Asfalt Romanesc!

Licitatiile cu asfalt nu mai pot fi contestate la CNSC, ci doar in justitie, potrivit unei decizii a Guvernului, menita sa urgenteze lucrarile de infrastructura. Procedura este insa greoaie, iar deciziile justitiei se pot dovedi tardive.

Ministrul Berceanu vrea sa dea drumul la lucrari cat mai repede, dar a dat o lege care lasa si portite pentru smecherii.

Licitatiile pentru construirea sau repararea drumurilor, autostrazilor si cailor ferate nu vor mai putea fi contestate la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), a decis Guvernul prin OUG nr. 228 publicata pe 5 ianuarie 2009 in Monitorul Oficial. Daca considera ca au pierdut pe nedrept contractele cu asfalt, firmele se vor putea adresa doar Curtii de Apel Bucuresti. Procedura e greoaie si nu le va ajuta prea mult la recastigarea contractelor aranjate. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spune ca masura a fost necesara pentru urgentarea proiectelor si din cauza ca CNSC, institutie condusa de Mihai Prisacariu, incepuse sa-si depasesca atributiile.

Vechea procedura pentru licitatiile cu asfalt era prevazuta de ordonanta achizitiilor publice - OUG nr. 34. In cazul in care unul dintre participantii la licitatie se considera nedreptatit de documentatia de participare la licitatie sau de decizia comisiei de licitatie, acesta se putea adresa CNSC, fapt care bloca anuntarea castigatorului pana la pronuntarea unei decizii. Semnarea contractului cu acesta nu putea avea loc decat la zece zile dupa comunicarea rezultatului licitatiei, perioada in care nedreptatitii puteau contesta decizia la CNSC. Alternativ, nemultumitii aveau si calea unei actiuni in justitie la o instanta a Curtii de Apel de pe raza autoritatii contractante. Ordonanta publicata pe 5 ianuarie pastreaza doar a doua cale si prevede ca singura instanta de judecata e cea de la Bucuresti.

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spune ca masura va urgenta proiectele de infrastructura ale caror licitatii trenau deseori cu lunile la CNSC. „Acest CNSC incepuse sa imparta lucrari. Consiliul nu se mai marginea sa spuna ca nu s-a respectat nu stiu ce procedura, ci ajunsese sa spuna ca licitatia trebuie castigata de anumite firme. Licitatiile ajunsesera sa fie degeaba, nu mai conta ca aveai pretul cel mai mic“, spune acesta. Ministrul adauga ca prioritatea sa este solutionarea rapida a problemelor de infrastructura de interes national, si nu cea a razboiului unor firme private la CNSC. Berceanu spune ca firmele nemultumite se vor putea adresa, in prima faza, comisiei de licitatie, urmand ca apoi sa isi directioneze cererile catre Curtea de Apel. Intrebat daca totusi este normal ca solutionarea problemelor de credibilitate ale unei institutii sa aiba loc prin ocolirea acesteia, Berceanu a spus ca institutia este oricum in atentia Guvernului si ca in lunile urmatoare sunt asteptate modificari legislative.

Ordonanta are efecte asupra mai multor licitatii blocate in prezent la CNSC ca urmare a contestatiilor depuse de unii dintre regii asfaltului. Acestea privesc contractele de deszapezire a catorva judete din Moldova si nordul Capitalei, precum si modernizarea DN72 intre Gaesti si Targoviste. In opinia ministrului, ordonanta ar trebui sa priveasca si aceste licitatii. „Ar trebui ca CNSC sa le spuna: luati-va hartiile si mergeti cu ele la Curtea de Apel caci aceasta este responsabila. Ordonanta intra in vigoare de la data publicarii ei“.

In timp ce unii juristi explica masura prin nevoia de fluidizare a proiectelor de infrastructura, altii afirma ca prin ciopartirea OUG nr. 34 s-a cautat o cale pentru a se putea acorda unor firme contracte cu drumuri fara multa bataie de cap.



Sursa: Cotidianul, astazi

Banii nostri casa lor!

Peste 240 de senatori si deputati au cerut conducerii Camerei din care fac parte cazare la hotel sau decontarea cazarii in alte spatii.

Pentru hotel au optat peste 170 de "alesi", ceea ce inseamna ca doar factura lunara pentru ca acestia sa stea in Capitala se apropie de 350.000 de euro.

La fel ca in legislatura trecuta, printre cei care au optat pentru decontarea cazarii in alte spatii se numara si parlamentari cu proprietati in Bucuresti.

La camera deputatilor, la secretarul general Gheorghe Barbu s-au strans peste o suta de cereri de cazare la unul dintre hotelurile de patru stele contractate, in vreme ce alti 66 de deputati au optat pentru decontarea cazarii in alte spatii.

De partea cealalta, la Senat, 74 de "alesi" au preferat sa locuiasca la hotel, iar 12 au facut cerere pentru decontare (printre care pesedistii Petre Daea, Alexandru Mazare si serban Valeca, pedelistii Dorel Jurcan si Alexandru Peres, liberalul Cezar Magureanu si udemeristul Fekete Szabo).. Rezulta ca Parlamentul va plati cazarea la hotel pentru mai mult de 170 de senatori si deputati, ceea ce inseamna, la un tarif de 268 de lei pe noapte (fara TVA si taxa hoteliera), circa 46.000 de lei pe noapte.

Cum "alesilor" li se plateste cazarea pentru sapte zile pe saptamana, chiar daca doua zile sunt dedicate, in teorie, activitatii in circumscriptiile in care au fost alesi, rezulta aproape 1,4 milioane de lei pe luna (echivalentul a aproximativ 350.000 de euro)!


La aceasta suma se adauga cea provenita din decontarea cazarii in alte spatii.


Sursa: Romania Libera, astazi

Ce inseamna sa fi astronaut!

Gasca romanului cu cea mai mare pensie din Romania primeste lunar salarii de sute de milioane de lei de la bugetul de stat. Oamenii din jurul fostului director general al Autoritatii Aeronautice Civile, Florea Geica, au in continuare lefuri uriase.

Apropiatii acestuia beneficiaza chiar si de un spor de radiatii cosmice! Dupa ce si-a “tras” o pensie de 40.000 lei (aproximativ 10.000 de euro pe luna), Geica a devenit, in iulie anul trecut, cel mai bogat pensionar din Romania.

Geica a ajuns la fabuloasa pensie in baza Legii 223/2007, care spune ca valoarea pensiei reprezinta 80% din media veniturilor brute din ultimele trei luni de activitate.

In cazul lui Geica au fost luate in vedere lunile aprilie, mai si iunie ale anului trecut. In primele doua luni, venitul a fost acelasi, 35.000 de lei, dar pe luna iunie, Geica si-a asigurat un castig de 80.000 de lei. Astfel, s-a ajuns la o pensie de 40.000 de lei. In plus, Geica a ramas pe statele de plata ale institutiei, din postura de consilier pe probleme tehnice, el mai incasand alte 20.000 de lei lunar.

Iar daca intr-o luna are cel putin o ora de zbor, ca membru al personalului navigant, Geica mai primeste prime in valoare de 161% din salariu. Deci, inca 32.000 de lei. In total, acesta poate ajunge la venituri de 92.000 de lei pe luna, adica aproximativ 25.000 de euro.

Noul director, pe „lista neagra” a lui Berceanu

Cel care l-a urmat pe Geica la conducerea Autoritatii Aeronautice Civile, Adrian Vasilache, se afla acum pe „lista neagra” a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, din pricina salariului urias.

In plus, Adrian Vasilache si-a acordat o prima de 12.000 de lei si s-a facut chirias in Cartierul Francez pe banii Autoritatii. Adrian Vasilache a ajuns in fruntea Autoritatii Aeronautice Civile (AACR) din ordinul fostului ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, inlocuindu-l in functie pe multimilionarul pensionar Florea Geica. In luna decembrie a anului trecut, Vasilache, alaturi de alti 23 de directori din Ministerul Transporturilor au ajuns pe „lista neagra” a noului ministru, Radu Berceanu, din cauza lefurilor astronomice.

Cu „sabia” lui Berceanu deasupra capului, Adrian Vasilache a actionat in consecinta. Platit cu 21.500 de lei pe luna, salariu negociat, plus o indemnizatie de membru al Consiliului de Administratie (CA) de 20%, Vasilache si-a acordat, pe luna decembrie, o prima de 12.000 de lei.

„Aceste prime si le-au aprobat si oferit, fara vreo baza legala, toti cei 11 membri ai Consiliului de Administratie din AACR”, sustin surse din cadrul Autoritatii Aeronautice Civile.



Sursa: Adevarul, astazi

Patatii de la guvernare

Patatii de la guvernare

-- Nu doar unii secretari de stat sunt personaje controversate, ci si peste jumatate din ministrii Cabinetului Boc. Acestia au probleme de integritate, potrivit site-ului Coalitiei pentru o Romanie Curata - www.romaniacurata.ro. Autorii listei sustin ca 12 ministri, opt ai PSD si patru ai PDL, "au fost suspectati de afaceri la limita legii sau chiar cercetati de procurori", ori pur si simplu, prin votul dat in Parlament, au actionat impotriva statului de drept.

Primul pe noua lista neagra este vicepremierul Dan Nica (foto), acuzat in 2004 de reprezentantii societatii civile ca, "a creat avantaje unor companii private in detrimentul intereselor statului". Potrivit CRC, el a facut parte din "lotul chiriasilor de lux ai RAAPPS" si este cel care, in 2003, a renuntat la o clauza din contractul de privatizare a Romtelecom. Numele sefului de la MAI Gabriel Oprea a fost asociat, in perioada in care era prefect al Capitalei, cu afaceri imobiliare controversate, dar a fost pomenit si in scandalul chiriilor de la Parlament, se precizeaza pe site-ul CRC. El este cercetat si in dosarul Omar Hayssam. Scandalurile "bordurile Capitalei" si "Parcul Bordei" l-au adus si pe ministrul Economiei de-a lungul timpului in atentia presei. Mai mult, Marmosim SA - firma patronata de familia Videanu, a fost acuzata de o societate care efectua lucrari in zona Rosia Montana ca a incalcat legea referitoare la licentele de exploatare a zacamintelor de marmura. Ministrul Dezvoltarii Regionale si Locuintei Vasile Blaga se afla printre patati deoarece, sustine CRC, potrivit declaratiei de avere din 2008, ar fi imprumutat peste un milion de lei de la doua persoane fizice asupra carora plana banuiala ca nu aveau resurse pentru a acorda un asemenea imprumut, misterul nefiind inca lamurit. Blaga a fost acuzat, pe vremea cand era sef la MAI, de catre fostul sef al DGA (procurorul Marian Sintion) ca ar fi facut presiuni pentru oprirea unor anchete. La randul sau, Constantin Nita, ministrul IMM-urilor, Comertului si Afacerilor, care ar fi detinut actiuni la o societate cu mari datorii la stat pentru care a primit inlesniri. Mai mult, conform CRC care citeaza un cotidian central, Nita a fost pomenit intr-o serie de interceptari ale convorbirilor mafiei italiene, unde era pomenit ca om de legatura intre mafiotii sicilieni si reprezentantul lor in Romania. Seful Sanatatii Ionut Bazac a devenit cunoscut datorita unui dosar in care era cercetat pentru ca ar fi transferat ilegal cinci miliarde de lei vechi unor societati care au intermediat achizitionarea unor aparate pentru spitale. In fine, seful Agriculturii Ilie Sarbu este pomenit de romaniacurata.ro dupa ce in 2002-2003 a cumparat de la RAPPS vila in care locuia cu 200.000 de euro, desi aceasta valora de patru ori mai mult, dar si pentru scandalul presupusei colaborari cu Securitatea, fapt dezmintit de acesta.

Irina S. CHIROIU Ziua

Ii vede Dumnezeu!!!

Senatorul PSD Trifon Belacurencu si senatorul PD-L Vasile Pintilie au donat, in decembrie 2008, unor membri ai familiilor lor cate o locuinta in Bucuresti, iar senatorul PSD Adrian Tutuianu a depus bani pentru a-si cumpara un apartament in capitala, dar toti trei cer Senatului cazare gratuita.

Senatorul PSD Trifon Belacurencu a solicitat Senatului sa-i asigure cazare la un hotel din Bucuresti, dar, conform declaratiei de avere depusa la inceperea mandatului, acesta i-a donat fiului sau, Dan Belacurencu, un apartament chiar in luna decembrie 2008.

In aceeasi situatie se afla si senatorul PD-L, Pinitilie Vasile, care, potrivit declaratiei de avere, i-a donat lui Alexandru Pintilie, in 11decembrie 2008, un apartament in Bucuresti si acum se afla pe lista senatorilor care au solicitat cazare la hotel din partea statului.

De asemenea, Adrian Tutuianu, senator PSD, a solicitat Senatului cazare la hotel, conform declaratiei de avere, el si sotia fiind in curs de a achizitiona un apartament in Bucuresti, pentru care au platit deja un avans de 46.500 euro.

Din numarul total de 137 de senatori alesi in noiembrie, mai mult de jumatate au solicitat cazare in Bucuresti la unul dintre hotelurile puse la dispozitie, au precizat, pentru NewsIn, reprezentanti ai conducerii Senatului.

Din numarul total de 137 de senatori alesi in noiembrie, 74 au solicitat cazare in Bucuresti la unul dintre hotelurile puse la dispozitie, au precizat reprezentanti ai conducerii Senatului.

Dintre cei 74 de senatori care au depus cerere pentru cazare in capitala , 29 sunt membri ai PD-L, 23 fac parte din grupul Aliantei PSD+PC, 16 din PNL si 6 din UDMR. In urma alegerilor din 30 noiembrie, PD-L a obtinut 51 de locuri de senator, PSD+PC a obtinut 49, PNL a obtinut 28 si UDMR 9, transmite NewsIn.

Lista pedelistilor care se regasesc pe lista celor care au solicitat cazare in Bucuresti:

Mihail Hardau, Iosif Secasan, Toader Mocanu, Ioan Sbarciu, Mihaela Popa, Petru Filip, Paran Dorin, Orest Onofrei, Vasile Nistor, Ion Ariton, Mircea Banias, Ion Bara, Petre Basa, Gheorghe Birlea, Dorel Borza, Constantin Dumitru, Mihail Hardau, Agustin Daniel Humelnicu, Ovidiu Marian, Alexandru Mocanu, Mihai Nita, Dumitru Oprea, Vasile Pintilie, Sorina Placinta, Marian Iulian Rasaliu, Serban Radulescu, Dumitru Florian Staicu, Tudor Udristoiu, precum si liderul grupului, Traian Igas.

Senatorii PSD care au cerut cazare in Bucuresti sunt:

Ioan Chelaru, Elena Mitrea, Vasile Cosmin Nicula, Alexandru Cordos, Avram Craciun, Viorel Arcas, Gheorghe Balan, Trifon Belacurencu, Laurentiu Coca, Florin Constantinescu, Corneliu Grosu, Vasile Ion, Constantin Lazar, Ioan Mang, Gheorghe Marcu, Gavril Mirza, Nicolae Moga, Gheorghe Pop, Nicolae Danut, Prunea, Ion Rotaru, Ion Toma, Adrian Tutuianu si Marian Valer

Pe lista PNL se afla:

Gabriel Berca, Marian Bigiu, Minerva Boitan, Liviu Campeanu, Puiu Hasoti, Ioan Ghise, Constantin Sever Cibu, Constantinescu Viorel, Gheorghe David, Emilian Valentin Francu, Marius Nicoara, Liviu Titus Pasca, Cornel Popa, Nicolae Robu, Tiberiu Prodan si Mario Oprea.

Cei sase senatori ai UDMR care au depus cerere pentru cazare la hotel sunt:

Gyorgy Frunda, Cseke Attila, Albert Almos, Gunthner Tiberiu, Gyerko Laszlo si Bokor Tibor.

Senatul a negociat cu hotelurile Radisson (fostul Bucuresti), Minerva, Royal si Monte-Nelly, un tarif de 268 RON/noapte, la care se adauga TVA si taxa hoteliera.

In statutul senatorilor si deputatilor, la articolul 40, privind cheltuielile de cazare, se precizeaza ca deputatilor si senatorilor, care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti, li se asigura pe durata mandatului cazare gratuita sau, la alegere, in cazul in care nu beneficiaza de cazare gratuita, li se acorda, pe noapte, pe baza de declaratie pe propria raspundere, 70% din tariful minim practicat de unitatile hoteliere si care este achitat unui deputat sau senator.


Sursa: 9am, astazi

Daca ei fac legile, voi ce mai vreti?

Aspazia Cojocaru este cel de-al patrulea judecator de la Curtea Constitutionala care primeste si pensie, si salariu, ceilalti trei in aceasta situatie fiind Ion Predescu, Nicolae Cochinescu si Acsinte Gaspar.
Potrivit unei declaratii de avere nedatate ce a fost postata pe site-ul CCR, Aspazia Cojocaru are venituri anuale din pensie de 49.000 de lei noi. In declaratia de avere datata iunie 2008, aceste venituri nu apar. Judecatorea mai obtine anual 72.000 de lei pentru prestatia la Curtea Constitutionala.Ion Predescu, Nicolae Cochinescu si Acsinte Gaspar sunt ceilalti trei judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) care primesc si pensie, si salariu de la stat, potrivit ultimelor declaratii de avere postate pe site-ul CCR.Astfel, in declaratia lui Ion Predescu, semnata pe 10 iunie 2008, se arata ca acesta incaseaza "pensie legala". De altfel, judecatorul mentioneaza la capitolul "Cadouri si Servicii sau avantaje primite gratuit" ca nu a primit "nimic deosebit", ci doar "atentii obisnuite la diverse aniversari si sarbatori religioase". Potrivit declaratiei de avere, judecatorul Predescu nu este niciun impatimit al jocurilor de noroc, declarand ca "Premii nu am obtinut la jocurile de noroc organizate de stat am castigat sume nesemnificative".Alt membru CCR care cumuleaza pensia cu salariul de la stat este Nicolae Cochinescu. Potrivit declaratiei de avere din 9 iunie 2008, acesta a incasat o pensie de 98.000 de lei, la care se adauga salariul de la CCR de 123.253 de lei.Un alt judecator al Curtii Constitutionale care primeste pensie si salariu este Acsinte Gaspar. In declaratia de avere din 12 iunie 2008, Gaspar a declarat ca primeste o pensie de 103. 467 de lei, la care se adauga remuneratia de judecator la CCR in valoare de 106.302 lei.Presedintele Traian Basescu a declarat, la sedinta de bilant a CSM, ca sunt patru judecatori la CCR care primesc, in prezent, si pensie, si salariu de la stat.''Marea mea rugaminte este sa tratati lucrurile fara exceptie. Imi este foarte bine cunoscut efectul presiunii care se face acum pe CCR, sigur, si ea are 4 judecatori care sunt si pensionari si judecatori. Cu siguranta se va izbavi victorios probabil exceptia. Este, insa, prima reglementare care nu are un articol cu exceptii si a infuriat pe toata lumea. Cred ca OUG respecta Constitutia, aplicarea egala a legii pentru toti'', a continuat Basescu.Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constitutionala ordonanta ce interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, CCR urmand sa judece aceasta sesizare saptamana viitoare.Guvernul Boc a adoptat, la finele anului trecut, o Ordonanta de Urgenta potrivit careia nimeni nu mai poate beneficia simultan de pensie si salariu de la o institutie de stat. Ordonanta a fost publicata in Monitorul Oficial pe 4 ianuarie si prevede, la art. 2 alin. 3, ca pensionarii pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala cu exceptia celor obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale. Ordonanta 230/2008 a fost publicata in Monitorul Oficial in ziua de 4 ianuarie, iar persoanele care intra sub incidenta acestei legi trebuie sa decida daca raman cu pensia sau cu salariul in termen de 15 zile.Sursa: 9am, astazi

Baronii isi primesc rasplata

Costel OpreaVineri, 09 Ianuarie 2009

Baronii locali ai PSD si PDL au continuat ieri sa-si numeasca oamenii in functiile de secretar de stat. Primarul Iasiului, Gheorghe Nechita, si-a trimis directorul de imagine, Cosmin Coman, in postul de secretar de stat in Ministerul Finantelor, condus de democrat-liberalul Gheorghe Pogea. Coman se va ocupa de relatia cu institutiile financiare internationale. Cosmin Coman este omul de casa al lui Nechita, acesta lucrand si la Regia judeteana de apa si canal pe cand edilul era directorul regiei. Dupa ce Gheorghe Nechita a ajuns primar, Coman a ocupat mai multe functii in cadrul acestei institutii. Cosmin Coman a fost ales pentru Finante deoarece este absolvent de facultate economica, fiind chiar doctor in economie.
Nechita a declarat ca omul sau se va ocupa la Finante de negocierile cu FMI si UE. Baronul de Iasi a reusit pana acum sa puna in functie si pe un alt apropiat al sau, Florian Munteanu (fost director al Directiei silvice), la sefia Romsilva. De asemenea, organizatia PSD Iasi are sanse sa-l numeasca pe Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii Agronomice Iasi, in postul de secretar de stat in Ministerul Educatiei.
Premierul Emil Boc isi aduce in functia de sef al cancelariei primului-ministru un coleg de catedra, Catalin Baba, mai exact pe decanul Facultatii de stiinte Politice a Universitatii Babes-Bolyai, unde Boc preda dreptul. Baba a fost cooptat in PD in 2004, la insistentele lui Boc, care l-a si promovat in partid. Acesta a mai ocupat si functia de consilier al ministrului Educatiei Andrei Marga, in perioada 1998-2001. Insa Catalin Baba este un personaj controversat, fiind acuzat de rectorul Universitatii Babes-Bolyai ca si-a promovat sotia pentru doctorat, desi aceasta s-a dovedit a fi slab calificata, la o universitate privata.
PDL Ilfov s-a grabit sa-l nominalizeze pe prefectul judetului, in persoana lui Valentin Delcea. Acest judet revine democrat-liberalilor, deoarece presedintele Consiliului judetean, Cristache Radulescu, este de culoare portocolie. Delcea, fost subprefect la Ilfov in perioada 2004-2006, este un controversat om de afaceri, acuzat ca a dat tepe in domeniul imobiliar. O societate privata l-a dat in judecata pe Delcea deoarece acesta ar fi inselat-o cu 34.000 de euro. Fostul subprefect ar fi incasat suma de 380.000 de euro de pe urma unei tranzactii, refuzand totusi sa plateasca intermediarul. De asemenea, Delcea mai este acuzat ca a umflat valoarea unui teren de 1.000 mp, cu ajutorul Primariei Glina. El a mai fost implicat, in calitate de subprefect, intr-o afacere dubioasa, prin care a facilitat ca oameni apropiati primarului din Otopeni sa puna mana pe niste terenuri din apropierea Aeroportului Henry Coanda.
Pentru Prefectura judetului Timis, organizatia PDL l-a votat pe Mircea Bacala, consilierul presedintelui Consiliului judetean, Constantin Ostaficiuc. Organizatia de Timis a mai propus si patru persoane pentru ocuparea functiilor de secretari de stat: Marius Marinescu, fost primar de Lugoj, pentru Ministerul Administratiei si Internelor, Danut Apetrei, pentru Ministerul Agriculturii, Nelu Balas, pentru Ministerul Dezvoltarii, si Cornelia Corescu, pentru Ministerul Muncii. La Arad, tot fief PDL, functia de prefect ar putea sa o ocupe Calin Bibart. Acesta a ocupat functia de sef de ocol la Lipova, iar sotia sa a fost numita de democrat-liberali, in 2004, director al Zonei Libere Curtici-Arad.