15 Apr 2009 Adriana Dutulescu, Diana Lazar
Cotidianul
PSD a primit la marea împărţeală din Coaliţie două instituţii de presă publice: Societatea de Radio şi agenţia de ştiri Agerpres. Aceasta ar putea să plece la PC, dar e dorită şi de pesedişti. Iliescu ar vrea ca radioul public să rămână la PNL.
Presa de stat a fost împărţită între PDL şi PSD, săptămâna viitoare, după vacanţa de Paşte, urmând să se facă în cadrul Coaliţiei şi propunerile pentru şefiile instituţiilor media. TVR a revenit, cum se ştie, democrat-liberalilor, iar Societatea de Radio şi agenţia de presă Agerpres au intrat în curtea PSD. Dar pentru că PSD nu este singur la guvernare, ci în alianţă cu PC, una dintre cele două instituţii ar urma să meargă la partidul lui Dan Voiculescu. Marţi dimineaţă a avut loc o şedinţă restrânsă în biroul lui Mircea Geoană de la Senat, unde acesta a fost întrebat, potrivit unor surse din conducerea PSD, „ce facem cu Rompres (fosta denumire a agenţiei Agerpres - n.n.)?“.
Potrivit surselor citate, Mircea Geoană a răspuns că „o dăm la PC, pentru că ei au trust de presă“.
Preşedintele PC, Daniela Popa, contactată de Cotidianul, susţine că „a auzit de la colegi“ că partidului său i-ar reveni dreptul să numească şeful agenţiei publice de ştiri, dar precizează că nu a avut o discuţie oficială cu Mircea Geoană pe acest subiect. „N-am avut nici o discuţie cu Mircea pe tema asta. Şi eu am auzit de la colegii mei că e aşa cum ziceţi, dar nu ştiu nimic de asta“, a spus Daniela Popa. Numele vehiculat pentru preluarea şefiei agenţiei de presă este cel al lui Dragoş Dimitriu, fost deputat PRM, actualmente membru al PC. Contactat de Cotidianul, acesta a spus că „el are o mare experienţă în presă, ca fost ziarist“, şi că „ar fi onorat“ să fie numit la conducerea agenţiei, dar a precizat că „nu poate confirma nominalizarea sa“. Şefia agenţiei publice de ştiri este disputată şi în cadrul PSD, unii lideri înclinând să-l susţină pe actualul director, Ion Mihai Roşca, numit în funcţie de fostul premier Adrian Năstase. „Eu îl susţin pe Roşca şi Năstase o să-l susţină tot pe el“, a declarat pentru Cotidianul unul dintre vicepreşedinţii PSD. Pe de altă parte, există în eşalonul doi al partidului doritori să ocupe această funcţie dintre cei care au rămas pe dinafară la împărţirea posturilor. Fostul deputat Dan Mihalache a declarat pentru Cotidianul că „ar fi şi el interesat de şefia agenţiei Agerpres“, mandatul conducerii acestei instituţii fiind de patru ani.
În ceea ce priveşte radioul public, nominalizarea pentru şefia instituţiei trebuie făcută după vacanţa de Paşte pentru că mandatul actualului preşedinte, Maria Ţoghină, numită în funcţie la propunerea PNL, a expirat. Mircea Geoană l-ar dori pe acest post pe Dan Preda, însă Ion Iliescu şi-a declarat, săptămâna trecută, pe blogul personal, susţinerea faţă de Maria Ţoghină. „Atenţia opiniei publice este deturnată, în această perioadă, spre subiecte «derizorii». Nu pe aceleaşi coordonate se înscrie radioul public, al cărui preşedinte-director general, Maria Ţoghină, şi-a propus ca obiectiv prioritar al mandatului acela de a restaura prestigiul şi credibilitatea serviciului public de radio şi transformarea acestuia într-un radio european, prin echilibru, echidistanţă, corectitudine, transparenţă, respectarea legislaţiei şi a interesului public“, scrie Ion Iliescu pe blogul personal.
joi, 16 aprilie 2009
miercuri, 15 aprilie 2009
Boc, Geoană şi Tăriceanu, sponsorizaţi ilegal cu 17 milioane de lei
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 15 Apr 2009 | Alina Moscalu
Boc, Tariceanu si Geoana
În anul electoral 2008, partidele politice nu mai pridideau cu încasările, care au venit cu nemiluita. Sub formă de donaţii, cotizaţii şi alte surse, unele confidenţiale. Astfel, Partidul Democrat-Liberal (PD-L) a primit peste 33 de milioane RON, Partidul Naţional Liberal (PNL) a tăiat chitanţă pentru 27 de milioane, iar Partidul Social Democrat (PSD) pentru 22 de milioane. Problema e că o bună parte din persoanele juridice care au donat sume generoase nu aveau acest drept. Şi asta pentru că au datorii la bugetul statului, iar Legea 334 din 2006, adică Legea partidelor politice, spune că „Se interzice persoanelor juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale să facă donaţii partidelor politice“.
Dacă ar fi să intre în legalitate în chestiunea banilor donaţi, fiecare partid ar trebui să dea statului sume consistente. Astfel, PNL ar trebui să se lingă pe mustăţi de vreun milion de lei, PD-L de jumătate, iar PSD ar trebui să rămînă cu un zîmbet tîmp după vreo 700.000 RON. Nu e ca şi cum ar muri de foame, ci doar ar respecta o lege pe care tot ei au votat-o.
Donaţiile din 2008, recidivă după modelul din 2004
La alegerile din 2004, au existat aceleaşi probleme cu donaţiile care încalcă legea. Firmele cu datorii la stat au donat, partidele au încasat. A existat o campanie media, s-a sesizat Curtea de Conturi. În 2006, a fost dat publicităţii un raport care prezenta punctual cît şi cine a încasat fraudulos. Pentru raportul ăsta au muncit angajaţii Curţii de Conturi vreo cîteva luni bune, au întocmit procese-verbale, apoi s-a lăsat liniştea. Unele partide au răspuns la respectivele procese umflîndu-se în pene şi muşchi, că erau la putere, altele au tăcut mîlc, în opoziţie. După care povestea a ajuns la Curtea de Apel. Unde s-a dat cîştig de cauză, evident, partidelor politice. Astfel, Curtea de Conturi s-a spălat pe cap, ba chiar a făcut şi clăbuci, cu raportul întocmit. Singurii care s-au gîndit că trebuie să intre în legalitate au fost cei de la UDMR, ungurii considerînd că a fost greşeala lor atunci cînd au încasat bani de la societăţi cu datorii la stat. În 2009, ilegalităţile sînt la fel. Plus o criză care strînge rîndurile.
PD-L: donaţii de 10 milioane, datorii la stat de 3 milioane
Pentru alegerile din toamna trecută, pedeliştii au fost asediaţi de sute de firme care au vrut să îşi manifeste candoarea pentru culoarea portocalie. Donaţiile au fost generoase, pe măsura sondajelor de opinie şi a celui mai marinar din ţara asta de marinei. Firmele care au donat zece milioane RON la PD-L au o datorie totală la bugetul statului de peste trei milioane de lei noi. În topul datornicilor cu mînă largă este societatea Oligopol SRL, care a cotizat pentru campania pedelistă cu vreo 25.000. Doar că a uitat să îşi plătească datoriile la bugetul statului, în valoare de peste un milion de lei noi. Poate tresare mustaţa ministrului Pogea de la Finanţe şi se remediază situaţia. Conform principiului „Criză, criză, da’ politica-i pe bani“, există zeci de exemple de societăţi care au fost simpatice cu PD-L, dar al naibii de indiferente cu bugetul statului.
PSD: donaţii de 5 milioane, datorii la stat de 100.000
Armata de şoşonari de campanie a lui Geoană a avut mult de furcă cu toate donaţiile din anul 2008. Atît au tăiat la chitanţe şi au mîzgălit la codurile unice de înregistrare, că le-au ajuns pixurile fără pastă în ziua alegerilor. Au reuşit să adune cinci milioane RON de la societăţile care iubesc trandafirii. Vreo 700.000 de lei noi din suma cu care au cotizat acestea sînt primiţi ilegal. Şi asta pentru că respectivele persoane juridice, cum le numeşte legea, datorează nişte sume de bani la bugetul de stat. În topul donatorilor conduce Modul Proiect, care a cotizat cu jumătate de milion şi pentru care ANAF a demarat procedura de executare silită pentru o datorie de 19.000 RON. Datoria societăţii la buget este un mizilic pe lîngă banii care au intrat în contul PSD. În total, datoriile firmelor care au zîmbit cu trandafirul în gură depăşesc o sută de mii de lei noi. Deh, a fost mai importantă sponsorizarea pesediştilor decît plata datoriilor. Aţi sesizat, sper, cît de puţine datorii aveau pesediştii la stat în opoziţie. La fel de puţine ca şi contractele cu statul de la putere, normal.
PNL: donaţii de 5 milioane, datorii la stat de 14 milioane
Peneliştii motociclistului Tăriceanu au luptat ca nişte lei pe biciclete pentru promovarea PNL. Şi de bine ce au luptat şi transpirat, au încasat peste cinci milioane RON de la societăţi înscrise în fan-clubul motocicliştilor anonimi. Numai că peste un milion ar trebui să fie returnat la bugetul de criză. Societăţile care au fost darnice cu peneliştii sînt înglodate în datorii la bugetul statului, datorii care depăşesc 14 milioane. În topul datornicilor am găsit pe Tiger Amira Com SRL, care a îndesat în buzunarele liberale 20.000 RON şi a uitat să achite la buget peste nouă milioane de lei noi. Nu i-a întrebat nici un liberal despre sănătatea plăţilor restante, le-au cerut doar numele şi suma. Băieţii de la Vinuri Dobrogene SRL i-au ameţit pe liberali cu 200.000. Numai că au uitat să treacă şi pe la bugetul statului, unde au o datorie de peste trei milioane RON. Evident, în mandat PNL, nici una dintre firmele astea nu a fost întrebată de sănătate de către ANAF.
Politica te face la buzunar
Să fii membru de partid înseamnă multă transpiraţie. Pe lîngă şedinţele prelungite, cu discuţii plicticoase, biscuiţei săraţi şi un pahar de cico la pet, mai trebuie să şi cotizezi. Altfel, rămîi un anonim, care poate ronţăi la biscuiţi în linişte, fără să fie deranjat de cineva vreodată. Aşa că cei care au dorit să se pună bine cu partidul au băgat mîna adînc în căptuşeala buzunarului. Cotizaţiile membrilor celor trei partide – PD-L, PSD şi PNL – se apropie de 50 de milioane de lei noi. Este o sumă, dar e vorba de mii de oameni care s-au sacrificat pentru binele partidului. Politicienii precum Ioan Ghişe, Sulfina Barbu, Mario Oprea, Ionel Palăr, Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf (aşa să îi rămînă numele!), Karoly Borbely ori Radu Cătălin Drăguş ştiu despre ce vorbim. Numai că informaţiile din declaraţiile lor de avere nu concordă cu ce şi-au permis să doneze. De exemplu, deputatul Sulfina Barbu a cotizat la PD-L cu 20.000 RON. Asta în condiţiile în care declară că unicul venit a fost salariul de ministru (55.000 de lei noi), din care plăteşte şi ratele unui credit ipotecar în valoare de 190.000 de euro.
Campanie electorală cu împrumut de la bancă
Trebuie să vă dăm două exemple triste, care dovedesc că politica costă şi te poate plasa la degetul mic al băncilor nemiloase. Senatorul penelist Ioan Ghişe a cotizat la partidul dumnealui cu 120.000 RON. Din declaraţia de avere nu reiese nicicum de unde au apărut aceşti bani. Omul îşi declară doar salariul şi un credit la ANL în valoare de 50.000 de euro. Cînd colo, lucrurile nu stau chiar aşa, zice penelistul: „Am făcut o refinanţare pentru ANL, iar cu 30.000 de euro am cotizat la partid“. Păi, coane Ghişe, de ce nu ai trecut matale refinanţarea asta în declaraţia de avere? Restul sumei a primit-o din sponsorizări. Şi uite aşa, acest politician va plăti, sanchi, vreo treişpe ani pentru o amărîtă de campanie. Colegul Mario Oprea este şi mai îndatorat. A cotizat la partid cu 92.000 RON şi are un credit în valoare de 89.000 de euro. Venitul declarat se constituie din salariul de senator si dividende în valoare de 7.000 RON. Şi totuşi, Mario s-a îndatorat la bancă pentru 20 de ani, de dragul partidului şi al politicii. Cu gura din dotare ne-a declarat că „pare neverosimil, dar aşa este“.
Donaţii grase din salarii de bugetari
Alţi doi politicieni donatori ne-au făcut să crăpăm de invidie. Şi asta deoarece au reuşit să economisească nişte sume frumuşele din salariul de demnitar. Deputatul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf, de exemplu, a reuşit să economisească 16.700 RON din salariul de 50.000 de lei noi, deşi mai are şi un credit la bancă în valoare de 50.000 de euro, contractat în 2007. Deputatul Ionel Palăr de la PNL este şi mai artist: a cotizat la partid cu 50.000 RON, tot din salariul de deputat de 55.000 de lei noi. Banii ăştia economisiţi nu apar în vreun cont în declaraţia de avere, cum ne-am fi aşteptat, mai ales că omul are următoarea explicaţie: „Am strîns banii din veniturile de la Parlament, în de-cursul a patru ani de zile“. Şi i-a păstrat, probabil, de-a lungul mandatului, în mapa cu realizări profesionale, că altfel nu se explică de ce nu a auzit nimeni nici de realizări, nici de bani.
Boc, Tariceanu si Geoana
În anul electoral 2008, partidele politice nu mai pridideau cu încasările, care au venit cu nemiluita. Sub formă de donaţii, cotizaţii şi alte surse, unele confidenţiale. Astfel, Partidul Democrat-Liberal (PD-L) a primit peste 33 de milioane RON, Partidul Naţional Liberal (PNL) a tăiat chitanţă pentru 27 de milioane, iar Partidul Social Democrat (PSD) pentru 22 de milioane. Problema e că o bună parte din persoanele juridice care au donat sume generoase nu aveau acest drept. Şi asta pentru că au datorii la bugetul statului, iar Legea 334 din 2006, adică Legea partidelor politice, spune că „Se interzice persoanelor juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale să facă donaţii partidelor politice“.
Dacă ar fi să intre în legalitate în chestiunea banilor donaţi, fiecare partid ar trebui să dea statului sume consistente. Astfel, PNL ar trebui să se lingă pe mustăţi de vreun milion de lei, PD-L de jumătate, iar PSD ar trebui să rămînă cu un zîmbet tîmp după vreo 700.000 RON. Nu e ca şi cum ar muri de foame, ci doar ar respecta o lege pe care tot ei au votat-o.
Donaţiile din 2008, recidivă după modelul din 2004
La alegerile din 2004, au existat aceleaşi probleme cu donaţiile care încalcă legea. Firmele cu datorii la stat au donat, partidele au încasat. A existat o campanie media, s-a sesizat Curtea de Conturi. În 2006, a fost dat publicităţii un raport care prezenta punctual cît şi cine a încasat fraudulos. Pentru raportul ăsta au muncit angajaţii Curţii de Conturi vreo cîteva luni bune, au întocmit procese-verbale, apoi s-a lăsat liniştea. Unele partide au răspuns la respectivele procese umflîndu-se în pene şi muşchi, că erau la putere, altele au tăcut mîlc, în opoziţie. După care povestea a ajuns la Curtea de Apel. Unde s-a dat cîştig de cauză, evident, partidelor politice. Astfel, Curtea de Conturi s-a spălat pe cap, ba chiar a făcut şi clăbuci, cu raportul întocmit. Singurii care s-au gîndit că trebuie să intre în legalitate au fost cei de la UDMR, ungurii considerînd că a fost greşeala lor atunci cînd au încasat bani de la societăţi cu datorii la stat. În 2009, ilegalităţile sînt la fel. Plus o criză care strînge rîndurile.
PD-L: donaţii de 10 milioane, datorii la stat de 3 milioane
Pentru alegerile din toamna trecută, pedeliştii au fost asediaţi de sute de firme care au vrut să îşi manifeste candoarea pentru culoarea portocalie. Donaţiile au fost generoase, pe măsura sondajelor de opinie şi a celui mai marinar din ţara asta de marinei. Firmele care au donat zece milioane RON la PD-L au o datorie totală la bugetul statului de peste trei milioane de lei noi. În topul datornicilor cu mînă largă este societatea Oligopol SRL, care a cotizat pentru campania pedelistă cu vreo 25.000. Doar că a uitat să îşi plătească datoriile la bugetul statului, în valoare de peste un milion de lei noi. Poate tresare mustaţa ministrului Pogea de la Finanţe şi se remediază situaţia. Conform principiului „Criză, criză, da’ politica-i pe bani“, există zeci de exemple de societăţi care au fost simpatice cu PD-L, dar al naibii de indiferente cu bugetul statului.
PSD: donaţii de 5 milioane, datorii la stat de 100.000
Armata de şoşonari de campanie a lui Geoană a avut mult de furcă cu toate donaţiile din anul 2008. Atît au tăiat la chitanţe şi au mîzgălit la codurile unice de înregistrare, că le-au ajuns pixurile fără pastă în ziua alegerilor. Au reuşit să adune cinci milioane RON de la societăţile care iubesc trandafirii. Vreo 700.000 de lei noi din suma cu care au cotizat acestea sînt primiţi ilegal. Şi asta pentru că respectivele persoane juridice, cum le numeşte legea, datorează nişte sume de bani la bugetul de stat. În topul donatorilor conduce Modul Proiect, care a cotizat cu jumătate de milion şi pentru care ANAF a demarat procedura de executare silită pentru o datorie de 19.000 RON. Datoria societăţii la buget este un mizilic pe lîngă banii care au intrat în contul PSD. În total, datoriile firmelor care au zîmbit cu trandafirul în gură depăşesc o sută de mii de lei noi. Deh, a fost mai importantă sponsorizarea pesediştilor decît plata datoriilor. Aţi sesizat, sper, cît de puţine datorii aveau pesediştii la stat în opoziţie. La fel de puţine ca şi contractele cu statul de la putere, normal.
PNL: donaţii de 5 milioane, datorii la stat de 14 milioane
Peneliştii motociclistului Tăriceanu au luptat ca nişte lei pe biciclete pentru promovarea PNL. Şi de bine ce au luptat şi transpirat, au încasat peste cinci milioane RON de la societăţi înscrise în fan-clubul motocicliştilor anonimi. Numai că peste un milion ar trebui să fie returnat la bugetul de criză. Societăţile care au fost darnice cu peneliştii sînt înglodate în datorii la bugetul statului, datorii care depăşesc 14 milioane. În topul datornicilor am găsit pe Tiger Amira Com SRL, care a îndesat în buzunarele liberale 20.000 RON şi a uitat să achite la buget peste nouă milioane de lei noi. Nu i-a întrebat nici un liberal despre sănătatea plăţilor restante, le-au cerut doar numele şi suma. Băieţii de la Vinuri Dobrogene SRL i-au ameţit pe liberali cu 200.000. Numai că au uitat să treacă şi pe la bugetul statului, unde au o datorie de peste trei milioane RON. Evident, în mandat PNL, nici una dintre firmele astea nu a fost întrebată de sănătate de către ANAF.
Politica te face la buzunar
Să fii membru de partid înseamnă multă transpiraţie. Pe lîngă şedinţele prelungite, cu discuţii plicticoase, biscuiţei săraţi şi un pahar de cico la pet, mai trebuie să şi cotizezi. Altfel, rămîi un anonim, care poate ronţăi la biscuiţi în linişte, fără să fie deranjat de cineva vreodată. Aşa că cei care au dorit să se pună bine cu partidul au băgat mîna adînc în căptuşeala buzunarului. Cotizaţiile membrilor celor trei partide – PD-L, PSD şi PNL – se apropie de 50 de milioane de lei noi. Este o sumă, dar e vorba de mii de oameni care s-au sacrificat pentru binele partidului. Politicienii precum Ioan Ghişe, Sulfina Barbu, Mario Oprea, Ionel Palăr, Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf (aşa să îi rămînă numele!), Karoly Borbely ori Radu Cătălin Drăguş ştiu despre ce vorbim. Numai că informaţiile din declaraţiile lor de avere nu concordă cu ce şi-au permis să doneze. De exemplu, deputatul Sulfina Barbu a cotizat la PD-L cu 20.000 RON. Asta în condiţiile în care declară că unicul venit a fost salariul de ministru (55.000 de lei noi), din care plăteşte şi ratele unui credit ipotecar în valoare de 190.000 de euro.
Campanie electorală cu împrumut de la bancă
Trebuie să vă dăm două exemple triste, care dovedesc că politica costă şi te poate plasa la degetul mic al băncilor nemiloase. Senatorul penelist Ioan Ghişe a cotizat la partidul dumnealui cu 120.000 RON. Din declaraţia de avere nu reiese nicicum de unde au apărut aceşti bani. Omul îşi declară doar salariul şi un credit la ANL în valoare de 50.000 de euro. Cînd colo, lucrurile nu stau chiar aşa, zice penelistul: „Am făcut o refinanţare pentru ANL, iar cu 30.000 de euro am cotizat la partid“. Păi, coane Ghişe, de ce nu ai trecut matale refinanţarea asta în declaraţia de avere? Restul sumei a primit-o din sponsorizări. Şi uite aşa, acest politician va plăti, sanchi, vreo treişpe ani pentru o amărîtă de campanie. Colegul Mario Oprea este şi mai îndatorat. A cotizat la partid cu 92.000 RON şi are un credit în valoare de 89.000 de euro. Venitul declarat se constituie din salariul de senator si dividende în valoare de 7.000 RON. Şi totuşi, Mario s-a îndatorat la bancă pentru 20 de ani, de dragul partidului şi al politicii. Cu gura din dotare ne-a declarat că „pare neverosimil, dar aşa este“.
Donaţii grase din salarii de bugetari
Alţi doi politicieni donatori ne-au făcut să crăpăm de invidie. Şi asta deoarece au reuşit să economisească nişte sume frumuşele din salariul de demnitar. Deputatul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf, de exemplu, a reuşit să economisească 16.700 RON din salariul de 50.000 de lei noi, deşi mai are şi un credit la bancă în valoare de 50.000 de euro, contractat în 2007. Deputatul Ionel Palăr de la PNL este şi mai artist: a cotizat la partid cu 50.000 RON, tot din salariul de deputat de 55.000 de lei noi. Banii ăştia economisiţi nu apar în vreun cont în declaraţia de avere, cum ne-am fi aşteptat, mai ales că omul are următoarea explicaţie: „Am strîns banii din veniturile de la Parlament, în de-cursul a patru ani de zile“. Şi i-a păstrat, probabil, de-a lungul mandatului, în mapa cu realizări profesionale, că altfel nu se explică de ce nu a auzit nimeni nici de realizări, nici de bani.
marți, 14 aprilie 2009
Boc, Geoană şi Tări, sponsorizaţi ilegal
În 2008, zeci de milioane de euro au intrat în buzunarele de partid ale lui Boc, Geoană şi Tăriceanu. Dacă am vorbi la propriu, am numi aceste sume “şpăgi”. La figurat, adică conform legii, banii ăştia, însă, sînt trecuţi la categoria “donaţii pentru partide”. Pînă aici, toate bune şi frumoase, ăsta, pardon, bănoase.
Doar că e un mic amănunt care ar trebui să le dea sudori reci, pe criza asta, trezorierilor PD-L, PSD şi PNL: cea mai mare parte din milioanele alea de euro sînt donate ILEGAL partidelor. Iar Boc, Geoană şi Antonescu (care i-a luat locul lui Tări) ar trebui să înapoieze banii, adică să chelească, fiecare, partidul pe care-l conduce cu cîteva milioane de euro.
De ce? Cum?? Poftim??? Ei bine, da, chiar asta ar trebui să se întîmple.
De ce (şi, mai ales, de cît) trebuie să dea băieţii menţionaţi banii înapoi, numai aici, pe acest site, marţi. Sau miercuri, la chioşcurile de ziare. Întrebaţi de Academia Caţavencu.
12 Apr 2009 | Biroul de Investigatii
Doar că e un mic amănunt care ar trebui să le dea sudori reci, pe criza asta, trezorierilor PD-L, PSD şi PNL: cea mai mare parte din milioanele alea de euro sînt donate ILEGAL partidelor. Iar Boc, Geoană şi Antonescu (care i-a luat locul lui Tări) ar trebui să înapoieze banii, adică să chelească, fiecare, partidul pe care-l conduce cu cîteva milioane de euro.
De ce? Cum?? Poftim??? Ei bine, da, chiar asta ar trebui să se întîmple.
De ce (şi, mai ales, de cît) trebuie să dea băieţii menţionaţi banii înapoi, numai aici, pe acest site, marţi. Sau miercuri, la chioşcurile de ziare. Întrebaţi de Academia Caţavencu.
12 Apr 2009 | Biroul de Investigatii
luni, 13 aprilie 2009
Sebastian Bodu, urmarit penal pentru sanctionarea abuziva a liderului de sindicat de la ANAF
Judecatoria Sectorului 5 obliga procurorii sa inceapa urmarirea penala fata de fostul sef al ANAF, in prezent europarlamentar, Sebastian Bodu, acuzat de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor dupa o plangere facuta de liderul de sindicat al ANAF, Paul Coman
Candidat din partea PDL pentru un post de europarlamentar, Sebastian Bodu este acuzat de Paul Coman de faptul ca l-a sanctionat ilegal pentru abateri disciplinare care nu au existat de fapt, informeaza NewsIn.
Magistratii au decis ca procurorii Parchetului Judecatoriei Sectorului 5 trebuie sa ii audieze atat pe Bodu cat si pe Paul Coman, lucru care nu l-au facut atunci cand au dispus solutie de neincepere a urmaririi penale fata de fostul sef al ANAF.
Decizia din 3 aprilie a Judecatoriei Sectorului 5 poate fi atacata cu recurs insa potrivit datelor primite de la instanta pana vineri, 10 aprilie, niciuna din parti nu a contestat sentinta.
Concret, Paul Coman a aratat in plangerea facuta impotriva lui Bodu ca acesta, prin exercitarea abuziva a prerogativelor conferite de functia detinuta, l-a detasat din functia detinuta la ANAF, unde era consilier clasa 1, grad de inalt functionar public, pe o functie, la Administratia Finantelor Publice Sector 1, inferioara pregatirii sale si pentru care nu existau alocate fonduri necesare pentru a-si primi salariul.
Coman a mai aratat ca in aceeasi maniera, Bodu a initiat cercetarea si sanctionarea disciplinara a sa pe motivul lipsei de nejustificate de la locul de munca, refuzand sa ia act de suspendarea din functie in conditiile in care prin hotararea Sindicatului National al Functionarilor Publici acesta fusese ales lider de sindicat, situatie in care, potrivit legii, raporturile de serviciu se suspenda de drept.
In rezolutia de neincepere a urmaririi penale data initial fata de Bodu, anchetatorii au retinut ca nu s-au incalcat drepturile de functionar public ale lui Paul Coman prin detasarea pe un post inferior pregatirii profesionale.
"Conform prevederilor legale ]n vigoare care reglementeaza regimul detasarii "Detasarea se poate dispune doar daca pregatirea profesionala a functionarului public corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei publice pe care urmeaza sa fie detasat". Din dosarul profesional a rezultat ca petentul detinea aceasta pregatire si experienta pentru indeplinirea atributiilor postului pe care a fost detasat, desemnarea fiind facuta de conducerea agentiei", au stabilit anchetatorii.
Judecatoria Sectorului 5 a mai decis odata, in octombrie 2008, sa se inceapa urmarirea penala in acest dosar fata de Sebastian Bodu insa Tribunalul Bucuresti a admis pe 13 februarie recursul declarat de acesta si a trimis cauza in rejudecare la Judecatoria Sectorului 5.
Publicat: astazi 9am
Candidat din partea PDL pentru un post de europarlamentar, Sebastian Bodu este acuzat de Paul Coman de faptul ca l-a sanctionat ilegal pentru abateri disciplinare care nu au existat de fapt, informeaza NewsIn.
Magistratii au decis ca procurorii Parchetului Judecatoriei Sectorului 5 trebuie sa ii audieze atat pe Bodu cat si pe Paul Coman, lucru care nu l-au facut atunci cand au dispus solutie de neincepere a urmaririi penale fata de fostul sef al ANAF.
Decizia din 3 aprilie a Judecatoriei Sectorului 5 poate fi atacata cu recurs insa potrivit datelor primite de la instanta pana vineri, 10 aprilie, niciuna din parti nu a contestat sentinta.
Concret, Paul Coman a aratat in plangerea facuta impotriva lui Bodu ca acesta, prin exercitarea abuziva a prerogativelor conferite de functia detinuta, l-a detasat din functia detinuta la ANAF, unde era consilier clasa 1, grad de inalt functionar public, pe o functie, la Administratia Finantelor Publice Sector 1, inferioara pregatirii sale si pentru care nu existau alocate fonduri necesare pentru a-si primi salariul.
Coman a mai aratat ca in aceeasi maniera, Bodu a initiat cercetarea si sanctionarea disciplinara a sa pe motivul lipsei de nejustificate de la locul de munca, refuzand sa ia act de suspendarea din functie in conditiile in care prin hotararea Sindicatului National al Functionarilor Publici acesta fusese ales lider de sindicat, situatie in care, potrivit legii, raporturile de serviciu se suspenda de drept.
In rezolutia de neincepere a urmaririi penale data initial fata de Bodu, anchetatorii au retinut ca nu s-au incalcat drepturile de functionar public ale lui Paul Coman prin detasarea pe un post inferior pregatirii profesionale.
"Conform prevederilor legale ]n vigoare care reglementeaza regimul detasarii "Detasarea se poate dispune doar daca pregatirea profesionala a functionarului public corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei publice pe care urmeaza sa fie detasat". Din dosarul profesional a rezultat ca petentul detinea aceasta pregatire si experienta pentru indeplinirea atributiilor postului pe care a fost detasat, desemnarea fiind facuta de conducerea agentiei", au stabilit anchetatorii.
Judecatoria Sectorului 5 a mai decis odata, in octombrie 2008, sa se inceapa urmarirea penala in acest dosar fata de Sebastian Bodu insa Tribunalul Bucuresti a admis pe 13 februarie recursul declarat de acesta si a trimis cauza in rejudecare la Judecatoria Sectorului 5.
Publicat: astazi 9am
vineri, 10 aprilie 2009
Exproprieri in folosul baronilor Deltei
Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, intentioneaza sa aloce de la buget 500 milioane de euro pentru exproprierea digurilor din Delta Dunarii, declarate de catre instanta patrimoniu public. Beneficiarii acestor exproprieri vor fi baronii Deltei, apropiati ai mediului politic.
"Voi propune Guvernului un act normativ pentru a expropria digurile din Delta. Cu 500 milioane de euro putem readuce aceste diguri in domeniul public." Declaratia facuta la Tulcea, la reuniunea privind protectia Deltei Dunarii, ii apartine ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi. Ministrul a fost avertizat ca digurile apartin deja domeniului public, insa a precizat ca, "desi au acest statut, ele sunt in proprietate privata si trebuie sa le recuperam rapid pentru a realiza reconstructiile ecologice". Afirmatiile ministrului Nemirschi au redeschis scandalul digurilor din Delta, care dainuiesc de cativa ani buni. In Delta, 1.200 kilometri de diguri aferente amenajarilor agricole si piscicole se afla in evidentele contabile ale Consiliului Judetean Tulcea, dar si in patrimoniul firmelor private care au inchiriat 70.000 hectare de terenuri agricole si piscicole de la CJ Tulcea. Curtea de Conturi a constatat aceasta anomalie si a dispus Consiliului Judetean Tulcea sa recupereze de la firmele private digurile respective, care apartin domeniului public. sefii CJ nu s-au conformat insa. Curtea de Apel Constanta a confirmat decizia Curtii de Conturi la inceputul acestui an si a dispus, la randul sau, Consiliului Judetean Tulcea sa recupereze acest patrimoniu public. Constantin Cabuz, secretarul CJ Tulcea, sustine ca de vina pentru aceasta situatie nu este institutia pe care o reprezinta. "Am notificat firmele care administreaza aceste diguri sa le predea rapid. Doar doua firme au raspuns notificarilor, dar refuza sa le predea. Patronii acestor firme sustin ca au cumparat digurile de la stat, dar in contractele de privatizare la care se refera s-a prevazut ca digurile din Delta apartin domeniului public si urmeaza sa fie predate CJ Tulcea, cumparatorul avand obligatia sa diminueze capitalul social al firmelor privatizate fara sa revendice despagubiri.
In pofida acestor prevederi, respectivii patroni refuza sa se conformeze, iar pentru a aplica hotararea instantei vom apela la un executor judecatoresc", a declarat Constantin Cabuz. Potrivit evidentelor Consiliului Judetean Tulcea, cei 1.200 kilometri de diguri (din care peste 400 kilometri sunt diguri de aparare impotriva inundatiilor, iar diferenta o constituie digurile din incinta amenajarilor piscicole si agricole) sunt in stapanirea unor oameni foarte influenti care au legaturi cu mediul politic. Astfel, digurile din zonele Murighiol si Jurilovca se afla pe mana firmelor lui Alexandru Bittner, un apropiat al lui Adrian Nastase. Digurile de la Ceatalchioi-Sireasa sunt in patrimoniul firmei fostului senator PSD Traian Rece, iar cele de la Crisan sunt ale baronului PSD Dan Verbina, un apropiat al lui Miron Mitrea. Digurile de la Partizani sunt ale omului de afaceri Constantin Zibileanu, apropiat al PNL. Ucraineanul Vladimir Pop a cumparat de la o firma de lichidari judiciare din Tulcea 15 kilometri de dig in zona Chilia, dar tranzactia este suspectata de procurorii de la Crima Organizata a fi o spalare de bani din Ucraina. In raspunsul la notificarile CJ Tulcea, patronii digurilor din Delta spun ca vor preda aceste diguri patrimoniului public doar cu justa despagubire si avanseaza pretul de un milion euro/km.
Neculai Amihulesei
Vineri, 10 Aprilie 2009
Romania Libera
"Voi propune Guvernului un act normativ pentru a expropria digurile din Delta. Cu 500 milioane de euro putem readuce aceste diguri in domeniul public." Declaratia facuta la Tulcea, la reuniunea privind protectia Deltei Dunarii, ii apartine ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi. Ministrul a fost avertizat ca digurile apartin deja domeniului public, insa a precizat ca, "desi au acest statut, ele sunt in proprietate privata si trebuie sa le recuperam rapid pentru a realiza reconstructiile ecologice". Afirmatiile ministrului Nemirschi au redeschis scandalul digurilor din Delta, care dainuiesc de cativa ani buni. In Delta, 1.200 kilometri de diguri aferente amenajarilor agricole si piscicole se afla in evidentele contabile ale Consiliului Judetean Tulcea, dar si in patrimoniul firmelor private care au inchiriat 70.000 hectare de terenuri agricole si piscicole de la CJ Tulcea. Curtea de Conturi a constatat aceasta anomalie si a dispus Consiliului Judetean Tulcea sa recupereze de la firmele private digurile respective, care apartin domeniului public. sefii CJ nu s-au conformat insa. Curtea de Apel Constanta a confirmat decizia Curtii de Conturi la inceputul acestui an si a dispus, la randul sau, Consiliului Judetean Tulcea sa recupereze acest patrimoniu public. Constantin Cabuz, secretarul CJ Tulcea, sustine ca de vina pentru aceasta situatie nu este institutia pe care o reprezinta. "Am notificat firmele care administreaza aceste diguri sa le predea rapid. Doar doua firme au raspuns notificarilor, dar refuza sa le predea. Patronii acestor firme sustin ca au cumparat digurile de la stat, dar in contractele de privatizare la care se refera s-a prevazut ca digurile din Delta apartin domeniului public si urmeaza sa fie predate CJ Tulcea, cumparatorul avand obligatia sa diminueze capitalul social al firmelor privatizate fara sa revendice despagubiri.
In pofida acestor prevederi, respectivii patroni refuza sa se conformeze, iar pentru a aplica hotararea instantei vom apela la un executor judecatoresc", a declarat Constantin Cabuz. Potrivit evidentelor Consiliului Judetean Tulcea, cei 1.200 kilometri de diguri (din care peste 400 kilometri sunt diguri de aparare impotriva inundatiilor, iar diferenta o constituie digurile din incinta amenajarilor piscicole si agricole) sunt in stapanirea unor oameni foarte influenti care au legaturi cu mediul politic. Astfel, digurile din zonele Murighiol si Jurilovca se afla pe mana firmelor lui Alexandru Bittner, un apropiat al lui Adrian Nastase. Digurile de la Ceatalchioi-Sireasa sunt in patrimoniul firmei fostului senator PSD Traian Rece, iar cele de la Crisan sunt ale baronului PSD Dan Verbina, un apropiat al lui Miron Mitrea. Digurile de la Partizani sunt ale omului de afaceri Constantin Zibileanu, apropiat al PNL. Ucraineanul Vladimir Pop a cumparat de la o firma de lichidari judiciare din Tulcea 15 kilometri de dig in zona Chilia, dar tranzactia este suspectata de procurorii de la Crima Organizata a fi o spalare de bani din Ucraina. In raspunsul la notificarile CJ Tulcea, patronii digurilor din Delta spun ca vor preda aceste diguri patrimoniului public doar cu justa despagubire si avanseaza pretul de un milion euro/km.
Neculai Amihulesei
Vineri, 10 Aprilie 2009
Romania Libera
Avansarea rapida in grad si vanzarea unei locuinte catre SRI-controverse in jurul Principelui Radu
Avansarea rapida in ierarhia militara, vanzarea unui apartament catre SRI sau contestatiile impotriva folosirii numelui Hohenzollern sunt controversele ce l-au avut ca protagonist pe Principele Radu in ultimii ani.
Una din primele controverse care au tinut prima pagina a ziarelor in legatura cu Radu Duda se leaga de titulatura de principe de Hohenzollern pe care a primit-o dupa casatoria cu Principesa Margareta, informeaza NewsIn.
In 1998, la doi ani dupa casatorie, prin eforturile Regelui Mihai, Radu Duda a primit titlul de Principe de Hohenzollern-Veringen. Intrucat prin Constitutiile antebelice ale Romaniei, Casa Regala nu a putut acorda niciodata titluri nobiliare (Casa Regala Romana este una din putinele case regale ale lumii care are stipulata prin statut aceasta interdictie - n.r.), fostul actor a primit titlul din partea lui Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, reprezentantul Casei Princiare de Sigmaringen.
"Veringen" a fost adaugat pentru a-l personaliza, fiind una dintre ramurile familiei Hohenzollern. In 2000, gratie actului semnat de Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, identitatea lui Radu Duda s-a schimbat: Starea Civila din Iasi a eliberat un certificat de nastere pe numele de Radu Hohenzollern-Veringen Duda. Ulterior, in vizitele sale ca reprezentant special al Guvernului, Principele a fost prezentat drept "Alteta", desi actul prin care i s-a acordat titlul de Principe nu stabileste ca ar putea folosi acest apelativ sau blazonul familiei.
In 2004, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bucuresti de americanul Brad Johnson, care s-a prezentat ca fiind avocatul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, Radu Duda a fost catalogat drept "fals print". Johnson a aratat o scrisoare a fiului lui Friedrich Wilhelm Erbprinz von Hohenzollern, adresata lui Radu Duda, prin care acesta era somat sa nu mai foloseasca numele familiei. In replica, reprezentantii Familiei Regale au sustinut ca Johnson era un impostor care a pus la cale intreaga poveste si ca in spatele acestuia s-ar fi aflat un puternic grup de interese.
Un alt scandal a aparut in septembrie 2004, cand Cornel George Comsa, care la acea vreme era consilierul principelui, a recunoscut intr-o declaratie acordata "Evenimentului Zilei" ca Principele Radu a vandut catre SRI, in 2000, un apartament situat pe Bulevardul Tineretului din Capitala. Declaratia consilierului a aparut dupa ce pe Internet incepusera sa circule date despre tranzactie. Comsa a precizat ca vanzarea a fost ca oricare alta dintre doua persoane, ca apartamentul a fost inchiriat la diferiti chiriasi, printre care si un angajat al SRI, care, probabil, auzind ca se vinde apartamentul, a solicitat institutiei sa-l achizitioneze.
O alta controversa legata de Principele Radu Duda este implicarea numelui sau, in calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila in afacerea fregatelor vandute de compania britanica BAE Systems Ministerului Apararii pentru suma de 116 milione de lire sterline. Potrivit editiei din 16 iunie 2006 a ziarului Gardianul, Biroul Reprezentantului Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila a confirmat intalnirile cu reprezentantii BAE Systems, dar a negat ca s-ar fi discutat despre cumpararea fregatelor. Tot in presa a aparut informatia conform careia Principele Radu a absolvit, in anul 2002, Colegiul National de Aparare, coleg fiindu-i secretarul de stat pentru Armamente din MapN, Gheorghe Matache, care, la 14 ianuarie 2003, a semnat ordinul de achizitie a fregatelor, cu lordul William Bach.
De avansarile Principelui, in grad, in Armata Romana, se leaga o alta controversa. Dupa ce a absolvit, in 2002, Colegiul National de Aparare, Principele Radu a fost numit Reprezentant special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila si a fost avansat in grad, de la locotenent-major in rezerva, la cel de capitan in rezerva. A urmat o noua avansare si, dupa ce a absolvit un curs militar la George C. Marshall Center din Germania, a ajuns la gradul de maior in rezerva. Principele si-a continuat studiile, la Kennededy School of Government de la Universitatea Harvard, iar dupa absolvire, in 2004, a fost avansat locotenent-colonel in rezerva.
Un an mai tarziu, in 2005, a fost avansat colonel si a fost trecut in randul cadrelor active. Potrivit procedurilor militare, ofiterii activi pot fi avansati la termen, adica dupa expirarea stagiului de cinci ani, inainte de termen, pentru merite deosebite, dar numai dupa ce a expirat macar jumatate din perioada de stagiu, si la exceptional. Legea privind statutul militarilor mai spune ca ofiterii in rezerva pot fi inaintati in grad doar la termen si la exceptional. Aceeasi lege mai prevede ca militarii care savarsesc acte exemplare de curaj si fapte eroism pot fi inaintati in grad, aprecierea acestora nefiind specificata in lege, ci lasata la atitudinea Statului Major General, condus, in perioada inaintarii in grad a Principelui, de generalul Eugen Badalan. Badalan a declarat, potrivit Cotidianul din 10 noiembrie 2006, ca insusi Principele Radu a cerut activarea, ca a fost activat direct cu gradul de colonel de infanterie si ca legea permite aceast lucru. Fostul sef al Statului Major General a mai spus ca nu exista nici un motiv de ordin tehnic ca Principele sa fie activat, dar au existat motive de ordin identitar, in cadrul pozitiei de membru al Casei Regale.
In calitate de Reprezentant special al Guvernului, Principele a generat o alta controversa, legata de bugetul destinat de Guvern activitatilor sale de demnitar. In cinci ani, din 2002 pana in 2007, activitatile Principelui au costat Executivul peste 850.000 de euro. In 2008, bugetul acordat de Guvern a fost de 500.000 de euro. In acelasi an, Principele Radu a anuntat ca nu mai doreste sa fie reprezentant al Guvernului.
Publicat: astazi 9am
Una din primele controverse care au tinut prima pagina a ziarelor in legatura cu Radu Duda se leaga de titulatura de principe de Hohenzollern pe care a primit-o dupa casatoria cu Principesa Margareta, informeaza NewsIn.
In 1998, la doi ani dupa casatorie, prin eforturile Regelui Mihai, Radu Duda a primit titlul de Principe de Hohenzollern-Veringen. Intrucat prin Constitutiile antebelice ale Romaniei, Casa Regala nu a putut acorda niciodata titluri nobiliare (Casa Regala Romana este una din putinele case regale ale lumii care are stipulata prin statut aceasta interdictie - n.r.), fostul actor a primit titlul din partea lui Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, reprezentantul Casei Princiare de Sigmaringen.
"Veringen" a fost adaugat pentru a-l personaliza, fiind una dintre ramurile familiei Hohenzollern. In 2000, gratie actului semnat de Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, identitatea lui Radu Duda s-a schimbat: Starea Civila din Iasi a eliberat un certificat de nastere pe numele de Radu Hohenzollern-Veringen Duda. Ulterior, in vizitele sale ca reprezentant special al Guvernului, Principele a fost prezentat drept "Alteta", desi actul prin care i s-a acordat titlul de Principe nu stabileste ca ar putea folosi acest apelativ sau blazonul familiei.
In 2004, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bucuresti de americanul Brad Johnson, care s-a prezentat ca fiind avocatul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, Radu Duda a fost catalogat drept "fals print". Johnson a aratat o scrisoare a fiului lui Friedrich Wilhelm Erbprinz von Hohenzollern, adresata lui Radu Duda, prin care acesta era somat sa nu mai foloseasca numele familiei. In replica, reprezentantii Familiei Regale au sustinut ca Johnson era un impostor care a pus la cale intreaga poveste si ca in spatele acestuia s-ar fi aflat un puternic grup de interese.
Un alt scandal a aparut in septembrie 2004, cand Cornel George Comsa, care la acea vreme era consilierul principelui, a recunoscut intr-o declaratie acordata "Evenimentului Zilei" ca Principele Radu a vandut catre SRI, in 2000, un apartament situat pe Bulevardul Tineretului din Capitala. Declaratia consilierului a aparut dupa ce pe Internet incepusera sa circule date despre tranzactie. Comsa a precizat ca vanzarea a fost ca oricare alta dintre doua persoane, ca apartamentul a fost inchiriat la diferiti chiriasi, printre care si un angajat al SRI, care, probabil, auzind ca se vinde apartamentul, a solicitat institutiei sa-l achizitioneze.
O alta controversa legata de Principele Radu Duda este implicarea numelui sau, in calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila in afacerea fregatelor vandute de compania britanica BAE Systems Ministerului Apararii pentru suma de 116 milione de lire sterline. Potrivit editiei din 16 iunie 2006 a ziarului Gardianul, Biroul Reprezentantului Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila a confirmat intalnirile cu reprezentantii BAE Systems, dar a negat ca s-ar fi discutat despre cumpararea fregatelor. Tot in presa a aparut informatia conform careia Principele Radu a absolvit, in anul 2002, Colegiul National de Aparare, coleg fiindu-i secretarul de stat pentru Armamente din MapN, Gheorghe Matache, care, la 14 ianuarie 2003, a semnat ordinul de achizitie a fregatelor, cu lordul William Bach.
De avansarile Principelui, in grad, in Armata Romana, se leaga o alta controversa. Dupa ce a absolvit, in 2002, Colegiul National de Aparare, Principele Radu a fost numit Reprezentant special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila si a fost avansat in grad, de la locotenent-major in rezerva, la cel de capitan in rezerva. A urmat o noua avansare si, dupa ce a absolvit un curs militar la George C. Marshall Center din Germania, a ajuns la gradul de maior in rezerva. Principele si-a continuat studiile, la Kennededy School of Government de la Universitatea Harvard, iar dupa absolvire, in 2004, a fost avansat locotenent-colonel in rezerva.
Un an mai tarziu, in 2005, a fost avansat colonel si a fost trecut in randul cadrelor active. Potrivit procedurilor militare, ofiterii activi pot fi avansati la termen, adica dupa expirarea stagiului de cinci ani, inainte de termen, pentru merite deosebite, dar numai dupa ce a expirat macar jumatate din perioada de stagiu, si la exceptional. Legea privind statutul militarilor mai spune ca ofiterii in rezerva pot fi inaintati in grad doar la termen si la exceptional. Aceeasi lege mai prevede ca militarii care savarsesc acte exemplare de curaj si fapte eroism pot fi inaintati in grad, aprecierea acestora nefiind specificata in lege, ci lasata la atitudinea Statului Major General, condus, in perioada inaintarii in grad a Principelui, de generalul Eugen Badalan. Badalan a declarat, potrivit Cotidianul din 10 noiembrie 2006, ca insusi Principele Radu a cerut activarea, ca a fost activat direct cu gradul de colonel de infanterie si ca legea permite aceast lucru. Fostul sef al Statului Major General a mai spus ca nu exista nici un motiv de ordin tehnic ca Principele sa fie activat, dar au existat motive de ordin identitar, in cadrul pozitiei de membru al Casei Regale.
In calitate de Reprezentant special al Guvernului, Principele a generat o alta controversa, legata de bugetul destinat de Guvern activitatilor sale de demnitar. In cinci ani, din 2002 pana in 2007, activitatile Principelui au costat Executivul peste 850.000 de euro. In 2008, bugetul acordat de Guvern a fost de 500.000 de euro. In acelasi an, Principele Radu a anuntat ca nu mai doreste sa fie reprezentant al Guvernului.
Publicat: astazi 9am
joi, 9 aprilie 2009
Anticoruptia, profitabila pentru Monica Macovei
08 Apr 2009 Lucian Gheorghiu
Cotidianul
Eurocandidata democrat-liberală deţine mai multe imobile şi terenuri în Bucureşti şi în judeţul Constanţa. Un alt pedelist, Traian Ungureanu, are o casă în Marea Britanie.
Monica Macovei
08 Apr 2009 Monica Macovei
Monica Macovei
Eurocandidată pe listele PDL pentru Parlamentul European, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a câştigat anul trecut 100.000 de euro de pe urma funcţiei de consilier pe probleme de corupţie al premierului Macedoniei, arată declaraţia de avere a acesteia din dosarul de candidatură depus la BEC, citată de surse din instituţie.
Potrivit documentului, Macovei deţine mai multe terenuri în judeţele Constanţa, Giurgiu şi Ilfov şi mai multe imobile: trei în Bucureşti, unul în Limanu şi o casă în Corbeanca, cumpărată prin credit ipotecar.
În conturi, Macovei are circa 16.500 de euro şi deţine un autoturism Suzuki din 2002.
Macovei a câştigat anul trecut mai bine de 10.000 de euro dintr-un onorariu de la un client la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi alte sume minore din seminarii, conferinţe şi închirierea unei garsoniere.
Cotidianul
Eurocandidata democrat-liberală deţine mai multe imobile şi terenuri în Bucureşti şi în judeţul Constanţa. Un alt pedelist, Traian Ungureanu, are o casă în Marea Britanie.
Monica Macovei
08 Apr 2009 Monica Macovei
Monica Macovei
Eurocandidată pe listele PDL pentru Parlamentul European, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a câştigat anul trecut 100.000 de euro de pe urma funcţiei de consilier pe probleme de corupţie al premierului Macedoniei, arată declaraţia de avere a acesteia din dosarul de candidatură depus la BEC, citată de surse din instituţie.
Potrivit documentului, Macovei deţine mai multe terenuri în judeţele Constanţa, Giurgiu şi Ilfov şi mai multe imobile: trei în Bucureşti, unul în Limanu şi o casă în Corbeanca, cumpărată prin credit ipotecar.
În conturi, Macovei are circa 16.500 de euro şi deţine un autoturism Suzuki din 2002.
Macovei a câştigat anul trecut mai bine de 10.000 de euro dintr-un onorariu de la un client la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi alte sume minore din seminarii, conferinţe şi închirierea unei garsoniere.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)