Aproape 1.000 de bugetari incaseaza lunar in medie 14.000 lei, din pensie si salariu

Angajatii care primesc pensie speciala de la stat si salariu incaseaza in medie lunar aproape 14.000 lei (3.300 euro), iar statul cheltuie anual circa 20 milioane euro cu plata pensiilor speciale, a declarat consilierul premierului Emil Boc pe probleme de munca si protectie sociala.

"Proietul de lege privind cumulul pensie-salariu va intra in dezbatere publica la sfarsitul lunii martie, urmand sa intre in Parlament in luna aprilie pentru dezbatere in regim de urgenta, iar legea se va aplica cel mai probabil de la data de 1 iulie", a precizat consilierul de stat Mihai Seitan, citat de NewsIn.

Guvernul intentioneaza sa interzica cumulul pensiei cu salariul pentru angajatii ce incaseaza la stat mai mult decat salariul mediu pe economie.

"Principiul este simplu. Toti cei care castiga in acest an mai mult decat 1.693 lei lei vor trebui sa aleaga intre a ramane angajati la stat sau a iesi la pensie. Acelasi pricipiu (n.r. raportarea la salariul mediu pe economie) va functiona si in anii care urmeaza. Indiferent de solutia pe care o vor alege angajatii, statul va economisi aproape 20 de milioane de euro in fiecare an", a spus Seitan.

El sustine ca introducerea acestei legi nu-i va afecta pe profesori, doctori, actori si asistenti maternali, ci doar pe cei cu pensii speciale care lucreaza in administratia centrala si locala.

"In acest moment au pensii de peste 5.000 de lei aproape o mie de angajati din administratia centrala. Sigur, exista si angajati in administratia locala care cumuleaza salarii cu pensii foarte mari, insa numarul acestora este mult mai mic", a explicat consilierul premierului Emil Boc pe probleme de munca si protectie sociala.

Oficialul mai spune ca, prin introducerea acestei legi, "executivul urmareste deblocarea unor posturi din aparatul central ce ar putea fi ocupate de oameni mai tineri, bine calificati".

Pensiile speciale, discutate cu FMI

Ministrul Muncii Marian Sarbu a declarat joi, ca angajatii de la stat care beneficiaza de pensii de serviciu, in baza unor legi speciale, sunt magistratii, parlamentarii, functio¬narii publici, diplomatii, aviatorii, militarii si politistii.

"Am avut o discutie si cu reprezentantii FMI in legatura cu pensiile speciale din Romania, insa i-am informat ca aceasta problema nu tine de responsabilitatea Ministerului Muncii, intrucat nu noi am dat acele legi speciale", a spus Sarbu.

Publicat: astazi

TVR a cumparat servicii de telefonie mobila fara licitatie

Societatea Romana de Televiziune (SRTv) a cumparat servicii de telefonie mobila in valoare de 588.235 de lei (fara TVA) de la Vodafone, fara licitatie, sub pretextul ca serviciile respective pot fi furnizate doar de compania respectiva.

Potrivit site-ului guvernamental de licitatii, negocierile intre SRTv si Vodafone au avut loc fara anunt de participare, sub motivul ca "serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate". Conform Legii achizitiilor publice, aceasta inseamna ca firma are drept exclusiv pentru serviciile respective, potrivit NewsIn.

Biroul de presa al SRTv a informat NewsIn ca nu s-a facut licitatie "din motive tehnice", pentru a nu se pierde numerele de telefon deja folosite de angajati ai televiziunii publice. Exclusivitatea se refera, potrivit Biroului de presa al SRTv, la portabilitatea numerelor de telefon, care nu ar fi fost in vigoare la data incheierii contractului.

Altfel spus, reprezentantii televiziunii publice spun ca s-a ales Vodafone pentru ca unii salariati sa isi pastreze numerele de telefon din aceasta retea.

Sursa: Wall-Street, astazi

Politizarea TVR, printre concluziile despre Romania din raportul Television Across Europe

Politizarea televiziunii publice, lipsa transparentei privind sursele de finantare a statiilor TV si obiceiul autoritatilor de a cerceta jurnalistii in locul cazurilor de coruptie dezvaluite de acestia sunt printre concluziile despre Romania din raportul Television Across Europe 2008.

Potrivit raportului realizat de Open Society Foundation, guvernul roman nu a adoptat niciun fel de legi care sa asigure stabilitatea financiara si independenta televiziunii publice, pe care continua sa o controleze. Dimpotriva, politicienii au transformat televiziunea publica in institutie aservita lor, si nu interesului public. "In Romania, pentru prima data de la caderea comunismului in 1989, televiziunea publica este condusa acum de un politician - Alexandru Sassu (n.r. - actualul presedinte al Societatii Romane de Televiziune), venit din pozitia de secretar executiv al PSD", se mentioneaza in raport.

O alta constatare legata de audiovizualul public din Romania se refera la faptul ca societatea civila este impiedicata, practic, sa aiba reprezentanti in organismele de conducere ale instrumentelor media finantate din bani publici. Mai mult, nu exista prevederi legale care sa vizeze conflictul de interese si gradul de competenta al celor din conducerea audiovizualului de stat.

Numarul posturilor TV din Romania, estimat in raport la peste 200, demonstreaza apetitul pentru investitiile in media. Sursele de finantare a statiilor TV raman, insa, "un mister", in ciuda prevederilor legale care cer transparenta din acest punct de vedere. In acelasi context, raportul mentioneaza Romania ca fiind singura tara in care se cunosc macar adevaratii patroni ai posturilor de televiziune.

In privinta obiectivitatii, raportul face un comentariu in termeni oarecum optimisti. "Desi acoperirea disputelor politice in media este inca partinitoare, audiovizualul incepe, treptat, sa fie tratat de patroni ca afacere, decat ca instrument pentru promovarea propriilor interese", se arata in raport.

Tot in concluziile privind Romania, raportul face referire la prezentarea cazurilor de coruptie in media. In astfel de situatii, se spune in raport, politicienii si autoritatile statului prefera "sa investigheze" mai degraba jurnalistii, decat problemele scoase la iveala de acestia.

Calitatea programelor TV este, si ea, pusa la zid in raportul Open Society Foundation. "Televiziunile din Romania nu au facut niciun efort comun in favoarea programelor de calitate", se mentioneaza in raport. Romanii se uita la televizor, in special, pentru emisiunile de divertisment, preferand sa se informeze de la posturile de nisa si de pe internet, concluzioneaza raportul.

Television Across Europe 2008, subintitulat "More channels, less independence" (Mai multe posturi, mai putina independenta), a monitorizat evolutia din ultimii trei ani a audiovizualului public si privat in noua tari europene, si anume Albania, Bulgaria, Cehia, Italia, Litualia, Polonia, Macedonia, Romania si Slovacia.


Publicat: astazi

EXCLUSIVITATE. Ministrul Berceanu a fost ingenuncheat de Bechtel

"Gardianul” a obtinut in exclusivitate textul protocolului incheiat in februarie a.c. intre Ministerul Transporturilor si firma Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania. Din document rezulta ca, dupa negocieri aprinse, care au durat peste o luna, ministrul Radu Berceanu a cedat la toate pretentiile financiare ale partii americane. Bechtel a castigat peste 39 milioane de euro, fara a pune la socoteala costul lucrarilor. Banii reprezinta valoarea lucrarilor necertificate, penalitati si alte solicitari financiare♦ Conform protocolului, din 57 milioane de euro, bani ceruti de Bechtel pentru lucrari necertificate (cu defectiuni), Compania de Autostrazi ar putea aproba plata a 26 milioane de euro. In plus, Ministerul Transporturilor va mai plati 3 milioane de euro pentru modificarea solutiei tehnice a lucrarilor si 3,27 milioane de euro penalitati pentru intarzierile la plata de anul trecut. In plus, Bechtel a solicitat aproximativ 7 milioane de euro drept compensatie pentru cresterea accizei la combustibil♦ Ca sa reinceapa lucrarile in acest an, Bechtel a mai pretins ca Ministerul Transporturilor sa ii asigure disponibilitatea finantarii, prin confirmare scrisa de la Ministerul Finantelor. Singurul punct castigat in negocieri de Radu Berceanu este sistarea platii in avans a lucrarilor pe 2009, respectiv 130 milioane de euro. Luna viitoare vor avea loc noi runde de negocieri, la care Berceanu va incerca sa convinga Bechtel sa renunte la suma de un milion de euro pe care statul roman o achita lunar americanilor pentru cheltuieli de protocol„Gardianul” a semnalat inca de anul trecut ca Bechtel primeste lunar de la statul roman un milion de euro ca si „cheltuieli indirecte de capital si de protocol pe perioada derularii contractului”. Americanii nu au pierdut acesti bani, in pofida crizei. In protocolul dintre Ministerul Transporturilor si firma americana nu se precizeaza nimic cu privire la banii „de distractie”. Astfel, americanii vor continua sa incaseze alocatia lunara de un milion de euro pentru cheltuieli de protocol pana la sfarsitul contractului de constructie a autostrazii Transilvania, inclusiv in perioada de garantie. Pe de alta parte, conform protocolului dintre Ministerul Transporturilor si Bechtel, din 57 milioane de euro, plati necertificate pe motive de calitate, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) ar putea aproba 26 milioane de euro pentru lucrarile care contin fisuri la autostrada Brasov-Bors. Statul va mai plati in acest an inca 3 milioane de euro pentru modificarea solutiei tehnice, 3,27 milioane de euro penalitati si aproximativ 7 milioane de euro din cauza cresterii accizei la combustibil. Mentionam ca statul nu ar fi trebuit sa plateasca nici un euro pentru schimbarea solutiei tehnice la autostrada. Cu toate acestea, Compania de Autostrazi va aloca suma suplimentara de 3 milioane de euro pentru care s-a emis facturi pana in prezent. “Pe viitor, beneficiarul va plati pentru lucrarile de proiectare si verificare ale subconsultantilor, referitoare la ordine de variatie solicitate de reprezentantul beneficiarului”, conform protocolului.Americanii cer 7 milioane de euro taxa petroliferaIn documentul citat, Bechtel mai are pretentia ca statul sa-i plateasca o suma suplimentara ca urmare a cresterii accizei la combustibil. “Compania de Autostrazi, Bechtel si avocatii acestora trebuie sa se intalneasca pentru a incerca solutionarea privind plata suplimentara ca urmare a cresterii accizei la combustibil. Daca beneficiarul si antreprenorul convin ca pretentia ridicata este valida, atunci suma datorata va fi certificata la plata. Daca partile nu ajung la un acord, problema va fi solutionata de Comitetului Director sau prin arbitraj. Din calculele specialistilor, rezulta aproximativ 7 milioane de euro pentru Bechtel”, ne-au explicat surse din Ministerul Transporturilor. Vor fi achitate si lucrarile cu defectiuniSurse din cadrul CNADNR ne-au explicat ca in protocolul semnat de conducerea MT americanii de la Bechtel si consultantul Egis Scetauroute BCEOM, nu este trecuta valoarea lucrarilor pentru cei 42 km de autostrada promisi de ministrul Radu Berceanu a fi finalizati pana la sfarsitul acestui an. “Plata se va efectua pentru structurile care contin fisuri fara a tine cont de prezenta acestor fisuri. Aceasta nu afecteaza responsabilitatea antreprenorului privind orice defecte, in conformitate cu contractul si pentru orice remediere a acestora pe cheltuiala proprie, asa cum este prevazut in contract. Exemple de acest gen includ executia pilotilor turnati de durate indelungate de timp, inainte de efectuarea testarii finale si sistemele de drenaj. (…). Plata se va efectua fara a se impune vreo limitare privind finalizarea sistemelor sau a lucrarilor ulterioare”, se arata in protocolul semnat de cele trei parti. Protocolul pentru constructia autostrazii Transilvania, semnat la sfarsitul lunii trecute, este valabil numai in 2009. Ca o preconditie suplimentara la acordul companiei Bechtel de a reincepe lucrarile in acest an, Ministerul Transporturilor este obligat sa confirme disponibilitatea finantarii, prin confirmarea scrisa de la Ministerul Finantelor Publice. Confirmarea trebuie sa ateste ca statul are fonduri suficiente pentru a plati constructorul american pentru executarea lucrarilor pe acest an si ca fondurile “sunt sau vor deveni disponibile pentru trageri, in conformitate cu prevederile contractului”. Statul plateste penalizari de 3,2 milioane de euroIn negocierile cu americanii de la Bechtel, Ministerul Transporturilor a fost de acord sa plateasca 3,27 milioane de euro, “dobanda pentru plati intarziate ale sumelor certificate pana la data de 12 decembrie 2008”. “Dobanda de intarziere la plata a sumelor certificate va fi calculata de catre beneficiar spre plata imediata catre antreprenor, dupa emiterea de catre antreprenor a facturii fiscale. Lucrarile care nu vor fi acoperite de preturile unitare existente vor fi certificate la plata folosind preturile unitare interimare stabilite de reprezentantul beneficiarului”, se mai arata in protocolul pentru continuarea lucrarilor la autostrada Transilvania. Potrivit unor reprezentanti ai CNADNR, intre Ministerul Transporturilor si Bechtel vor avea loc alte negocieri. “Luna viitoare vor avea loc noi runde de negocieri intre Bechtel si statul roman si se va pune in discutie suma care reprezinta costurile de capital”, ne-au explicat sursele citate.
Stefan Etves19-03-2009

Seful ANRM: Sterling nu are atestat pentru activitati petroliere, nici autorizatie de mediu

In august 2008, cand firma Sterling a incheiat contractul cu Agentia, nu era atestata sa execute activitati petroliere si nu avea autorizatie de mediu pentru a realiza investitiile prevazute in contract, a declarat presedintele ANRM, Gelu Maracineanu, intr-o audiere la Comisia de industrii a Camerei Deputatilor.

Maracineanu a precizat ca, in momentul in care Agentia a incheiat contractul cu firma Sterling, aceasta nu a demonstrat ca are bonitate financiara, materiala sau resursele umane adecvate activitatii de explorare.

"Informatiile oficiale depuse la ANRM privitoare la Sterling nu exista, firma nu este atestata sa execute activitati petroliere", a declarat Maracineanu, citat de NewsIn.

Potrivit acestuia, Sterling nu are nici autorizatie de mediu. Intrebat de presedintele Comisiei, Iulian Iancu, daca firma a avut autorizatie de mediu pentru a realiza investitiile prevazute in contract, presedintele Agentiei a raspuns: "Pentru activitatea de explorare pe care au desfasurat-o, nu am avut acte care sa ateste o autorizatie de mediu".

Maracineanu a precizat ca nu exista nici la ANRM, nici la Sterling, documente privind transformarea acordului pentru perimetrele din Marea Neagra intr-unul de exploatare si productie, dintr-unul de explorare."Cred ca OUG 101/2007, (care modifica Legea petrolului,n.r.), a pus umarul la transformarea contractului cu Sterling dintr-unul de explorare si impartire a productiei intr-unul de exploatare, cu iesirea statului din acest contract", a adaugat presedintele ANRM.

Presedintele Traian Basescu a declarat marti seara, la Realitatea Tv, ca serviciile de informatii "habar n-au avut" de contractul cu firma Sterling si ca "prudenta" l-a facut sa nu se pronunte pe aceasta tema, desi are "destule analize", precizand ca asteapta rapoarte oficiale.

Traian Basescu a mai spus ca spera ca Guvernul va avea macar o concluzie a Corpului de Control al primului-ministru, "daca nu si a altora". Intrebat daca contractul cu Sterling a fost discutat in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, seful statului a negat, precizand ca acesta "nu este subiect de CSAT", dar ca lucrurile se pot schimba in functie de rapoartele de control.

Corpul de control al Guvernului a inceput, pe 9 februarie, verificarile cu privire la contractul incheiat intre Sterling Resources si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), dupa ce premierul Emil Boc declarase anterior ca va fi analizata sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare incheiat intre Sterling Resources si ANRM a fost transformat in acord petrolier si de concesiune.

Boc a declarat joi, 5 februarie, ca, potrivit actului aditional incheiat cu Sterling Resources, compania a avut inainte de decizia CIJ drept de explorare in Marea Neagra, iar dupa decizia Curtii contractul prevede si dreptul de exploatare a resurselor. Primul-ministru, care a anuntat ca a fost desecretizata anexa la ontractul in cauza, a precizat ca a fost sesizat Corpul de control al Guvernlui.

Potrivit NewsIn, durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia este de 30 de ani, calculati de la data intrarii in vigoare a Contractului de explorare si impartire a productiei, cu drept de prelungire pentru o perioada de pana la 15 ani.

Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia a fost incheiat de Rompetrol S.A. la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil si Canadianoxi Ltd. si aprobat prin Hotararea Guvernului nr.570/1992, inainte de intrarea in vigoare a Legii petrolului 134/1995, prin care s-a statuat ca tipul de contract petrolier practicat in Romania este acordul petrolier de concesiune.

Publicat: astazi

Controalele la Serviciul de Permise Arges au identificat sute de dosare cu nereguli

Prefectul judetului Arges, Marcel Proca, a declarat astazi ca in urma controlului care a inceput saptamana trecuta, in cele 669 de dosare verificate s-au gasit mai multe documente "neconforme", relateaza NewsIn
La o saptamana dupa ce la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule din Arges a inceput actiunea de verificare a dosarelor in baza carora se considera ca au fost eliberate in mod fraudulos aproape 3.500 de permise, cei sapte ofiteri delegati sa se ocupe de ancheta au descoperit mai multe hartii neconforme, potrivit prefectului.Sapte inspectori, dintre care unul din Bucuresti de la Directia Generala Regim Permise si ceilalti din alte judete din tara, coordonati de seful de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule din Arges ( SPCRPCIV), comisarul Marian Stancu, au cercetat pana in prezent un numar de 669 de dosare. Prefectul judetului Arges, Marcel Proca, a precizat ca ofiterii au gasit mai multe hirtii dubioase si a dat ca exemplu mai multe adeverinte de sanatate cu "stersaturi pe ele".„Au fost analizate pina luni un numar de 669 de dosare la care s-au gasit anumite neconformitati, insemnind aspecte legate de hartiile continute in dosarele cercetate si care au fost date spre verificare catre institutiile care le-au emis. Ca sa fiu mai explicit, s-au gasit de pilda adeverinte de sanatate cu stersaturi pe ele. Sigur, ca organ emitent, am inaintat adrese sa vedem care este situatia reala, care este fisa reala. La fel legat de caziere, la fel legat si de alte hartii, printre care si cele pentru cetatenii cu domiciliul in strainatate, unde s-a dispus verificarea prezentei lor in Pitesti in momentul in care s-a tinut examenul pentru permis. In momentul de fata asteptam raspunsurile de la organele care au emis hirtiile respective dupa care am putea sa ne formam o parere in ce masura actele continute la dosar sunt corecte sau prezinta diverse aspecte pe care le vom lua in considerare si vom actiona conform legii", a declarat Marcel Proca.Prefectura Arges, in calitate de organ emitent al permiselor de conducere considerate a fi eliberate fraudulos nu a demarat deocamdata nici o actiune in instanta pentru anularea acestor documente, pentru ca se asteapta mai intai un rezultat concret al anchetei. "Ca sa ajungem la faza asta trebuie intai sa avem probe certe ca existe fals in documente in dosarul respectiv. Pentru a avea aceasta certitudine sigur ca trebuie sa confruntam cu organul emitent, cu cel care a emis respectiva hirtie si in felul asta putem trage concluzia, este o hartie valabila sau nu. In situatia in care nu este valabila vom cerceta si vom dispune masurile conform legii", a mai adaugat prefectul Marcel Proca.Procedura de verificare a dosarelor pentru eliberarea a aproape 3.500 de permise la SPCRPCIV Arges a fost demarata marti, 10 martie. Controale vor fi facute si la scolile de soferi si la unitatile medicale care au eliberat fisele posesorilor banuiti ca au obtinut permisele fraudulos. Potrivit comisarului Marian Stancu, seful SPCRPCIV Arges, intreaga operatiune va dura in jur de 2-3 luni de zile si se vor urmari anumite aspecte referitoare la documentele necesare unui dosar de candidat la permisul de conducere.

Publicat: astazi 9am

Şeful Loteriei şi-a luat consilier urmărit penal

04 Mar 2009 George Lacatus Cotidianul

Noul şef al Loteriei Române, Gheorghe Benea, l-a ales pe post de consilier personal pe Alin Horia Iconar, urmărit penal pentru abuz în serviciu de pe vremea când era directorul filialei Cluj a Loteriei„Alin Horia Iconar este urmărit penal pentru abuz în serviciu, din ianuarie 2009, de către angajaţii Direcţiei Cercetări Penale din cadrul IJP Cluj. Împotriva lui Iconar au existat mai multe plângeri penale privind activitatea sa ca director executiv al filialei Cluj a Loteriei Române. În 2007 au fost depuse două plângeri penale privind nereguli în gestionarea de către acesta a patrimoniului Loteriei Cluj, delapidare şi fals în înscrisuri. Pentru toate acestea s-a solicitat Curţii de Conturi un control, lucru care nu s-a făcut încă. Prin urmare, acest dosar stagnează.În 2008 a fost depusă o altă plângere împotriva domnului Iconar pentru abuz în serviciu şi delapidare, din care a fost reţinută doar acuzaţia de abuz în serviciu, pentru care este urmărit penal”, ne-a declarat Claudia Seucan, purtătorul de cuvânt al IJP Cluj.

Surse din cadrul Loteriei Cluj ne-au declarat că Iconar a fost implicat în vânzarea unui sediu al Loteriei din Cluj, unul dintre cele 38 de spaţii comerciale implicate în tranzacţia cu firma Ana Electronic, pentru care fostul director Nicolae Cristea şi fostul vicepremier George Copos sunt judecaţi pentru evaziune fiscală. Iconar a fost ales director executiv al filialei Cluj a Loteriei de către fostul director Nicolae Cristea, în decembrie 2004. Iconar a ocupat această funcţie până acum câteva săptămâni, când, odată cu organizarea concursului pentru postul de director executiv al fialialei Cluj, el a pierdut competiţia. Iconar nu a stat mult timp pe bară, deoarece a fost reciclat de actualul şef al Loteriei pe post de consilier personal.În legătură cu urmărirea penală declanşată de către IJP Cluj, Iconar a declarat pentru Cotidianul: „Mi s-a făcut o plângere penală de către fosta directoare a Loteriei, doamna Mincă, în care am fost acuzat de cheltuirea unor bani într-o delegaţie în străinătate. Da, poliţia a început urmărirea penală, dar a dat o interpretare greşită acestei poveşti. Precizez că am delegaţie, cu deconturi pentru toţi banii cheltuiţi”. Întrebat pe ce criterii l-a ales pe Iconar pentru postul de consilier personal, actualul preşedinte al Loteriei Române, Gheorghe Benea, ne-a declarat: “Ca să-i folosesc experienţa. Nu ştiam că este urmărit penal”.