baronul de Iasi a reusit pana acum sa puna in functie si pe un alt apropiat al sau, Florian Munteanu (fost director al Directiei silvice), la sefia Romsilva. De asemenea, organizatia PSD Iasi are sanse sa-l numeasca pe Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii Agronomice Iasi, in postul de secretar de stat in Ministerul Educatiei.
Premierul Emil Boc isi aduce in functia de sef al cancelariei primului-ministru un coleg de catedra, Catalin Baba, mai exact pe decanul Facultatii de stiinte Politice a Universitatii Babes-Bolyai, unde Boc preda dreptul. Baba a fost cooptat in PD in 2004, la insistentele lui Boc, care l-a si promovat in partid. Acesta a mai ocupat si functia de consilier al ministrului Educatiei Andrei Marga, in perioada 1998-2001. Insa Catalin Baba este un personaj controversat, fiind acuzat de rectorul Universitatii Babes-Bolyai ca si-a promovat sotia pentru doctorat, desi aceasta s-a dovedit a fi slab calificata, la o universitate privata.
PDL Ilfov s-a grabit sa-l nominalizeze pe prefectul judetului, in persoana lui Valentin Delcea. Acest judet revine democrat-liberalilor, deoarece presedintele Consiliului judetean, Cristache Radulescu, este de culoare portocolie. Delcea, fost subprefect la Ilfov in perioada 2004-2006, este un controversat om de afaceri, acuzat ca a dat tepe in domeniul imobiliar. O societate privata l-a dat in judecata pe Delcea deoarece acesta ar fi inselat-o cu 34.000 de euro. Fostul subprefect ar fi incasat suma de 380.000 de euro de pe urma unei tranzactii, refuzand totusi sa plateasca intermediarul. De asemenea, Delcea mai este acuzat ca a umflat valoarea unui teren de 1.000 mp, cu ajutorul Primariei Glina. El a mai fost implicat, in calitate de subprefect, intr-o afacere dubioasa, prin care a facilitat ca oameni apropiati primarului din Otopeni sa puna mana pe niste terenuri din apropierea Aeroportului Henry Coanda.
Pentru Prefectura judetului Timis, organizatia PDL l-a votat pe Mircea Bacala, consilierul presedintelui Consiliului judetean, Constantin Ostaficiuc. Organizatia de Timis a mai propus si patru persoane pentru ocuparea functiilor de secretari de stat: Marius Marinescu, fost primar de Lugoj, pentru Ministerul Administratiei si Internelor, Danut Apetrei, pentru Ministerul Agriculturii, Nelu Balas, pentru Ministerul Dezvoltarii, si Cornelia Corescu, pentru Ministerul Muncii. La Arad, tot fief PDL, functia de prefect ar putea sa o ocupe Calin Bibart. Acesta a ocupat functia de sef de ocol la Lipova, iar sotia sa a fost numita de democrat-liberali, in 2004, director al Zonei Libere Curtici-Arad.
Baronii locali ai PSD si PDL au continuat ieri sa-si numeasca oamenii in functiile de secretar de stat. Primarul Iasiului, Gheorghe Nechita, si-a trimis directorul de imagine, Cosmin Coman, in postul de secretar de stat in Ministerul Finantelor, condus de democrat-liberalul Gheorghe Pogea. Coman se va ocupa de relatia cu institutiile financiare internationale. Cosmin Coman este omul de casa al lui Nechita, acesta lucrand si la Regia judeteana de apa si canal pe cand edilul era directorul regiei. Dupa ce Gheorghe Nechita a ajuns primar, Coman a ocupat mai multe functii in cadrul acestei institutii. Cosmin Coman a fost ales pentru Finante deoarece este absolvent de facultate economica, fiind chiar doctor in economie.
Nechita a declarat ca omul sau se va ocupa la Finante de negocierile cu FMI si UE. Baronul de Iasi a reusit pana acum sa puna in functie si pe un alt apropiat al sau, Florian Munteanu (fost director al Directiei silvice), la sefia Romsilva. De asemenea, organizatia PSD Iasi are sanse sa-l numeasca pe Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii Agronomice Iasi, in postul de secretar de stat in Ministerul Educatiei.
Premierul Emil Boc isi aduce in functia de sef al cancelariei primului-ministru un coleg de catedra, Catalin Baba, mai exact pe decanul Facultatii de stiinte Politice a Universitatii Babes-Bolyai, unde Boc preda dreptul. Baba a fost cooptat in PD in 2004, la insistentele lui Boc, care l-a si promovat in partid. Acesta a mai ocupat si functia de consilier al ministrului Educatiei Andrei Marga, in perioada 1998-2001. Insa Catalin Baba este un personaj controversat, fiind acuzat de rectorul Universitatii Babes-Bolyai ca si-a promovat sotia pentru doctorat, desi aceasta s-a dovedit a fi slab calificata, la o universitate privata.
PDL Ilfov s-a grabit sa-l nominalizeze pe prefectul judetului, in persoana lui Valentin Delcea. Acest judet revine democrat-liberalilor, deoarece presedintele Consiliului judetean, Cristache Radulescu, este de culoare portocolie. Delcea, fost subprefect la Ilfov in perioada 2004-2006, este un controversat om de afaceri, acuzat ca a dat tepe in domeniul imobiliar. O societate privata l-a dat in judecata pe Delcea deoarece acesta ar fi inselat-o cu 34.000 de euro. Fostul subprefect ar fi incasat suma de 380.000 de euro de pe urma unei tranzactii, refuzand totusi sa plateasca intermediarul. De asemenea, Delcea mai este acuzat ca a umflat valoarea unui teren de 1.000 mp, cu ajutorul Primariei Glina. El a mai fost implicat, in calitate de subprefect, intr-o afacere dubioasa, prin care a facilitat ca oameni apropiati primarului din Otopeni sa puna mana pe niste terenuri din apropierea Aeroportului Henry Coanda.
Pentru Prefectura judetului Timis, organizatia PDL l-a votat pe Mircea Bacala, consilierul presedintelui Consiliului judetean, Constantin Ostaficiuc. Organizatia de Timis a mai propus si patru persoane pentru ocuparea functiilor de secretari de stat: Marius Marinescu, fost primar de Lugoj, pentru Ministerul Administratiei si Internelor, Danut Apetrei, pentru Ministerul Agriculturii, Nelu Balas, pentru Ministerul Dezvoltarii, si Cornelia Corescu, pentru Ministerul Muncii. La Arad, tot fief PDL, functia de prefect ar putea sa o ocupe Calin Bibart. Acesta a ocupat functia de sef de ocol la Lipova, iar sotia sa a fost numita de democrat-liberali, in 2004, director al Zonei Libere Curtici-Arad.
joi, 8 ianuarie 2009
Nimic nou sub soare azi!
Fiecare institutie a statului se confrunta in momentul de fata cu problema Ordonantei de Urgenta ca interzice cumularea pensiei cu salariul de la stat. Angajatii statului care sunt pensionati, dar inca mai profeseaza, au acum la dispozitie 15 zile pentru a alege daca raman cu pensia sau cu salariul.
In acest context, angajatii pensionati ai institutiilor de stat au inceput deja sa aleaga intre a ramane pe posturile pe care le ocupa acum si a-si incasa in continuare salariul, sau a iesi definitiv la pensie. Potrivit ultimelor declaratii ale premierului EMil Boc, singurii norocosi care nu trebuie sa aleaga sunt medicii, actorii, profesorii si demnitarii.In celelalte institutii insa situatia ramane inca neclara. Astfel:
In SPPSingurul angajat care primeste si pensie si salariu de la stat a optat sa paraseasca sistemul. O singură persoana, cu gradul de subofiter, din cadrul Serviciul de Protectie si Paza primeste in prezent si pensie, si salariu de la stat, insa a ales sa paraseasca serviciul si sa ramana cu pensia, au declarat reprezentanţi ai SPP, transmite NewsIn. Astfel, subofiterul, care nu are niciun fel de functie de conducere in cadrul Serviciului de Paza si Protectie, si-a facut deja lichidarea, urmand ca in cel mai scurt timp sa paraseasca serviciul. Astfel, el a ales statutul de pensionar si iai va pierde salariul de la stat.
In Ministerul Administratiei si Internelor Aici exista peste 200 de angajati care primesc si pensie si salariu, printre acestia se afla si sefi important ai institutiei. Printre numele grele prezente in structurile MAI care primesc si pensie,si salariu se afla seful DGIPI,chestorul Petru Albu sau secretarul general al ministerului,Pandelea Pelmus, doar ministrul Gabriel Oprea returnand deocamdata suma acordata la trecerea sa in rezerva.Angajatii MAI au termen pan ape 20 ianuarie sa aleaga intre cele doua venituri. In alte 30 de zile, in cazul in care fac o cerere de mentinere in functie, acestia ar urma sa returneze banii primiti de la bugetul de stat ca ajutor la pensionare.
In Ministerul JustitieiOpt persoane se afla in aceasta situatie. Cei opt angajati nu detin functii de conducere in cadrul Ministerului Justitiei si nu intra in categoria persoanelor obligate sa restituie ajutoarele, platile compensatorii sau alte drepturi primite la data pensionării. Si acestia au la dispozitie un termen de 15 zile pentru a alege intre cele doua variante.
In SIEAici 38 de ofiteri si subofiteri trecuti in rezerva la limita de varsta, primesc, in prezent, atat pensie militara, cat si salariu, informează Biroul de presa al Serviciului de Informatii Externe. Persoanele care beneficiaza de pensie militara de serviciu si opteaza pentru pastrarea functiei de la stat tebuie sa restituie institutiei din cadrul careia a iesit la pensie, in maximum 30 de zile de la data incadrarii, platile compensatorii primite de la stat. In cazul politistilor pensionati, daca acestia aleg sa lucreze la stat in continuare, plata pensiei de serviciu se suspenda si, in maximum 30 de zile de la data suspendarii platii acesteia, ajutorul primit de la stat trebuie returnat.
In Ministerul Apararii NationaleUn numar de 476 de angajati din structurile Ministerului Apararii, majoritatea provenind din domeniul administrativ, educativ sau medical, primesc, in prezent si pensie, si salariu si au la dispozitie 15 zile pentru a opta pentru una dintre cele doua calitati, au declarat reprezentanti ai MApN.Boc scoate de pe lista neagra profesorii, actorii, medicii si...demnitarii"Demnitarii, cei care sunt alesi direct de cetateni, au temeiul legal in Constitutia Romaniei. Deci, cei care sunt alesi prin vot direct au cadrul legal prevazut de Constitutia Romaniei, cadru pe care nu il putem modifica si este in vigoare", a declarat, potrivit NewsIn, Emil Boc. Din categoria demnitarilor alesi fac parte atat parlamentarii, cat si presedintii de consilii judetene.In ceea ce priveste profesorii, asistentii maternali, cei care asista persoane cu handicap si cadrele medicale care au iesit la pensie dar lucreaza in continuare, premierul a declarat ca acestia isi pot desfasura si de aici inainte activitatea profesionala, pana cand posturile vor fi scoase la concurs. Premierul a precizat ca acestia pot fi platiti in baza conventiilor civile. "Ordonanta de Urgenta a Guvernului interzice cumulul pensiei cu salariul. O persoana va putea fi platita in continuare prin conventie civila pentru orele tinute la clasa, urmand ca posturile sa fie scoase la concurs", a explicat Boc situatia cadrelor didactice.In ceea ce priveste actorii, seful Executivului a explicat ca un actor poate fi platit in baza unei conventii civile sau in baza drepturilor de autor, dar nu in baza unui salariu. El a mai aratat ca drepturile de autor aduc avantaje la impozitare.Emil Boc a spus ca aceste precizari sunt cuprinse intr-un ordin comun al ministrilor Finantelor si Muncii, semnat in aceasta seara, si care va fi comunicat joi autoritatilor competente, fara ca OUG sa sufere modificari, dar care va elimina interpretarile eronate."Guvernul isi mentine punctul de vedere, potrivit caruia nimeni nu trebuie sa cumuleze de la stat si salariul si pensia. (...) Este vorba si despre primenirea sistemului public. Vrem sa aducem sange proaspat in sistem, trebuie sa incurajam tinerii", a precizat premierul. El a explicat totodata ca nu este normal ca o persoana care a primit compensatii financiare de la stat in momentul pensionarii si primeste si pensie, sa fie totodata salariata.Problema returnarii retroactivePresedintele UNJR, Dana Garbovan, sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului care prevede ca nu se mai poate cumula pensia cu salariul primit de la stat nu trebuie aplicata retroactiv si ca este anormal ca persoanele care au primit bani in mod legal de la stat sa ii returneze."Nicio lege nu se aplica retroactiv. Exista un principiu al stabilitatii, care spune ca trebuie sa-ti reglezi conduita in functie de norma care se afla in vigoare. Daca legea ti-a permis sa cumulezi salariul cu pensia, ai facut-o in temeiul unei legi aflate in vigoare la data respectiva. Sa vina apoi o lege care sa-ti nege drepturi pe care tu ti le-ai exercitat in baza unei alte legi inseamna sa aplici retroactiv o lege", a explicat presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Dana Garbovan. Potrivit lui Garbovan, OUG ar trebui aplicata pentru viitor, pentru a le putea da celor care se incadreaza in prevederile ei optiunea de a alege intre pensie sau functia publica.Sursa: 9am, astaziAutor: Alexandra Grindean
In acest context, angajatii pensionati ai institutiilor de stat au inceput deja sa aleaga intre a ramane pe posturile pe care le ocupa acum si a-si incasa in continuare salariul, sau a iesi definitiv la pensie. Potrivit ultimelor declaratii ale premierului EMil Boc, singurii norocosi care nu trebuie sa aleaga sunt medicii, actorii, profesorii si demnitarii.In celelalte institutii insa situatia ramane inca neclara. Astfel:
In SPPSingurul angajat care primeste si pensie si salariu de la stat a optat sa paraseasca sistemul. O singură persoana, cu gradul de subofiter, din cadrul Serviciul de Protectie si Paza primeste in prezent si pensie, si salariu de la stat, insa a ales sa paraseasca serviciul si sa ramana cu pensia, au declarat reprezentanţi ai SPP, transmite NewsIn. Astfel, subofiterul, care nu are niciun fel de functie de conducere in cadrul Serviciului de Paza si Protectie, si-a facut deja lichidarea, urmand ca in cel mai scurt timp sa paraseasca serviciul. Astfel, el a ales statutul de pensionar si iai va pierde salariul de la stat.
In Ministerul Administratiei si Internelor Aici exista peste 200 de angajati care primesc si pensie si salariu, printre acestia se afla si sefi important ai institutiei. Printre numele grele prezente in structurile MAI care primesc si pensie,si salariu se afla seful DGIPI,chestorul Petru Albu sau secretarul general al ministerului,Pandelea Pelmus, doar ministrul Gabriel Oprea returnand deocamdata suma acordata la trecerea sa in rezerva.Angajatii MAI au termen pan ape 20 ianuarie sa aleaga intre cele doua venituri. In alte 30 de zile, in cazul in care fac o cerere de mentinere in functie, acestia ar urma sa returneze banii primiti de la bugetul de stat ca ajutor la pensionare.
In Ministerul JustitieiOpt persoane se afla in aceasta situatie. Cei opt angajati nu detin functii de conducere in cadrul Ministerului Justitiei si nu intra in categoria persoanelor obligate sa restituie ajutoarele, platile compensatorii sau alte drepturi primite la data pensionării. Si acestia au la dispozitie un termen de 15 zile pentru a alege intre cele doua variante.
In SIEAici 38 de ofiteri si subofiteri trecuti in rezerva la limita de varsta, primesc, in prezent, atat pensie militara, cat si salariu, informează Biroul de presa al Serviciului de Informatii Externe. Persoanele care beneficiaza de pensie militara de serviciu si opteaza pentru pastrarea functiei de la stat tebuie sa restituie institutiei din cadrul careia a iesit la pensie, in maximum 30 de zile de la data incadrarii, platile compensatorii primite de la stat. In cazul politistilor pensionati, daca acestia aleg sa lucreze la stat in continuare, plata pensiei de serviciu se suspenda si, in maximum 30 de zile de la data suspendarii platii acesteia, ajutorul primit de la stat trebuie returnat.
In Ministerul Apararii NationaleUn numar de 476 de angajati din structurile Ministerului Apararii, majoritatea provenind din domeniul administrativ, educativ sau medical, primesc, in prezent si pensie, si salariu si au la dispozitie 15 zile pentru a opta pentru una dintre cele doua calitati, au declarat reprezentanti ai MApN.Boc scoate de pe lista neagra profesorii, actorii, medicii si...demnitarii"Demnitarii, cei care sunt alesi direct de cetateni, au temeiul legal in Constitutia Romaniei. Deci, cei care sunt alesi prin vot direct au cadrul legal prevazut de Constitutia Romaniei, cadru pe care nu il putem modifica si este in vigoare", a declarat, potrivit NewsIn, Emil Boc. Din categoria demnitarilor alesi fac parte atat parlamentarii, cat si presedintii de consilii judetene.In ceea ce priveste profesorii, asistentii maternali, cei care asista persoane cu handicap si cadrele medicale care au iesit la pensie dar lucreaza in continuare, premierul a declarat ca acestia isi pot desfasura si de aici inainte activitatea profesionala, pana cand posturile vor fi scoase la concurs. Premierul a precizat ca acestia pot fi platiti in baza conventiilor civile. "Ordonanta de Urgenta a Guvernului interzice cumulul pensiei cu salariul. O persoana va putea fi platita in continuare prin conventie civila pentru orele tinute la clasa, urmand ca posturile sa fie scoase la concurs", a explicat Boc situatia cadrelor didactice.In ceea ce priveste actorii, seful Executivului a explicat ca un actor poate fi platit in baza unei conventii civile sau in baza drepturilor de autor, dar nu in baza unui salariu. El a mai aratat ca drepturile de autor aduc avantaje la impozitare.Emil Boc a spus ca aceste precizari sunt cuprinse intr-un ordin comun al ministrilor Finantelor si Muncii, semnat in aceasta seara, si care va fi comunicat joi autoritatilor competente, fara ca OUG sa sufere modificari, dar care va elimina interpretarile eronate."Guvernul isi mentine punctul de vedere, potrivit caruia nimeni nu trebuie sa cumuleze de la stat si salariul si pensia. (...) Este vorba si despre primenirea sistemului public. Vrem sa aducem sange proaspat in sistem, trebuie sa incurajam tinerii", a precizat premierul. El a explicat totodata ca nu este normal ca o persoana care a primit compensatii financiare de la stat in momentul pensionarii si primeste si pensie, sa fie totodata salariata.Problema returnarii retroactivePresedintele UNJR, Dana Garbovan, sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului care prevede ca nu se mai poate cumula pensia cu salariul primit de la stat nu trebuie aplicata retroactiv si ca este anormal ca persoanele care au primit bani in mod legal de la stat sa ii returneze."Nicio lege nu se aplica retroactiv. Exista un principiu al stabilitatii, care spune ca trebuie sa-ti reglezi conduita in functie de norma care se afla in vigoare. Daca legea ti-a permis sa cumulezi salariul cu pensia, ai facut-o in temeiul unei legi aflate in vigoare la data respectiva. Sa vina apoi o lege care sa-ti nege drepturi pe care tu ti le-ai exercitat in baza unei alte legi inseamna sa aplici retroactiv o lege", a explicat presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Dana Garbovan. Potrivit lui Garbovan, OUG ar trebui aplicata pentru viitor, pentru a le putea da celor care se incadreaza in prevederile ei optiunea de a alege intre pensie sau functia publica.Sursa: 9am, astaziAutor: Alexandra Grindean
miercuri, 7 ianuarie 2009
In fiecare zi gasesc numai stiri ca aceastea, ce sa faci in tara asta?
Pentru ca Daniela Andreescu nu este inalt functionar public, asa cum cere legea pentru sefia SGG, premierul Emil Boc a inventat un artificiu ca s-o bage in Palat.
Guvernul Boc pare sa fi tinut cu toti dintii sa-l impuna in fruntea Secretariatului General al Guvernului pe consilierul de stat pe probleme constitutional-legislative de la Cotroceni, Daniela Nicoleta Andreescu. Deoarece Andreescu nu este si inalt functionar public, asa cum o cere fisa postului, Executivul s-a folosit de un artificiu juridic pentru a-i indeplini dorinta presedintelui Basescu de a o vedea pe Andreescu in fruntea SGG. A numit-o secretar de stat al Secretariatului, ce va exercita atributiile secretarului general al institutiei.Dincolo de faptul ca este membru PD si a traversat trei guverne - Nastase, Tariceanu si Boc -, ca a fost sef al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca si secretar de stat sub mandatul pedistului Gheorghe Barbu la Ministerul Muncii, Daniela Andreescu pare sa fi avut si un atu in plus, care ar fi putut cantari la nominalizarea sa la SGG: este o apropiata a familiei Udrea-Cocos.Iar legaturile pe care le-a avut Andreescu in perioada in care a lucrat in minister cu Cocos s-au dovedit a fi extrem de profitabile pentru firmele acestuia, conform presei de atunci.
Sursa: Cotidianul, astazi 06 Ian 2009 Dan Duca, George Lacatus
Fostul deputat PD-L Ionela Bruchental se pare ca este in carti pentru un post de secretar de stat la ministerul nasului sau de cununie, Vasile Blaga, secretar general al democrat-liberalilor. Potrivit unor surse din partid, Bruchental ar urma sa ocupe o functie de conducere in Ministerul Dezvoltarii Regionale. Tot la minister la Blaga, si-ar putea gasi loc si actualul director al CFR, Alexandru Noaptes. De doua zile, la sediul central al PD-L “greii” partidului verifica CV-urile candidatilor la posturile din esalonul doi al Guvernului Boc, avand prioritate cei proveniti din organizatiile care au obtinut un procent mare la alegerile generale: Arad, Alba, Dambovita, Neamt si Suceava. La Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi, favorit pare Ion Pantelimon, iar printre secretarii de stat la Ministerul Transporturilor, patronul clujean al societatii Concefa, Horatiu Cercel. Pentru Ministerul Culturii, PD-L l-ar pastra in continuare pe Adrian Lemeni ca secretar de stat si l-ar putea propune si pe Dan Nanu, tot ca secretar de stat la acelasi minister. Europarlamentarul Marian Zlotea este la un pas de a obtine sefia la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara, dat fiind ca deja acesta are experienta la conducerea Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor. Blejnar, noul sef al ANAF Secretar de stat la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) este de ieri Sorin Blejnar, decizia fiind deja semnata de premierul Emil Boc. Noul sef al ANAF a fost comisar al Garzii Financiare, fiind sustinut pentru noul post de catre filiala PD-L Arad. Postul a fost ravnit si de Sebastian Bodu, care a mai trecut pe la ANAF pe vremea Cabinetului Tariceanu l. Printre candidatii la conducerea ORNISS se numara cu sanse mari Mihai Vasile Ozunu, fostul director al Colegiului National de Aparare. Daca nu preia ORNISS, Ozunu ar putea fi recompensat cu sefia Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Gabriel Biris ar putea deveni secretar de stat la Ministerul Finantelor.Ex-liderul senatorilor PD-L, sef peste Arhive Fostul lider al grupului senatorilor PD-L Constantin Gheorghe ar putea fi nominalizat pentru conducerea Arhivelor Nationale. Gheorghe este propus de organizatia PD-L Suceava, care a validat ieri trei propuneri pentru a fi avansate conducerii centrale a partidului, in vederea ocuparii unor posturi de secretar de stat sau sefi de agentii guvernamentale. Marius Vatafu este propus pentru conducerea SC Posta Romana. Secretar de stat la Ministerul Sanatatii este propus medicul Irimia Cristian, si el sustinut de organizatia judeteana Suceava, condusa de vicepresedintele PD-L, Gheorghe Flutur.Varul lui Romeo Raicu merge la MAI Fostul director general al REBU Mircea Raicu a fost desemnat de liderii PD-L pentru un post de secretar de stat in MAI, urmand sa gestioneze domeniul administratiei publice. Mircea Raicu este varul fostului deputat PD-L Romeo Raicu, cel care a demisionat din Camera Deputatilor in aprilie 2007, in semn de protest, dupa ce Parlamentul l-a suspendat din functie pe presedintele Basescu. Noul secretar de stat a candidat fara succes la alegerile din 30 noiembrie, pe care le-a pierdut in favoarea conservatoarei Daniela Popa. Pentru a valida candidaturile la functiile de secretar de stat, PD-L va convoca pentru luni, cel mai probabil, o sedinta de Colegiu Director.Schimbari la MAEDiplomatii Bogdan Mazuru, Doru Costea si Bogdan Aurescu vor fi propusi de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, pentru functiile de secretari de stat din MAE, au declarat surse din PSD, citate de NewsIn. Bogdan Mazuru este în prezent ambasadorul României în Germania, Doru Costea este seful Misiunii permanente a României pe lânga Oficiul ONU de la Geneva. Bogdan Aurescu s-a remarcat în 2008 ca agentul Românei în fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ), adica “avocatul” României în procesul cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive în Marea Neagra. Potrivit unor lideri ai PSD, Diaconescu ar fi insistat ca partidul sa nu propuna politicieni pentru aceste posturi, el aratând ca doreste sa lucreze doar cu profesionisti în diplomatie. De asemenea, potrivit unor surse din PSD, viitorul purtator de cuvânt al MAE va fi jurnalistul de la RRA, Alin Serbanescu. Jurnalistul a declarat insa ca “oficial nu se confirma”.
Luminita Castali: Gardianul
Guvernul Boc pare sa fi tinut cu toti dintii sa-l impuna in fruntea Secretariatului General al Guvernului pe consilierul de stat pe probleme constitutional-legislative de la Cotroceni, Daniela Nicoleta Andreescu. Deoarece Andreescu nu este si inalt functionar public, asa cum o cere fisa postului, Executivul s-a folosit de un artificiu juridic pentru a-i indeplini dorinta presedintelui Basescu de a o vedea pe Andreescu in fruntea SGG. A numit-o secretar de stat al Secretariatului, ce va exercita atributiile secretarului general al institutiei.Dincolo de faptul ca este membru PD si a traversat trei guverne - Nastase, Tariceanu si Boc -, ca a fost sef al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca si secretar de stat sub mandatul pedistului Gheorghe Barbu la Ministerul Muncii, Daniela Andreescu pare sa fi avut si un atu in plus, care ar fi putut cantari la nominalizarea sa la SGG: este o apropiata a familiei Udrea-Cocos.Iar legaturile pe care le-a avut Andreescu in perioada in care a lucrat in minister cu Cocos s-au dovedit a fi extrem de profitabile pentru firmele acestuia, conform presei de atunci.
Sursa: Cotidianul, astazi 06 Ian 2009 Dan Duca, George Lacatus
Fostul deputat PD-L Ionela Bruchental se pare ca este in carti pentru un post de secretar de stat la ministerul nasului sau de cununie, Vasile Blaga, secretar general al democrat-liberalilor. Potrivit unor surse din partid, Bruchental ar urma sa ocupe o functie de conducere in Ministerul Dezvoltarii Regionale. Tot la minister la Blaga, si-ar putea gasi loc si actualul director al CFR, Alexandru Noaptes. De doua zile, la sediul central al PD-L “greii” partidului verifica CV-urile candidatilor la posturile din esalonul doi al Guvernului Boc, avand prioritate cei proveniti din organizatiile care au obtinut un procent mare la alegerile generale: Arad, Alba, Dambovita, Neamt si Suceava. La Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi, favorit pare Ion Pantelimon, iar printre secretarii de stat la Ministerul Transporturilor, patronul clujean al societatii Concefa, Horatiu Cercel. Pentru Ministerul Culturii, PD-L l-ar pastra in continuare pe Adrian Lemeni ca secretar de stat si l-ar putea propune si pe Dan Nanu, tot ca secretar de stat la acelasi minister. Europarlamentarul Marian Zlotea este la un pas de a obtine sefia la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara, dat fiind ca deja acesta are experienta la conducerea Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor. Blejnar, noul sef al ANAF Secretar de stat la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) este de ieri Sorin Blejnar, decizia fiind deja semnata de premierul Emil Boc. Noul sef al ANAF a fost comisar al Garzii Financiare, fiind sustinut pentru noul post de catre filiala PD-L Arad. Postul a fost ravnit si de Sebastian Bodu, care a mai trecut pe la ANAF pe vremea Cabinetului Tariceanu l. Printre candidatii la conducerea ORNISS se numara cu sanse mari Mihai Vasile Ozunu, fostul director al Colegiului National de Aparare. Daca nu preia ORNISS, Ozunu ar putea fi recompensat cu sefia Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Gabriel Biris ar putea deveni secretar de stat la Ministerul Finantelor.Ex-liderul senatorilor PD-L, sef peste Arhive Fostul lider al grupului senatorilor PD-L Constantin Gheorghe ar putea fi nominalizat pentru conducerea Arhivelor Nationale. Gheorghe este propus de organizatia PD-L Suceava, care a validat ieri trei propuneri pentru a fi avansate conducerii centrale a partidului, in vederea ocuparii unor posturi de secretar de stat sau sefi de agentii guvernamentale. Marius Vatafu este propus pentru conducerea SC Posta Romana. Secretar de stat la Ministerul Sanatatii este propus medicul Irimia Cristian, si el sustinut de organizatia judeteana Suceava, condusa de vicepresedintele PD-L, Gheorghe Flutur.Varul lui Romeo Raicu merge la MAI Fostul director general al REBU Mircea Raicu a fost desemnat de liderii PD-L pentru un post de secretar de stat in MAI, urmand sa gestioneze domeniul administratiei publice. Mircea Raicu este varul fostului deputat PD-L Romeo Raicu, cel care a demisionat din Camera Deputatilor in aprilie 2007, in semn de protest, dupa ce Parlamentul l-a suspendat din functie pe presedintele Basescu. Noul secretar de stat a candidat fara succes la alegerile din 30 noiembrie, pe care le-a pierdut in favoarea conservatoarei Daniela Popa. Pentru a valida candidaturile la functiile de secretar de stat, PD-L va convoca pentru luni, cel mai probabil, o sedinta de Colegiu Director.Schimbari la MAEDiplomatii Bogdan Mazuru, Doru Costea si Bogdan Aurescu vor fi propusi de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, pentru functiile de secretari de stat din MAE, au declarat surse din PSD, citate de NewsIn. Bogdan Mazuru este în prezent ambasadorul României în Germania, Doru Costea este seful Misiunii permanente a României pe lânga Oficiul ONU de la Geneva. Bogdan Aurescu s-a remarcat în 2008 ca agentul Românei în fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ), adica “avocatul” României în procesul cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive în Marea Neagra. Potrivit unor lideri ai PSD, Diaconescu ar fi insistat ca partidul sa nu propuna politicieni pentru aceste posturi, el aratând ca doreste sa lucreze doar cu profesionisti în diplomatie. De asemenea, potrivit unor surse din PSD, viitorul purtator de cuvânt al MAE va fi jurnalistul de la RRA, Alin Serbanescu. Jurnalistul a declarat insa ca “oficial nu se confirma”.
Luminita Castali: Gardianul
Poftim somaj romane!
Desi au averi imobiliare si terenuri estimate la zeci de mii de euro, plus conturi substantiale in banci, unii dintre fostii parlamentari se bucura si la indemnizatia de somaj. Un caz elocvent este cel al liberalului Gabriel Zamfir, care datorita blocajului din domeniul imobiliar nu are bani lichizi sa plece intr-o calatorie cu iahtul in Caraibe si recurge la “ajutorul de somaj”. In timpul mandatului, fostii parlamentari au modificat regulamentele Camerei si Senatului astfel incat in cazul in care nu vor mai fi alesi pentru un nou mandat sa poata beneficia macar trei luni de un ajutor consistent de somaj. Adica, o suma “modica” de 21.000 de RON lunar. Din cei 324 de fosti parlamentari care nu se regasesc în legislativ, pana ieri, la Secretariatul general al Camerei Deputatilor au fost depuse 47 de cereri de ajutor de somaj, asa cum declara secretarul general Gheorghe Barbu, iar la Senat doar una singura. Printre deputatii care vor ajutor de somaj se numara pesedistii Radu Podgoreanu, Mirela Adomnicai, fostul ministru liberal Ioan Ovidiu Silaghi, juristul PNL Traian Dobre, Aurel Rus(PRM), liberalul Gabriel Zamfir, social-democratul Tudor Mohora si fosta peremista Daniela Buruiana Aprodu. Daca unii dintre acestia chiar se afla intr-o situatie nu tocmai placuta, altii au averile blocate in terenuri si imobiliare si nu au bani lichizi pentru cheltuielile curente. Fostul deputat PNL Gabriel Zamfir ne-a confirmat ieri ca si-a depus cererea pentru indemnizatia de somaj. Motivele invocate au fost legate de blocarea pietei imobiliare. “Am doua blocuri pe stoc, iar ceilalti bani sunt blocati in terenuri. Nu am din ce sa traiesc. Pe langa faptul ca am trei copii, urmeaza sa plec si in Caraibe, cu iahtul, si nu am bani lichizi pentru toate aceste cheltuieli. Daca legea imi confera acest drept, de ce n-as beneficia de el”, ne-a mai declarat Gabriel Zamfir. Potrivit ultimei declaratii de avere depuse la Parlament, Gabriel Zamfir are, printre altele, 5 terenuri in Otopeni in suprafata totala de aproximativ 13.000 metri patrati, trei case de locuit, un apartament, un spatiu comercial si doua imobile in constructie. Are conturi de 94.500 euro si altul de 5.000 RON, plus doua apartamente inchiriate. De asemenea, el este asociat la opt firme cu cota parte intre 20 si 40 la suta. Social-democratul Tudor Mohora poseda terenuri de circa 300 mp, o garsoniera, un apartament si o casa de vacanta, un autoturism, doua conturi bancare de 18.000 euro, respectiv 25.000 lei, dar si venituri incasate in urma inchirierii unei garsoniere in Bulevardul Magheru. Liberalul Traian Dobre are aproximativ 2.700 metri patrati de teren in Iasi si Vrancea, o casa de locuit si una de vacanta, actiuni in valoare de 71.000 lei, dar si un venit de aproape 23.000 lei anual de la o societate din Iasi, unde figureaza in functia de consilier.Fosta peremista Daniela Buruiana are o jumatate dintr-o casa de locuit in Romania, un autoturism achizitionat in leasing, dar si inele, verigheta si cercei in valoare de 15.000 lei. Fostul ministru liberal al turismului si profesiilor liberale Ioan Ovidiu Silaghi are 3.200 metri patrati teren si un apartament in Satu Mare, bijuterii, tablouri si obiecte de cult in valoare de 8.000 de euro, conturi la mai multe banci in valoare de aproximativ 50.000 de euro si plasamente de 40.000 de euro. Indemnizatia tranzitorie, asa cum este definita de statutul deputatilor si senatorilor, se acorda celor care nu au fost alesi, pe o perioada care nu poate sa depaseasca trei luni. Procedura de obtinere a banilor este destul de facila: nu este nevoie decât de o declaratie pe propria raspundere ca solicitantul nu are alte surse de venituri.
Cornelia Draghici, Claudia Toma: Gardianul
Cornelia Draghici, Claudia Toma: Gardianul
Acum sa vedem noi cum "Traim bine"
PDL a pus mâna pe Compania Energetică Naţională, o afacere de 24 de miliarde de euro, a cărei înfiinţare a fost respinsă de Traian Băsescu în CSAT. În contrapartidă, în pixul lui Mircea Geoană au fost puse 11 miliarde de euro de la CEC, EximBank, RA-APPS şi Fondul Proprietatea.
Înfiinţarea Companiei Energetice Naţionale de către guvernul Tăriceanu a fost cea mai hulită iniţiativă a liberalilor în ultimele luni de guvernare. Mircea Geoană promitea o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul „va îndrăzni” să o înfiinţeze, acuzând „ultimul tun al guvernului liberal”. În septembrie, CSAT a respins înfiinţarea CEN, Traian Băsescu acuzându-l voalat pe Tăriceanu că a luat această decizie în urma unei întâlniri secrete cu „mogulii”. Tot atunci, Băsescu recomanda Guvernului „să reanalizeze oportunitatea creării unei concentrări de societăţi producătoare de energie”, despre care spunea că e posibil „să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari”.
La rândul său, preşedintele PDL, actual premier, ataca la pachet PSD şi PNL pe aceeaşi temă.
„Miza CEN este banul public, un profit de 800 de milioane de euro pe următorii patru ani. Miza o reprezintă modul în care membrii PNL şi cei ai PSD vor fi plasaţi în consilii de administraţie pe salarii de zeci de mii de euro pentru a mulge şi această companie”, declara Emil Boc în noiembrie 2008, adică în plină campanie electorală.
Însă, odată instalaţi la putere, Mircea Geoană, Emil Boc şi Traian Băsescu au uitat rapid de promisiunile privind desfiinţarea CEN. La marea împărţeală dintre PSD şi PDL, democraţii au cerut şi au primit administrarea Companiei, pe care Adriean Videanu o vrea în subordinea Ministerului Economiei, aşa cum a anunţat chiar la audierile de la comisiile economice ale Parlamentului. Videanu a declarat atunci că a fost o greşeală transferarea companiilor energetice în subordinea AVAS şi că acestea ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei.
Pentru funcţia de preşedinte al CEN, Videanu îl propune pe unul dintre foştii săi viceprimari de la Primăria Capitalei, Ionuţ Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul că numele său este propus pentru ocuparea acestei funcţii. „Nu vă pot da deocamdată nici o informaţie clară, ştiu că sunt luat în discuţie pentru această funcţie, ca şi pentru altă funcţie din administraţia locală (viceprimar - n.n.), dar o să ştiu ceva mai sigur odată ce se va termina de discutat pachetul de analiză din cadrul partidului”, a explicat Popa.
Compania Energetică Naţională este o afacere estimată la 20-24 de miliarde de euro, iar cifra sa de afaceri va fi de aproape 2,5-3 miliarde de euro, profitul urmând să se situeze în 2012 la 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei va plasa CEN pe locul 2 în România - după Petrom - şi în primele 25 de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est. Conform HG adoptate de guvernul Tăriceanu, CEN cuprinde Compania Electrica (împreună cu distribuţiile de energie neprivatizate Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud) şi va „înghiţi“ Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari.
Geoană dă funcţii de 11 miliarde de euro
Nici societăţile şi companiile care au ajuns în ograda PSD nu au o valoare lipsită de importanţă, ba, dimpotrivă, greutatea lor economică făcându-l pe Mircea Geoană să îşi rezerve dreptul de a decide personal şefii unora dintre cele mai importante. La ultima şedinţă a conducerii PSD a oprit pentru sine numirile în funcţiile de conducere la RA-APPS, CEC, EximBank, Garda Financiară şi la Fondul Proprietatea, toate acestea fiind obţinute de PSD la negocierile cu PD. Conform cifrelor de la sfârşitul anului trecut, activele CEC aveau o valoare de 3,7 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a fost evaluat la circa 4 miliarde de euro, EximBank avea o valoare raportată de 780 de milioane de euro în 2007, iar patrimoniul RA-APPS este estimat la 2,12 miliarde de euro.
Înfiinţarea Companiei Energetice Naţionale de către guvernul Tăriceanu a fost cea mai hulită iniţiativă a liberalilor în ultimele luni de guvernare. Mircea Geoană promitea o moţiune de cenzură în cazul în care Guvernul „va îndrăzni” să o înfiinţeze, acuzând „ultimul tun al guvernului liberal”. În septembrie, CSAT a respins înfiinţarea CEN, Traian Băsescu acuzându-l voalat pe Tăriceanu că a luat această decizie în urma unei întâlniri secrete cu „mogulii”. Tot atunci, Băsescu recomanda Guvernului „să reanalizeze oportunitatea creării unei concentrări de societăţi producătoare de energie”, despre care spunea că e posibil „să genereze o diminuare a competiţiei şi a interesului de retehnologizare, implicit pentru marii furnizori de energie, cum ar fi Mintia, Turceni, Rovinari”.
La rândul său, preşedintele PDL, actual premier, ataca la pachet PSD şi PNL pe aceeaşi temă.
„Miza CEN este banul public, un profit de 800 de milioane de euro pe următorii patru ani. Miza o reprezintă modul în care membrii PNL şi cei ai PSD vor fi plasaţi în consilii de administraţie pe salarii de zeci de mii de euro pentru a mulge şi această companie”, declara Emil Boc în noiembrie 2008, adică în plină campanie electorală.
Însă, odată instalaţi la putere, Mircea Geoană, Emil Boc şi Traian Băsescu au uitat rapid de promisiunile privind desfiinţarea CEN. La marea împărţeală dintre PSD şi PDL, democraţii au cerut şi au primit administrarea Companiei, pe care Adriean Videanu o vrea în subordinea Ministerului Economiei, aşa cum a anunţat chiar la audierile de la comisiile economice ale Parlamentului. Videanu a declarat atunci că a fost o greşeală transferarea companiilor energetice în subordinea AVAS şi că acestea ar trebui să fie în subordinea Ministerului Economiei.
Pentru funcţia de preşedinte al CEN, Videanu îl propune pe unul dintre foştii săi viceprimari de la Primăria Capitalei, Ionuţ Popa. Acesta a declarat pentru Cotidianul că numele său este propus pentru ocuparea acestei funcţii. „Nu vă pot da deocamdată nici o informaţie clară, ştiu că sunt luat în discuţie pentru această funcţie, ca şi pentru altă funcţie din administraţia locală (viceprimar - n.n.), dar o să ştiu ceva mai sigur odată ce se va termina de discutat pachetul de analiză din cadrul partidului”, a explicat Popa.
Compania Energetică Naţională este o afacere estimată la 20-24 de miliarde de euro, iar cifra sa de afaceri va fi de aproape 2,5-3 miliarde de euro, profitul urmând să se situeze în 2012 la 800 de milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei va plasa CEN pe locul 2 în România - după Petrom - şi în primele 25 de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est. Conform HG adoptate de guvernul Tăriceanu, CEN cuprinde Compania Electrica (împreună cu distribuţiile de energie neprivatizate Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Sud) şi va „înghiţi“ Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari.
Geoană dă funcţii de 11 miliarde de euro
Nici societăţile şi companiile care au ajuns în ograda PSD nu au o valoare lipsită de importanţă, ba, dimpotrivă, greutatea lor economică făcându-l pe Mircea Geoană să îşi rezerve dreptul de a decide personal şefii unora dintre cele mai importante. La ultima şedinţă a conducerii PSD a oprit pentru sine numirile în funcţiile de conducere la RA-APPS, CEC, EximBank, Garda Financiară şi la Fondul Proprietatea, toate acestea fiind obţinute de PSD la negocierile cu PD. Conform cifrelor de la sfârşitul anului trecut, activele CEC aveau o valoare de 3,7 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a fost evaluat la circa 4 miliarde de euro, EximBank avea o valoare raportată de 780 de milioane de euro în 2007, iar patrimoniul RA-APPS este estimat la 2,12 miliarde de euro.
marți, 6 ianuarie 2009
Motanul incaltat,
Procesul in care Dan Voiculescu a fost trimis in judecata pentru privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare a fost amanat, azi, de Tribunalul Bucuresti, in urma unei cereri a liderului Partidului Conservator de a-si angaja avocat.
Potrivit NewsIn, urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 februarie.Tribunalul Bucuresti a fixat pentru 6 ianuarie primul termen al procesului in care DNA l-a trimis in judecata pe liderul PC, Dan Voiculescu, alaturi de fostul ministru al telecomunicatiilor, Sorin Pantis, si alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetari Alimentare.In total, DNA a trimis, pe 4 decembrie, in judecata 13 persoane, considerand ca privatizarea frauduloasa a ICA s-a facut in folosul lui Dan Voiculescu si s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu suma de 7.796.198 de euro.Potrivit DNA, Dan Voiculescu, presedintele fondator al Partidului Conservator, actionar majoritar al societatii "Grupul Industrial Voiculescu si Compania” (GRIVCO) SA Bucuresti, este acuzat de folosire de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite si spalare de bani, ambele in forma continuata.
Sursa: 9am, astazi
Potrivit NewsIn, urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 februarie.Tribunalul Bucuresti a fixat pentru 6 ianuarie primul termen al procesului in care DNA l-a trimis in judecata pe liderul PC, Dan Voiculescu, alaturi de fostul ministru al telecomunicatiilor, Sorin Pantis, si alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetari Alimentare.In total, DNA a trimis, pe 4 decembrie, in judecata 13 persoane, considerand ca privatizarea frauduloasa a ICA s-a facut in folosul lui Dan Voiculescu si s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu suma de 7.796.198 de euro.Potrivit DNA, Dan Voiculescu, presedintele fondator al Partidului Conservator, actionar majoritar al societatii "Grupul Industrial Voiculescu si Compania” (GRIVCO) SA Bucuresti, este acuzat de folosire de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite si spalare de bani, ambele in forma continuata.
Sursa: 9am, astazi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)