Prefectul judetului Arges, Marcel Proca, a declarat astazi ca in urma controlului care a inceput saptamana trecuta, in cele 669 de dosare verificate s-au gasit mai multe documente "neconforme", relateaza NewsIn
La o saptamana dupa ce la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule din Arges a inceput actiunea de verificare a dosarelor in baza carora se considera ca au fost eliberate in mod fraudulos aproape 3.500 de permise, cei sapte ofiteri delegati sa se ocupe de ancheta au descoperit mai multe hartii neconforme, potrivit prefectului.Sapte inspectori, dintre care unul din Bucuresti de la Directia Generala Regim Permise si ceilalti din alte judete din tara, coordonati de seful de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule din Arges ( SPCRPCIV), comisarul Marian Stancu, au cercetat pana in prezent un numar de 669 de dosare. Prefectul judetului Arges, Marcel Proca, a precizat ca ofiterii au gasit mai multe hirtii dubioase si a dat ca exemplu mai multe adeverinte de sanatate cu "stersaturi pe ele".„Au fost analizate pina luni un numar de 669 de dosare la care s-au gasit anumite neconformitati, insemnind aspecte legate de hartiile continute in dosarele cercetate si care au fost date spre verificare catre institutiile care le-au emis. Ca sa fiu mai explicit, s-au gasit de pilda adeverinte de sanatate cu stersaturi pe ele. Sigur, ca organ emitent, am inaintat adrese sa vedem care este situatia reala, care este fisa reala. La fel legat de caziere, la fel legat si de alte hartii, printre care si cele pentru cetatenii cu domiciliul in strainatate, unde s-a dispus verificarea prezentei lor in Pitesti in momentul in care s-a tinut examenul pentru permis. In momentul de fata asteptam raspunsurile de la organele care au emis hirtiile respective dupa care am putea sa ne formam o parere in ce masura actele continute la dosar sunt corecte sau prezinta diverse aspecte pe care le vom lua in considerare si vom actiona conform legii", a declarat Marcel Proca.Prefectura Arges, in calitate de organ emitent al permiselor de conducere considerate a fi eliberate fraudulos nu a demarat deocamdata nici o actiune in instanta pentru anularea acestor documente, pentru ca se asteapta mai intai un rezultat concret al anchetei. "Ca sa ajungem la faza asta trebuie intai sa avem probe certe ca existe fals in documente in dosarul respectiv. Pentru a avea aceasta certitudine sigur ca trebuie sa confruntam cu organul emitent, cu cel care a emis respectiva hirtie si in felul asta putem trage concluzia, este o hartie valabila sau nu. In situatia in care nu este valabila vom cerceta si vom dispune masurile conform legii", a mai adaugat prefectul Marcel Proca.Procedura de verificare a dosarelor pentru eliberarea a aproape 3.500 de permise la SPCRPCIV Arges a fost demarata marti, 10 martie. Controale vor fi facute si la scolile de soferi si la unitatile medicale care au eliberat fisele posesorilor banuiti ca au obtinut permisele fraudulos. Potrivit comisarului Marian Stancu, seful SPCRPCIV Arges, intreaga operatiune va dura in jur de 2-3 luni de zile si se vor urmari anumite aspecte referitoare la documentele necesare unui dosar de candidat la permisul de conducere.
Publicat: astazi 9am
Anul 1989 a fost unul de rascruce pentru Republica Socialista Romana. Din iarna lui '89, s-a schimbat toata istoria est-europeana. De atunci, poporul roman a ramas prins intre securistii si oamenii destepti(ex: Familia Becali, Iliescu, Nastase, Vanghelie, Patriciu, Tariceanu,Basescu, etc). Am trecut de la comunism la democratie. Acestia ne-au subjugat si au vandut tara, practic am ajuns sclavii lor. Oare, cand o sa scapam si de sclavagism?
marți, 17 martie 2009
joi, 5 martie 2009
Şeful Loteriei şi-a luat consilier urmărit penal

04 Mar 2009 George Lacatus Cotidianul
Noul şef al Loteriei Române, Gheorghe Benea, l-a ales pe post de consilier personal pe Alin Horia Iconar, urmărit penal pentru abuz în serviciu de pe vremea când era directorul filialei Cluj a Loteriei„Alin Horia Iconar este urmărit penal pentru abuz în serviciu, din ianuarie 2009, de către angajaţii Direcţiei Cercetări Penale din cadrul IJP Cluj. Împotriva lui Iconar au existat mai multe plângeri penale privind activitatea sa ca director executiv al filialei Cluj a Loteriei Române. În 2007 au fost depuse două plângeri penale privind nereguli în gestionarea de către acesta a patrimoniului Loteriei Cluj, delapidare şi fals în înscrisuri. Pentru toate acestea s-a solicitat Curţii de Conturi un control, lucru care nu s-a făcut încă. Prin urmare, acest dosar stagnează.În 2008 a fost depusă o altă plângere împotriva domnului Iconar pentru abuz în serviciu şi delapidare, din care a fost reţinută doar acuzaţia de abuz în serviciu, pentru care este urmărit penal”, ne-a declarat Claudia Seucan, purtătorul de cuvânt al IJP Cluj.
Surse din cadrul Loteriei Cluj ne-au declarat că Iconar a fost implicat în vânzarea unui sediu al Loteriei din Cluj, unul dintre cele 38 de spaţii comerciale implicate în tranzacţia cu firma Ana Electronic, pentru care fostul director Nicolae Cristea şi fostul vicepremier George Copos sunt judecaţi pentru evaziune fiscală. Iconar a fost ales director executiv al filialei Cluj a Loteriei de către fostul director Nicolae Cristea, în decembrie 2004. Iconar a ocupat această funcţie până acum câteva săptămâni, când, odată cu organizarea concursului pentru postul de director executiv al fialialei Cluj, el a pierdut competiţia. Iconar nu a stat mult timp pe bară, deoarece a fost reciclat de actualul şef al Loteriei pe post de consilier personal.În legătură cu urmărirea penală declanşată de către IJP Cluj, Iconar a declarat pentru Cotidianul: „Mi s-a făcut o plângere penală de către fosta directoare a Loteriei, doamna Mincă, în care am fost acuzat de cheltuirea unor bani într-o delegaţie în străinătate. Da, poliţia a început urmărirea penală, dar a dat o interpretare greşită acestei poveşti. Precizez că am delegaţie, cu deconturi pentru toţi banii cheltuiţi”. Întrebat pe ce criterii l-a ales pe Iconar pentru postul de consilier personal, actualul preşedinte al Loteriei Române, Gheorghe Benea, ne-a declarat: “Ca să-i folosesc experienţa. Nu ştiam că este urmărit penal”.
miercuri, 4 martie 2009
Razboiul de langa Guvern
O să ziceţi că folosesc cu prea multă uşurinţă cuvântul război. Într-un război, există părţi în conflict şi victime – oameni şi bunuri, îndeobşte clădiri. Păi, dacă toate condiţiile aste sunt întrunite, ce porumbelu’ păcii vreţi de la mine? Lângă Guvern a ars o clădire şi au fost răniţi oameni. Vorbesc despre Casa Oromolu, monument istoric (construit în 1827 – vezi textul lui Andrei Pippidi din Dilema veche), care a luat foc în urmă cu două săptămâni. Pompierii au stins, Salvările au transportat la spital aurolacii răniţi în casa părăsită, iar poporul a aflat de la televizor încă un fapt divers.
Linia întâi a frontului se află la colţul Guvernului României, între strada Paris şi bulevardul Aviatorilor. Fagurele de miere pe care se încaieră forţele imobiliariştilor e compus dintr-un teren, o casă (Oromolu) şi parcarea dintre casa incendiată şi clădirea Guvernului. Terenul a fost prima ţintă a atacurilor: după ce a fost retrocedat, în 1996, proprietarii au încercat să-l valorifice cum se cuvine, adică printr-un turn de 86 de metri din care să se poată respira aerul curat de deasupra sediului Executivului. Nasol, planurile de urbanism existente nu permiteau o înălţime mai mare de 16 metri. Campania a fost aproape de victorie când arhitectul-şef al Capitalei – Sorin Gabrea – a acordat avizul pentru o clădire care ar fi redus Guvernul la o gheretă de portar. Trădarea lui Gabrea a fost reparată de cel care i-a urmat în funcţie, Peter Derer, care a anulat avizul. De partea cealaltă, sunt atrase forţe proaspete, proprietarii se aliază cu o firmă redutabilă – Strabag. Între timp, pe baricada Primăriei a apărut un nou arhitect-şef, Adrian Bold. Care şi el se împotriveşte proiectului de turn. Un moment interesant în epocă a fost cel în care viceprimarul de atunci al Capitalei, Paul Radu Popovăţ, l-a trimis pe Bold la o conferinţă în străinătate şi, în cele trei zile în care încăpăţânatul a lipsit, a produs un aviz de urbanism adevărat, adică pentru înălţime nelimitată. N-a ţinut, s-au împotrivit, la revenire, Bold şi ministrul de atunci (am ajuns în 1999) al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Nicolae Noica.Debarcarea americanului. Strabag renunţă şi-i vinde prin 2002 terenul actualului deţinător, Alexander Hergan, om de afaceri american. American, dar nu de rând, ci unul care a copilărit unde trebuia, în cartierul Primăverii, de-şi mai amintesc de dânsul foşti generali de Securitate ai cartierului. Hergan are aproximativ 30 de firme, deţine proprietăţi în toată ţara şi în Bucureşti; între cele mai vizibile „monumente“ îmbrăcate în cortină de sticlă vă sunt bine cunoscute turnul din Piaţa De Gaulle şi cel de pe bulevardul Mihalache, lângă spitalul Filantropia – ambele de peste 30 de etaje. El câştigă, din poziţia de chiriaş, şi casa-monument: avea, acolo, sediul propriei firme (s-a judecat cu proprietarii până i-a determinat să-i vândă proprietatea). Casa este o miză importantă, pentru că, având statut de monument, creează mari probleme oricărei construcţii cu care s-ar învecina, deci ar fi fost mult mai bine să nu existe. Or, o asemenea soluţie e mai la îndemână dacă devii proprietar. Patriciu atacă frontal. Culmea, până să apuce să elimine măseaua asta putrezită, surpriză, a apărut un alt inamic: Dinu Patriciu. Cel mai înstărit cetăţean român a decis în 2005 că locul cel mai potrivit pentru sediul Rompetrol ar fi în coasta Guvernului (suntem deja în sezonul Tăriceanu), anume fix în locul parcării care desparte casa care a ars de clădirea Executivului. Parcarea fiind proprietate publică, se cereau niscaiva eforturi din partea administraţiei, eforturi pe care domnul Adriean Videanu a părut dispus să şi le asume. Când Hergan a aflat că între turnul pe care şi-l dorea el şi Guvern domnul Patriciu proiectase propriul turn, a declanşat un tir de artilerie asupra poziţiilor agresorului din parcare. Tirul a făcut zgomot suficient de mare (credem că o scrisoare de protest semnată Hergan mai există în arhiva Primăriei) cât să audă Zeus de la Cotroceni. Iar Zeus nu putea accepta un ditamai business-ul între Primarul Lui şi Duşmanul Lui.Atacul cu bomba incendiară. După ce a pacificat parcarea, Hergan s-a pus pe treabă. Incendiul este parte din proiect. Conform legii, proprietarul unui monument istoric este obligat să-l protejeze de distrugere. Precizăm că numai din vânzarea turnului din Piaţa De Gaulle el a încasat 140 de milioane de euro, deci ideea că-şi lasă o vilă invadată de aurolaci, fără ferestre şi, până în preziua incendiului, fără o firmă de pază nu poate însemna decât intenţia de a o distruge. În urma atacului asupra clădirii, Primăria sectorului 1 a cerut formal declanşarea unei cercetări penale împotriva lui Hergan şi a cerut Ministerului Culturii să demareze procedura legală de expropriere (vezi facsimil). Ceea ce ar însemna o premieră absolută în România.
Sursa: Academia Catavencu/ Mircea Toma
Linia întâi a frontului se află la colţul Guvernului României, între strada Paris şi bulevardul Aviatorilor. Fagurele de miere pe care se încaieră forţele imobiliariştilor e compus dintr-un teren, o casă (Oromolu) şi parcarea dintre casa incendiată şi clădirea Guvernului. Terenul a fost prima ţintă a atacurilor: după ce a fost retrocedat, în 1996, proprietarii au încercat să-l valorifice cum se cuvine, adică printr-un turn de 86 de metri din care să se poată respira aerul curat de deasupra sediului Executivului. Nasol, planurile de urbanism existente nu permiteau o înălţime mai mare de 16 metri. Campania a fost aproape de victorie când arhitectul-şef al Capitalei – Sorin Gabrea – a acordat avizul pentru o clădire care ar fi redus Guvernul la o gheretă de portar. Trădarea lui Gabrea a fost reparată de cel care i-a urmat în funcţie, Peter Derer, care a anulat avizul. De partea cealaltă, sunt atrase forţe proaspete, proprietarii se aliază cu o firmă redutabilă – Strabag. Între timp, pe baricada Primăriei a apărut un nou arhitect-şef, Adrian Bold. Care şi el se împotriveşte proiectului de turn. Un moment interesant în epocă a fost cel în care viceprimarul de atunci al Capitalei, Paul Radu Popovăţ, l-a trimis pe Bold la o conferinţă în străinătate şi, în cele trei zile în care încăpăţânatul a lipsit, a produs un aviz de urbanism adevărat, adică pentru înălţime nelimitată. N-a ţinut, s-au împotrivit, la revenire, Bold şi ministrul de atunci (am ajuns în 1999) al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Nicolae Noica.Debarcarea americanului. Strabag renunţă şi-i vinde prin 2002 terenul actualului deţinător, Alexander Hergan, om de afaceri american. American, dar nu de rând, ci unul care a copilărit unde trebuia, în cartierul Primăverii, de-şi mai amintesc de dânsul foşti generali de Securitate ai cartierului. Hergan are aproximativ 30 de firme, deţine proprietăţi în toată ţara şi în Bucureşti; între cele mai vizibile „monumente“ îmbrăcate în cortină de sticlă vă sunt bine cunoscute turnul din Piaţa De Gaulle şi cel de pe bulevardul Mihalache, lângă spitalul Filantropia – ambele de peste 30 de etaje. El câştigă, din poziţia de chiriaş, şi casa-monument: avea, acolo, sediul propriei firme (s-a judecat cu proprietarii până i-a determinat să-i vândă proprietatea). Casa este o miză importantă, pentru că, având statut de monument, creează mari probleme oricărei construcţii cu care s-ar învecina, deci ar fi fost mult mai bine să nu existe. Or, o asemenea soluţie e mai la îndemână dacă devii proprietar. Patriciu atacă frontal. Culmea, până să apuce să elimine măseaua asta putrezită, surpriză, a apărut un alt inamic: Dinu Patriciu. Cel mai înstărit cetăţean român a decis în 2005 că locul cel mai potrivit pentru sediul Rompetrol ar fi în coasta Guvernului (suntem deja în sezonul Tăriceanu), anume fix în locul parcării care desparte casa care a ars de clădirea Executivului. Parcarea fiind proprietate publică, se cereau niscaiva eforturi din partea administraţiei, eforturi pe care domnul Adriean Videanu a părut dispus să şi le asume. Când Hergan a aflat că între turnul pe care şi-l dorea el şi Guvern domnul Patriciu proiectase propriul turn, a declanşat un tir de artilerie asupra poziţiilor agresorului din parcare. Tirul a făcut zgomot suficient de mare (credem că o scrisoare de protest semnată Hergan mai există în arhiva Primăriei) cât să audă Zeus de la Cotroceni. Iar Zeus nu putea accepta un ditamai business-ul între Primarul Lui şi Duşmanul Lui.Atacul cu bomba incendiară. După ce a pacificat parcarea, Hergan s-a pus pe treabă. Incendiul este parte din proiect. Conform legii, proprietarul unui monument istoric este obligat să-l protejeze de distrugere. Precizăm că numai din vânzarea turnului din Piaţa De Gaulle el a încasat 140 de milioane de euro, deci ideea că-şi lasă o vilă invadată de aurolaci, fără ferestre şi, până în preziua incendiului, fără o firmă de pază nu poate însemna decât intenţia de a o distruge. În urma atacului asupra clădirii, Primăria sectorului 1 a cerut formal declanşarea unei cercetări penale împotriva lui Hergan şi a cerut Ministerului Culturii să demareze procedura legală de expropriere (vezi facsimil). Ceea ce ar însemna o premieră absolută în România.
Sursa: Academia Catavencu/ Mircea Toma
marți, 3 martie 2009
Sanatatea in Romania, intre 'gaura neagra' si 'vaca de muls'
Dupa 1990, sanatatea in Romania a fost tratata in mod continuu la capitolul diverse, osciland intre statutul de "gaura neagra" si "vaca de muls" si nereusind, in ciuda unor progrese evidente, sa ocupe pe plan national locul de prim plan pe care il are pentru fiecare dintre noi, a declarat directorul general al Cegedim Romania, Petru Craciun.
In cadrul primului si singurului eveniment dedicat in exclusivitate responsabilitatii sociale in sanatate din tara noastra, "Gala Premiilor Carol Davila", Cegedim Romania a adresat auditoriului o expunere argumentata cu privire la pozitia tarii noastre din punct de vedere al nivelului de dezvoltare al sistemului de sanatate in raport cu situatia prezenta pe plan mondial.Cegedim a realizat o scurta pozitionare a Romaniei in context european si mondial (sursa: World Pharmaceutical Market Facts Book 2008), pentru a incuraja stabilirea unor obiective de tip abordare sistemica, pentru ca in primul rand opinia publica nu cunoaste foarte bine cum stam si, ca atare, incotro ar trebui sa ne indreptam; in mod oficial nu avem nici un obiectiv sistemic in sanatate in Romania.
In ceea ce priveste resursele umane pe care le avem la dispozitie, situatia se prezinta astfel ca numar de profesionisti la mia de locuitori:
- ca nr. medici suntem peste media mondiala, la acelasi nivel cu Americile si sub nivelul european, atat vestic, cat si estic; datorita faptului ca suntem putin peste jumatatea mediei europene, se poate afirma ca riscul de a pierde multi medici buni in favoarea altor tari europene este semnificativ si ne va afecta pe toti daca nu se iau masuri autentice de motivare a acestora sa lucreze in Romania;
- ca medici stomatologi si farmacisti, suntem peste media mondiala si europeana estica (nu vorbim de UE, ci de tot estul, in general ex-comunist) si sub cea vest-europeana.
Resurse umane (inca) avem, sa vedem cu ce se confrunta ele;
In ceea ce priveste evolutia demografica, stam prost si la capitolul nou-nascuti si la cel de mortalitate, mai prost decat toate celelalte regiuni, cu singura exceptie a Europei de Est, trasa mult in jos de tarile ex-sovietice, asa incat avem “asigurat” un spor negativ al populatiei, lucru extrem de ingrijorator, si care are aspecte atat de natura medicala, cat si in mod semnificativ de natura sociala.
In privinta pacientului tipic, copii si varstnici, stam de asemena dificil:
- mortalitatea infantila e doar sub cea din Asia, Africa si Orientul Mijlociu
- avem o populatie varstnica insemnata, mai redusa doar decat vest-europenii
De asemenea, speranta medie de viata, atat la barbati cat si la femei, este ceva mai mica decat media mondiala si mult sub cea vest-europeana.
"Cheltuim pentru sanatate in ansamblu si pentru medicamente semnificativ sub media mondiala, cu mult sub Europa de Vest si America si doar cu putin peste Asia, Africa si Orientul Mijlociu, fapt care explica in mare parte situatia dificila a sanatatii oamenilor din Romania", explica directorul Cegedim.
"In final, dar nu in cele din urma, faptul ca suntem mult sub media mondiala si sub toate zonele ca finantare a sistemului public de sanatate, iar cifrele pe anul in curs arata si mai prost (sub 3%), sunt motive de reala ingrijorare pentru noi toti", concluzioneaza Petru Craciun.
Publicat: astazi 9am
luni, 2 martie 2009
Doi şmecheri RA-APPS revin la locul faptei
01 Mar 2009 George Lacatus Cotidianul
Un pesedist şi un pedelist au reuşit printr-un tertip să-şi păstreze casele primite de la RA-APPS şi pe perioada cât nu au fost demnitari. Reveniţi la putere şi funcţii, aceştia pot acum rămâne în locuinţe.
Silviu Bian, membru PDL şi proaspăt preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), şi Constantin Sava, membru PSD şi actual secretar general adjunct al Senatului, au ocupat ilegal, timp de câţiva ani, casele primite în chirie de la RA-APPS. Deşi şi-au părăsit posturile de demnitari în urmă cu doi ani, cei doi au refuzat să părăsească locuinţele de la RA-APPS şi au dat instituţia în judecată. Pe toată perioada procesului, cei doi au locuit în continuare în respectivele case, plătind o chirie modică.Silviu Bian a mai fost preşedinte al ANOFM până în 2007, când a fost demis deoarece PDL a ieşit de la guvernare.
Conform legii, el trebuia să părăsească locuinţa. În loc să-şi facă bagajele şi să predea cheia, el a dat în judecată RA-APPS. „Nu mai ştiu exact pentru ce motiv am dat în judecată RA-APPS. Avocaţii mei ştiu. Nu am părăsit locuinţa pentru că nu am avut timp“, a explicat pentru Cotidianul Silviu Bian. În urmă cu două luni, Bian a fost renumit de către PDL şef al ANOFM. El a renunţat la procesul cu RA-APPS deoarece acum poate locui legal. Acelaşi procedeu l-a aplicat şi Constantin Sava, care nu a putut fi contactat.
Un pesedist şi un pedelist au reuşit printr-un tertip să-şi păstreze casele primite de la RA-APPS şi pe perioada cât nu au fost demnitari. Reveniţi la putere şi funcţii, aceştia pot acum rămâne în locuinţe.
Silviu Bian, membru PDL şi proaspăt preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), şi Constantin Sava, membru PSD şi actual secretar general adjunct al Senatului, au ocupat ilegal, timp de câţiva ani, casele primite în chirie de la RA-APPS. Deşi şi-au părăsit posturile de demnitari în urmă cu doi ani, cei doi au refuzat să părăsească locuinţele de la RA-APPS şi au dat instituţia în judecată. Pe toată perioada procesului, cei doi au locuit în continuare în respectivele case, plătind o chirie modică.Silviu Bian a mai fost preşedinte al ANOFM până în 2007, când a fost demis deoarece PDL a ieşit de la guvernare.
Conform legii, el trebuia să părăsească locuinţa. În loc să-şi facă bagajele şi să predea cheia, el a dat în judecată RA-APPS. „Nu mai ştiu exact pentru ce motiv am dat în judecată RA-APPS. Avocaţii mei ştiu. Nu am părăsit locuinţa pentru că nu am avut timp“, a explicat pentru Cotidianul Silviu Bian. În urmă cu două luni, Bian a fost renumit de către PDL şef al ANOFM. El a renunţat la procesul cu RA-APPS deoarece acum poate locui legal. Acelaşi procedeu l-a aplicat şi Constantin Sava, care nu a putut fi contactat.
vineri, 27 februarie 2009
In Romania niciun politician corupt nu ajunge la inchisoare
Raportul Departamentului american de Stat privind situatia drepturilor omului in 2008, dat publicitatii miercuri, constata ca in Romania coruptia continua sa fie o problema si, pe baza concluziilor Comisiei Europene, noteaza ca Parlamentul nu este ferm angajat in eliminarea coruptiei la nivel inalt.
La capitolul "Coruptia Guvernului si transparenta", raportul american mentioneaza ca legislatia anticoruptie nu este implementata eficient, iar Romania este supusa unui mecanism special al Comisiei Europene de monitorizare regulata a progreselor facute pentru reformarea justitiei, relateaza NewsIn."Reactia ineficienta a autoritatilor in ceea ce priveste coruptia a ramas in centrul criticilor publicului si in centrul atentiei dezbaterilor politice si mediatice. ONG-urile si presa au continuat sa semnaleze faptul ca niciunul dintre cazurile majore de coruptie la nivel inalt nu au avut ca rezultat sentinte care prevedeau inchisoarea. Au existat anumite condamnari pentru coruptie ale unor oficiali mai putin importanti, iar Comisia Europeana a subliniat in raportul pe justitie din iulie ca sentintele judiciare sunt lipsite de consistenta si prea blande. In plus, potrivit CE, Parlamentul nu este ferm angajat in eliminarea coruptiei la nivel inalt si au existat eforturi de a slabi codurile de procedura penala, parlamentarii cerand ca suspectii sa fie notificati ca sunt interceptati sau urmariti", arata raportul.
Citand in continuare din raportul Comisiei Europene, Departamentul de Stat arata ca sistemul prin care populatia poate semnala cazuri de coruptie nu a fost accesibil si nici inteligibil, iar implementarea masurilor de protectie pentru cei care denunta acte de coruptie a fost deficitara.
In plus, s-au facut progrese mult prea mici in cele zece cazuri de coruptie care implica fosti ministri, din cauza deciziei fostului parlament de a bloca investigatiile si din cauza faptului ca acele cazuri au fost suspendate de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Decizia Inaltei Curti s-a bazat pe necesitatea de a returna dosarele ministrilor catre Parlament pentru obtinerea aprobarilor. Pana la sfarsitul anului, doua dintre cele zece cazuri au fost trimise in justitie, trei erau la DNA, unul a fost respins de Parlament, iar trei erau inca blocate in Parlament.
ONG-urile si oficialii au criticat frecvent sistemul judiciar in timpul anului. "Una dintre cauze a fost esecul institutiei de supraveghere a justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de a crea proceduri pentru rezolvarea potentialelor conflicte de interes intre membri. Practica CSM de a delega magistrati pe pozitii nejudiciare catre agentii guvernamentale a afectat si mai tare curtile si procuraturile care se confrunta cu problema lipsei de personal. Procurorul general a criticat Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru returnarea frecventa a cazurilor catre procurori pentru investigatii suplimentare, in loc sa judece cazul cum este prezentat. Observatorii si-au exprimat ingrijorarea legata de lipsa impartialitatii juridice, din moment ce unii membri ai Parlamentului au continuat sa practice avocatura, atat personal, cat si prin asociatii de la firma lor de avocatura", potrivit raportului.
Conditiile din inchisori au ramas in continuare dure si nu au indeplinit standardele internationale, dar autoritatile au imbunatatit conditiile in unele inchisori. La sfarsitul lui decembrie, 26.291 de persoane, inclusiv 434 minori, erau in inchisoare sau detentie juvenila intr-un sistem cu o capacitate de 34.299. Chiar daca, teoretic, supraaglomerarea nu a reprezentat o problema serioasa, au exista inchisori cu mai putin de 13 metri patrati pentru fiecare prizonier. Nici igiena din inchisori nu a indeplinit standardele internationale, iar facilitatile medicale nu erau suficiente pentru a ingriji toti detinutii. Incalzirea si apa calda nu erau disponibile imn numeroase facilitati, iar iluminarea lasa de dorit.
Impunitatea politiei a ramas o problema. Plangerile privind comportamentul inadecvat al politistilor au fost gestionate de o comisie disciplinara interna a unitatilor unde lucrau cei reclamati. In timpul anului, au existat 54 de dosare penale impotriva ofiterilor de politie, dintre care 44 pentru mita si trafic de influenta, iar zece pentru abuz in serviciu.
Reforma politiei a continuat in timpul anului, iar Guvernul a oferit politistilor, cu sprijinul agentiilor straine de implementare a legii, antrenamente si cursuri despre dreptruile omului si tratamentul suspectilor. Politia a continuat sa angajeze femei si minoritati, numarul femeilor din politie ajungand la 5.255, reprezentand peste 10% din totalul fortei de lucru. Exista si 176 de ofiteri romi, iar politistii au folosit mediatori romi pentru a facilita comunicarea cu aceasta etnie si pentru a oferi asistenta in situatii de criza.
Raportul constata ca nu au fost semnalate cazuri de violenta sociala impotriva romilor, dar atrage atentia ca 1,5% din populatia roma nu are certificat de nastere, iar intre 1,9 si 6 procente nu au carti de identitate.
Ca si in anul precent, raportul din 2009 arata ca in Romana exista in continuare probleme cu retrocedarea cladirilor si despagubirile. "Dintre cele 201.750 de cereri de restituire de cladiri, 110.481 au fost rezolvate, 39.871 au fost respinse, 7.172 s-au calificat pentru masuri mixte (restituirea si compensatii constand in actiuni la fondul Proprietatea sau in alte servicii), 47.076 de cazuri s-au calificat pentru restituirea echivalentului, iar 16.362 de cereri au fost rezolvate prin restituirea proprietatii", se arata in raport.
Publicat: astazi
joi, 26 februarie 2009
Călătoriile fraţilor Becali prin paradisurile fiscale, blocate de UE
Liderii europeni iau în calcul eliminarea acestor driblinguri fiscale a căror activitate scapă de sub control. Conform DNA, fotbaliştii români sunt transferaţi în străinătate prin off-shore.
Criza economică generalizată ar putea strica însă mecanismul prin care fraţii Becali şi-au sporit averea în detrimentul cluburilor şi al bugetului de stat.
Reuniţi la Berlin pentru a pregăti Summitul G-20 de la Londra, liderii europeni din Franţa, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi Olanda au luat în discuţie „paradisurile fiscale“ care sunt un adevărat pericol „sistemic“. „Ne gândim la sancţiuni mai dure pentru a ne proteja de pericolele care vin din aceste jurisdicţii necooperante, adică aceste paradisuri fiscale“, s-a precizat într-un comunicat, citat de „Le Monde“, preşedintele francez Nicolas Sarkozy adăugând: „Un regulament fără sancţiuni nu se poate“.
Revenind la dosarul ‘Transferuri“, reamintim că DNA i-a trimis în judecată pe opt oameni de fotbal în legătură cu transferurile în străinătate a 12 jucători, procurorii acuzându-i pe Gheorghe Copos, Cristian Borcea, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu, Ioan Becali şi Victor Becali de evaziune, înşelăciune şi spălare de bani. Conform procurorilor, Copos a înregistrat în contabilitate 100.000 de dolari din transferul lui Florin Bratu la Galatasaray, suma reală fiind de 2,75 milioane, nereguli existând şi în ceea ce priveşte plecarea lui Cristi Dulca la Pohang din Coreea. Cele mai multe probleme apar la Dinamo, prin intermediul căruia fraţii Becali şi oficialii clubului au reuşit să obţină profituri importante.
Se foloseau ca paravan firme tip SRL din Olanda (Phoenix BV, Intermark International, ambele din Rotterdam, Van Duisboden BV, Pyralis din Amsterdam), care erau deţinute de un avocat olandez. Acestea, după ce-şi reţineau un comision de 2% din fiecare sumă de transfer sustrasă, virau banii în conturile firmelor Tierney Int. Ltd., Star Advisors SA şi Star Ventures SA, toate cu sediul în Insulele Virgine Britanice, cunoscut paradis fiscal al firmelor off-shore. Ulterior, aceleaşi sume de bani erau trimise la diverse bănci din Europa (Gibraltar, Luxemburg, Elveţia), iar de aici, din contul personal al lui Ioan Becali, au fost transferaţi în conturile aparţinând lui Victor Becali din România. Acesta din urmă a efectuat retrageri în numerar din aceste conturi în cuantum de 4,5 milioane de euro, susţin procurorii. Conform rechizitoriului, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu 1,5 milioane de euro, al FRF, cu 600.000 de euro, iar al cluburilor, cu peste 12 milioane de euro.
Cerc închis la Sânmărtean
Lucian Sânmărtean a revenit ieri la Gloria Bistriţa, club cu care a semnat un contract până în vară. Jucătorul este unul care apare în dosarul „Transferuri“, din cauza tranzacţiei referitoare la el fiind acuzaţi de evaziune fiscală Jean Pădureanu şi Gică Popescu. Ca şi în cazul Florin Cernat (vezi schema), jucătorul a fost cedat de Bistriţa SRL-ului olandez Intermark pentru 300.000 de dolari, deşi s-au plătit pentru el 600.000 de dolari de către clubul grec Panathinaikos Atena.
25 Feb 2009 Viorel Dobran
Sursa Cotidianul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)