Serban, Pitovici si Popoviciu au fost lasati liberi de Curtea de Apel Bucuresti

Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventiva, joi dimineata, de la Curtea de Apel Bucuresti, insa decizia poate fi atacata.
Procurorii au declarat recurs in sala de judecata. Popoviciu a declarat, la iesirea de la Curtea de Apel, ca a fost un "eveniment neplacut" si ca este obosit.Sedinta de judecata in care DNA a cerut emiterea de mandate de arestare pentru Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu a inceput, miercuri seara, la Curtea de Apel Bucuresti, in jurul orei 22.10.Fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, a facut o intelegere cu procurorii anticoruptie si a dat declaratii despre ceilalti acuzati din dosar, astfel incat el nu a fost dus ieri la instanta pentru mandat de arestare, au declarat surse judiciare pentru NewsIn.Dosarul de la DNA in care sunt cercetati omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ioan Alecu, fost rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa, se refera la terenuri ale Universitatii pe care Popoviciu ar fi construit un complex rezidential. Alecu este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, iar Puiu Popoviciu pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, adauga aceleasi surse, cei doi fiind acuzati de "asociere in participatiune". Potrivit surselor, DNA il cerceteaza pe Alecu pentru vanzarea unor terenuri ale Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa catre Popoviciu, pe care omul de afaceri a ridicat un complex rezidential.Becali a facut plangere in 2000 pe numele lui Alecu si Popoviciu, pentru terenurile Agronomiei DNA l-a retinut marti noapte, pentru 24 de ore, pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, in acelasi dosar in care au fost retinuti seful DGIPI, Cornel Serban, seful diviziei de Operatiuni a DGA, Petre Pitcovici si rectorul Universitatii de Agronomie, Ioan Alecu. Potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn, retinerile de marti au originile intr-un dosar mai vechi, din 2007, in care era cercetat omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ion Alecu in legatura cu o asociere imobiliara dubioasa. La instrumentarea respectivului dosar lucrau ofiterii Cornel Serban si Petre Pitcovici, impreuna cu un alt ofiter judiciar din cadrul DNA. Potrivit acelorasi surse, pentru a primi o solutie de neincepere a urmaririi penale, Popoviciu ar fi incercat influentarea anchetatorilor. Serban si Pitcovici ar fi facut presiuni asupra ofiterului judiciar de la DNA pentru a obtine solutia favorabila pentru Popoviciu. Politistul de la DNA s-a autodenuntat, lucru ce a permis retinerea celor implicati.Aurelian Badulescu, avocatul lui Cornel Serban, a declarat ieri, la intrarea in sediul DNA, ca acuzatia de divulgare de informatii adusa clientului sau, se refera la faptul ca un italian i-ar fi cerut sa divulge identitatea unui detinator al unui numar de telefon.Informatii secrete pentru un ministru amenintat cu moartea Fostul sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel Serban i-ar fi dat consulului Romaniei din Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice cu datele referitoare la convorbirile unui politician roman. Aceasta este, potrivit Romania Libera, fapta aflata in spatele uneia dintre acuzatiile pe care i le aduce DNA: "Folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii in scopul obtinerii pentru sine de foloase". Avocatul lui Cornel serban, Aurelian Badulescu, a declarat pentru "Romania libera" ca Serban ar fi vrut de fapt sa-l ajute pe Dinu deoarece o ruda a acestuia, membru al actualului Guvern, fusese amenintata cu moartea si vroia sa-l identifice pe autor. Surse judiciare sustin ca oficialul ajutat de consulul Dinu ar fi Ion Bazac, ministrul Sanatatii. Potrivit Cotidianul, Alexandra Mirela Dinu, fiica consulului Tiberiu Dinu, este asociata cu Ion Bazac si cu sotia acestuia, Camelia, in firma Forza Rossa Store SRL. Conform datelor de la Registrul Comertului, in firma Forza Rossa Store SRL ministrul Sanatatii, Ion Bazac, detine 50% din actiuni, sotia acestuia, Camelia Genoveva, are 5,027% din actiuni, Alexandra Mirela Dinu detine 4,973 % din actiuni, iar diferenta, 40%, este trecuta in contul firmei SC.Basescu, Tariceanu, Videanu au pus umarul la afacerea Baneasa, titreaza GandulNumele lui Popoviciu se incruciseaza si cu numele catorva politicieni: Traian Basescu (cel care a semnat proiectul de tragere a retelei de apa si canal chiar pentru cartierul rezidential din Baneasa), Adriean Videanu (in mandatul caruia municipalitatea a pus umarul la crearea infrastructurii din acelasi cartier) si Calin Popescu Tariceanu (care si-a construit un nou sediu pentru compania sa de automobile pe terenul aceluiasi cartier).Un fost judecator de carte funciara e implicat in cazul Popoviciu, dar si in scandalul Posta RomanaGheorghe Cuzuc, un fost judecator de carte funciara, si alte persoane sunt cercetate in acelasi dosar cu fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, si Puiu Popoviciu, dosar in urma caruia a fost retinut Cornel Serban, seful DGIPI, potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn. Potrivit acelorasi surse, in total in acest dosar sunt invinuite cel putin sapte persoane. Numele lui Cuzuc a aparut si in dosarul Posta Romana, ca fiind una dintre persoanele invinuite in acest caz. Gheorghe Cuzuc ar fi plecat din magistratura in 2005.Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din RomaniaPotrivit NewsIn, de numele lui Gabriel Popoviciu, zis si "Puiu" -retinut de procurorii DNA- se leaga intr-un fel sau altul firme ca Baneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, Comaliment, Pizza Hut, KFC si IKEA, singura pozitie publica pe care si-o asuma public, conform articolelor aparute in presa. Dupa ’90, a fost in vizite de lucru alaturi de echipa prezidentiala a lui Ion Iliescu, in India sau Indonezia si s-a aflat in spatele „tunului“ de 320 de milioane de euro in cazul „Strandul Tineretului“, se mai relateaza in presa. In 2003, singurul an in care a fost inclus in „Top 300 Capital“, avea o avere estimata la cel putin 100 de milioane de dolari. Mama sa, Ligia, la aproape 80 de ani, este actionara in majoritatea firmelor controlate de fiul sau. Tatal, Eugen Aurel Popoviciu, a facut si el parte din patronatul unor foste societati de stat, privatizate sub auspiciile fiului sau, dar a fost si profesor la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, se mai arata in presa. Relatia juniorului cu Agronomia s-a sedimentat cu mult inainte de 2000, anul cand s-a asociat cu universitatea in proiectul „Baneasa Rezidential“, cel mai mare proiect imobiliar dezvoltat in Romania, conform presei scrise. Revolutia din 1989 l-a prins pe Puiu, la varsta de 30 de ani abia impliniti, angajat al unui service auto.

Publicat: astazi 9am

10.000 de euro metrul pătrat, expropriere-record în Capitală

24 Mar 2009 George Lacatus : Cotidianul

Tribunalul Bucureşti a acceptat, în urma unei expertize discutabile, o despăgubire fabuloasă pentru exproprierea unui petic de teren necesar edificării Pasajului Basarab.
Tribunalul Bucureşti a decis pe 19 decembrie 2008 ca Primăria Capitalei să plătească unei firme 1,7 milioane de euro reprezentând despăgubire pentru exproprierea unui teren de 171 de metri pătraţi necesar construcţiei Pasajului Basarab. Pe terenul respectiv se află fix şase locuri de parcare. Până acum, PMB a plătit, în medie, în jur de 600 de euro pentru un metru pătrat de teren fără construcţie pe el şi 1.400 de euro pentru un metru pătrat de teren cu construcţie pe el. Suma de 10.000 de euro despăgubire pentru un metru pătrat de teren fără construcţie pe el a rezultat dintr-un raport de expertiză tehnică imobiliară, însuşit de Tribunalul Bucureşti.

PMB a făcut apel, iar Curtea de Apel Bucureşti va stabili astăzi termenul de judecată.

Firma care a beneficiat de această decizie a instanţei este SC Edelweiss Grup SRL. Ea are patru acţionari, fiecare cu 25% din acţiuni: Alexandru Brezeanu, Stelian Marin, Florin Voiculescu şi Dan Robert Georgescu.

Pe Bulevardul Vasile Milea, nr. 2F, sector 6, (în diagonală cu Carrefour Orhideea), Edelweiss a cumpărat, în 2001, 742 de metri pătraţi de teren. Pe 264 de metri pătraţi dintre aceştia a ridicat o clădire de birouri oferite la închiriere, parter şi şase etaje, însumând aproape 1.800 de metri pătraţi utili. Pe diferenţa de teren au fost amenajate alei şi 12 locuri de parcare. Conform planului, Pasajul Basarab va trece peste 171 de metri pătraţi din proprietatea Edelweiss, mai precis peste şase dintre locurile de parcare.

În prima fază a procedurii de expropriere, un expert evaluator angajat de Primărie a decis, pe 9 august 2007, în urma unui raport de specialitate, că municipalitatea trebuie să plătească firmei Edelweiss 919.994 lei, adică în jur de 263.000 de euro. Firma nu a fost mulţumită de această sumă şi a cerut PMB 4,7 milioane lei, adică 1,3 milioane de euro. Comisia de soluţionare a întâmpinărilor din PMB a respins cererea Edelweiss şi astfel s-a ajuns în instanţă.

Tribunalul Bucureşti a dispus realizarea unei expertize tehnice de către trei specialişti: unul desemnat de instanţă, al doilea - de către PMB, iar al treilea - de către Edelweiss. Cu un vot de 2 la 1, expertul desemnat de Primărie făcând opinie separată, echipa de experţi a propus instanţei două variante de despăgubire. Prima era calculată ca şi cum Primăria ar fi preluat integral afacerea firmei Edelweiss: chiria cuvenită pe întregul imobil, la un grad de ocupare de 80 la sută, pe o perioadă de 50 de ani. A rezultat o sumă de 6,6 milioane de euro. Judecătoarea Gabriela Florescu a respins această variantă de despăgubire, însă a acceptat-o pe a doua, la fel de discutabilă.

Astfel, cei doi experţi şi-au întemeiat calculul pe informaţia primită de la firmă, potrivit căreia din preţul pe metrul pătrat pe care îl încasează de la clienţi 1,7 euro reprezintă facilitatea de parcare. Exproprierea ar însemna ca firma să-şi reducă în mod corespunzător chiria lunară pe metrul pătrat, cu 1,7 euro. Această “pierdere”, înmulţită cu suprafaţa utilă a clădirii, afectată de un grad de ocupare de 80 la sută şi întinsă tot pe o perioadă de 50 de ani, ar însuma puţin peste un milion de euro. La care se adaugă valoarea efectivă a terenului expropriat, de circa 300.000 de euro. Alte câteva zeci de mii de euro au fost calculaţi pentru spălatul săptămânal al geamurilor, cu o firmă de alpinişti utilitari, pe perioada construirii pasajului. Cu tot cu TVA, Primăria ar avea de plătit aproape 1,7 milioane de euro pentru cei 171 de metri pătraţi, sumă acceptată de către instanţă.

Se poate observa că socoteala experţilor a legat locurile de parcare pierdute de întreaga suprafaţă utilă a clădirii, fără să ia în calcul o despăgubire legată efectiv de chiria aferentă celor şase locuri de parcare. Pe această logică, dacă imobilul ar fi avut un număr dublu de etaje, despăgubirile ar fi trebuit să fie la rândul lor duble, deşi este vorba despre aceleaşi şase locuri de parcare. Avocatul firmei Edelweiss, Cătălin Enescu, a confirmat acest raţionament: “Conform expertizei, da, am fi cerut dublu dacă imobilul ar fi avut 12 etaje”.

„Nu contestăm dreptul firmei Edelweiss de a cere despăgubiri şi pentru afectarea afacerii sale de către lucrările la pasaj, dar sumele pretinse sunt exagerate. La apel vom cere instanţei o nouă expertiză şi o vom ruga să aibă în vedere faptul că banii pentru despăgubiri provin, parţial, din fonduri publice, iar prejudiciul cerut de Edelweiss e de domeniul SF-ului”, a declarat Carmen Tease, avocata PMB. Ion Dedu, directorul executiv al Direcţiei Generale de Infrastructură din PMB, a declarat pentru Cotidianul: “Pentru câteva locuri de parcare, pretenţiile sunt foarte mari. Reprezentanţii Edelweiss spun că pasajul o să le strice afacerea, prezicere falsă. Ne judecăm cu ei în continuare. Sper să câştigăm la apel”.

Marin Stelian, acţionar şi administrator al Edelweiss, nu a vrut să comenteze conflictul dintre firma sa şi PMB. El ne-a recomandat să discutăm cu avocatul său. “Terenul în cauză nu e un teren viran, ci e o parte a unei investiţii de câteva milioane de euro. Primăria a încercat să dea acelaşi preţ pe metrul pătrat la toată lumea. Acest lucru nu se poate, deoarece clientul meu desfăşoară o activitate pe acel teren”, ne-a explicat Cătălin Enescu, avocatul firmei Edelweiss.

Vai cat de saraci sunt astia!

Daca soferii lor primesc salarii de merit, oare ei cate salarii primesc?

Chiar am ajuns sclavii lor.
Sa nu ne mai plangem atata, noi acceptam toate hotiile astea.
Bafta!

Functionarii publici din Senat vor primi salarii de merit doar in baza unui referat

Conducerea Senatului a decis, marti, ca functionarii publici "merituosi" din Senat sa primeasca salarii de merit doar in baza unui referat intocmit de catre membrii Biroului Permanent sau de sefii comisiilor permanente.
"Astazi s-a analizat si scrisoarea pe care Sindicatul functionarilor publici parlamentari din Senatul Romaniei a adresat-o Biroului Permanent privind modul de acordare a salariilor de merit. S-a luat decizia ca aceste salarii de merit sa fie acordate numai in baza unui referat pe care senatorii, membri ai Biroului Permanent sau sefi de comisie, le fac in favoarea salariatilor celor mai merituosi", a declarat chestorul Biroului Permanent, Ioan Chelaru, citat de NewsIn.El a explicat ca, din 2001, soferii si sefii de cabinet ai membrilor Biroului Permanent primeau aceste salarii de merit dat fiind faptul ca salariile obisnuite erau "extrem de reduse". Astfel Sindicatul functionarilor din Senat erau nemultumiti ca doar soferii si sefii de cabinet primesc respectivele salarii de merit. "Nemultumirea Sindicatului din Senat a fost pe ideea ca numai soferii si sefii de cabinet ai membrilor Biroului Permanent primeau asemenea salarii de merit, in conditiile in care aceste salarii de merit, care reprezinta 15% din fondul de salarii, se calculau si in raport de personalul care exista in teritoriu", a mai spus Chelaru.

Publicat: astazi 9am

Basescu si Geoana se bat sa ajunga moguli la TVR si la Radio

Liderii PSD şi PDL au negociat între patru ochi împărţirea controlului asupra posturilor publice: cu şefi noi, TVR ar trebui să-i facă imagine candidatului Traian Băsescu, iar Radioul public ar rămâne să poarte mesajul candidatului Mircea Geoană
Negocierile pe funcţii între cele două partide din coaliţie au ajuns şi la nivelul posturilor naţionale de radio şi televiziune. Într-o întâlnire tête-à-tête, Mircea Geoană şi Emil Boc au hotărât ca PDL să-l înlocuiască pe Alexandru Sassu de la conducerea TVR, iar PSD pe Maria Ţoghină din fruntea radioului, au declarat pentru Cotidianul surse din conducerea PSD. Asta în ciuda faptului că o parte din jurnaliştii din TVR fac apel la partidele parlamentare să adopte cât mai rapid o nouă lege a SRTv care să asigure instituţiei o independenţă politică reală.

La radio, schimbarea de cadre se poate face fără probleme, întrucât mandatul actualei preşedinte, Maria Ţoghină, expiră.
PSD i-a pregătit deja succesorul în persoana lui Dan Preda, fost redactor-şef la Rador şi membru în Consiliul de Administraţie al SRR. Surse din radio spun despre Preda că are opţiuni politice clare, orientate spre stânga. La televiziune, situaţia este puţin mai complicată, pentru că actualul preşedinte-director general, Alexandru Sassu, propus de PSD, poate fi demis, odată cu Consiliul de Administraţie, numai dacă plenul Parlamentului respinge raportul de activitate al instituţiei pe anul anterior.

Raportul urmează să ajungă în comisii cel mai târziu pe 15 aprilie, iar surse din PDL susţin că acesta are toate şansele să fie respins din cauza deficitului financiar. În plus, Sassu - numit la propunerea PSD, dar cunoscut drept omul lui Adrian Năstase - ar putea fi schimbat din funcţie şi pentru că şi-a supărat foştii colegi de partid printr-o atitudine pro-Oprescu impusă în jurnalele de ştiri, susţin surse din interiorul televiziunii.

Mai mult, democrat-liberalii o vor din nou la conducerea Ştirilor pe Rodica Culcer, dată la o parte de Sassu în urma scandalului Remeş din 2007. Cum însă aceasta a pierdut definitiv procesul cu TVR, rămânând director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport, nu al fostei direcţii Ştiri, singura modalitate de a fi repusă în funcţie este schimbarea conducerii şi modificarea fişei postului.

Contactată de Cotidianul, Culcer a declarat că nu ştie nimic despre intenţia PDL de a o repune în funcţie. Tot la bursa zvonurilor din PDL se vehiculează şi numele înlocuitorului lui Sassu - Andi Lăzescu, director executiv la TVR pe vremea şefiei lui Stere Gulea, propus anul trecut de PDL pentru Consiliul de Administraţie al televiziunii.

Şefa Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, pedelista Raluca Turcan, respinge însă ideea numirilor politice la TVR. „Ar fi o greşeală dacă s-ar desemna politic preşedinţii acestor instituţii publice. Pasul normal ar fi schimbarea legii de funcţionare şi de numire pe criterii de profesionalism, inclusiv redefinirea misiunii publice şi finanţării acestor instituţii. Din câte ştiu eu, în partid nu s-a discutat de aşa ceva până acum”, spune Turcan, care are deja în lucru un proiect de modificare a legii de funcţionare a instituţiei. De altfel, jurnaliştii din TVR, printre care Rodica Culcer, Marian Voicu şi Cezar Ion, au solicitat ieri parlamentarilor printr-un comunicat ca proiectul de modificare a legii să cuprindă aspecte privind „depolitizarea conducerii celor două instituţii” şi „introducerea unor prevederi care să sancţioneze managementul defectuos”.

23 Mar 2009 Diana Lazar, Adriana Dutulescu Cotidianul

BP al Camerei a respins solicitarea Ancai Petrescu de a beneficia de spatiu pentru firma in cladire

Conducerea Camerei Deputatilor a respins, luni, cererea fostului deputat PRM, Anca Petrescu, de alocare a unui spatiu in Parlament pentru firma sa S.C. Anca House S.R.L., in scopul supravegherii mentenantei cladirii, pentru care aceasta avea un acord-cadru incheiat in 2008 cu acest for.

Secretarul Camerei, deputatul PSD Valeriu Zgonea, a anuntat ca Biroul Permanent a considerat inacceptabila solicitarea arhitectului cladirii Parlamentului, Anca Petrescu, mentionand ca actuala conducere a forului nu stia despre acordul- cadru incheiat intre fostul deputat si Camera Deputatilor in 2008, privind anumite drepturi conexe ce-i revin acestuia. "Nu consideram oportun sa-i inchiriem un spatiu pentru supravegherea mentenantei si alte proiecte pe care le are doamna Petrescu. Nu se vad motivele pentru care Parlamentul ar trebui sa-si pastreze o camera pentru firma", a spus Zgonea.

Anca Petrescu a solicitat Biroului Permanent incheierea unei conventii intre Camera Deputatilor si S.C Anca House S.R.L. pentru punerea la dispozitie a spatiului din Palatul Parlamentului in suprafata de 40 mp, cu suportarea de catre societate a utilitatilor aferente, precum si a contravalorii utilizarii spatiului, in suma de 5,30 lei/mp, care se indexeaza trimestrial, se arata intr-um memorandum intern. Potrivit acestuia, scopul firmei este de a indeplini "sarcinile ce-i revin in fianlizarea constructiei, urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, precum si indeplinirea atributiilor prevazute in acordul cadru incheiat cu Camera Deputatilor".

Cererea fostului deputat PRM a fost discutata si in sedinta conducerii Camerei din 18 martie, starnind surprinderea deputatilor fata de suma mica, de 5,30 lei/mp, care a fost stabilita de secretarul general al forului pentru a fi platita de Anca Petrescu pe spatiul solicitat. Udemeristul Kelemen Hunor a mentionat ca suma nu este in concordanta cu profiturile "uriase" ale lui Petrescu, transmite NewsIn.

"Cum ati calculat aceasta suma uriasa pe metrul patrat pentru doamna Anca Petrescu? Doamna Anca Petrescu are un profit urias din ceea ce presteaza, sa ma exprim asa, frumos, pentru Camera Deputatilor. Si as vrea sa stiu 5 lei si 30 bani cum ati reusit sa calculati pe metrul patrat pentru aceasta firma absolut profitabila pe banii nostri?" l-a intrebat Kelemen pe secretarul general al Camerei, Gheorghe Barbu.

In replica, acesta a anuntat ca fostul deputat PRM "are un contract cu Camera, pana la finalizarea investitiei de asistenta tehnica si face proiectarea in cadrul unui tarif de 6 lei pe ora". "Cred ca este cel mai mic tarif din Romania existent pentru a face proiectare. Doamna are un contract cu noi care se cifreaza intre 4-500 de milioane pe an", a sustinut Barbu. El a adaugat, referindu-se la suma de 5,3 lei/mp, ca "acesta este tariful" si, in afara unuia special pentru banci, "altceva nu mai exista".

"Doamna Petrescu castiga 400, 500, 600 de milioane cu 6 lei pe ora, dar contractul va mai dura - si veti fi de acord - vreo 5-6 ani buni de acum incolo, asa cum evolueaza lucrurile la Camera Deputatilor si eu cred ca este un tarif foarte mic si ar trebui sa ne gandim sa punem un tarif un pic mai mare", a raspuns Kelemen.

Discutiile s-au incheiat ca urmare a interventiei democrat-liberalului Gheorghe Albu, care a criticat faptul ca Biroul Permanent pierde "jumatate de ora pentru contractul cu Anca Petrescu", iar decizia a fost amanata pentru sedinta de luni.



Publicat: astazi 9am

Notele informative date Securitatii au fost scrise de Rodica Stanoiu, arata expertiza grafologica

Rodica Stanoiu este cea care a scris notele informative pentru Securitate, sub numele conspirativ “Sanda”, potrivit expertizei grafologice realizata la cererea CNSAS.

Potrivit reprezentantului CNSAS, Mihai Ionescu, au fost expertizate documente scrise de Rodica Stanoiu din dosarul de la Directia de Pasapoarte din perioada 1963-1987, un document scris de Stanoiu in 2004 pe cand era ministru al justitiei, declaratiile de avere si de interese si declaratia de necolaborare cu Securitatea, care au fost comparate cu notele informative.

“Expertiza arata ca este 100% aceeasi scriitura in notele informative ca in inscrisurile din dosarul de pasapoarte, ca in documentele recente, ca in declaratiile de avere, de interese, declaratia de necolaborare cu Securitatea”, sustine Mihai Ionescu, dupa cum arata NewsIn.

De asemenea, expertiza ceruta de CNSAS unui expert autorizat a avut ca obiect si compararea notelor informative cu trei documente scrise de Rodica Stanoiu la Institutul de Cercetari Juridice (ICJ) in perioada 1982-1984. Si in acest caz, expertiza arata ca este acelasi scris in notele informative si documentele de la ICJ, chiar daca prezinta unele „elemente diferite intre inscrisuri”.

Potrivit expertizei, din comparatia celor doua tipuri de documente, pe de-o parte notele informative si pe de cealalta parte inscrisurile de la ICJ, rezulta „capacitatea persoanei de a scrie in moduri diferite, litere sau grupuri de litere fiind insa executate similar datorita stereotipului dinamic unic fiecarei persoane”.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a decis sa efectuaze o expertiza grafologica in dosarul Rodicai Stanoiu intrucat instanta nu a acceptat sa supuna expertizei judiciare decat inscrisurile de la ICJ si notele informative.

Curtea de Apel Bucuresti a dispus, pe 9 februarie, efectuarea unei expertize grafoscopice in dosarul in care Rodica Stanoiu contesta verdictul de politie politica dat de CNSAS in cazul sau, rezultatele expertizei fiind inca asteptate de magistrati.

Rodica Stanoiu a cerut instantei sa dispuna expertiza numai in ceea ce priveste inscrisurile de la ICJ in comparatie cu notele informative, si nu celelalte documente propuse de CNSAS pentru expertizare. Stanoiu a cerut experizarea documentelor din perioada in care ar fi scrise si notele informative, precizand ca a avut un accident de masina si ulterior si-a schimbat scrisul.

Astfel, judecatorii au decis sa se stabileasca, prin expertiza, daca Stanoiu a scris notele informative depunse la dosar de CNSAS.

Rodica Stanoiu, fost ministru al Justitiei in cabinetul Nastase, intre anii 2000 si 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ "Sanda", incepand cu anul 1983 pana in anul 1987, arata CNSAS in documentele depuse la dosar.

CNSAS noteaza ca, in data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea "in scopul exploatarii informative a lui Stanoiu Mihaela Rodica", care, intre 1983 si 1985, ar fi furnizat informatii semnate cu numele "Sanda", iar intre 1986 si 1987, ar fi semnat note informative sub numele conspirativ "Georgeta".

Reamintim ca Rodica Staniu a contestat, in anul 2007, decizia data de CNSAS, prin care arata ca aceasta ar fi facut politie politica. CNSAS a respins, pe 6 februarie 2007, contestatia depusa de Rodica Stanoiu, mentinand verdictul initial de politie politica in cazul ei.

Stanoiu a primit primul verdict de politie politica pe 7 decembrie 2006, dupa ce Colegiul CNSAS a decis, urmare a unor expertize grafologice, ca ei ii apartineau notele informative semnate sub pseudonim "Sanda".

Dupa ce a fost audiata prima oara de CNSAS, Stanoiu a demisionat din PSD.

Publicat: astazi 9am