Noul şef al Loteriei, expert în comisioane confidenţiale

Gheorghe Benea, noul preşedinte al Loteriei Române, primea în 2002, pe când era director al combinatului de celuloză Someş Dej, cel puţin 2.000 de dolari lunar într-un cont secret deschis la o bancă din Austria, pentru a-şi submina societatea în folosul unui partener extern.

În perioada 1999-2004, actualul şef al Loteriei Române a fost director general al combinatului de celuloză Someş Dej, care intrase atunci în reorganizare judiciară. Judecătorul sindic l-a numit pe Benea şi administrator judiciar. Un an mai târziu, combinatul a fost cumpărat de firma austriacă Hovis GmbH, care şi-a asumat şi planul de reorganizare judiciară. Această firmă se ocupa cu comerţul de celuloză şi hârtie şi dorise la vremea respectivă să cumpere şi o fabrică de profil.Potrivit unui document secret încheiat între Hovis GmbH şi Gheorghe Benea, în calitate de director şi administrator judiciar, firma austriacă se angaja să-i plătească lui Benea un comision de 5%, dar nu mai puţin de 2.000 de dolari, din diferenţa dintre preţurile cu care Someş vindea celuloza şi hârtia către Hovis şi cele cu care Hovis revindea mai departe marfa către terţi.

Prin urmare, cu cât Someş SA vindea mai ieftin către Hovis, cu atât comisionul pe care îl primea Benea era mai mare. O altă clauză controversată din acest contract prevedea că, în cazul în care judecătorul sindic l-ar fi demis pe Benea din funcţia de administrator judiciar, Hovis ar fi urmat să-l angajeze pe acesta timp de un an pentru un salariu de 5.000 de dolari lunar. Conducerea firmei Hovis îi deschisese lui Gheorghe Benea contul personal 00744457268 la Bank Austria din Viena, unde îi livra lunar cei peste 2.000 de dolari. Acest aranjament nu a fost adus la cunoştinţa judecătorului sindic, deşi era obligatoriu.În 2002, Hovis a dat faliment şi a fost preluată de o altă firmă austriacă, MFCC GmbH, care şi-a asumat şi angajamentele legate de combinatul din Dej. Noua conducere a combinatului a găsit în arhiva cu documente a lui Hovis contractul controversat şi a decis să-l rezilieze. După ce MFCC i-a tăiat o importantă sursă de venit, Benea a ieşit la atac şi a început să acuze noua conducere că nu doreşte să-şi îndeplinească angajamentul de investiţii menit a scoate societatea din administrare judiciară. Ca urmare a acestui conflict a ieşit la iveală şi faptul că până în anul 2002, cât a fost Hovis acţionar majoritar, combinatul dejean cumpăra lemn de la o societate din Harghita, Celforexim, unde Gheorghe Benea deţinea 16,6% din acţiuni. În urma acestor nereguli constatate în managementul combinatului, firma austriacă a depus o plângere la PNA (condus pe atunci de Ioan Amariei), care l-a scos nevinovat pe Gheorghe Benea.În legătură cu toate acestea, noul preşedinte al Loteriei Române a declarat pentru Cotidianul: “Ceea ce spuneţi dumneavoastră e o poveste veche. Într-adevăr, am avut deschis la o bancă din Austria un cont, în care mi se transferau lunar vreo 2.000 de dolari. Dar lucrul ăsta era legal. Era vorba despre un comision prevăzut într-un contract încheiat între acţionarul majoritar şi eu, ca director general al combinatului. Pentru asta am fost anchetat de PNA şi am fost găsit nevinovat. Concluzia cercetărilor a fost că fapta nu există. Restul sunt speculaţii”.Două salarii, un singur directorGheorghe Benea a fost membru PSD până la alegerile generale de anul trecut, când a trecut la PDL, pentru a candida la un post de senator într-un colegiu din Cluj, unde a pierdut. Pentru a-l putea numi la conducerea Loteriei, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a demis-o din funcţie pe Liliana Mincă, fără să-i impute acesteia vreo abatere sau greşeală de management. Prin urmare, Consiliul de Administraţie al Loteriei Române este obligat, paralel cu salariul noului director, să-i achite leafa plus bonusurile aferente şi Lilianei Mincă, până la expirarea mandatului acesteia, în martie 2010, sumă care se ridică la aproape 121.000 de lei.

Sursa: Cotidianul

19 Feb 2009 George Lacatus

Ministrul turismului, Elena Udrea, a omis sa treaca in declaratia de avere mai multe firme pe care le detine sotul ei, omul de afaceri Dorin Cocos. Po

Ministrul turismului, Elena Udrea, a omis să treacă în declaraţia de avere mai multe firme pe care le deţine soţul ei, omul de afaceri Dorin Cocoş. Potrivit legii controlului averii, demnitarii sau aleşii sunt obligaţi să menţioneze în declaraţiile de avere şi firmele deţinute de partenerul de viaţă.
Opt societăţi comerciale deţinute de omul de afaceri Dorin Cocoş nu au fost trecute în declaraţia de avere a ministrului Turismului Elena Udrea.
Conform legii Agenţiei Naţionale de Integritate, în declaraţia de avere se completează şi bunurile deţinute de soţul sau soţia unui demnitar sau ales.
Legea mai spune că firmele trebuie să se regăsească în declaraţia de avere dacă au un capital social si venituri mai mari de 5.000 de euro, iar patru dintre firmele lui Dorin Cocoş intră în această categorie, potrivit Ministerului Finanţelor. Două dintre firmele care nu apar in declaratia de avere a ministrului Turismului se ocupă cu activităţi hoteliere, iar alte două oferă servicii conexe celor hoteliere.Averea familei Udrea - Cocoş a fost rotunjită consistent anul trecut de patru firme deţinute de soţul ministrului turismului, firme care le-au adus venituri de o jumătatea de milion de euro, potrivit raportărilor către Ministerul Finanţelor. Aflată la Milano, Elena Udrea, susţine că dacă a făcut vreo eroare în declaraţia de avere, aceasta nu a fost cu intenţie.
Potrivit Legii Agenţiei Naţionale de Integritate, Elena Udrea poate fi acuzată de fals in declaraţii.

Sursa: Realitatea TV

Halal criza!

Sa ma ierte Dumnezeu, dar de ridicarea atator biserici avem noi nevoie?
Avea dreptate Prigoana cand a zis: " Ce sa mai ducem bolnavii la spital, ii ducem direct la biserica, ca oricum sistemul sanitar e infect din toate punctele de vedere, si am ridicat la biserici".

Dumnezeu e sus si vede, poti sa te rogi si acasa, sau afara in aer liber.
Biserica Ortodoxa romana a apucat-o pe o cale gresita, pe calea politicului si pe calea pierzaniei.
Din spusele presei, Biserica Romana detine o avere echivalenta cu 3% din PIB-ul Romaniei, pentru ce le mai trebuie banii de la buget? Dece nu e mai aproape de credinciosi? Biserica ne-a condus foarte mult timp, pacat ca nu ajuta la salvarea noastra ci ne ingroapa de vii.
Dumnezeu a zis "sa faci ce zice popa, nu ce face el".

Amin va zic eu voua!

806 biserici bugetate pentru mantuirea crizei,

18 Feb 2009 Lucian Gheorghiu
Cotidianul

Personaje: Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania Partidul Social Democrat Partidul National Liberal Partidul Democrat Liberal Oprisan
Veniţi cu comandă din teritoriu, deputaţii şi senatorii au impus, în plină criză, în comisiile de buget finanţarea pentru construirea sau renovarea a sute de biserici.
ur de 1.500 de amendamente au trecut de Comisia de buget-finanţe şi sunt 90% şanse să fie adoptate şi în plen de senatori şi deputaţi. Deputatul UDMR, Erdei Doloczki Istvan, membru în Comisia de buget-finanţe, ne-a explicat că “doar dacă primul-ministru sau ministrul de Finanţe vin cu o poziţie de ultimă oră, ceea ce e greu de crezut, s-ar putea ca unele dintre aceste amendamente admise la comisie să nu fie votate”.Amendamentele admise vizează alocarea de sume de bani pentru 806 lăcaşe de cult, 242 şcoli generale, licee şi grădiniţe, 36 de spitale şi 37 de cămine culturale.
Cu excepţia a 30 de amendamente ale PNL şi 5-6 ale UDMR, celelalte aparţin parlamentarilor PSD şi PDL. O parte dintre amendamentele admise au fost propuse de parlamentari pentru colegiile în care au fost aleşi, iar în alte situaţii ele sunt “opera comună “ a senatorilor şi deputaţilor dintr-un judeţ.Dintre cele 806 biserici care urmează să primească bani în urma amendamentelor admise, cele mai multe - 83 - sunt din judeţul Olt. Au beneficiat de “generozitate” şi judeţele Suceava (58 de biserici). Cluj şi Timiş (câte 51), Sălaj (37), Maramureş (36), Bacău şi Bihor (câte 33). În Bucureşti 34 de biserici au primit bani. Cele mai oropsite judeţe sunt Giurgiu şi Brăila, care vor primi bani doar pentru o singură biserică, iar judeţele Argeş şi şi Călăraşi, pentru câte două biserici. Sumele acordate pentru biserici variază între 10 mii lei noi şi 400 mii lei noi, suma totală fiind de 55 de milioane lei noi.Prin sondaj, Cotidianul a monitorizat culoarea politică a primarilor din judeţele Bacău şi Cluj care vor obţine bani pentru biserici. Astfel, în judeţul Bacău, 8 primării sunt conduse de PSD - în Moineşti au obţinut fonduri 4 biserici, 4 de PDL, 2 de PC - în Oneşti, 5 biserici vor beneficia de fonduri şi câte una de PNL şi PPPS. În judeţul Cluj, 7 primari PDL vor avea bani pentru 28 de biserici, 5 primari PSD pentru 7 biserici, câte 2 primari ai UDMR şi PNL vor obţine fonduri pentru câte o biserică, şi de asemenea doi primari independenţi au fost făcuţi “fericiţi” de legea bugetului.Pentru cele 242 de şcoli s-a aprobat suma de 33 de milioane lei noi, cele 36 de spitale au alocate 6.730 mii lei noi, iar cele 37 cămine culturale vor obţine 4.6 milioane de lei noi.Oprişan, scos din salăBaronul PSD de Vrancea Marian Oprişan a fost dat afară din sala de plen, după ce venise în zona arondată Guvernului pentru a asista la susţinerea amendamentelor pentru judeţul său. Preşedintele de şedinţă, pedelistul Ioan Oltean, a solicitat imediat ca persoanele care nu sunt parlamentari să iasă din sală, fapt ce l-a enervat pe Oprişan. “Cum pot să fiu eu dat afară din sală, eu care am în spate o sută şi ceva de mii de voturi de unul care are treizeci şi ceva de mii de voturi?”, s-a întrebat Oprişan. (L.G.)

Scandalos: kilometri zero, dar salarii fără număr la Autostrăzi

18 Feb 2009 Doru Cireasa
Sursa Cotidianul

Personaje: CNADNR Compania Autostrazi Fondului Radu Berceanu Ministerul Transporturilor

Compania de Autostrăzi a sfidat anul trecut criza. Fiecare dintre cei 30 de directori a încasat lunar în 2008 cel puţin 3.000 de euro.
Fondul de salarii al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) s-a situat anul trecut la nivelul de 30,66 milioane de lei, fiecare angajat al CNADNR primind în medie echivalentul a 1.200 de euro, arată o analiză internă la nivelul companiei. Fondul de salarii alocat în 2008 celor 566 de angajaţi, la rândul lor cu 32% mai mulţi decât în 2007, a crescut cu 63% faţă de 2007, când a fost de numai 18,84 milioane de lei.Un material publicat în ultimul număr al lunarului „TIR Magazin“ dezvăluie modul în care se poate ajunge la mii de euro salariu.
Pe hârtie angajaţii CNADNR sunt modeşti, iar grilele de salarizare nu au nimic frapant în ele. În luna octombrie a anului 2008 salariul de încadrare al unui director era cuprins între un minim de 2.950 de lei şi un maxim de 5.900 de lei. Desigur că directorii au fost încadraţi la gradaţia maximă, iar apoi li s-au adăugat o sumedenie de sporuri. Salariului de bază i s-a adăugat, cel puţin în octombrie, un spor de lucru cu fonduri europene de 75%, alt spor de conducere de 40-45%, sporuri de fidelitate de 10%, de vechime de până la 25% şi salarii de merit. S-a ajuns ca fiecare dintre cei 30 de directori ai CNADNR să câştige până la 15.000 de lei lunar, minimum fiind de 11.000 de lei.În cazul în care directorul avea şi ore suplimentare (chiar dacă legea interzice plata orelor suplimentare celor care încasează sporuri de conducere) venitul creştea şi mai mult...Cât priveşte sporul de 75% primit pentru gestionarea fondurilor europene de către CNADNR, trucul a fost următorul: „Personalul era încadrat câteva zile la o direcţie care lucra cu fonduri europene, după care trecea la direcţia unde fusese angajat, dar sporul îi rămânea. În noua organizare a companiei se va păstra procentul de 75%, dar acesta va fi acordat doar dacă angajatul îndeplineşte integral criteriile de performanţă privitoare la absorbţia fondurilor. Va fi totul sau nimic. Vechea formă de aplicare a acestei prevederi făcea diferenţă între un leu furat de la bugetul de stat şi un euro furat de la UE, ca şi cum nu ar fi fost acelaşi lucru“, spune Adrian Ionescu, directorul Direcţiei Infrastructură din Ministerul Transporturilor.Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, compania va anunţa o nouă organigramă care cuprinde şi disponibilizări de personal, precum şi reorganizări ale direcţiilor.Sporul de 75% pentru aşa-zisa gestionare a fondurilor europene era primit de cine trebuia şi de cine nu trebuia. Astfel, printre beneficiari s-au numărat Ioan Trestieni, director de resurse umane al CNADNR, Adrian Florea, director valorificare resurse proprii, şi fosta adjunctă a acestuia Ecaterina Munteanu, redevenită director comercial, Ene Petre, director pentru autostrada Bucureşti-Braşov (fără legătură cu fondurile UE).Cu excepţia fostului director general Dorin Debucean, al cărui salariu era prevăzut prin contract de mandat, cel mai mare salariu l-a avut în octombrie 2008 Cristian Duică, director general adjunct al CNADNR pentru întreţinere şi actual director general interimar. Acesta a avut venituri brute de 15.859 lei. I-a urmat un alt director, Alina Istrate, cu 15.352 lei, salariile următorilor clasaţi fiind la nivelul de aproximativ 13.000 de lei. Un absolvent de studii superioare nu a încasat mai puţin de 2.500 de lei, situaţia fiind mai tristă pentru femeile de serviciu. Iacob Nicuţa, femeie de serviciu la companie, a plecat acasă în octombrie cu 540 de lei.Subiectul salariilor mari în Ministerul Transporturilor a fost una dintre primele nemulţumiri ale actualului ministru Radu Berceanu la instalarea sa în decembrie 2008. „La începutul lui 2007, în aparatul central al CNADNR existau 428 de salariaţi, iar acum sunt 566 de salariaţi.Practic, la fiecare trei persoane s-a mai angajat un salariat în ultimul an. Fondul de salarii a trecut de la 18 milioane de lei la 31 milioane de lei“, a declarat imediat după instalarea sa Radu Berceanu. Anul trecut nu s-a deschis traficului nici un kilometru de autostradă.

Siguranţa în parcurile bucureştene, asigurată pentru 2 milioane de euro de o firmă cu un singur angajat

La 1 februarie 2009, Administraţia Lacurilor, Parcurilor şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a angajat firma de pază Burs Team SRL, prin încredinţare directă, ca să păzească o parte din parcurile Capitalei, chiar dacă firma avea un singur angajat, cifra de afaceri zero şi venituri de 3 lei conform bilanţului depus la ANAF la începutul anului 2008.Conducerea ALPAB susţine că, la începutul anului 2009, Administraţia a trimis scrisori la mai multe firme, care aveau ca obiect de activitate paza, prin care le-a invitat la o selecţie de oferte pentru a angaja o societate care să păzească mai multe parcuri din Bucureşti.
La selecţie s-a prezentat o sigură firmă, Burs Team SRL. „Au fost condiţii drastice, să poată asigura paza, să aibă recomandări de la alţi clienţi şi să depună o scrisoare de garanţie în valoare de 400.000 de lei”, susţine directorul ALPAB, Gabriel Iosif. Directorul recunoaşte că firma Burs nu a îndeplinit toate condiţiile, însă spune că nu a avut încotro pentru că se grăbea şi nu a mai aşteptat alte oferte. „Într-adevăr ne-am trezit târziu să organizăm licitaţia, recunosc. Abia în ultima zi, pe 31 ianuarie 2009, ultima zi în care Administraţia mai avea contract cu firma de pază Scorseze, am organizat selecţia de oferte. Aşa că am semnat contract cu cine a venit. Asta este”, a recunoscut Gabriel Iosif.Potrivit lui Gabriel Iosif, firma Team Burs este plătită cu 150.000 de euro pe lună pentru pază. Întrebat dacă a verificat ca firma să aibă suficienţi angajaţi pentru a putea asigura paza în parcuri precum Tineretului şi Cişmigiu, Gabriel Iosif ne-a explicat că „firma a dat o declaraţie pe propria răspundere în care scrie că are 400 de angajaţi. Acum ştiţi cum este, sunt multe firme care nu îşi trec toţi angajaţii în acte. Nu ştiu să vă spun în actele oficiale câţi au. Noi am contractat 130 de agenţi. Am văzut că sunt prin parcuri”.Potrivit contractului, firma este în perioada de probă până la 1 martie 2009, timp în care ALPAB poate rezilia contractul dacă nu este mulţumită de servicii.Întrebat cum obţinut contractul în condiţiile în care la jumătatea anului 2008 firma Burs Team avea numai un singur angajat şi cifra de afaceri zero, reprezentantul firmei, Dima Daniel Dumitru, ne-a explicat că societatea a angajat şi a specializat 100 de angajaţi în perioada 1 iulie-1 decembrie 2008. „Ne-am dezvoltat de la jumătatea anului 2008 şi avem contracte încheiate cu mai multe persoane fizice şi juridice”, susţine reprezentantul firmei. Firma are un sediu nou, unde ieri un meşter monta parchetul. În plus, pe post de dispecer, reprezentantul firmei ne-a prezentat două fete care aveau două mobile lângă ele. „Acum ne organizăm. În câteva săptămâni vom pune la punct dispeceratul”, spune Dima.Firma Burs Team mai păzeşte şi o parte din locurile de veci din cimitire, în urma unui contract încheiat tot la sfârşitul lunii ianuarie. Astfel, dacă până la începutul lunii ianuarie erau patru firme care păzeau cimitirele - Star Guard, Life Guard, Serifs şi CMZ -, ai căror agenţi erau plătiţi cu 8,7 lei pe ora de pază, în prezent au fost desemnate, prin licitaţie, firmele Blue Corp şi Burs Team, ai căror paznici sunt plătiţi cu 11,7 lei pe oră.

Directorul ALPAB, Gabriel Iosif, a angajat o firmă cu o cifră de afaceri zero să păzească parcurile din Capitală, alegând-o într-o singură zi şi fără licitaţie, prin încredinţare directă.

Sursa Cotidianul
17 Feb 2009 Antoaneta Etves

Desecretizarea costa un miliard de euro

Traderii din energie se opun publicarii contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, negociate in mod direct in perioada 2003-2005. „Baietii destepti” ar castiga peste un miliard de euro daca guvernul ar desecretiza fara acceptul lor contractele cu Hidroelectrica.

„In urma cu patru ani, cand au inceput scandalurile legate de modul in care acesti furnizori au obtinut contracte pe termen lung in mod direct, am facut o analiza impreuna cu casele de avocatura, in urma careia a rezultat ca doar pentru cele doua contracte de export, respectiv cel cu Atel (Buzmann Industries, cumparat de Atel in 2007 – n.r. ) si EGL, trebuie sa platim penalitati de un miliard de euro”, au declarat, pentru „Adevarul”, surse din Hidroelectrica.

Preturi la jumatate fata de bursa

In ceea ce priveste sansele pe care le are actualul guvern de a publica aceste contracte, reprezentantii producatorului de energie au precizat ca presedintele Traian Basescu a cerut acelasi lucru si in 2006, iar traderii au raspuns ca nu sunt de acord sub nicio forma.

Singurul furnizor care a acceptat publicarea contractului sau cu cel mai ieftin producator de energie din Romania este Luxten, care cumpara in 0,3 TWh in 2009 de la Hidroelectrica.

Potrivit contractului, pretul de achizitie este, incepand cu 1 februarie 2009, de 115 lei pe MWh pentru plata lunara, 110 lei/MWh pentru plata cu o anticipatie de trei luni si 108 lei pentru un avans de patru luni.


Autor: Florentina Cioaca

Adevarul