In timp ce jucatori de talie mondiala urmareau cu interes procesul de la Haga, autoritatile de la Bucuresti isi faceau propriile calcule. Pe 12 noiembrie 2008, pe ultima suta de metri, Guvernul Tariceanu a aprobat un act aditional clasificat la un contract prin care firma Sterling Resources primea dreptul de explorare si impartire a unor perimetre aflate in zona de litigiu.
Verdictul favorabil Romaniei in disputa cu Ucraina asupra delimitarii platoului continental din Marea Neagra a adus in prim-plan posibilitatea ca statul roman sa castige miliarde de dolari din exploatarea hidrocarburilor asupra carora si-a castigat dreptul la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. A iesit la iveala insa ca o mare parte din zacamintele de acolo sunt deja concesionate pe o perioada de 30 de ani, noteaza Romania Libera.Romania a castigat procesul cu Ucraina pentru niste privatiAcademia Catavencu anunta marti, la scurt timp dupa aflarea verdictului de la Haga, ca "bucata de platouas continental dupa care salivam nu va fi a noastra, nici a urmasilor urmasilor nostri, ci a contemporanilor nostri capitalisti de la Petrom si Sterling".Desi contractul de concesiune este semnat inca din 1992, controversele au izbucnit dupa decizia CIJ. Potrivit Cotidianul, pe vremea guvernului Stolojan, a fost emisa o hotarare de guvern care aproba "contractul pentru explorarea si impartirea productiei de hidrocarburi din perimetrele nr. 13 (Pelican) si 15 (Midia), incheiat intre Rompetrol SA si consortiul format din companiile Entreprise Oil Exploration Ltd. (Marea Britanie), subsidiara a firmei Enterprise Oil PLC (Marea Britanie), si Canadianoxy Romania Ltd. (Canada), subsidiara a firmei Canadian Occidental Petroleum Ltd. (Canada), semnat la Bucuresti pe 6 august 1992". De-a lungul anilor, unele dintre firme au renuntat la concesiune, statul a scos din nou perimetrele la licitatie, si asa a aparut in ecuatie firma candiana Sterling Resources. Paralel, Rompetrol, care era detinuta de stat la acea vreme, a iesit din asociere, fiind inlocuita direct de stat, prin ANRM. Realitate recunoscuta de ANRM. "Ulterior, dupa ce a fost incheiat cu firma Enterprise, acordul a trecut pe la firma Paladin si a ajuns la firma Sterling, care este actualul titular", a explicat, intr-o emisiune televizata, Mihai Gherman, director general adjunct al ANRM.Realitatea sustine ca este vorba de o firma detinuta de o companie canadiana, dar care a fost infiintata de curand in Romania si nu are activitate. Midia Resources, firma despre care oficialii Agentiei pentru Resurse Minerale au declarat ca va deveni al treilea mare jucator de pe piata interna de gaze, a fost infiintata in 2007 cu un capital social minim de 200 de lei. Din datele Registrului Comertului, compania nu a avut niciodata angajati, administratori sau vreo cifra de afaceri.Nicolae Vidu, legatura dintre Patriciu si resursele din Marea NeagraCotidianul Business Standard a facut legatura intre Dinu Patriciu, al carui nume s-a vehiculat ca ar fi in spatele afacerii “Sterling”, si firma candiana care a primit concesiunea perimetrelor Pelican si Midia din Marea Neagra, scrie Cotidianul. Scandalul izbucnit in jurul contractelor de concesiune a resurselor din Marea Neagra a ajuns, oficial, la Dinu Patriciu, dupa ce, pe parcursul zilei de miercuri, doar s-a speculat ca omul de afaceri ar fi unul dintre beneficiarii din umbra ai viitoarelor exploatari din perimetrele Midia si Pelican. Potrivit Business Standard, Nicolae Vidu, directorul adjunct al Midia SA, filiala locala a companiei candiene Sterling (care detine contractul de concesiune a celor doua perimetre-n.r.) este in acelasi timp si membru in CA al Rompretrol Well Services, companie a grupului Rompetrol. Cotidianul de afaceri scrie ca Vidu este reprezentantul legal al Sterling din anul 2000, informatie confirmata chiar de catre acesta.Presedintele Comisiei de Industrii din Camera cere desecretizarea contractuluiIulian Iancu, a cerut ANRM contractul de concesionare a resurselor din Marea Neagra, anexele secrete si hartile, iar Ministerului de Finante referatul care a stat la baza HG prin care firma Sterling a devenit concesionar al perimetrelor respective potrivit NewsIn. Iancu a trimis miercuri o scrisoare presedintelui Agentiei Nationale de Resurse Minerale, Bogdan Gabudeanu, cerandu-i sa transmita comisiei contractul de exploatare si impartire a productiei pentru perimetrul XIII Pelican si XV Midia din Marea Neagra societatii Sterling Resources, documentele prealabile acestui contract, anexele secrete si hartile aferente, iar Ministerului Finantelor i-a solicitat, prin alta scrisoare, referatul care a stat la baza semnarii de catre Ministerul Economiei si Finantelor a HG nr. 1446 din 21 noiembrie 2008.Presedintele comisiei de Industrii sustine ca trebuie lamurit cat mai urgent daca statul roman a fost prejudiciat prin aceasta concesionare, potrivit NewsIn. Iancu a mai spus, intr-o conferinta de presa, ca din discutii cu oficiali a aflat ca este vorba de un potential de 1 mld. de metri cubi de gaze, iar intrebarea care apare in urma informatiilor aparute este de ce statul roman n-a cedat dreptul de concesionare Romgaz."Cert e ca e un traseu destul de interesant. Contractul a fost incheiat in 1990, la vremea respectiva dreptul de a prelua productia ce-i revenea statului roman i-a fost atribuit Rompetrol, ulterior trebuie sa vedem din acte cine a ramas pentru a lua partea de productie. Intrebarea este de ce nu a revenit Romgaz cantitatea de gaze naturale", a declarat presedintele comisiei. Potrivit lui Iancu, acordarea dreptului de concesiune pe ultima suta de metri a Guvernului Tariceanu este surprinzatoare, iar Hotararea de Guvern nu a fost contrasemnata de Ministerul Justitiei. "Cedarea acestui drept ridica semne de intrebare tocmai pentru ca este motivata a fi facuta in concordanta cu legea petrolului. Este surprinzator ca demersul s-a facut in plina campanie electorala cand atentia tuturor era indreptata catre campania electorala, este surprinzator ca in HG nu apare semnatura ministrului Justitiei, apare in schimb semnatura sefului cancelariei primului-ministru, Dorin Marian, este surprinzator ca elementele cheie, care ar fi putut sa ne demnonstreze daca statul roman a pierdut prin cedarea dreptului de impartire a productiei sunt documente secrete", a explicat Iancu. Deputatul sustine ca are informatii potrivit carora demiterea fostului sef al ANRM, Buliga Gheorghe, are la baza rezervele pe care acesta le-a manifestat fata de acest contract. Iancu a spus ca Buliga a solicitat de la Guvern contractul si documentele aferente, nu le-a primit si a refuzat sa se angajeze in numele statului. "I s-a cerut sa semneze (contractul de concesiune), a refuzat, domnia sa a solicitat lamuriri exprese despre care sunt avantajele statului roman, nu i-au fost prezentate, insa a fost demis", a declarat presedintele Comisiei de Industrii, potrivit NewsIn. Iancu nu a exclus ca ar putea cere Biroului Permanent al Camerei constituirea de urgenta a unei comisiei de ancheta, daca lucrurile se complica si a precizat ca, deocamdata in lipsa documentelor necesare, nu se poate spune daca statul a fost prejudiciat. El a avertizat insa ca un asemenea contract, daca a fost adoptat in conditii nefavorabile statului, ar putea compromite efectele deciziei CIJ Haga."Suntem obligati sa aducem la cunostinta opiniei publice in ce masura acest demers a fost corect", a conchis Iulian Iancu.Liberalii s-au disculpat telegrafic Potrivit Gardianul, liberalii au raspuns acuzatiilor, telegrafic, printr-un comunicat de presa, in care mentioneaza ca, incepand din perioada guvernarii Stolojan, concesionarile din Marea Neagra au fost acordate succesiv de guverne. Potrivit PNL, continutul contractului nu a fost schimbat in noiembrie 2008, dar s-au adus schimbari de denumiri, ca urmare a unor modificari legislative. “HG din 12 noiembrie 2008 nu a acordat drepturi in plus companiei in cauza si nici nu a modificat continutul contractului de concesiune realizat de Guvernul Stolojan”, a comunicat PNL. Pe de alta parte, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a declarat, ieri, ca nu i-a fost prezentata vreo Hotarare de Guvern privind concesionarile in Marea Neagra, dar va face verificari in acest sens. "Lipsa semnaturii mele arata ori ca am primit si nu am vrut sa semnez, ceea ce nu este cazul, pentru ca azi (n.r. miercuri), la CSM, am aflat de existenta acestei hotarari, fie pentru ca nu mi-a fost inmanat documentul", a declarat ministrul. Tot ieri, Rompetrol a comunicat ca a avut in anii trecuti parteneriate cu Sterling Resources si Midia Resoursces, dar pana acum nu s-a aratat interesat de explotarea perimentelor revenite Romaniei din Marea Neagra.Boc l-a demis pe seful ANRMPremierul a anuntat aseara ca a dispus demararea procedurilor legale in vederea declasificarii anexei la HG 1.446 si totodata un control in vederea elucidarii conditiilor in care a fost atribuit contractul de concesionare incheiat intre ANRM si compania canadiana Sterling Resources Ltd. Totodata, Boc a dispus demiterea sefului ANRM, Bogdan Gabudean.Harta detaliata a marilor castigatori dupa HagaHotNews.ro publica harta concesiunilor din Marea Neagra, care arata cine si cat castiga in urma deciziei de la Haga. OMV castiga singurul zacamant sigur de gaz aflat in zona recuperata. OMV a mostenit concesiunile de la Petrom. Sterling Resources castiga si ea, dar zacaminte mai putin sigure. Aproximativ 50% din suprafata castigata in urma deciziei de la Haga ramane inca de dat in explorare si exploatare.
Sursa: 9am, astazi
joi, 5 februarie 2009
miercuri, 4 februarie 2009
Romania
Directorul financiar al unei companii californiene care produce valve pentru industria nucleara, electrica, a petrolului si gazului, a recunoscut ca a dat mita pentru a obtine contracte cu mai multe companii straine, printre care Complexul Energetic Rovinari din Romania.
Fostul director financiar al companiei californiene s-a recunoscut vinovat pentru rolul sau intr-un caz de dare de mita de aproximativ 628.000 de dolari catre numerosi oficiali guvernamentali straini, informeaza un comunicat al Departamentului american al Justitiei disponibil pe internet, relateaza NewsIn.Richard Morlok, in varsta de 55 de ani, originar din Rancho Santa Margarita, California, a recunoscut ca a planuit coruperea unor oficiali guvernamentali din Romania, China, Coreea de Sud si Arabia Saudita, pentru a obtine contracte pentru firma la care lucra, cu sediul in Orange County California.Potrivit unor documente judiciare, compania concepea si producea vale de control folosite in industria nucleara, electrica, a petrolului si gazului din toata lumea. Morlok a fost directorul financiar al companiei din 2002 pana in 2007. Din aceasta functie, el supraveghea departamentul financiar si avea responsabilitatea de a aproba anumite plati si transferuri financiare.Morlok a recunoscut ca, din 2003 pana in 2006, a incurajat compania sa dea mita in valoare totala de 628.000 de dolari unor oficiali de la companii straine de stat, pentru a obtine contracte. El a recunoscut si faptul ca firma a obtinut profituri de aproximativ 3,5 milioane de dolari in urma contractelor obtinute prin dare de mita. Potrivit documentelor judiciare, au fost mituiti angajati de la Complexul Energetic Rovinari, China National Offshore Oil Company, PetroChina, Jiangsu Nuclear Power Corporation (China), KHNP (Coreea de Sud) si Safco (Arabia Saudita).De asemenea, Morlok a marturisit ca a furnizat informatii false in cadrul unui audit intern din 2004 si a unuia extern din acelasi an, pentru a acoperi platile ilegale.El risca cel mult cinci ani de inchisoare, iar sentinta va fi anuntata in 10 iulie 2009.Intr-un caz care are legatura cu acesta, Mario Covino a pledat vinovat in 8 ianuarie 2009 pentru dare de mita in valoare de un milion de dolari mai multor oficiali guvernamentali straini, pentru a obtine contracte in favoarea aceleiasi companii californiene. Este vorba despre contracte cu companii detinute de stat din Brazilia, China, India, Coreea, Malaysia si Emiratele Arabe Unite.
Sursa: 9am, astazi
Fostul director financiar al companiei californiene s-a recunoscut vinovat pentru rolul sau intr-un caz de dare de mita de aproximativ 628.000 de dolari catre numerosi oficiali guvernamentali straini, informeaza un comunicat al Departamentului american al Justitiei disponibil pe internet, relateaza NewsIn.Richard Morlok, in varsta de 55 de ani, originar din Rancho Santa Margarita, California, a recunoscut ca a planuit coruperea unor oficiali guvernamentali din Romania, China, Coreea de Sud si Arabia Saudita, pentru a obtine contracte pentru firma la care lucra, cu sediul in Orange County California.Potrivit unor documente judiciare, compania concepea si producea vale de control folosite in industria nucleara, electrica, a petrolului si gazului din toata lumea. Morlok a fost directorul financiar al companiei din 2002 pana in 2007. Din aceasta functie, el supraveghea departamentul financiar si avea responsabilitatea de a aproba anumite plati si transferuri financiare.Morlok a recunoscut ca, din 2003 pana in 2006, a incurajat compania sa dea mita in valoare totala de 628.000 de dolari unor oficiali de la companii straine de stat, pentru a obtine contracte. El a recunoscut si faptul ca firma a obtinut profituri de aproximativ 3,5 milioane de dolari in urma contractelor obtinute prin dare de mita. Potrivit documentelor judiciare, au fost mituiti angajati de la Complexul Energetic Rovinari, China National Offshore Oil Company, PetroChina, Jiangsu Nuclear Power Corporation (China), KHNP (Coreea de Sud) si Safco (Arabia Saudita).De asemenea, Morlok a marturisit ca a furnizat informatii false in cadrul unui audit intern din 2004 si a unuia extern din acelasi an, pentru a acoperi platile ilegale.El risca cel mult cinci ani de inchisoare, iar sentinta va fi anuntata in 10 iulie 2009.Intr-un caz care are legatura cu acesta, Mario Covino a pledat vinovat in 8 ianuarie 2009 pentru dare de mita in valoare de un milion de dolari mai multor oficiali guvernamentali straini, pentru a obtine contracte in favoarea aceleiasi companii californiene. Este vorba despre contracte cu companii detinute de stat din Brazilia, China, India, Coreea, Malaysia si Emiratele Arabe Unite.
Sursa: 9am, astazi
marți, 3 februarie 2009
Ţeapa lui Felix: pariu că nu se câştigă?
„Asigurarea” premiului la Londra are o relevanţă aparte: şi organizatorii mizează pe faptul că milionul nu va fi acordat. Trustul Adevărul Holding a trimis sesizări către mai multe autorităţi ale statului prin care cere întreruperea concursului organizat de „Gazeta Sporturilor”.
Interesant este faptul că Intact încearcă să-şi impresioneze cititorii cu mesajul că milionul promis este „asigurat de una din cele mai importante instituţii de asigurări din Marea Britanie”. Trustul familiei Voiculescu a apelat la firma J.P. Everhart pentru „a-şi asigura” milionul de euro. Practica este una destul de folosită în Marea Britanie, obişnuindu-se să se asigure sumele implicate în concursurile în care posibilitatea de câştig este foarte mică. Aşa cum este şi cazul competiţiei „Meciul pentru un milion de euro”. Surse din cadrul Comisiei pentru Supraveghere a Asigurărilor au explicat că există mai multe modalităţi de asigurare a sumelor implicate în concurs. Una dintre ele este plata către asigurator a unui procent din „potul cel mare”.
În caz că premiul va fi câştigat, asiguratorul se angajează să plătească întreaga sumă pusă în joc. O a doua posibilitate este ca, în cazul în care premiul va fi câştigat, asiguratorul să acopere suma de un milion de euro, urmând ca asiguratul să returneze potul în mai multe tranşe.Compania care editează „Adevărul” şi „Click!” acuză cotidianul sportiv editat de Intact de concurenţă neloială şi publicitate înşelătoare .
Şansă de 0,8% pentru un milion
Adevărul Holding a luat atitudine în urma constatării similitudinilor dintre concursul ClickMania, promovat de ziarul „Click!”, începând din data de 14 ianuarie, şi cel anunţat de „Gazeta sporturilor” pe 30 ianuarie. Ambele publicaţii folosesc sintagma „1 milion de euro”, însă „Click!” este cel care a venit prima oară cu această ofertă. Motivele prezentate de Adevărul Holding vizează atât publicitatea înşelătoare, cât şi concurenţa neloială. Prima prevedere pe care „Gazeta” o încalcă este efectuarea publicităţii înşelătoare, prin modul neclar de prezentare a premiilor. În oferta de prezentare se lasă impresia că un cititor norocos va primi un milion de euro, deşi în realitate posibilitatea este de 0,8%. În plus, conceptul de „premiu de 1 milion de euro”, efectuat de GSP, utilizează conceptul folosit de „Click!”, încălcând astfel principiul publicităţii comparative interzise pe piaţa TV din România. Mai mult, „Gazeta” a dat dovadă de concurenţă neloială faţă de „Click!”, fiind concepute special cu scopul de a diminua impactul concursului ClickMania pe piaţă.În consecinţă, Adevărul Holding se consideră prejudiciat în mod direct de această iniţiativă a „Gazetei sporturilor” şi solicită întreruperea concursului „Meciul pentru un milion de euro”.
Redacţia Adevărul Data: 3 feb 2009
Interesant este faptul că Intact încearcă să-şi impresioneze cititorii cu mesajul că milionul promis este „asigurat de una din cele mai importante instituţii de asigurări din Marea Britanie”. Trustul familiei Voiculescu a apelat la firma J.P. Everhart pentru „a-şi asigura” milionul de euro. Practica este una destul de folosită în Marea Britanie, obişnuindu-se să se asigure sumele implicate în concursurile în care posibilitatea de câştig este foarte mică. Aşa cum este şi cazul competiţiei „Meciul pentru un milion de euro”. Surse din cadrul Comisiei pentru Supraveghere a Asigurărilor au explicat că există mai multe modalităţi de asigurare a sumelor implicate în concurs. Una dintre ele este plata către asigurator a unui procent din „potul cel mare”.
În caz că premiul va fi câştigat, asiguratorul se angajează să plătească întreaga sumă pusă în joc. O a doua posibilitate este ca, în cazul în care premiul va fi câştigat, asiguratorul să acopere suma de un milion de euro, urmând ca asiguratul să returneze potul în mai multe tranşe.Compania care editează „Adevărul” şi „Click!” acuză cotidianul sportiv editat de Intact de concurenţă neloială şi publicitate înşelătoare .
Şansă de 0,8% pentru un milion
Adevărul Holding a luat atitudine în urma constatării similitudinilor dintre concursul ClickMania, promovat de ziarul „Click!”, începând din data de 14 ianuarie, şi cel anunţat de „Gazeta sporturilor” pe 30 ianuarie. Ambele publicaţii folosesc sintagma „1 milion de euro”, însă „Click!” este cel care a venit prima oară cu această ofertă. Motivele prezentate de Adevărul Holding vizează atât publicitatea înşelătoare, cât şi concurenţa neloială. Prima prevedere pe care „Gazeta” o încalcă este efectuarea publicităţii înşelătoare, prin modul neclar de prezentare a premiilor. În oferta de prezentare se lasă impresia că un cititor norocos va primi un milion de euro, deşi în realitate posibilitatea este de 0,8%. În plus, conceptul de „premiu de 1 milion de euro”, efectuat de GSP, utilizează conceptul folosit de „Click!”, încălcând astfel principiul publicităţii comparative interzise pe piaţa TV din România. Mai mult, „Gazeta” a dat dovadă de concurenţă neloială faţă de „Click!”, fiind concepute special cu scopul de a diminua impactul concursului ClickMania pe piaţă.În consecinţă, Adevărul Holding se consideră prejudiciat în mod direct de această iniţiativă a „Gazetei sporturilor” şi solicită întreruperea concursului „Meciul pentru un milion de euro”.
Redacţia Adevărul Data: 3 feb 2009
Serviciile secrete vor primi, in anul 2009, peste 500 de milioane de euro de la bugetul de stat, potrivit proiectului de buget.
Astfel, dintre servicii, SRI-ul va primi, in 2009, cei mai multi bani de la bugetul de stat, avand asigurat un buget de 1, 32 miliarde de lei, adica 0,2% din PIB. Totodata, SRI va putea sa cheltuiasca 50 de milioane de euro pentru investitii. Bugetul din 2009 este, insa, mai mic fata de cel din 2008, cand SRI a avut la dispozitie suma de 1,38 de miliarde de lei.
document.write('');
Publicitate pe acest site
Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) va avea un buget de 412, 2 milioane de lei, adica 0, 1% din PIB, dintre care 35 de milioane de euro rezervati investitiilor. Bugetul STS este mai mic fata de previziunile fostului Guvern, care i-ar fi alocat 462, 85 milioane de lei, dar si de fondurile din 2008, cand a cheltuit 484, 9 milioane de lei. Serviciul de Informatii Externe (SIE) va avea un buget de aproximativ sase ori mai mic decat cel al SRI, avand la dispozitie doar 223 de milioane de lei, dintre care 13 milioane de euro destinati investitiilor. Pentru paza si protectia demnitarilor, in 2009, au fost alocate 148, 2 milioane de lei, adica 37, 1 milioane de euro. Totusi la capitolul investitii, SPP nu are prevazut decat 8 milioane de euro, in conditiile in care anul acesta ar trebui sa inceapa constructiile noului sediu al institutiei, care ar trebui finalizate in doi ani. Conform proiectantului tehnic, valoarea estimata a noului sediu este de 130 de milioane de lei, adica peste 30 de milioane de euro. Produsul intern brut este estimat in acest an la 579 miliarde lei. Proiectul de buget trimis de Finante patronatelor si sindicatelor, obtinut de NewsIn, prevede cheltuieli totale din bugetul consolidat de 205,52 miliarde lei (51,4 miliarde euro), echivalent cu 35,5% din produsul intern brut (PIB). Nivelul este usor peste cel indicat joi de ministrul Gheorghe Pogea, care preciza ca veniturile din resurse interne, luate in considerare la fundamentarea bugetului, reprezinta 31,63% din PIB, fondurile de preaderare reprezinta 0,79%, cele de postaderare sunt de 0,88%, la care se adauga deficitul bugetar de 2% din PIB. "Acestea conduc la total resurse de 35,3% din PIB, adica 51,16 miliarde de euro", a spus el.
document.write('');
Din resursele bugetare totale, 48,05 miliarde lei (12 miliarde euro) sunt alocate pentru bugetele locale, 39,96 miliarde lei (10 miliarde euro) pentru bugetul de asigurari sociale, 1,62 miliarde lei vor fi cheltuieli din bugetul de somaj, 15,996 miliarde lei pentru Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), 13,13 miliarde lei reprezinta autofinantare, iar 5,5 miliarde lei sunt cheltuieli pentru alte bugete. Defalcat, bugetul de stat prevede cheltuieli de 94,5 miliarde lei si venituri de 75,68 miliarde lei, deficitul urmand sa fie de 18,82 miliarde lei (3,25% din PIB). Cu tot cu fonduri europene si venituri proprii, cheltuielile bugetului de stat insumeaza 107,78 miliarde lei.
");
//]]>-->
function isFilled(who) {
return (who.value != '');
}
function check(obj, topic){
var fil = '';
var ret = '';
if (!isFilled(obj.topic_title)) {
fil=fil+'- Titlul temei\n';
}
if (!isFilled(obj.name)) {
fil=fil+'- Numele tau\n';
}
if (!isFilled(obj.topic_text)) {
fil=fil+'- Descrierea temei\n';
}
if (fil!='') {
ret='Campuri necompletate:\n'+fil;
}
return ret;
}
function showComments(sID)
{
var hCom = document.getElementById(sID);
if (hCom.style.display == 'block') hCom.style.display = 'none';
else hCom.style.display = 'block';
return false;
}
function validateComment(hID)
{
var formCheck = check(hID);
if (formCheck != '') {
alert(formCheck);
}
else {
hID.submit();
}
}
Fii primul care comenteaza articolul "Serviciile secrete vor primi cei mai multi bani de la bugetul de stat"
Adauga tema -->
Titlul temei * Nume * Adresa E-mail Website/Blog Descriere *
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Aparitia acestora pe site presupune insa verificarea noastra prealabila, aici urmand sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a edita / elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii.
NOTA: Articolele realizate de catre redactia Wall-Street nu pot fi preluate decat cu acordul nostru scris. Pent
Astfel, dintre servicii, SRI-ul va primi, in 2009, cei mai multi bani de la bugetul de stat, avand asigurat un buget de 1, 32 miliarde de lei, adica 0,2% din PIB. Totodata, SRI va putea sa cheltuiasca 50 de milioane de euro pentru investitii. Bugetul din 2009 este, insa, mai mic fata de cel din 2008, cand SRI a avut la dispozitie suma de 1,38 de miliarde de lei.
document.write('');
Publicitate pe acest site
Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) va avea un buget de 412, 2 milioane de lei, adica 0, 1% din PIB, dintre care 35 de milioane de euro rezervati investitiilor. Bugetul STS este mai mic fata de previziunile fostului Guvern, care i-ar fi alocat 462, 85 milioane de lei, dar si de fondurile din 2008, cand a cheltuit 484, 9 milioane de lei. Serviciul de Informatii Externe (SIE) va avea un buget de aproximativ sase ori mai mic decat cel al SRI, avand la dispozitie doar 223 de milioane de lei, dintre care 13 milioane de euro destinati investitiilor. Pentru paza si protectia demnitarilor, in 2009, au fost alocate 148, 2 milioane de lei, adica 37, 1 milioane de euro. Totusi la capitolul investitii, SPP nu are prevazut decat 8 milioane de euro, in conditiile in care anul acesta ar trebui sa inceapa constructiile noului sediu al institutiei, care ar trebui finalizate in doi ani. Conform proiectantului tehnic, valoarea estimata a noului sediu este de 130 de milioane de lei, adica peste 30 de milioane de euro. Produsul intern brut este estimat in acest an la 579 miliarde lei. Proiectul de buget trimis de Finante patronatelor si sindicatelor, obtinut de NewsIn, prevede cheltuieli totale din bugetul consolidat de 205,52 miliarde lei (51,4 miliarde euro), echivalent cu 35,5% din produsul intern brut (PIB). Nivelul este usor peste cel indicat joi de ministrul Gheorghe Pogea, care preciza ca veniturile din resurse interne, luate in considerare la fundamentarea bugetului, reprezinta 31,63% din PIB, fondurile de preaderare reprezinta 0,79%, cele de postaderare sunt de 0,88%, la care se adauga deficitul bugetar de 2% din PIB. "Acestea conduc la total resurse de 35,3% din PIB, adica 51,16 miliarde de euro", a spus el.
document.write('');
Din resursele bugetare totale, 48,05 miliarde lei (12 miliarde euro) sunt alocate pentru bugetele locale, 39,96 miliarde lei (10 miliarde euro) pentru bugetul de asigurari sociale, 1,62 miliarde lei vor fi cheltuieli din bugetul de somaj, 15,996 miliarde lei pentru Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), 13,13 miliarde lei reprezinta autofinantare, iar 5,5 miliarde lei sunt cheltuieli pentru alte bugete. Defalcat, bugetul de stat prevede cheltuieli de 94,5 miliarde lei si venituri de 75,68 miliarde lei, deficitul urmand sa fie de 18,82 miliarde lei (3,25% din PIB). Cu tot cu fonduri europene si venituri proprii, cheltuielile bugetului de stat insumeaza 107,78 miliarde lei.
");
//]]>-->
function isFilled(who) {
return (who.value != '');
}
function check(obj, topic){
var fil = '';
var ret = '';
if (!isFilled(obj.topic_title)) {
fil=fil+'- Titlul temei\n';
}
if (!isFilled(obj.name)) {
fil=fil+'- Numele tau\n';
}
if (!isFilled(obj.topic_text)) {
fil=fil+'- Descrierea temei\n';
}
if (fil!='') {
ret='Campuri necompletate:\n'+fil;
}
return ret;
}
function showComments(sID)
{
var hCom = document.getElementById(sID);
if (hCom.style.display == 'block') hCom.style.display = 'none';
else hCom.style.display = 'block';
return false;
}
function validateComment(hID)
{
var formCheck = check(hID);
if (formCheck != '') {
alert(formCheck);
}
else {
hID.submit();
}
}
Fii primul care comenteaza articolul "Serviciile secrete vor primi cei mai multi bani de la bugetul de stat"
Adauga tema -->
Titlul temei * Nume * Adresa E-mail Website/Blog Descriere *
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Aparitia acestora pe site presupune insa verificarea noastra prealabila, aici urmand sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a edita / elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii.
NOTA: Articolele realizate de catre redactia Wall-Street nu pot fi preluate decat cu acordul nostru scris. Pent
luni, 2 februarie 2009
Salut! Politia Romana.
Este sau nu Gorbunov autorul crimelor de saptamana trecuta din Brasov? Lasand dublul asasinat pe seama autoritatilor, ar trebui sa aruncam un ochi asupra intregului sistem viciat al eliberarilor din puscarii, bazat in ultima vreme pe "scutiri medicale".
Nici mai mult, nici mai putin de 22 de detinuti de la Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova, care au beneficiat de intrerupere a pedepsei, nu s-au intors in penitenciar la termen. Conducerea Penitenciarului de Maxima Siguranta Craiova a anuntat ca in evidenta unitatii exista 24 de persoane private de libertate care se afla in intrerupere a pedepsei, 22 dintre acestea depasind termenul la care erau obligati sa se intoarca in inchisoare. Purtatorul de cuvant al PMS Craiova, Daniel Barbu, a declarat, duminica, ca in evidenta inchisorii exista 22 de detinuti, majoritatea femei, care au beneficiat de intreruperea pedepsei, insa nu s-au intors la termen in unitatea de detentie.Cat de sigura este Romania noastra, daca infractorii sunt eliberati pentru ca au claustrofobie? Spune-ti parerea pe Forum!Dosarul dublului asasinat de la Brasov ridica trei uriase probleme: 1. doi martori sustin ca Serghei Gorbunov era in alta parte cand s-a comis fapta; 2. politia pare sa fi prelucrat portretul-robot dupa poza "principalului suspect"; 3. procurorul care l-a facut scapat e cercetat de DNA pentru coruptie.Ancheta privind jaful armat din Brasov, in urma caruia doi oameni si-au pierdut viata, este departe de a fi finalizata. Surse din cadrul echipei de ancheta detasata de la Bucuresti au precizat, ieri, pentru Gardianul, ca, in acest moment, dosarul este catalogat cu A.N. (autor necunoscut), desi a fost anuntata retinerea unui suspect al carui profil se potriveste foarte bine cu cel al autorului jafului. Instrumentarea jafului, urmat de dubla crima, a scos insa la iveala unele nereguli grave in administrarea actului juridic in ceea ce priveste punerea in libertate a unui individ extrem de periculos. Este vorba despre cetateanul moldovean Serghei Gorbunov, condamnat pentru jafuri cu mâna armata si eliberat provizoriu din penitenciar pentru un motiv mai mult decât suspect."Famiglia" infractori - procurori de la CraiovaProcurorul Mihai Vladoianu a instrumentat cu blandete dosarele asasinului Gorbunov si ale interlopului Andrei Berceanu. Andrei Berceanu, retinut alaturi de Gorbunov, s-a bucurat si el de clementa procurorului Mihai Vladoianu, fiind retinut doar timp de sase luni pentru o evaziune de miliarde, informeaza Adevarul. Adrian Marius Berceanu este ginerele fostului deputat PSD Dolj, Mihai Nicolescu. De asemenea, este cunoscut ca fiind prieten la catarama si chiar protejat de-al lui Ristea Priboi. unul dintre indivizii care au transformat Craiova in Sicilia Romaniei, Este acelasi procuror care nu a facut recurs in cazul eliberarii principalului suspect al dublului asasinat de la Brasov, Serghei Gorbunov. Adrian Marius Berceanu, audiat alaturi de Serghei Gorbunov, principalul suspect in cazul dublului asasinat de la o casa de schimb valutar din Brasov, a fost eliberat, sambata seara, dupa zece ore de audieri. El a declarat pentru Antena 3 ca a ajuns la Politie pentru ca s-a aflat „la momentul nepotrivit, la locul nepotrivit”, adica la cumparaturi intr-un supermaket, alaturi de Serghei Gorbunov.Ascunzatoarea urmaritului Gorbunov - langa sediul Politiei BrasovSerghei Gorbunov a depus mai multe cereri de intrerupere a executarii pedepsei din motive medicale, insa doar doua au fost acceptate. Desi boala era aceeasi - subatacuri de glaucom cu unghi inchis si rectocolita ulcero-hemoragica -, cererile au fost solutionate diferit.Astfel, prima cerere, depusa pe data de 10 ianuarie 2008, a fost judecata si admisa cu mentiunea ca detinutul trebuie sa fie tratat intr-un spital din afara sistemului, sub paza. Impotriva acestei decizii, procurorul Marin Jianu a facut recurs, iar cererea a fost respinsa in martie 2008.Cea de-a doua cerere, depusa pe data de 15 ianuarie 2008, a fost judecata si admisa de judecatorul Maria Nicola, care a dispus punerea lui Gorbunov in libertate in data de 5 mai 2008. La acea data, procurorul care s-a ocupat de caz, Marius Vladoianu, nu a facut recurs, iar decizia Tribunalului Dolj a ramas definitiva din data de 16 mai 2008, Serghei Gorbunov parasind Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova."Eliberarea medicala", o practica doljeanaConform anchetatorilor, dupa eliberarea provizorie din Penitenciarul Craiova, unde isi ispasea un mandat de 15 ani de inchisoare, Serghei Gorbunov a revenit in Brasov, oras in care a mai locuit cu chirie inaintea arestarii sale din 2004. Desi ar fi trebuit sa revina in penitenciar la data de 15 august, acesta a incalcat intelegerea, drept care a fost dat in urmarire generala. IPJ Brasov a aflat despre acest lucru oficial abia la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, insa pâna la comiterea jafului de la casa de schimb nu a fost gasit. La perchezitia domiciliara efectuata la domiciliul lui Serghei, anchetatorii sustin ca nu au gasit nimic relevant pentru a elucida cazul. Mai mult, daca, initial, martorii au precizat ca, dupa comiterea jafului, suspectul, in fuga, a fost lovit de o masina, acum anchetatorii infirma aceasta informatie. Relevant este ca Serghei Gorbunov nu prezinta, potrivit anchetatorilor, urme care sa ateste ca a fost victima unui accident rutier. Patronul de schimb valutar din Brasov, unde a avut loc atacul armat de joi, Valentin Candidatu, a declarat, ieri, la inmormântarea lui Ciprian Ioan, ca este sigur ca a fost vorba de un atac la comanda, deoarece a primit, anterior atacului, zeci de amenintari din partea unor interlopi brasoveni.Gorbunov a fost eliberat din puscarie pentru glaucomGorbunov fusese eliberat din puscarie pentru ca suferea de glaucom, o boala ce putea fi operata "fara probleme" in sistemul penitenciar, dupa cum spune chiar sefa Spitalului de Oftalmologie din Capitala, Monica Pop, citata de Gandul. Nu s-a intamplat asa, Institutul de Medicina Legala din Brasov i-a eliberat criminalului condamnat o hartie favorabila, procurorul de caz Marius Vladoianu nu a contestat-o, iar judecatoarea Maria Nicola, de la Tribunalul Dolj l-a eliberat. Cine putea sti ca nu se va mai intoarce, veti intreba. Gresit.Cifrele sunt incredibile si demonstreaza cel putin prostia autoritatilor: 24 de persoane au fost eliberate din Penitenciarul Craiova din 2000 si pana acum. Doar doi detinuti s-au mai intors, restul se plimba liberi. Penitenciarul Craiova cu titulatura sa somptuoasa "de maxima securitate" este in topul puscariilor in care se practica aceasta metoda. In total, in Romania, 120 de infractori nu s-au mai intors in puscarie dupa ce au fost invoiti. In timp ce ne uitam la cifre, iar autoritatile dau din umeri, in cazul de la Brasov apar noi detalii. Bravii „oameni ai legii“ au sediul la o suta de metri de locul in care detinutul Gorbunov se antrena liber pentru a deveni luptator de K1. Cativa "prieteni" ii sar chiar in ajutor. Alibi-ul lui Gorbunov: Era la sala cu prieteniiSerghei Gorbunov, principalul suspect in cazul dublului asasinat petrecut la Brasov, era la o sala de sport si se antrena in momentul producerii atacului, sustin doua persoane contactate de Cotidianul. Ninel Ianculescu, directorul unei firme de paza si protectie si antrenor la o sala de sport, a declarat ieri, in exclusivitate pentru Cotidianul, ca, in momentul producerii dublului asasinat de la casa de schimb valutar din Brasov, Serghei Gorbunov, principalul suspect al politiei in acest caz, se afla intr-o sala de sport si se antrena. "Joia trecuta, cand a avut loc incidentul, Serghei se afla in sala mea de sport si ne antrenam impreuna. Mai exista cel putin zece martori, persoane care se antrenau in acel moment la mine in sala. In ziua respectiva, Serghei a venit pe la patru si ceva dupa-amiaza si a plecat pe la sase jumate seara", a explicat pentru Cotidianul Ninel Ianculescu.El a mai precizat ca le-a explicat aceste lucruri si anchetatorilor care se ocupa de acest caz. „Sambata, dupa ce am auzit ca a fost arestat, m-am prezentat la politie de bunavoie si am declarat ca in momentul producerii celor doua crime Serghei era cu mine, la sala. Asta am dat in scris”, a explicat Ianculescu. Florinel Nazare, agent de paza si fost sportiv de performanta, sustine si el ca in momentul producerii celor doua crime Serghei era in sala de sport. „Eu am venit la sala pe la ora 16.30 si l-am gasit pe Serghei in sala, in vestiar. Ne-am antrenat impreuna, iar el a plecat pe la sase jumatate sau sapte fara ceva. Nu am fost la politie sa declar toate acestea, dar daca e nevoie ma duc”, a declarat pentru Cotidianul Florinel Nazare. Cele doua crime au avut loc joi seara, in jurul orei 18.00.Serghei Gorbunov vs. portretul-robot Un fapt care trezeste serioase suspiciuni fata de modul de derulare a anchetei se refera la portretul-robot prezentat de Politie vineri, la pranz, si care prezinta o asemanare izbitoare cu fotografia oficiala de urmarit general a lui Gorbunov. Cu exceptia faptului ca portretul-robot are barbia ceva mai ascutita si poarta caciula si ochelari negri, desenul reda exact ca in fotografie forma nasului, a buzelor, a barbii si chiar lipsa de par din barba. Aceste detalii sunt greu de imaginat ca au fost explicate specialistilor de catre martori, avand in vedere faptul ca se innoptase in momentul producerii incidentului, iar totul s-a petrecut foarte repede. Principalul martor al politistilor, Corina Nisipeanu, lucratoarea de la casa de schimb valutar, a declarat pentru Cotidianul ca nu l-a vazut la fata pe infractor, ci doar din spate. "Totul s-a petrecut foarte repede. Nu i-am vazut fata. L-am vazut doar din spate", a precizat Corina Nisipeanu.Liviu Naghi, purtatorul de cuvant al IPJ Brasov, a declarat pentru Cotidianul ca portretul-robot a fost realizat de catre specialisti in baza declaratiilor martorilor. "La realizarea portretului-robot nu a contribuit un singur martor, ci mai multi. Portretul a fost realizat de catre specialistii Serviciului Criminalistic Brasov. Ceea ce vreti sa sugerati dumneavoastra este o insinuare. Dupa momentul producerii incidentului, cercetarile noastre s-au concentrat mai mult pe Gorbunov, avand in vedere antecedentele sale. Pentru capturarea sa ne-am folosit si de informatii de la Serviciul de Protectie Interna al MAI", a explicat comisarul Liviu Naghi. Gorbunov a fost prins sambata dimineata intr-un supermarket, in timp ce facea cumparaturi. El este principalul suspect al dublului asasinat ce a avut loc joia trecuta, in jurul orei 18.00, la o casa de schimb valutar din centrul Brasovului.Patronul casei de schimb valutar din Brasov crede ca a fost un atac comandatValentin Candidatu, patronul casei de schimb valutar din Brasov, in fata careia a avut loc atacul armat soldat cu doi morti si un ranit, crede ca a fost vorba despre un atac comandat, potrivit Realitatea.
Valentin Candidatu a declarat ca a primit mai multe telefoane prin care i se cerea achitarea unei taxe de protectie de la un barbat - Paul Enache - care detine o firma de paza, taxa pe care a refuzat sa o plateasca. Omul de afaceri, Paul Enache, sustine insa ca nu are nicio legatura cu jaful de la casa de schimb valutar. Administratorul firmei de paza, Nicu Dascalu, spune ca informatiile pe care Valentin Candidatu le-a furnizat presei sunt complet eronate. "Niciodata nu am cerut taxa de protectie cuiva", a mai spus Nicu Dascalu. Jandarmu-erou care l-a infruntat pe racketUn patron de casa de schimb valutar, atacat de Gorbunov, a fost salvat de la moarte de un jandarm brasovean, in urma cu cinci ani. „Pe casa scarilor era semiintuneric, asa ca tot ce am vazut au fost doi insi, unul calare pe celalalt, isi aminteste jandarmul. Cand m-a vazut, unul din ei a dat sa fuga. Am realizat ca el este agresorul. In mana dreapta aveam un cutit de bucatarie cu care pregateam mancarea fetelor. Am zis sa il prind cu stanga, sa nu il tai din greseala. Cand s-a ferit de stanga mea, l-am lovit cu piciorul in umar. A cazut, dar s-a ridicat repede, s-a impins in mine si a iesit prin geamul de la casa scarii”. Eroul salvator, Lucian Ciobota, are 33 de ani si este sergent la Grupa Mobila de Jandarmi Brasov. Interventia lui a salvat viata vecinului atacat de Serghei Gorbunov cu focuri de arma. Curajul sau a fost rasplatit cu titlul Jandarmul anului, in 2004, dar si unul dintre eroii prezentati in Campania Eroi printre Noi a ziarului Gandul. Sursa: 9am, astazi
Nici mai mult, nici mai putin de 22 de detinuti de la Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova, care au beneficiat de intrerupere a pedepsei, nu s-au intors in penitenciar la termen. Conducerea Penitenciarului de Maxima Siguranta Craiova a anuntat ca in evidenta unitatii exista 24 de persoane private de libertate care se afla in intrerupere a pedepsei, 22 dintre acestea depasind termenul la care erau obligati sa se intoarca in inchisoare. Purtatorul de cuvant al PMS Craiova, Daniel Barbu, a declarat, duminica, ca in evidenta inchisorii exista 22 de detinuti, majoritatea femei, care au beneficiat de intreruperea pedepsei, insa nu s-au intors la termen in unitatea de detentie.Cat de sigura este Romania noastra, daca infractorii sunt eliberati pentru ca au claustrofobie? Spune-ti parerea pe Forum!Dosarul dublului asasinat de la Brasov ridica trei uriase probleme: 1. doi martori sustin ca Serghei Gorbunov era in alta parte cand s-a comis fapta; 2. politia pare sa fi prelucrat portretul-robot dupa poza "principalului suspect"; 3. procurorul care l-a facut scapat e cercetat de DNA pentru coruptie.Ancheta privind jaful armat din Brasov, in urma caruia doi oameni si-au pierdut viata, este departe de a fi finalizata. Surse din cadrul echipei de ancheta detasata de la Bucuresti au precizat, ieri, pentru Gardianul, ca, in acest moment, dosarul este catalogat cu A.N. (autor necunoscut), desi a fost anuntata retinerea unui suspect al carui profil se potriveste foarte bine cu cel al autorului jafului. Instrumentarea jafului, urmat de dubla crima, a scos insa la iveala unele nereguli grave in administrarea actului juridic in ceea ce priveste punerea in libertate a unui individ extrem de periculos. Este vorba despre cetateanul moldovean Serghei Gorbunov, condamnat pentru jafuri cu mâna armata si eliberat provizoriu din penitenciar pentru un motiv mai mult decât suspect."Famiglia" infractori - procurori de la CraiovaProcurorul Mihai Vladoianu a instrumentat cu blandete dosarele asasinului Gorbunov si ale interlopului Andrei Berceanu. Andrei Berceanu, retinut alaturi de Gorbunov, s-a bucurat si el de clementa procurorului Mihai Vladoianu, fiind retinut doar timp de sase luni pentru o evaziune de miliarde, informeaza Adevarul. Adrian Marius Berceanu este ginerele fostului deputat PSD Dolj, Mihai Nicolescu. De asemenea, este cunoscut ca fiind prieten la catarama si chiar protejat de-al lui Ristea Priboi. unul dintre indivizii care au transformat Craiova in Sicilia Romaniei, Este acelasi procuror care nu a facut recurs in cazul eliberarii principalului suspect al dublului asasinat de la Brasov, Serghei Gorbunov. Adrian Marius Berceanu, audiat alaturi de Serghei Gorbunov, principalul suspect in cazul dublului asasinat de la o casa de schimb valutar din Brasov, a fost eliberat, sambata seara, dupa zece ore de audieri. El a declarat pentru Antena 3 ca a ajuns la Politie pentru ca s-a aflat „la momentul nepotrivit, la locul nepotrivit”, adica la cumparaturi intr-un supermaket, alaturi de Serghei Gorbunov.Ascunzatoarea urmaritului Gorbunov - langa sediul Politiei BrasovSerghei Gorbunov a depus mai multe cereri de intrerupere a executarii pedepsei din motive medicale, insa doar doua au fost acceptate. Desi boala era aceeasi - subatacuri de glaucom cu unghi inchis si rectocolita ulcero-hemoragica -, cererile au fost solutionate diferit.Astfel, prima cerere, depusa pe data de 10 ianuarie 2008, a fost judecata si admisa cu mentiunea ca detinutul trebuie sa fie tratat intr-un spital din afara sistemului, sub paza. Impotriva acestei decizii, procurorul Marin Jianu a facut recurs, iar cererea a fost respinsa in martie 2008.Cea de-a doua cerere, depusa pe data de 15 ianuarie 2008, a fost judecata si admisa de judecatorul Maria Nicola, care a dispus punerea lui Gorbunov in libertate in data de 5 mai 2008. La acea data, procurorul care s-a ocupat de caz, Marius Vladoianu, nu a facut recurs, iar decizia Tribunalului Dolj a ramas definitiva din data de 16 mai 2008, Serghei Gorbunov parasind Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova."Eliberarea medicala", o practica doljeanaConform anchetatorilor, dupa eliberarea provizorie din Penitenciarul Craiova, unde isi ispasea un mandat de 15 ani de inchisoare, Serghei Gorbunov a revenit in Brasov, oras in care a mai locuit cu chirie inaintea arestarii sale din 2004. Desi ar fi trebuit sa revina in penitenciar la data de 15 august, acesta a incalcat intelegerea, drept care a fost dat in urmarire generala. IPJ Brasov a aflat despre acest lucru oficial abia la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, insa pâna la comiterea jafului de la casa de schimb nu a fost gasit. La perchezitia domiciliara efectuata la domiciliul lui Serghei, anchetatorii sustin ca nu au gasit nimic relevant pentru a elucida cazul. Mai mult, daca, initial, martorii au precizat ca, dupa comiterea jafului, suspectul, in fuga, a fost lovit de o masina, acum anchetatorii infirma aceasta informatie. Relevant este ca Serghei Gorbunov nu prezinta, potrivit anchetatorilor, urme care sa ateste ca a fost victima unui accident rutier. Patronul de schimb valutar din Brasov, unde a avut loc atacul armat de joi, Valentin Candidatu, a declarat, ieri, la inmormântarea lui Ciprian Ioan, ca este sigur ca a fost vorba de un atac la comanda, deoarece a primit, anterior atacului, zeci de amenintari din partea unor interlopi brasoveni.Gorbunov a fost eliberat din puscarie pentru glaucomGorbunov fusese eliberat din puscarie pentru ca suferea de glaucom, o boala ce putea fi operata "fara probleme" in sistemul penitenciar, dupa cum spune chiar sefa Spitalului de Oftalmologie din Capitala, Monica Pop, citata de Gandul. Nu s-a intamplat asa, Institutul de Medicina Legala din Brasov i-a eliberat criminalului condamnat o hartie favorabila, procurorul de caz Marius Vladoianu nu a contestat-o, iar judecatoarea Maria Nicola, de la Tribunalul Dolj l-a eliberat. Cine putea sti ca nu se va mai intoarce, veti intreba. Gresit.Cifrele sunt incredibile si demonstreaza cel putin prostia autoritatilor: 24 de persoane au fost eliberate din Penitenciarul Craiova din 2000 si pana acum. Doar doi detinuti s-au mai intors, restul se plimba liberi. Penitenciarul Craiova cu titulatura sa somptuoasa "de maxima securitate" este in topul puscariilor in care se practica aceasta metoda. In total, in Romania, 120 de infractori nu s-au mai intors in puscarie dupa ce au fost invoiti. In timp ce ne uitam la cifre, iar autoritatile dau din umeri, in cazul de la Brasov apar noi detalii. Bravii „oameni ai legii“ au sediul la o suta de metri de locul in care detinutul Gorbunov se antrena liber pentru a deveni luptator de K1. Cativa "prieteni" ii sar chiar in ajutor. Alibi-ul lui Gorbunov: Era la sala cu prieteniiSerghei Gorbunov, principalul suspect in cazul dublului asasinat petrecut la Brasov, era la o sala de sport si se antrena in momentul producerii atacului, sustin doua persoane contactate de Cotidianul. Ninel Ianculescu, directorul unei firme de paza si protectie si antrenor la o sala de sport, a declarat ieri, in exclusivitate pentru Cotidianul, ca, in momentul producerii dublului asasinat de la casa de schimb valutar din Brasov, Serghei Gorbunov, principalul suspect al politiei in acest caz, se afla intr-o sala de sport si se antrena. "Joia trecuta, cand a avut loc incidentul, Serghei se afla in sala mea de sport si ne antrenam impreuna. Mai exista cel putin zece martori, persoane care se antrenau in acel moment la mine in sala. In ziua respectiva, Serghei a venit pe la patru si ceva dupa-amiaza si a plecat pe la sase jumate seara", a explicat pentru Cotidianul Ninel Ianculescu.El a mai precizat ca le-a explicat aceste lucruri si anchetatorilor care se ocupa de acest caz. „Sambata, dupa ce am auzit ca a fost arestat, m-am prezentat la politie de bunavoie si am declarat ca in momentul producerii celor doua crime Serghei era cu mine, la sala. Asta am dat in scris”, a explicat Ianculescu. Florinel Nazare, agent de paza si fost sportiv de performanta, sustine si el ca in momentul producerii celor doua crime Serghei era in sala de sport. „Eu am venit la sala pe la ora 16.30 si l-am gasit pe Serghei in sala, in vestiar. Ne-am antrenat impreuna, iar el a plecat pe la sase jumatate sau sapte fara ceva. Nu am fost la politie sa declar toate acestea, dar daca e nevoie ma duc”, a declarat pentru Cotidianul Florinel Nazare. Cele doua crime au avut loc joi seara, in jurul orei 18.00.Serghei Gorbunov vs. portretul-robot Un fapt care trezeste serioase suspiciuni fata de modul de derulare a anchetei se refera la portretul-robot prezentat de Politie vineri, la pranz, si care prezinta o asemanare izbitoare cu fotografia oficiala de urmarit general a lui Gorbunov. Cu exceptia faptului ca portretul-robot are barbia ceva mai ascutita si poarta caciula si ochelari negri, desenul reda exact ca in fotografie forma nasului, a buzelor, a barbii si chiar lipsa de par din barba. Aceste detalii sunt greu de imaginat ca au fost explicate specialistilor de catre martori, avand in vedere faptul ca se innoptase in momentul producerii incidentului, iar totul s-a petrecut foarte repede. Principalul martor al politistilor, Corina Nisipeanu, lucratoarea de la casa de schimb valutar, a declarat pentru Cotidianul ca nu l-a vazut la fata pe infractor, ci doar din spate. "Totul s-a petrecut foarte repede. Nu i-am vazut fata. L-am vazut doar din spate", a precizat Corina Nisipeanu.Liviu Naghi, purtatorul de cuvant al IPJ Brasov, a declarat pentru Cotidianul ca portretul-robot a fost realizat de catre specialisti in baza declaratiilor martorilor. "La realizarea portretului-robot nu a contribuit un singur martor, ci mai multi. Portretul a fost realizat de catre specialistii Serviciului Criminalistic Brasov. Ceea ce vreti sa sugerati dumneavoastra este o insinuare. Dupa momentul producerii incidentului, cercetarile noastre s-au concentrat mai mult pe Gorbunov, avand in vedere antecedentele sale. Pentru capturarea sa ne-am folosit si de informatii de la Serviciul de Protectie Interna al MAI", a explicat comisarul Liviu Naghi. Gorbunov a fost prins sambata dimineata intr-un supermarket, in timp ce facea cumparaturi. El este principalul suspect al dublului asasinat ce a avut loc joia trecuta, in jurul orei 18.00, la o casa de schimb valutar din centrul Brasovului.Patronul casei de schimb valutar din Brasov crede ca a fost un atac comandatValentin Candidatu, patronul casei de schimb valutar din Brasov, in fata careia a avut loc atacul armat soldat cu doi morti si un ranit, crede ca a fost vorba despre un atac comandat, potrivit Realitatea.
Valentin Candidatu a declarat ca a primit mai multe telefoane prin care i se cerea achitarea unei taxe de protectie de la un barbat - Paul Enache - care detine o firma de paza, taxa pe care a refuzat sa o plateasca. Omul de afaceri, Paul Enache, sustine insa ca nu are nicio legatura cu jaful de la casa de schimb valutar. Administratorul firmei de paza, Nicu Dascalu, spune ca informatiile pe care Valentin Candidatu le-a furnizat presei sunt complet eronate. "Niciodata nu am cerut taxa de protectie cuiva", a mai spus Nicu Dascalu. Jandarmu-erou care l-a infruntat pe racketUn patron de casa de schimb valutar, atacat de Gorbunov, a fost salvat de la moarte de un jandarm brasovean, in urma cu cinci ani. „Pe casa scarilor era semiintuneric, asa ca tot ce am vazut au fost doi insi, unul calare pe celalalt, isi aminteste jandarmul. Cand m-a vazut, unul din ei a dat sa fuga. Am realizat ca el este agresorul. In mana dreapta aveam un cutit de bucatarie cu care pregateam mancarea fetelor. Am zis sa il prind cu stanga, sa nu il tai din greseala. Cand s-a ferit de stanga mea, l-am lovit cu piciorul in umar. A cazut, dar s-a ridicat repede, s-a impins in mine si a iesit prin geamul de la casa scarii”. Eroul salvator, Lucian Ciobota, are 33 de ani si este sergent la Grupa Mobila de Jandarmi Brasov. Interventia lui a salvat viata vecinului atacat de Serghei Gorbunov cu focuri de arma. Curajul sau a fost rasplatit cu titlul Jandarmul anului, in 2004, dar si unul dintre eroii prezentati in Campania Eroi printre Noi a ziarului Gandul. Sursa: 9am, astazi
vineri, 30 ianuarie 2009
DNA: Inspectorii fiscali au vrut sa ascunda neregulile din organizarea 'Trofeului Calitatii' si Nastase!
Inspectorii fiscali au vrut sa ascunda neregulile sesizate de Garda Financiara in organizarea simpozionului "Trofeul Calitatii in Constructii", potrivit rechizitoriului DNA in cazul Adrian Nastase, chiar daca suspiciunile au iesit la iveala in 2005, cand PSD nu mai era la putere.
Inspectorii fiscali care au verificat firmele organizatoare ale "Trofeului Calitatii in Constructii" nu au facut referire la constatarile Garzii Financiare si nu au verificat aceste aspecte, ceea ce arata ca prin controalele de fond s-a dorit ascunderea situatiei reale, noteaza DNA in rechizitoriu, relateaza NewsIn.“Consilierii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, ce au efectuat inspectia fiscala nu au efectuat verificari cu privire la aceste aspecte (n.r-sesizarea Garzii Financiare), nu au procedat la efectuarea unui control incrucisat pentru verificarea documentelor si nu au solicitat alte date pentru stabilirea situatiei de fapt fiscale, in conditiile in care informatiile oferite de contribuabil erau insuficiente pentru a stabili daca serviciile precizate in anexele la contracte au fost prestate conform graficului si au procedat la repunerea veniturilor la date anterioare doar in baza contractelor”, se arata in rechizitoriul prin care Adrian Nastase a fost trimis in judecata in dosarul "Trofeul Calitatii in Constructii".Prin urmare, noteaza procurorii DNA," intreaga actiune a inspectorilor fiscali constituie un indiciu cert ca prin aceste controale de fond s-a dorit ascunderea adevaratei stari de fapt fiscale si favorizarea infractorului sub pretextul colectarii de bani la bugetul de stat".Institutii de Stat, obligate sa finanteze campania electorala a lui NastaseNeregulile privind organizarea „Trofeului Calitatii in Constructii” au iesit la iveala in 2005, cand o echipa de control din cadrul Autoritatii de Control a Guvernului a efectuat o verificare la Inspectoratul de Stat in Constructii, arata procurorii DNA.Conform rechizitoriului, "existand suspiciuni asupra legalitatii perceperii taxelor de participare de catre Inspectoratul de Stat in Constructii cat si asupra destinatiei fondurilor obtinute, Autoritatea de Control a Guvernului, prin adresa nr. EN/428/02.03.2006 a sesizat Garda Financiara pentru efectuarea controlului la cele 5 societati comerciale implicate in organizarea si sustinerea evenimentului".Din acea adresa trimisa catre Garda Financiara rezulta ca intre cele 5 societati organizatoare ar fi existat relatii directe de administrare prin "detinere comuna de actiuni sau prin delegare de competente prin interpusi", potrivit rechizitoriului.In ceea ce priveste taxele de participare incasate, Garda Financiara a constatat, la acea data, ca exista diferente intre sumele verificate de Autoritatea de Control a Guvernului, care au reiesit din documenele puse la dispozitie de Inspectoratul de Stat in Constructii, si sumele incasate de societati, conform facturilor emise, precum si faptul ca, arata DNA, "cheltuielile directe generate de eveniment au avut o pondere restransa fata de volumul incasarilor".Desi Garda Financiara a sesizat Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu privire la relatiile de administrare dintre cele 5 societati, precum si cu privire la faptul ca nu au fost prezentate documente justificative pentru cheltuielile inregistrate cu organizarea evenimentului, "consilierii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala care au efectuat inspectia fiscala nu au facut verificari cu privire la aceste aspecte", potrivit procurorilor.Conform „Formularului de inscriere”, participantii trebuiau sa achite o taxa de participare in valoare de 5 milioane lei vechi pentru persoane fizice si intre 15 si 20 milioane lei vechi pentru persoane juridice in contul unor societati comerciale, si anume: S.C. A ROND SRL Bucuresti, S.C. URBAN CONSULT SRL Bucuresti, S.C. CONTUR MEDIA SRL Bucuresti, S.C. AXA MANAGEMENT SRL Bucuresti si SC MEDIA GLOBE INVEST SRL. Astfel, valoarea totala a taxelor de participare incasata de societatile mentionate a fost de 65.630.200.000 ROL.", se arata in rechizitoriu.O parte dintre firme erau controlate de sotii Popovici, apropiati ai lui fostului prim ministru Adrian Nastase, arata procurorii.Instanta suprema va incepe, in data de 26 februarie, judecata dosarului "Trofeul Calitatii", in care Adrian Nastase, Irina Jianu si de alte patru persoane sunt acuzate in legatura cu strangerea unor sume de bani pentru campania electorala prezidentiala a social-democratului.De asemenea, potrivit rechizitoriului DNA Dana Nastase verifica materialele electorale pentru campania sotului. Dana Nastase s-ar fi intalnit cu reprezentantii Eurografica pentru a-si da acordul in privinta productiei grafice si designul materialelor propagandistice din campania electorala din 2004 a sotului sau,inainte ca ele sa fie tiparite, arata DNA in rechizitoriu, citand declaratiile mai multor martori."Este evident ca productia grafica si designul materialelor de propaganda electorala pentru campania electorala a invinuitului Adrian Nastase erau prezentate sotiei acestuia, Daniela Nastase, in vederea exprimarii sau nu a acordului", noteaza procurorii.Astfel, unul din martori a spus ca Vasile Mihail Cristian, administratorul firmei Eurografica, o cunostea pe Dana Nastase pentru ca s-ar fi intalnit si ar fi discutat cu ea in legatura cu materialele de campanie electorala, conform rechizitoriului din dosarul "Trofeul Calitatii".Potrivit procurorilor, alt martor, Sever Rocsin, a prezentat mostre de materiale de propaganda lui Adrian Nastase, care i-ar fi cerut sa le prezinte si sotiei acestuia."In contextul mentionat, martorul Sever Rocsin s-a deplasat la imobilui din Bucuresti, str. Jean Texier, (...), care apartinea familiei Nastase si a prezentat mostrele numitei Daniela Nastase. Intrucat Daniela Nastase a facut unele observatii referitoare la continutul mostrelor, martorul Sever Rocsin l-a rugat pe invinuitul Vasile Mihail Cristian sa se deplaseze la imobilul din Bucuresti, str. Jean Texier, prilej cu care a cunoscut-o personal pe aceasta", se arata in rechizitoriu.Legatura dintre cei doi martori este descrisa de procurori, potrivit carora, in perioada 1994-1995, Mihail Cristian Vasile l-a cunoscut pe Severin Rocsin, director general al SC REMAT Bucuresti Nord SA, cand a inchiriat de la el niste hale pentru productie si birouri. Dupa aceea, firma lui Rocsin a inceput sa preia deseurile provenite de la Eurografica pentru a le valorifica.Din momentul in care in 2001 Adrian Nastase l-a numit pe Sever Rocsin Consilier al Primului Ministru, Mihail Cristian Vasile i-a cerut acestuia, printr-un angajat, sa il sprijine "in derularea unor servicii de editare pe care urma sa le presteze SC Eurografica SRL", arata DNA."In concret, Mihail Cristian Vasile a dispus achitarea catre furnizorii materialelor electorale, a contravalorii acestora, din fondurile SC Eurografica SRL, disimuland cheltuielile efectuate sub forma unor cheltuieli de publicitate proprii societatii, sens in care atat personal cat si prin intermediul unor interpusi a intocmit documente comerciale si financiar contabile cu un continut nereal", noteaza procurorii in rechizitoriu cu privire la materialele electorale date de Eurografica."Din probele administrate in cauza rezulta ca prin influenta si autoritatea pe care a avut-o invinuitul Adrian Nastase in calitate de presedinte al Partidului Social Democrat, a obtinut de la inv. Vasile Mihail Cristian, director general al SC Eurografica SRL, foloase necuvenite in valoare de 34.421.611.069, reprezentand: caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele si imaginea inv. Adrian Nastase", se mai arata in rechizitoriu.Mai multi martori au declarat procurorilor DNA ca s-au intalnit sau au fost sunati de Mihail Vasile si de alte persone, care le-au sugerat sa nu spuna ca materialele au fost inscriptionate cu numele lui Nastase, ci cu numele SC Eurografica SRL.
Sursa: 9am, astazi
Inspectorii fiscali care au verificat firmele organizatoare ale "Trofeului Calitatii in Constructii" nu au facut referire la constatarile Garzii Financiare si nu au verificat aceste aspecte, ceea ce arata ca prin controalele de fond s-a dorit ascunderea situatiei reale, noteaza DNA in rechizitoriu, relateaza NewsIn.“Consilierii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, ce au efectuat inspectia fiscala nu au efectuat verificari cu privire la aceste aspecte (n.r-sesizarea Garzii Financiare), nu au procedat la efectuarea unui control incrucisat pentru verificarea documentelor si nu au solicitat alte date pentru stabilirea situatiei de fapt fiscale, in conditiile in care informatiile oferite de contribuabil erau insuficiente pentru a stabili daca serviciile precizate in anexele la contracte au fost prestate conform graficului si au procedat la repunerea veniturilor la date anterioare doar in baza contractelor”, se arata in rechizitoriul prin care Adrian Nastase a fost trimis in judecata in dosarul "Trofeul Calitatii in Constructii".Prin urmare, noteaza procurorii DNA," intreaga actiune a inspectorilor fiscali constituie un indiciu cert ca prin aceste controale de fond s-a dorit ascunderea adevaratei stari de fapt fiscale si favorizarea infractorului sub pretextul colectarii de bani la bugetul de stat".Institutii de Stat, obligate sa finanteze campania electorala a lui NastaseNeregulile privind organizarea „Trofeului Calitatii in Constructii” au iesit la iveala in 2005, cand o echipa de control din cadrul Autoritatii de Control a Guvernului a efectuat o verificare la Inspectoratul de Stat in Constructii, arata procurorii DNA.Conform rechizitoriului, "existand suspiciuni asupra legalitatii perceperii taxelor de participare de catre Inspectoratul de Stat in Constructii cat si asupra destinatiei fondurilor obtinute, Autoritatea de Control a Guvernului, prin adresa nr. EN/428/02.03.2006 a sesizat Garda Financiara pentru efectuarea controlului la cele 5 societati comerciale implicate in organizarea si sustinerea evenimentului".Din acea adresa trimisa catre Garda Financiara rezulta ca intre cele 5 societati organizatoare ar fi existat relatii directe de administrare prin "detinere comuna de actiuni sau prin delegare de competente prin interpusi", potrivit rechizitoriului.In ceea ce priveste taxele de participare incasate, Garda Financiara a constatat, la acea data, ca exista diferente intre sumele verificate de Autoritatea de Control a Guvernului, care au reiesit din documenele puse la dispozitie de Inspectoratul de Stat in Constructii, si sumele incasate de societati, conform facturilor emise, precum si faptul ca, arata DNA, "cheltuielile directe generate de eveniment au avut o pondere restransa fata de volumul incasarilor".Desi Garda Financiara a sesizat Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu privire la relatiile de administrare dintre cele 5 societati, precum si cu privire la faptul ca nu au fost prezentate documente justificative pentru cheltuielile inregistrate cu organizarea evenimentului, "consilierii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala care au efectuat inspectia fiscala nu au facut verificari cu privire la aceste aspecte", potrivit procurorilor.Conform „Formularului de inscriere”, participantii trebuiau sa achite o taxa de participare in valoare de 5 milioane lei vechi pentru persoane fizice si intre 15 si 20 milioane lei vechi pentru persoane juridice in contul unor societati comerciale, si anume: S.C. A ROND SRL Bucuresti, S.C. URBAN CONSULT SRL Bucuresti, S.C. CONTUR MEDIA SRL Bucuresti, S.C. AXA MANAGEMENT SRL Bucuresti si SC MEDIA GLOBE INVEST SRL. Astfel, valoarea totala a taxelor de participare incasata de societatile mentionate a fost de 65.630.200.000 ROL.", se arata in rechizitoriu.O parte dintre firme erau controlate de sotii Popovici, apropiati ai lui fostului prim ministru Adrian Nastase, arata procurorii.Instanta suprema va incepe, in data de 26 februarie, judecata dosarului "Trofeul Calitatii", in care Adrian Nastase, Irina Jianu si de alte patru persoane sunt acuzate in legatura cu strangerea unor sume de bani pentru campania electorala prezidentiala a social-democratului.De asemenea, potrivit rechizitoriului DNA Dana Nastase verifica materialele electorale pentru campania sotului. Dana Nastase s-ar fi intalnit cu reprezentantii Eurografica pentru a-si da acordul in privinta productiei grafice si designul materialelor propagandistice din campania electorala din 2004 a sotului sau,inainte ca ele sa fie tiparite, arata DNA in rechizitoriu, citand declaratiile mai multor martori."Este evident ca productia grafica si designul materialelor de propaganda electorala pentru campania electorala a invinuitului Adrian Nastase erau prezentate sotiei acestuia, Daniela Nastase, in vederea exprimarii sau nu a acordului", noteaza procurorii.Astfel, unul din martori a spus ca Vasile Mihail Cristian, administratorul firmei Eurografica, o cunostea pe Dana Nastase pentru ca s-ar fi intalnit si ar fi discutat cu ea in legatura cu materialele de campanie electorala, conform rechizitoriului din dosarul "Trofeul Calitatii".Potrivit procurorilor, alt martor, Sever Rocsin, a prezentat mostre de materiale de propaganda lui Adrian Nastase, care i-ar fi cerut sa le prezinte si sotiei acestuia."In contextul mentionat, martorul Sever Rocsin s-a deplasat la imobilui din Bucuresti, str. Jean Texier, (...), care apartinea familiei Nastase si a prezentat mostrele numitei Daniela Nastase. Intrucat Daniela Nastase a facut unele observatii referitoare la continutul mostrelor, martorul Sever Rocsin l-a rugat pe invinuitul Vasile Mihail Cristian sa se deplaseze la imobilul din Bucuresti, str. Jean Texier, prilej cu care a cunoscut-o personal pe aceasta", se arata in rechizitoriu.Legatura dintre cei doi martori este descrisa de procurori, potrivit carora, in perioada 1994-1995, Mihail Cristian Vasile l-a cunoscut pe Severin Rocsin, director general al SC REMAT Bucuresti Nord SA, cand a inchiriat de la el niste hale pentru productie si birouri. Dupa aceea, firma lui Rocsin a inceput sa preia deseurile provenite de la Eurografica pentru a le valorifica.Din momentul in care in 2001 Adrian Nastase l-a numit pe Sever Rocsin Consilier al Primului Ministru, Mihail Cristian Vasile i-a cerut acestuia, printr-un angajat, sa il sprijine "in derularea unor servicii de editare pe care urma sa le presteze SC Eurografica SRL", arata DNA."In concret, Mihail Cristian Vasile a dispus achitarea catre furnizorii materialelor electorale, a contravalorii acestora, din fondurile SC Eurografica SRL, disimuland cheltuielile efectuate sub forma unor cheltuieli de publicitate proprii societatii, sens in care atat personal cat si prin intermediul unor interpusi a intocmit documente comerciale si financiar contabile cu un continut nereal", noteaza procurorii in rechizitoriu cu privire la materialele electorale date de Eurografica."Din probele administrate in cauza rezulta ca prin influenta si autoritatea pe care a avut-o invinuitul Adrian Nastase in calitate de presedinte al Partidului Social Democrat, a obtinut de la inv. Vasile Mihail Cristian, director general al SC Eurografica SRL, foloase necuvenite in valoare de 34.421.611.069, reprezentand: caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele si imaginea inv. Adrian Nastase", se mai arata in rechizitoriu.Mai multi martori au declarat procurorilor DNA ca s-au intalnit sau au fost sunati de Mihail Vasile si de alte persone, care le-au sugerat sa nu spuna ca materialele au fost inscriptionate cu numele lui Nastase, ci cu numele SC Eurografica SRL.
Sursa: 9am, astazi
.jpg)
Toţi cei cărora fostul director al CN CFR, Mihai Necolaiciuc, le oferea milioane de euro prin contracte-paravan îşi continuă liniştiţi afacerile. Caracatiţa din spatele „Bunicuţei Kilowatt“ are tentacule care ajung în familia lui „Micky Şpagă“. Fiica acestuia, Livia Mihăilescu, încasa dividende din afacerile „grupării Necolaiciuc“.
Livia Mihăilescu este o femeie de afaceri discretă. Aici, surprinsă în timp ce se urca în autoturismul său Audi A4 în valoare de 40.000 de euro";
"Vila din care Livia Mihăilescu deţine 50% din suprafaţă, restul aparţinând fiului lui Octav Cozmâncă";
Livia Mihăilescu este o femeie de afaceri discretă. Aici, surprinsă în timp ce se urca în autoturismul său Audi A4 în valoare de 40.000 de euro
Cazul „Bunicuţa Kilowatt“, dezvăluit de „Adevărul“, scoate la iveală un mecanism ingenios prin care se primesc bani obţinuţi, conform DNA, în mod suspect. Acţionar majoritar într-o companie care face tranzacţii cu energie, Transenergo Com SA, Ileana Olah (74 de ani) este paravan pentru fiul său Iosif Brazdău (54 de ani). Însă, în afacere, elementul-cheie este mâna dreaptă a lui Necolaiciuc, fostul său consilier juridic, Octavian Costea (32 de ani). Este omul care a parafat toate afacerile grupării (Mihai Necolaiciuc, Dumitru Creştin, Adrian Gaşpar) pe axa Compania Naţională CFR. Procurorii spun că acesta este „iepurele“, cel care ia totul asupra sa. Participanţi la profit sunt, coincidenţă sau nu, apropiaţi de-ai lui Şerban Mihăilescu, zis „Micky Şpagă“, fost înalt demnitar în timpul guvernării PSD (2000-2004), când a ocupat fotoliul de secretar general al Guvernului. Mai mult, fiica sa, Livia Ana Mihăilescu, a participat la profit, ca urmare a strânselor relaţii cu gruparea.„Iepurele“ Octavian Costea, consilierul juridic al lui Necolaiciuc, a avut un rol important în compania „controlată“ de Ileana Olah, SC Tranenergo Com SA. Tot el a fost folosit şi pe post de „iepure“. Din postura de consilier juridic al lui Necolaiciuc, în 2003, Octavian Costea a aprobat un contract în urma căruia compania de stat a cumpărat 60.000 de litri de ierbicid, cu 41 de euro pentru un litru, de la o firmă din Vâlcea. Acelaşi Costea apare însă şi ca membru în comisa Bursei Române de Mărfuri care a organizat licitaţia. După un an, Costea apare în firma controlată de „Bunicuţa Kilowatt“ şi cumpără creanţele acumulate de CFR, în urma contractului parafat de el însuşi cu firma din Vâlcea. Pentru a obliga statul să plătească, Transenergo se judecă şi acum cu CFR. Adresa prin care Transenergo solicită plata datoriilor este semnată de directorul general Octavian Costea. Cele mai mari profituri de pe urma semnăturii consilierului Octavian Costea le-a obţinut însă gruparea Necolaiciuc, printre ai cărei membri se regăseşte şi numele Livia Ana Mihăilescu, fiica lui „Micky Şpagă“.Livia intră, ia dividendele şi pleacăFiica lui „Micky Şpagă“ este femeie de afaceri. Are 40 de ani şi o situaţie materială stabilă şi cu perspective. Locuieşte într-o vilă imensă, din care deţine jumătate. Conform unui material al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, cealaltă jumătate îi aparţine fiului lui Octav Cozmâncă. Ea face profit din afacerile apropiaţilor lui „Micky Şpagă“, tatăl ei. Unul dintre aceştia este Adrian Gaşpar, cel care i-a fost consilier lui Micky când era secretar general al Guvernului. Un alt apropiat este Dumitru Creştin. Modul în care Livia obţinea bani este unul ingenios. Firma celor doi primea, prin Necolaiciuc şi Costea, contracte cu CFR. Ca să nu bată la ochi, fiica demnitarului devenea acţionar, cu 25%, în firma câştigătoare după ce banii intrau în conturi. O făcea după, ca să nu se poată spune că este un contract cu dedicaţie pentru „Micky Şpagă“. De exemplu, SC Rom Tehno Invent SRL, firma lui Gaşpar şi Creştin, a vândut CFR-ului, în 2001, un calculator cu 1,4 milioane de euro. La o lună după semnarea contractului, Livia a luat 25% din firmă, iar după efectuarea plăţilor de către CFR a ieşit din ea. Un calcul simplu arată că, din cei 1,4 milioane de euro, Livia ar fi obţinut un sfert din profit, adică peste 300.000 de euro. Dintr-un foc şi perfect legal. Artificiu legal, licitaţie strâmbăDNA investighează cazul nu pentru a demonta o şpagă legală, ci pentru că firma apropiaţilor lui „Micky Şpagă“ a câştigat licitaţia fără a depune oferta. E drept, societatea „concurentă“ la licitaţie aparţinea aceloraşi persoane, Adrian Gaşpar şi Dumitru Creştin. În fine, după ce şi-a încasat dividendele, Livia Mihăilescu a ieşit din firmă. La scurt timp, ea şi ceilalţi parteneri de afaceri au cumpărat pachetul majoritar de la Scandia SA Sibiu. Procurorii anticorupţie susţin într-unul dintre rechizitorii că „din declaraţiile învinuiţilor Dumitru Creştin, Bogdan Andrei Alexandru şi Viorel Adrian Gaşpar, precum şi din alte documente existente la dosar, rezultă faptul că, în perioada ce a urmat încasării sumelor de bani de la CN CFR, aceştia au câştigat licitaţia şi au achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni de la SC Scandia Sibiu SA“. La fel ca partenerii săi de afaceri, Livia este o tipă discretă. Şansele de a obţine un punct de vedere vizavi de afacerile pe care le are sunt egale cu zero. Un alt element comun al Liviei Mihăilescu şi ceilalţi parteneri de afaceri pare a fi secretomania. Niciunul dintre ei nu răspunde la telefon dacă nu recunoaşte numerele apelanţilor. În cazul Liviei Mihăilescu, nici avocata sa nu a fost dispusă să faciliteze obţinerea unui punct de vedere. Ce puncte de vedere vreţi voi pe aiureli şi pe vechituri care sunt de zeci de ani? Livia nu are niciun punct de vedere pe asemenea aberaţii. Cu tot respectul v-o spun! Şerban Mihăilescu, senator PSDDispariţie misterioasăMihai Necolaiciuc a dispărut la începutul lui 2005. Este acuzat de procurorii anticorupţie de fraude majore în urma cărora bugetul statului a fost prejudiciat cu aproape un miliard de euro. În prezent, toţi cei care au participat la tranzacţiile negre prin care bugetul României a avut de suferit sunt liberi. Interesant este şi faptul că Octavian Costea nici măcar nu a solicitat probe în apărarea sa. Oricum, „reţeaua Necolaiciuc“ nu are probleme decât o dată pe lună - când e chemată în faţa instanţei. Iar procesul durează de aproape trei ani. Între timp, banii au dispărut. Doar de câteva milioane de euro s-a mai dat de urmă. Aşa cum susţin procurorii anticorupţie, au fost găsite doar chitanţele, pentru că banii fuseseră cheltuiţi: materiale de construcţii care au fost folosite pentru casa lui Creştin, de pe strada Johanes Kepler, ţiglă, cărămidă şi tâmplărie PVC pentru Scandia Sibiu, flori exotice, haine de lux şi alte cheltuieli de „fiţe“. Până în momentul de faţă, procurorii au calculat că, din doar cinci afaceri ale grupului cu CFR, paguba creată a fost de 13 milioane de euro.
Livia Mihăilescu este o femeie de afaceri discretă. Aici, surprinsă în timp ce se urca în autoturismul său Audi A4 în valoare de 40.000 de euro";
"Vila din care Livia Mihăilescu deţine 50% din suprafaţă, restul aparţinând fiului lui Octav Cozmâncă";
Livia Mihăilescu este o femeie de afaceri discretă. Aici, surprinsă în timp ce se urca în autoturismul său Audi A4 în valoare de 40.000 de euro
Cazul „Bunicuţa Kilowatt“, dezvăluit de „Adevărul“, scoate la iveală un mecanism ingenios prin care se primesc bani obţinuţi, conform DNA, în mod suspect. Acţionar majoritar într-o companie care face tranzacţii cu energie, Transenergo Com SA, Ileana Olah (74 de ani) este paravan pentru fiul său Iosif Brazdău (54 de ani). Însă, în afacere, elementul-cheie este mâna dreaptă a lui Necolaiciuc, fostul său consilier juridic, Octavian Costea (32 de ani). Este omul care a parafat toate afacerile grupării (Mihai Necolaiciuc, Dumitru Creştin, Adrian Gaşpar) pe axa Compania Naţională CFR. Procurorii spun că acesta este „iepurele“, cel care ia totul asupra sa. Participanţi la profit sunt, coincidenţă sau nu, apropiaţi de-ai lui Şerban Mihăilescu, zis „Micky Şpagă“, fost înalt demnitar în timpul guvernării PSD (2000-2004), când a ocupat fotoliul de secretar general al Guvernului. Mai mult, fiica sa, Livia Ana Mihăilescu, a participat la profit, ca urmare a strânselor relaţii cu gruparea.„Iepurele“ Octavian Costea, consilierul juridic al lui Necolaiciuc, a avut un rol important în compania „controlată“ de Ileana Olah, SC Tranenergo Com SA. Tot el a fost folosit şi pe post de „iepure“. Din postura de consilier juridic al lui Necolaiciuc, în 2003, Octavian Costea a aprobat un contract în urma căruia compania de stat a cumpărat 60.000 de litri de ierbicid, cu 41 de euro pentru un litru, de la o firmă din Vâlcea. Acelaşi Costea apare însă şi ca membru în comisa Bursei Române de Mărfuri care a organizat licitaţia. După un an, Costea apare în firma controlată de „Bunicuţa Kilowatt“ şi cumpără creanţele acumulate de CFR, în urma contractului parafat de el însuşi cu firma din Vâlcea. Pentru a obliga statul să plătească, Transenergo se judecă şi acum cu CFR. Adresa prin care Transenergo solicită plata datoriilor este semnată de directorul general Octavian Costea. Cele mai mari profituri de pe urma semnăturii consilierului Octavian Costea le-a obţinut însă gruparea Necolaiciuc, printre ai cărei membri se regăseşte şi numele Livia Ana Mihăilescu, fiica lui „Micky Şpagă“.Livia intră, ia dividendele şi pleacăFiica lui „Micky Şpagă“ este femeie de afaceri. Are 40 de ani şi o situaţie materială stabilă şi cu perspective. Locuieşte într-o vilă imensă, din care deţine jumătate. Conform unui material al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, cealaltă jumătate îi aparţine fiului lui Octav Cozmâncă. Ea face profit din afacerile apropiaţilor lui „Micky Şpagă“, tatăl ei. Unul dintre aceştia este Adrian Gaşpar, cel care i-a fost consilier lui Micky când era secretar general al Guvernului. Un alt apropiat este Dumitru Creştin. Modul în care Livia obţinea bani este unul ingenios. Firma celor doi primea, prin Necolaiciuc şi Costea, contracte cu CFR. Ca să nu bată la ochi, fiica demnitarului devenea acţionar, cu 25%, în firma câştigătoare după ce banii intrau în conturi. O făcea după, ca să nu se poată spune că este un contract cu dedicaţie pentru „Micky Şpagă“. De exemplu, SC Rom Tehno Invent SRL, firma lui Gaşpar şi Creştin, a vândut CFR-ului, în 2001, un calculator cu 1,4 milioane de euro. La o lună după semnarea contractului, Livia a luat 25% din firmă, iar după efectuarea plăţilor de către CFR a ieşit din ea. Un calcul simplu arată că, din cei 1,4 milioane de euro, Livia ar fi obţinut un sfert din profit, adică peste 300.000 de euro. Dintr-un foc şi perfect legal. Artificiu legal, licitaţie strâmbăDNA investighează cazul nu pentru a demonta o şpagă legală, ci pentru că firma apropiaţilor lui „Micky Şpagă“ a câştigat licitaţia fără a depune oferta. E drept, societatea „concurentă“ la licitaţie aparţinea aceloraşi persoane, Adrian Gaşpar şi Dumitru Creştin. În fine, după ce şi-a încasat dividendele, Livia Mihăilescu a ieşit din firmă. La scurt timp, ea şi ceilalţi parteneri de afaceri au cumpărat pachetul majoritar de la Scandia SA Sibiu. Procurorii anticorupţie susţin într-unul dintre rechizitorii că „din declaraţiile învinuiţilor Dumitru Creştin, Bogdan Andrei Alexandru şi Viorel Adrian Gaşpar, precum şi din alte documente existente la dosar, rezultă faptul că, în perioada ce a urmat încasării sumelor de bani de la CN CFR, aceştia au câştigat licitaţia şi au achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni de la SC Scandia Sibiu SA“. La fel ca partenerii săi de afaceri, Livia este o tipă discretă. Şansele de a obţine un punct de vedere vizavi de afacerile pe care le are sunt egale cu zero. Un alt element comun al Liviei Mihăilescu şi ceilalţi parteneri de afaceri pare a fi secretomania. Niciunul dintre ei nu răspunde la telefon dacă nu recunoaşte numerele apelanţilor. În cazul Liviei Mihăilescu, nici avocata sa nu a fost dispusă să faciliteze obţinerea unui punct de vedere. Ce puncte de vedere vreţi voi pe aiureli şi pe vechituri care sunt de zeci de ani? Livia nu are niciun punct de vedere pe asemenea aberaţii. Cu tot respectul v-o spun! Şerban Mihăilescu, senator PSDDispariţie misterioasăMihai Necolaiciuc a dispărut la începutul lui 2005. Este acuzat de procurorii anticorupţie de fraude majore în urma cărora bugetul statului a fost prejudiciat cu aproape un miliard de euro. În prezent, toţi cei care au participat la tranzacţiile negre prin care bugetul României a avut de suferit sunt liberi. Interesant este şi faptul că Octavian Costea nici măcar nu a solicitat probe în apărarea sa. Oricum, „reţeaua Necolaiciuc“ nu are probleme decât o dată pe lună - când e chemată în faţa instanţei. Iar procesul durează de aproape trei ani. Între timp, banii au dispărut. Doar de câteva milioane de euro s-a mai dat de urmă. Aşa cum susţin procurorii anticorupţie, au fost găsite doar chitanţele, pentru că banii fuseseră cheltuiţi: materiale de construcţii care au fost folosite pentru casa lui Creştin, de pe strada Johanes Kepler, ţiglă, cărămidă şi tâmplărie PVC pentru Scandia Sibiu, flori exotice, haine de lux şi alte cheltuieli de „fiţe“. Până în momentul de faţă, procurorii au calculat că, din doar cinci afaceri ale grupului cu CFR, paguba creată a fost de 13 milioane de euro.
Autori Eugen Ciufu , Razvan POPA
Data: 30 ian 2009 Adevarul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)